Scȃnteia, decembrie 1948 (Anul 17, nr. 1289-1313)

1948-12-01 / nr. 1289

Să ridicăm nivelul politic-ideologic al cadrelor aparatului de Stat. Rolul noului aparat de Stat în mun­ca şi lupta de consoli­dare şi des­­voltare a re­gimului de democraţie populară este deosebit de însemnat. Aparatul de Stat trebue să asigure o justă aplicare a legilor Republicii Populare Române, el trebue să spri­jine şi să apere interesele s­polului muncitor în lupta -­ clasă împotriva exploata­telor şi a exploatării. Experienţa arată că rolul conducător al clasei munci­toare şi Partidului în întrea­ga viaţă de Stat, politică, economică şi culturală a ţă­rilor de democraţie populară, constitue condiţia principală pentru construirea socialis­mului. Acest rol conducător al clasei muncitoare trebue să se afirme prin toate orga­nele aparatului de Stat, prin întreaga activitate a acestor organe. De aceea, îndeosebi cadre­lor aparatului de Stat li se cere cunoaşterea clară a politicii P­artidului şi clasei muncitoare, a scopurilor spre care e orientat apara­tul de Stat, cunoaşterea le­gilor luptei de clasă şi a des­­voltării societăţii. După naţionalizare, sarci­nile de Stat în domeniul eco­nomic au crescut considera­bil. Conducerea şi adminis­trarea întreprinderilor, or­ganizarea vieţii economice pe plan naţional, trecerea la organizarea planificată a economiei, industrializarea socialistă a ţării, cer sfor­ţări uriaşe din partea orga­nelor de Stat. Deasemeni ajutorarea ţă­rănimii muncitoare în mun­cile agricole şi în lupta îm­potriva exploatării capitalis­te, organizarea fermelor de Stat şi a staţiunilor de ma­şini agricole, necesită o în­ţelegere adâncă a probleme­lor legate de ridicarea agri­culturii şi de reorganizarea ei pe baze nouă. Prin aplicarea reformei învăţământului se pun ba­zele revoluţiei culturale în ţara noastră. O muncă in­tensă trebue desfăşurată pentru a ajuta nouile şcoli să funcţioneze în nouile con­­diţiuni. Este lesne de înţeles că pentru a se putea achita cu cinste de aceste sarcini, ca­drele aparatului de Stat tre­bue să aibă un nivel politic­­ideologic ridicat. Cu vechea mentalitate şi vechile deprinderi nu se poate păşi înainte. Nivelul politic ridicat este principala armă de luptă împotriva de­prinderilor funcţionarului de Stat din vremea asupririi capitaliste. Conştiinţa poli­tică ridicată a clasei munci­toare goneşte întunericul, lâncezeala şi tărăgăneala, desface încâlcelile birocra­tismului şi rupe cătuşele inerţiei, „tradiţiilor“, rutinei şi muncii mecanice. Funcţionarul de Stat înarmat cu ştiinţa marxist­­leninistă îmbrăţişează ne­voile omului „de jos“ şi combate cu energie nepă­sarea şi dispreţul faţă de a­­ceste nevoi. Funcţionarul de Stat cu o înaltă conştiinţă politică, de­vine un luptător neîmpă­cat împotriva chiulului, co­rupţiei, afacerismului, rămă­şiţe ale capitalismului. El ştie că acestea lovesc în desvoltarea democraţiei noastre populare, în buna funcţionare a aparatului de Stat. Odată cu creşterea ni­velului politic, creşte şi vigi­lenţa sa politică, el începe să deosebească uneltirile duşmanului de clasă, învaţă să le identifice, să le de­maşte, să le înăbuşe. Tovarăşul Stalin ne în­vaţă: „Trebue să recunoaş­tem ca o axiomă că, cu cât nivelul politic şi con­ştiinţa marxistă-leninistă a militanţilor ocupaţi în orice domeniu al muncii de Stat şi de Partid sunt mai ridicate, cu atât munca însăşi este mai ri­dicată şi mai fecundă, cu atât rezultatele muncii sunt mai pipăibile şi, dim­potrivă, cu cât mai scă­zute sunt nivelul politic şi conştiinţa marxistă­­leninistă a militanţilor, cu atât lacunele şi eşecurile în muncă sunt mai pro­babile, cu atât este mai sigur că militanţii înşişi devin mai neînsemnaţi, că ei degenerează în practi­cieni obtuzi, cu atât mai probabilă este degenera­rea lor“. Sarcina de a ridica nive­­lul politic-ideologic al ca­drelor aparatului de Stat re-i vine în primul rând Orga­nizaţiilor de Partid. In marea lor majoritate, Organizaţiile de Partid din întreprinderile şi instituţiile de Stat au dovedit că înţe­leg însemnătatea acestei sarcini. Ele au depus efor­turi rodnice în această di­recţie. In Bucureşti, Sectoarele de Partid din „Ministere“ au organizat trei şcoli medii de Partid, din­tre care una a ajuns la a 5-a serie. Cursurile serale­ au 6 şcoli cu sute de cursanţi.­­ Aproape două mii de­ funcţionari de Stat studiază în mod organizat „Istoria­­ Partidului Comunist (b) al­ Uniunii Sovietice“. Numai in perioada 1 Mai — 23 Au­gust s-au difuzat în Capitală, printre funcţionarii de Stat, mai mult de 5.000 de volu­me ale acestei enciclopedii a marxism-leninismului, în afară de 28.000 de broşuri. In luna octombrie s’au difu­zat circa 15.000 de broşuri. Cursurile organizate pen­tru ridicarea cadrelor admi­nistrative, cursurile pentru asesorii populari, cursurile de îndrumare a Corpului di­dactic, cursurile şi ciclurile de conferinţe pentru ofiţeri şi numeroase alte şcoli pro­­­­fesionale din ministere şi instituţii de Stat, cuprinzând şi lecţii de educaţie politică, au contribuit la ridicarea ni­­­velului cadrelor aparatului de Stat. Deasemeni, şcolile de cadre sindicale din mi­nistere şi instituţii de Stat — între 1 Mai şi 7 Noembrie au fost înfiinţate 11 aseme­nea şcoli — ciclurile de con­ferinţe organizate de sindi­catele salariaţilor din minis­tere, de A.R.L.U.S., U.F.D.R., U.T.M., activitatea îndru­mătorilor de Partid şi ai or­ganizaţiilor de massă, aduc contribuţii pozitive în aceas­tă direcţie. Dar, cu toate că Comite­tul Central al Partidului a fixat ca o sarcină însemna­­­­tă problema ridicării nivelu­lui cadrelor de Stat, mai sunt organizaţii de Partid şi sindicate care nu acordă atenţia cuvenită a­c­e­st­e­i munci. Ir. unele instituţii se înregistrează lipsuri nejusti­­ficate la şcoli şi cursuri, la citirea colectivă a articolului de fond din „Scânteia“. Nu­mărul celor care frecven­tează bibliotecile şi care ci­tesc lucrări ideologice şi po­litice este încă redus. Unii tovarăşi care deţin chiar munci de răspundere în a­­paratul de Stat subaprecia­­ză această problemă. Sunt cazuri ca de pildă la ,,Direcţia Arhitecturii“ din Ministerul Sănătăţii, unde munca politică şi ideologică este sistematic ocolită, moti­­vându-se aceasta prin „lipsă de timp“, „lucrări importan­te şi urgente“ etc. O astfel de încercare de scuză nu stă în picioare. Ea dovedeşte neînţelegerea cra­să a faptului că tocmai prin învăţătură, prin însuşirea de pildă a experienţei Parti­dului Bolşevic în organiza­rea muncii, se ajunge la simplificarea activităţii şi la mai buna ei organizare. Nu este întâmplător că la acele direcţii sau unităţi din ministere unde or- I ganizaţiile de Partid des- I faipara o activitate se­rioasă pe tărâmul ridicării nivelului politic al salariaţi­lor, s’au înregistrat progre- * se în precizia şî punctuali­tatea lucrărilor, în lupta îm­potriva birocratismului, în repartizarea justă şi ridica­rea cadrelor, în economia de materiale, pe când acolo unde organizaţiile de Partid nu dau destulă atenţie şi nu­ adâncesc munca de educaţie­ politică, mai persistă biro­cratismul, tărăgăneala şi alte lipsuri în muncă. Organizaţiile de Partid­­ din ministere şi instituţii de Stat au datoria să nu pre­cupeţească nici un efort pentru a ridica nivelul poli­tic şi ideologic al cadrelor aparatului de Stat. Membrii de Partid din a­­paratul de Stat trebue să fie elemente de avantgardă în unitatea în care mun­cesc, dând exemplu de con­duită comunistă. Dar cum ar putea ei reuşi aceasta, dacă nu posedă ştiinţa cea mai înaintată, marxism-leni­­nismul? Să ne îndreptăm atenţia asupra muncii de ridicare a cadrelor aparatului de Stat. Să ridicăm mereu noul şi noul cadre cu o înaltă con­ştiinţă politică, cu un înalt nivel politic şi ideologic, de-­ votate cauzei poporului mun­citor, cu o dragoste înflăcă­rată de Patrie — cadre de luptă, pentru construirea so­cialismului. 6 PAGINI 4 IEI SERIA IN­ ANII XVIII No 1289 R­EDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti Str Dobrogeanu Gherea Nu 5 Centrala telefonică: 3.25.20 Cont cec poştal Nr. 1381 1 ABONAMENTE Individuale lunar Lei 10­1 C­olective (pt. muncitori, ţărani şi Intelectuali) lunar Lei 80 [Taxa poşt. plătită in numerar cont aprob. Dir. Gen. PTT 118.578-044 In vederea încheerii unui nou acord comercial româno-sovietic O delegaţie guvernamentală română a plecat la Moscova D­uminică 28 Noembrie a. c., o delegaţie guvernamentală com­pusă din tov. Alex. Bârlădeanu, ministrul Comerţului Exterior, pre­şedinte, Gh. Gaston Marin, minis­tru adjunct al Industriei, Ana To­ma, secretar general la Ministerul Afacerilor Externe, Const. Ma­­teescu, secretar general la Minis­terul Minelor şi Petrolului, înso­ţită de un număr de consilieri şi experţi, a părăsit ţara, plecând spre Moscova, în vederea înche­ierii unui acord comercial româno­­sovietic pe anul 1949. Lucrând în acord progresiv muncitorii petrolişti măresc producţia şi îşi îmbunătăţesc câştigul In­­ ziua de 1 Septembrie cât„ s’au introdus în industria pe­troliferă din ţara noastră pen­tru prima dată, norme de lu­cru în acord pentru muncito­rii şi tehnicienii care lucrează în această ramură, norme în­tocmite şi aplicate după expe­rienţa d­e acest domeniu a­­muncitorilor sovietici. Introdu­­cerea normelor de acord a avut o influenţă deosebită asupra creşterii producţiei şi a produc­tivităţii muncii. M­uncitorii şi tehnicienii care lucrează la cele mai importan­te lucrări — foraj, extracţie, etc. — sunt­ salarizaţi după sis­temul­­ acordului­­ progresiv, adi­că ei primesc în plus, peste salariul de bază un anumit pro­cent pentru îndeplinirea nor­­mei—10 la sută— şi un alt pro­cent de 3,4 sau 5 la sută — calcu­lat tot la salariul de bază — pentru fiecare procent de de­­păşire a normei. In felul acesta prin acordul progresiv atât muncitorii cât şi inginerii sunt direct, intere­saţi în procesul de producţie şi în depăşirea normelor de lucru. INTRODUCEREA ACORDULUI CONTRIBUE LA CREŞTEREA PRODUCŢIEI Introducerea acordului In in­dustria petroliferă a stimulat e­­forturile oamenilor care acum, direct interesaţi in depăşirea normelor, lucrează cu mai mul­­tă tragere de inimă. La schela petroliferă Ochiuri- Dâmboviţa de ex., programul de producţie al Ministerului pe luna Octombrie — la lucrările de extracţie — a fost depăşit cu 0,67 m/p iar in liua Noembrie — până in ziua de 25 — a’au produs sute de tone ţiţei peste programul stabilit de Ministerul Minelor şi Petrolului. Acelaş lu­cru se constată şi la lucrările de foraj A­CORDUL PROGRESIV îmbunătăţeşte­ ONDIŢIILE DE TRAI ALE MUNCITORILOR istemul muncii în acord pre­­vede salarizarea muncitorilor şi tehnicienilor în raport cu efor­tul depus şi cu rezultatele ob­ţinute de ei, în producţie. La schela Ochiuri-Dâmboviţa, de exemplu, suma salariilor plă­tit« muncitorilor pe luna Octom­brie a fost cu 4,2»­» mai mare decât cea din luna Septembrie, iar faţă din luna August când acor­dul nu era incă introdus, a fost mai mare cu aproape 32»/», lată de pildă sondorul Man­ta Petre al cărui salariu este de circa 4500 lei. In luna Oc­tombrie, datorită introducerii normelor de acord, el a reuşit să depăşească programul de lucru şi a luat Mii Tei, mai mult la fel sondorul Mitroiu loan, care lucrează la o sondă tn producţie, depăşind pro­gramul cu 10,P2°/o, el a liat un acord de 7059 lei peste sala­dul de bază, iar sondorul Spă­tar»­l„ tot deja o sondă tn producţie — post fix — a luat 4915 lei in phis peste salariul de bază. Organizaţiile de Partid trebue să continue şi mai departe ac­ţiunea de lămurire a muncitori­lor şi tehnicienilor asupra avan­­tajelor acordului progresiv, luând măsuri de îndreptare ori de câte ori se fac greşeli în legătură cu calcularea timpilor-norm­ă sau cu plata acordului. Numai astfel, just aplicat şi având la bază timpi reali de lucru, acordul progresiv va duce la Îmbunătăţirea treptată a ni­velului de trai al muncitorilor şi in acelaş timp, prin mărirea producţiei şi a productivităţii muncii la desvoltarea industriei noastre petrolifere. Anna Luise Strong este o cunoscută ziaristă americană, care a trăit mult timp în China. Reportajul ei pe care îl publi­căm mai jos este scris înainte de începerea actualei ofensive uriașe a Armatei Populare Chi­neze, care a dat lovituri sdrobi­­toare armatelor lui Ciang Kai Shek şi regimului reacţionar, al Kuomintangului. Educaţi la şcoala marxist-leninistă-stalini­­stă, Mao Tse Dun şi ceilalţi con­ducători comunişti chinezi con­duc poporul lor spre victorie. * In regiunea deluroasă din nord­­vestul Chinei, într'o vale îngustă pe care numai neobosita trudă a omului isbuteşte să o trezească la viaţă în anumite perioade ale anului, se află reşedinţa lui Mao- Tse-Dun unul dintre fruntaşii politici ai Asiei. Mao-Tse-Dun este conducătorul Partidului Co­munist Chinez care numără 3.000.000 de membri şi care con­duce prin mijlocirea organelor administrative, locale şi regionale aproape 200.000.000 de oameni. D­in îndepărtata sa reşedinţă, M­ao-Tse-Dun a devenit o figură mondială de primul plan. Teza pat a devenit o formulă curentă * în cercurile experţi hr militari, din documente capturate de la ina­mic reese că generalul japonez Staff l-a considerat pe Mao-Tse- Dun drept cel mai mare strateg din Extremul Orient. C­omuniştii chinezi îl consideră pe Mao-Tse-Dun drept un exem­plu în toate câmpurile lor de ac­tivitate. Ciu-Teh este comandan­tul suprem al forţelor armate, dar nu trebue să uităm că Mao-Tse-D­un a fost acela care a elabo­rat cu mult timp înainte acele elemente de strategie teoretică mulţumită cărora forţele lui Cu- Teh au crescut de la cei 3000 de patizani de odinioară până la o armată regulată de peste 1.500.000 soldaţi. C­iu-En-Lai este un specalist în afacerile externe, dar când a fost vorba, să se trateze cu Ciang-Kai-Shei' ‘ privinţa mo­dificărilor terrore Mao-Tse. nWw:*,dus d­rept un încercat ’’»ÎISS: marxist, dar poporul chinez îl consideră pe Mao-Tse-Dun ca mai încercat. A­m ajuns la reşedinţa lui Mao, într'un autobuz, dar înainte de a sosi la destinaţie a trebuit să coborîm malul acci­dentat a! fluviului Yen să trecem­ apa prin vad şi apoi să ne an­gajăm pe primejdioasa pantă a malului opus şi să intrăm într'o strâmtă trecătoare Ceva mai încolo coborîm din maşină și a­(Continuare in pag. 5-a col. 1 -2-3) . De vorbă cu Mao-Tse-D­ in vizită la conducătorul poporului chinez. — Primii ani de luptă. —Un premiu de 250.000 de dolari pe,capul lui Mao. — Părerea lui Mao-Tse-Dim despre Ciang-Kai Shek: „un tigru de mucava“ Reportaj de ANNA LUISE STRONG 350.000 de oameni au vizitat până acum Expoziţia de Colaborare Economică Româno-Sovietică După date aproximative, numărul total al celor care au vizitat până acum Ex­­poziţia de Colaborare Eco­­no­mic­ă Româno-Sovietică, se cifrează la 350.000 oa­meni. Pentru a se da posibili­tate unui număr cât mai mare de vizitatori să cer­ceteze expoziţia, s-a hotă­­rit ca expoziţia să rămână deschisă în continuare până către sfârşitul lunei ia­nuarie. Deschiderea noului an şcolar la unele facultăţi şi institute Eri a avut loc deschiderea noului an şcolar la unele facultăţi şi institute din Capitală In clişeu. Studenţii în timpul lecţiei de deschidere a cursuri­lor la Institutul Agronomic D­area de seamă în pag. 4 a Urmând exemplul şoferilor sovietici 62.500 km, parcurşi cu maşina fără reparaţii la motor — Şoferii de la Raia-Cluj şi-au depăşit angajamentele C­LUJ, — (prin telefon de la corespondentul nostru). Inspirându-se din exemplul şoferilor sovietici, care au isbu­­tit să circule peste 100.000 km cu maşina fără a face repa­raţii la motor, şoferii de la R. A. T. A.—Cluj şi-au luat an­gajamentul să a­tinga cel puţin 50.000 km. drum, fără ca mo­torul să aibă nevoie de repa­raţii. Angajamentele n’au rămas fără rezultat. Motoarele au fost bine ingrijite, alimentate la timp, curăţate, fiecare piesă verificată in parte, până la cauciucuri şi roţi şi astfel tovarăşii: Fancioli Rudolf, Năsăudeanu Ion, Gaspár Dionisie, Iulius Petru şi Corina Petru au depăşit angajamentele luate cu câteva luni in urmă­tor. Fancioli a parcurg 62.500 km, iar ceilalţi intre 50-60.000 km. fără nicio reparaţie la motor. Tovarăşii Crişan Nicolae, Fili­­pal Alex., Condrea Timoftei şi Rindea Vasile s-au angajat şi ei in întrecere, fiind şoferi de ma­şini noui, de curând puse în cir­culaţie. Printre obiectivele între­cerii lor se numără economia cât mai mare de combustibil şi depă­şirea rezultatelor realizate de şo­ferii fruntaşi. La Griviţa - Locomotive muncitorii îşi planifică lucrul pentru a mări productivitatea muncii Asemenea rotiţelor de angre­naj într’un mecanism de mare precizie, secţiile şi echipele a­­sigură buna funcționare a uzir­nei. E destul ca într-o zi, o singură echipă să nu-şi înde­plinească programul, pentru ca întreaga secţie — şi uneori chiar întreaga uzină — să fie paralizată. Muncitorii conştienţi de la A­­telierele Griviţa-Locomotive au în vedere acest lucru, atunci când duc o luptă hotărîtă pen­tru a determina toate echipele să-şi îndeplinească un termen programele de lucru. M­aiştrii şi şefii de partizi — sub îndrumările organizaţiilor de bază şi a delegaţilor sindicali — ţin săptămânal şedinţe, în cadrul că­rora se analizează programele care­ trebuesc executate în săptămâna următoare, calculându-se şi canti­tăţile de materiale necesare, pen­tru că secţiile să nu aibe goluri în producţie. In acest mod, fiecare partidă în­­ parte îşi planifică astfel munca,­­încât să poată efectua partea din program care-i revine în cursul acelei săptămâni. C­u fiecare locomotivă reparata care iese din halele atelierelor, I­­nima strungarului Georgescu Ion vibrează mai cu putere. Pentru că el, împreună cu cei şapte tova­răşi din partidă ştiu că dacă n’ar confecţiona la timp şuruburile de plafon pentru cutia de foc a caza­nului, locomotiva nu ar putea fi reparată în termenul fixat şi ast­fel transporturile noastre ar avea de suferit. E­chipa de opt strungari de la ca­­zangerie din care face parte şi to­varăşul Georgescu Ion, are de e­­fectuat pentru fiecare locomotivă de tip Pacific, câte 240 de şuru­buri de plafon. Această normă tre­bue îndeplinită în 3 zile. Fiecare clipă întârziată în livrarea şuru­burilor, împiedică partida de la fi­­letaj să-şi continue munca. . — Prima noastră, grijă este să avem la timp şi in mod permanent barele de oţel modie din care facem şuru­burile. In fiecare zi, după terminarea lucrului, câte un alt tovarăş ia contact cu a­­gentul tehnic din secţie, sta­bilind cantitatea de bare de care avem nevoie, pentru ca a doua zi partida să poată lucra intens. La strungul său, tov. Georgescu Ion urmăreşte cu atenţie mersul cuţitelor, căci un şpan luat în plus înseamnă un şurub mai subţire, care poate face ca locomotiva în mers să piardă din presiune. De aceia, după fiecare fază, el mă­soară şurubul la micrometru pen­tru a vedea dacă dimensiunile co­respund. Ş­uruburile, lungi de cca. 0,40 m, trec prin opt operaţiuni. Fiecare fază cere multă migală şi încor­dare din partea strungarului. Dar acelaş timp, impune şi o plani­ficare a muncii din partea fiecărui strungiff in parte, o raţională îm­părţire a mişcărilor, pentru ca şu­rubul să trimică în timpul cel mai scurt de la o on­oraţie la cealaltă. ele opt strungi.'ri sunt în per­manenţă în plin mer's. Şpanurile albăstrui se încolăcesc mereu în jurul maşinei, pe măsură­ ce cuţi­tele muşcă tot mai mult diin bara de oţel moaie. Şi cu fiecare 1Mili­­metru luat, bara de oţel devine uf/ mai netedă şi mai lucioasă. P­entru ca să se evite acciden­tele şi strungurile să poată func­ţiona în bune condiţiuni, fiecare bară este bine înșurubată. — Noi n’am putea da șuru­burile la termenele fixate, dacă nu ne-am îngriji din vreme de toate materialele de care avem nevoie și dacă nu am păstra în bună stare strungurile. Rezultatele acestui fel chib­zuit de organizare a muncii, n’au întârziat să se arate: pe luna Octombrie echipa de strungari a depăşit programul cu 410 şurub­i, adică şuru­buri pentru două cazane de locomotivă in plus. La secţia cazangerie a atelieru­lui Griviţa-Locomotive, fiecare partidă în parte îşi are programul planificat. C­ei care lucrează la demontare, la cutiile de foc, la filetaj, la con­­fecţionatul şi montatul ţevilor ştiu precis termenele în care trebue să termine lucrările şi se străduesc să le îndeplinească în ziua şi ora fixată. P­rogramul lunar de reparaţii fi­ind repartizat pe fiecare atelier şi secţie în parte, partizile cunosc partea ce le revine din programul general şi îşi organizează munca în aşa fel, încât să nu stânjenea­scă mersul normal al­­lucrului. In acest mod, atelierele Griviţa- Locomotive îşi pot îndeplini pro­gramul lunar de reparaţii, punând la dispoziţia transporturilor, zeci de locomotive bune care străbat ţara în lung şi în lat, alimentând industriile noastre cu materiile prime necesare, pentru a făuri tot mai multe bunuri pentru po- I­porul muncitor de la oraşe şi sate. m' Opt norme anuale realizate de la începe­rea planului cincinal, de un miner din bazinin Krivoirog! KRIVOIROG, 29. — Mi­n­­erii din mina de fier din Krivoirog se află în între­cere pentru îndeplinirea îna­inte de termen a planului ce­lui de al treilea an al planu­lui cincinal de după răzb­oiu. 4 mine au îndeplinit înainte de termen programul anual ș­i de extragere a fierului. Intre ele se află mina „Comunar- j­­­dul" la care lucrează lacov \ \ Troian, cel mai bun sfredeli-| tor al bazinului. DELA INCE-­­ PEREA NOULUI PLAN CIN­CINAL, EL A ÎNDEPLINIT S NORME ANUALE. Secţia No. 3, în care lucrează Traian, a economisit peste 200.000 ru­ble, prin reducerea peste pre­vederile planului a preţului de cost al fierului. Datorită bunei organizări a­­ muncii în bazil­ul Krivo-Drog au fost eliberaţi 2 000 de­­ muncitori, care au trecut la secţiile de construcţii. ------- CITIŢI -----------------------­IN CORPUL ZIARULUI: « LA DESCHIDEREA ŞCOLILOR JURIDICE DE UN AN dr. Adrian Mihalca Secretar General al Ministerului Justiţiei (Pag. 3-a) • CUM ESTE ORGANIZAT COMERŢUL SO­VIETIC - COMERŢ DE TIP NOU . (Pag. 3-a) • DESCHIDEREA CONGRESULUI NAŢIO­NAL AL POPORULUI FRANCEZ PENTRU APA­­RAREA PĂCII ŞI LIBERTĂŢII (Pag. 5-a) • SITUAŢIA DIN GRECIA ESTE REZULTA­TUL INTERVENTIEI STATELOR UNITE ŞI AN­GLIEI IN AFACERILE INTERNE ALE POPORULUI GREC. D­iscursul rostit de A­­I. VÂŞINSKI în şedinţa din 27 Noembre a Adunării Generale a O.N.U. (Pag. 6-a) Importante depăşiri ale programelor de producţie pe luna octombrie in industriile chimice In cadrul întrecerilor socialiste cari cuprind masse din ce în ce mai largi de oameni ai muncii, muncitorii şi tehnicienii din indus­triile chimice de bază, de sinteză şi prelucrare şi materiale plastice însufleţiţi de dorinţa de a creia tot mai multe bunuri, au obţinut pe luna octombrie a. c. însemnate depăşiri ale programelor de pro­ducţie stabilite.­­ Din datele centralizate la Minis­terul Industriei reiese că la soda caustică s-a realizat 124,l9°/o, faţă de program, la soda calcinată 114,30"/0, la carbid 119,51V«, la acid sulfuric 125,26V«, la fero­­mangan 126,77V«, la plumb moale 106,20V«, la aglomerat de zinc 151,05°/», la zinc 119,07V«, la ne­gru de fum 117,07V«, la acid clor­­hidric pur 260V«, la acid clorhidric de sinteză 106,66°/], la litopen 127,70»/«, la alcool metilic 121,69 la sută, la mangan 116,62’/«, la chibrituri 137,95°/«, la stearină 202,90/«, la ole­nă 178,58*/­­, la sulfamide albe 159,22»/», la sulfa­­mide roșii 165»/«, la cremă de ghe­te 105,03»/«, la ceară de parche­te 119,15»/«, la cerneluri negre ti­pografice 143,72»/», la cerneluri fito-tipo-offsed 139,37»/«, la ozalid 222,72»/«, la hârtie de carbon 152,92 la sută, la indigo 135,82»/«, la pan­glici pentru mașina de scris 240»/«, la anvelope auto 121»/«, la camere auto 95,6»/«, la anvelope de bici­clete 127,3’/«, la camere de bici­clete 132,5»/», la talpă de cauciuc 115,4»/«, la cisme de protecție 115,7°/«, la articole tehnice 107,4 la sută. Costea Ştefan Marin, tractorist la 14 ani La S.M.T. (Staţiunea de Maşini şi Tractoare) din Odo­­beasca-Teleorman lucrează şi tractoristul Costea Marin, în vârstă de numai 14 ani, cunoscut prin siguranţa, cu care con­duce maşina şi grija pe care o poartă tractorul.­.. R­eportajul in pag. 8-«

Next