Scȃnteia, ianuarie 1949 (Anul 18, nr. 1315-1338)

1949-01-01 / nr. 1315

cresc şi se întăresc . Anul 1948 s-a încheiat. A fost un an de luptă a prole­tariatului internaţional pen­tru democraţie şi socialism, un an de noui victorii ale for­ţelor democratice asupra forţelor imperialismului. Declaraţia consfătuirii pe care reprezentanţii unor par­ade comuniste au ţinut-o în Polonia la sfârşitul lui Sep­tembrie 1947 şi Rezoluţia Bi­roului Informtiv „Asupra si­tuaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia“ — au fost principalele documente care au determinat în anul ce s-a scurs principala orientare a luptei clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii, a­­tât în ţările cu democraţie populară, cât şi în ţările ca­pitaliste. Partidele comuniste, lup­tând împotriva manifestări­lor naţionaliste au ridicat şi mai sus steagul internaţiona­lismului proletar, şi şi-au în­tărit rândurile pe plan ideo­logic şi organizatoric, întregul lagăr democratic a condamnat în unanimitate clica trădătoare a lui Tito din Iugoslavia, care încercase să spargă frontul socialismu­lui prin activitatea sa făţar­nică, troţkistă, de submi­nare. In cursul anului care a tre­cut, forţele socialismului şi ale democraţiei au crescut imens. Pentru ţara socialis­mului, Uniunea Sovietică, anul 1948 a fost anul unui nou şi puternic avânt al eco­nomiei, culturii şi bunei stări a maselor populare. Indus­tria sovietică a depăşit cu 17'/# nivelul anului 1940. Succesele obţinute de po­porul sovietic ne îngădue să afirmăm cu siguranţă că planul cincinal stalinist de după război va fi îndeplinit înainte de termen. Sub conducerea înţeleaptă şi încercată a marelui Stalin, Uniunea Sovietică este în fruntea luptei pentru pace trainică şi democratică în lumea întreagă, pentru cola­borarea frăţească între po­poare, pentru salvarea civi­lizaţiei de barbaria capita­listă. Oamenii muncii din ţările cu democraţie populară au obţinut în 1948 succese con­siderabile. Profundele trans­formări politice care s’au re­alizat în aceste ţări, naţio­nalizarea marii industrii, re­forma agrară, politica de în­grădire şi de înlăturare a chiaburilor, precum şi pri­mii paşi pe calea spre crea­re cooperaţiei în agricul­tură, unirea forţelor clasei muncitoare şi desfăşurarea iniţiativei oamenilor muncii, toate acestea au creat o bază solidă pentru desvolta­­rea încununată de succes a ţărilor cu democraţie popu­lară. Aceste ţări realizează trecerea de la capitalism la socialism, sprijinindu-se ne­­regimul democraţiei populare care îndeplineşte cu succes funcţiunile dictaturii proleta­riatului în situaţia istorică dată. In ţările cu democraţie populară este înfăptuită do­minaţia oamenilor muncii sub conducerea clasei mun­citoare. Ele se desvoltă şi se întăresc cu sprijinul puternic al Uniunii Sovietice. In Ungaria, planul trienal va fi îndeplinit înainte de termen. Planul bienal a fost realizat cu succes în Ceho­slovacia, îndeplinirea planu­rilor în­ Bulgaria şi Polonia continuă la un nivel ridicat. Anul ce s-a scurs a fost marcat de una din cele mai importante realizări ale cla­sei muncitoare din ţările cu democraţie populară : unifi­carea partidelor muncito­reşti în România, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, fu­zionarea partidelor social­­democrat bulgar cu partidul comunist bulgar pe baza doctrinei marxist-leniniste. Acest fapt pune capăt sci­ziunii mişcării muncitoreşti din aceste ţări; el înseamnă o nouă consolidare a forţelor democraţiei şi socialismului. Un bilanţ important al a­­nului­ ce s’a scurs este, pen­tru tarile capitaliste, înteţirea luptei dusă de masele popu­lare pentru interesele lor vi­tale, creşterea influenţei şi întărirea rolului conducător al detaşamentului de frunte al oamenilor muncii, clasa muncitoare şi a avantgărzii sale, partidele comuniste. In cursul întregului an ce s’a scurs, masele populare din Franţa au fost antrenate într’o mişcare vijelioasă. Lupta oamenilor muncii a răsturnat unul după altul gu­vernele de marionete ale im­perialismului american. Miş­carea grevistă a sporit neîn­cetat. In Octombrie şi No­­embrie, greva eroică de opt săptămâni a minerilor fran­cezi s-a soldat cu o întărire a poziţiilor Confederaţiei Ge­nerale a Muncii şi cu izola­rea şi demascarea scizioniş­­tilor din „Force Ouvrière”. Primejdia unor noui im­pozite de nesuportat, cerute de reprezentanţii imperialis­mului american şi de agen­tura lor din Franţa, ca şi primejdia aservirii naţionale, apropie clasele mijlocii de frontul proletariatului. In­fluenţa Partidului Comunist Francez creşte şi se extinde, după cum dovedesc recen­tele alegeri parţiale comu­nale. S-a accentuat mişca­rea împotriva aţâţătorilor la un nou război. Dovadă e miş­carea luptătorilor pentru li­bertate şi marele succes al Congresului Naţional pentru apărarea păcii şi libertăţii, ţinut la sfârşitul lui Noem­­brie. Masele populare din Franţa sprijină cu hotărîre declaraţia Partidului comu­nist în sensul că „poporul francez nu va lupta niciodată împotriva Uniunii Sovie­tice“. In Italia, mişcarea munci­torească şi democratică s-a desfăşurat în toată amploa­rea în cursul grevei generale de protest ce a urmat aten­tatului împotriva tovarăşului Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comu­nist Italian. Pe de o parte fu­nestele consecinţe economice ale „planului Marshall“ care au adus la şomaj peste 2,5 milioane de muncitori italieni şi la sugrumarea industriei, iar pe de altă parte, politica trădătoare a guvernului care sprijină cu zel crearea Blo­cului occidental şi a Uniunii atlantice agresive­­ şi anti­populare, intensifică înche­garea tuturor forţelor anti­­imperialiste şi democratice, care luptă pentru libertatea şi independenţa naţională a Italiei. Neavând siguranţa că po­poarele unor ţări ca Franţa şi Italia vor putea fi folosite drept care de tun într’un război împotriva U.R.S.S., aţâţătorii la război îşi pun speranţele în Germania de Vest ocupată de ei şi în Spa­nia fascistă. Dar la rândul său Germania de Vest de­vine, pentru lagărul imperia­list, un isvor de noui contra­dicţii interne. Cât despre Spania, acolo au loc greve, vitejii partizani luptă cu arma în mână împotriva re­gimului lui Franco. Imperialiştii se lovesc peste tot de rezistenţa hotărîtă a masselor populare care nu acceptă situaţia de sclavi ai imperialismului american. Armata populară demo­crată greacă eliberează re­giuni tot mai considerabile de sub dominaţia monarho­­fasciştilor vânduţi imperialis­mului anglo-american. In ţările Americii Latine deasemeni creşte mişcarea antiimperialistă. Poziţiile imperialismului se clatină din ce în ce mai mult în Asia. Lupta oamenilor muncii din China este de o importanţă covârşitoare pen­tru întărirea mai departe a forţelor lagărului democratic, pentru a crea o şi mai mare superioritate de forţe a a­­cestui lagăr faţă de lagărul imperialist. Armata populară de eliberare din China, sub conducerea Partidului Co­munist Chinez, a repurtat o serie de victorii strălucite. Popoarele din Indonezia, Viet­nam, Birmania, Malaya, luptă de asemenea eroic pen­tru independenţa lor. Chiar şi în Statele Unite ale Americii, această ţară devenită după prăbuşirea a­­gresorilor fascişti centrul reacţiunii mondiale, înfrân­gerea candidatului republi­can Dewey, cu prilejul ale­gerilor prezidenţiale, a arătat că majoritatea poporului a­­merican respinge un program de agresiune imperialistă şi de stabilire a unei dictaturi făţişe şi brutale a capitalu­lui monopolist. Astfel, anul 1948 a con­firmat în întregime cuvintele tovarăşului Stalin cu privire la superioritatea forţelor păcii faţă de forţele războiu­lui, a forţelor democraţiei şi socialismului faţă de forţele reacţiunii şi imperialismului. In pragul anului 1949, la­gărul antiimperialist şi de­mocratic priveşte viitorul cu încredere. Noi ştim că impe­rialiştii nu vor ceda poziţiile lor fără să lupte. Dar noi trăim într’o epocă în care, după cum a spus tovarăşul Molotov, „toate drumurile duc la comunism’’. Forţele clasei muncitoare şi ale întregului lagăr demo­cratic vor creşte pe zi ce trece tot mai mult, pe când forţele lagărului imperialist slăbesc tot mai mult. Des­­voltând şi consolidând succe­sele obţinute în anul ce s-a scurs, întărindu-şi rândurile pe plan ideologic şi organi­zatoric, căutând să realizeze o închegare din ce în ce mai mare a tuturor forţelor de­mocratice şi patriotice ale popoarelor, partidele comu­niste şi muncitoreşti vor ri­dica şi mai sus steagul luptei pentru libertatea şi indepen­denţa naţională a ţărilor lor, vor lupta cu şi mai multă ho­­tărîre împotriva oricăror de­naturări a teoriei marxism­­leninismului, împotriva ma­nifestărilor naţionalismului burghez, pentru întărirea in­ternaţionalismului proletar, pentru rolul conducător al clasei muncitoare şi al parti­dului ei, partidul comunist, în lupta pentru triumful for­ţelor democraţiei şi socialis­mului în lumea întreagă. *) Articol­ de fond apărut in „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“■ Nr. 1 (28), din 1 Ianuarie 1949. Mesajul prof. dr. C. I. Parhon preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale adresat cetăţenilor R. P.R. cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou 1949, prof. dr. C. I. Parhon, preşedntele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, a adresat cetăţenilor Republicii Populare Ro­mâne, următoarea urare: Iubiţi cetăţeni ai Republicii Populare Române, In pragul Anului Nou vă adresez, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, un căldu­ros salut şi felicitările cele mai sincere. Anul 1948 a arătat cu prisosinţă tuturor, ce măreţe realizări se pot înfăptui pe tărâmul po­litic, economic, cultural şi social, atunci când clasa muncitoare, sub conducerea Partidului său, Partidul Muncitoresc Român, având drept »'.lat ţărănimea muncitoare, deţine In mâinile tale viguroase puterea politică. Drumul parcurs în anul ce a trecut, este dru­mul care duce spre lumină, spre bunăstarea poporului nostru muncitor. Păţii pe care noi i-am făcut, n'au cunoscut un drum uşor dar greutăţile întâmpinate au­­ fost învinse prin hotărîrea ţi dârzenia celor ce muncesc dela oraţe ţi sate, care ţi-au înmă­­nunchiat eforturile spre un singur ţel, — con­struirea temeliilor socialismului în ţara noa­stră. Realizările obţinute în 1948 au dat posibili­tatea introducerii în viaţa noastră economică a Planului, a cărui realizare va creia noul resurse pentru a clădi o ţară înfloritoare şi prosperă. Dragi cetăţeni ţi cetăţene, Dacă sforţările noastre ale tuturor au adus isb­ozi­e din anul 1948, anul care vine ţi care trebuie să consolideze ţi şi lărgească toate cuceririle noastre, cere din partea noastră, a tuturor, un nou avânt In fabrici, în uzine, pe ogoare muncim pen­tru noi, rodul efortului nostru ne aparţine. Planul economic prevede creşterea valorii producţiei noastre industriale cu 40'' o, precum şi o însemnată sporire a producţiei agricole. Vom produce mai mult ţi mai bine, conştienţi că prin munca noastră făurim o ţară a socia­lismului, în care nu vor mai avea ce căuta ex­ploatatori) şi unde celor ce muncesc le este asigurată bunăstarea. Pilda U. R. S. R., ne este nouă îndemn la luptă, iar sprijinul ei politic şi economie ne dă posibilitatea să realizăm măreţele noastre sarcini. Să pornim cu nou avânt în muncă. Să scoa­tem la lumină inepuizabilele resurse creatoare ale oamenilor muncii ţi să le punem în slujba tinerei noastre Republici Populare. Pe acest drum al efortului colectiv al oame­nilor muncii de la oraţe şi sate, să mergem mai departe, astăzi când in faţa noastră se des­chide un an nou. Să-l parcurgem cu fruntea sus, mândri că sun­tem un popor liber, care clădeşte pentru el o ţară a socialismului, a păcii, a bunei stări. La mulţi ani! LA SOLEMNITATEA CONFERIRII DECORAŢIILOR ACORDATE CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII UNUI AN DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Muncitori cu braţele şi cu mintea decoraţi cu prilejul zilei de 30 Decembrie cu „Ordinul Muncii“ şi Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ La propunerile făcute de ministrul Afacerilor Externe ,,pentru a distinge, cu prilejul zilei de 30 Decembrie, pe muncitorii cu braţele şi cu mintea, care s-au evidenţiat în fabrici, mine, şantiere, instituţii de cultură, în birouri, prin avântul, iniţiativa şi priceperea lor în muncă, prin ridicarea calităţii şi exducti­vi­taţii muncii, prin ridicarea nivelului ştiinţific, literar şi artistic al ope­rei lor, prin noua concepţie şi atitudine faţă de muncă, isvorîte din devotamentul faţă de popor şi faţă de regi­­mul democratic popular'', Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit ,,ORDINUL MUNCII“ şi OR­DINUL „STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMANE“ în diferite clase, ur­mătorilor: Ordinul Muncii“ Clasa I “ Prof. dr. Parhon I. Constantin, dr. Groza Petru, Gheorghiu-Dej Gheorghe, Săvulescu Traian, Voi­­tec Ştefan, Pauker Ana, Luca Vasile, Georgescu Teohari, Ră­­dăceanu Lotar, Chişinevschi Iosif, Moghioroş Alexandru, Bodnăraş I. Emil, Vasilichi Gheorghe, Con­­stantinescu Miron, Chivu Stoica, estru sondor, Centrala Petroliferă Muntenia Prahova , Andrica Ludo­vic miner, Valea Jiului, Gali Hermi­nus, strungar fier, Steagul Roşu, Braşov; Ing. Matusek Richard, U­­zinele 6 Martie Tohan, Waserman Ilka, Nicolau Sergiu, Cernătescu Radu. „Ordinul Muncii“ Clasa III Alexa Augustin, Suder Wiliam, nea, Emanoil Vinea, Coliu Dumi- maestru turnător. Şantierul Galaţi; Sălăjeanu Leontin, Bontea Ştefan, tru, Babenco Simion, Grigore Bârzuică Ion, intuitor, şef de e-Ceauşescu Nicolae, lonescu Vasile, Preoteasa, Păsculescu Elena, Ho­­chipă, Şantierul T.­Severin, Bâr-Manole Ofella, Vasile Modoran, leşteanca Petru, ajustor mecanic, Ludovic Takacs, Constantin Pini- Şantierul Galaţi, Dima Horobăţ, (Conţin în pag. 2-a, col. 1-2-3) Apostol Gheorghe, Bunaciu A­­vram, Chişinevschi Liuba, Gheor­ghe Pintilie, Banu Petre şef de echipă iituitor, Şantierele Navale T. Severin, Sovrom; Iordăchescu Ion, iituitor constructor, Sovrom Galaţi Şantierele Navale ; Roşea Marin, intuitor, Şantierele Navale Sovrom-Galaţi; Ştefan Ion,, ar­­ma­UDR-Reşiţa; Podoleanu Jaques, Guină Nicolae, UTM; Vidraşcu, Ion, Hahn Emeric, Controlul Eco­nomic; Munteanu Vasile, Ministe­rul Agriculturii; Ing. Anghel Ni­­colae, Ministerul Agriculturii; Bar­bu Radu Ministerul Silviculturii; ing. Lăzărescu Constantin, Minis­terul Silviculturii; Tigoiu Mircea, Loncear Carol, Ministerul Indus­triei (Reşiţa); Raluca Ripan, Bă­­dărău Eugen, Mih­u Ştefan, Eu­­sebiu Camilar, scriitor; Marcel Breslaşu scriitor; Dragoş Petru, scriitor; Sahighian Ion, regizor; Sonia Cluceru, artistă, Teatrul Na­ţional; Ligia Macovei, pictoriţă; Gheorghe Vida, sculptor; Mihail Andricu, compozitor. „Ordinul Muncii“ Clasa 11 „Ordinul Muncii“ Clasa II Prof. P. Constantinescu-Iaşi, Sf­ Atanasie, maestru frez. Uzinele doveanu Mihail, Niculi Ion, Marin Tractorul-Braşov; Csachi losif, Fiorea lonescu, Vaida Vasile, maestru şamotor. Uzinele Lamino-Profiri Nicolae, Iordăchescu Teo­­rul-Bucureşti; Şerban Gheorghe, dor. Stanciu Stoian, Vinţe Ion topitor­­-Uzinele I. S. S.-Hune- Bucur Schiopu, Mezincescu E­­doara; Cosac Floarea, lucrătoare duard, Bârlădeanu Alexandru, Bo- Steaua Electrică Fieni-Dâmboviţa; Jilă Petre, Crăciun Constanţa; Iacobescu Dumitru, cond. technic, Drăghici Alexandru Florescu Uzinele Electrice-Braşov; Doboş Gheorghe, Pârvulescu Constantin. Ştefan, şef de tren C. F. R. P. Rangheţ Iosif, Petrescu Dumitru. Neamţ; Gherghisan Constantin, Stoica Gheorghe, Bughici Simion. cazangiu, Progresul. Brăila: Das-Vass Ghizela, Jianu Marin, Tănă­­călu Maria ,filatoare Soc. Rom­­sescu Stelian, Zeigher Simion, Sen- Ind. Bumbacului-Bucureşti; Hor­covici Alexandru, Gheorghe Gas­­vat Aladar, topitor oţelar, I­ . S. Ion Marin, Ana Tom­a, Banu Con- Hunedoara; Popa Alexandru, prim stantin, al. maestru sondor So- topitor oţelar I. S. S.-Hunedoara; rrompetrol Ţintea-Prahova ; Kis Druca Adolf şef secţie turnătorie: Carol, miner Valea Jiului; Paiu UDR-Reşiţa;­ Chifu Ioan, maestru Matveev Alenei, technician T.A­ R.S. Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu întreţinându-se cu câţiva dintre fruntaşii , producţiei decoraţi Telegrama de felicitare trimisă cu ocazia Hu­­lea profesorului Dr. C.I. Psihan, preşedintele Prezent Marii Adunări naţionale, de primul ministru dr. Feri Groza EXCELENTEI SALE DOMNULUI PROFESOR DR. C. I. PARHON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţiona­l BUCUREŞTI Cu ocazia Anului Nou, vă rog să primiţi din partea poporului român, a Guvernului şi a mea, cele mai bune urări de sănă­tate, pentru Dvs şi Prezidiul Mari, Adunării Naţionale, pen­­tru ca în anul ce vine să duceţi Republica Populară Română spre noui succese pe drumul consolidării democraţiei popu­lare în ţara noastră. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri [DIEUI Mâl I Siiifisleioi Siiliiu lelicit) oamenii muncii i lP. I iu brilejul Anului Plou TOV. GHEORGHE APOSTOL Preşedintele C. G. M. BUCUREŞTI MOSCOVA, SI Decembrie 1948. — Consi­lul Central al Sindicatelor din U R. S. S„ fe­licită cu ocazia Anului Nou pe toţi membrii sindicatelor ţi mun­citorii din R. P. R. Urăm Sin­dicatelor române succes în în­tărirea democraţiei populare ţi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ţi cultură a muncitori­lor. Suntem siguri că sindicatele din R. P. R. vor consolida din toate puterile lor unitatea mişcării sindicale mondiale. V. KUZNEŢOV Preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din U. R. S. S. Convocarea plenarei Comitetului Central al C. G. M. Comitetul Executiv convoa­­că plenara Comitetului Cen­­tral al Confederaţiei Gene­­rale a Muncii in zilele de 7 si 8 Ianuarie ora 9 diminea­­ţa în Bucureşti, cu următoa­rea ordine de zi: 1. Sarcinile sindicatelor in îndeplinirea planului general economic; 2 Noul sistem de salari­­zare; 3 Contractul colectiv; 4. Asigurări Sociale; 5. Probleme organizato­­rice; 6 Diverse. COMITETUL EXECUTIV C . M. i­i Generalis­simului LV, Stalin şi lui V.M. Molotov, ministru de Externe al U. R. S. ,precum şi prim-miniştrilor şi miniştrilor de externe ai ţărilor de democraţie populară de d. dr. Petru Groza şi tov. Ana Pauker Generalisimului Iosif Visse­­rionovici Stalin, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniu­nii Republicilor Socialiste So­vietice . GENERALISIMULUI IOSIF VISSARIONOVICI STAUN KREMLIN-MOSCOVA Cu prilejul Anului Nou, vă rog să primiţi în numele po­porului român, al Guvernului ţi al meu personal, urările cele mai călduroase pentru popoarele Uniunii Sovietice ţi pentru Marele lor Conducător. Anul 1949 să fie anul unor noui succese ale lagărului de­mocraţiei ţi păcii, a cărui forţă conducătoare este Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, călăuzită de geniul Domniei- Voastre. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri a Republicii Populare Române Tov. Ana Pauker, ministrul Excelenţei Sale. Viaceslav Ml­ Afacerilor Externe al Republi-­hailovici Molotov, următoarea oui Populare Române, a trimis telegramă: EXCELENŢEI SALE VIACESLAV MIHAILOVICI MOLOTOV Ministru de Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sov­etice VS -nu că nrîmiţi felicitări ci cele mai buna urări cu prile-Vă rog să primiţi felicitări ţi cele mai bune urări cu prile­jul Anului Nou, pentru Domnia-Voastră personal ţi pentru pros­peritatea ţi întărirea Marii U. R. S. S. vecină ţi prietenă, care sub conducerea genială a lui Iosif Vissarionovici Stalin stă în fruntea forţelor democratice ţi anti-imperialiste, în lupta pen­tru pace, libertate ţi socialism. ANA PAUKER r Ministru, Afacerilor Externe a­i Republicii Populare Române Cu ocazia Anului Nou 1949, d. dr. Petru Groza, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a trimis, în numele Guvernului român, următoarea telegramă Cu aceeaşi ocazie, d. dr. Pe­tru Groza a mai adresat tele­grame de felicitare lui­ Anto­nin Zapotocky, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Cehoslovace, Istvan Dobi, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Un­gare, Josif Cyrankiewicz, pre­şedintele Consiliului de Mini­ştri al Republicii Poloneze, Gh Dimitrov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Bulgaria şi general-colonel Enver Hodja, preşedintele consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Albania. Tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe al Repu­blicii Populare Române, a a­­dresat telegrame de felicitare d-rului V. dementis, mini­strul de Externe al Republicii Cehoslovace, Rajk László, mini­strul de Externe al Republicii Ungare Zigmund Modzelew­­ski, ministrul de Externe al Republicii Poloneze V. Kola­­rov, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria, şi general - colonel Enver Hodja, preşedintele Consiliu­lui de Miniștri și ministru al Afacerilor Externe al Repu­blicii Populare Albania. --------------------------------------------------------------- A APARUT LUPTA DE CLASA ORGAN TEORETIC SI POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Seria V-a Nr. 2 Octombrie-Decembrie 1943 SUMAR Comunicat asupra şedinţei plenare a Comitetului Central al P.M.R. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la Planul General Economic al R. P. R. pe anul 1949. EDITORIAL: Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi însem­nătatea ei pentru ţara noastră, de SORIN TOMA Strategia şi tactica leninist-stalinistă, de VASILE LUCA Primul volum al Operelor lui I. V. Stalin. Despre verificarea activului de partid, de ION VINŢE Pe drumul revoluţei noastre culturale, de MIHAIL ROLLER Din experienţa şcolilor centrale de partid, de ZINA BRANCU Lucrările lui A. A. Jdanov apărute în limba română, de NESTOR IGNAT REVISTA REVISTELOR: „Pentru pace trainică, pentru demo­craţie populară!“ — S. Brucan; „Studii“ — I. Banu; Voprosi Filosofi! — B. Zaharescu; Társadalmi Szemle — G. Ardeleanu; Weg und Ziel — S. Emil. In cinstea primei aniversări a Republicii Populare Române minerii din Valea Jiului au lucrat în ziua de 30 Decembrie In ziua de 30 Decembrie 1948, ziua aniversării unui an dela proclamarea Repu­­blicii Populare Române, defi sărbătoare legală, muncitorii mineri dela întreprinderile „Petroşani” şi ,,Lonea” din Valea Jiului s-au prezentat voluntar la lucru. Muncind cu entuziasm, mi­nerii din Valea Jiului au ex­­tras, în ziua de 30 Decem­brie, 6500 tone cărbune brut, dovedind astfel spiritul nou faţă de muncă care-i însu­fleţeşte şi dragostea lot fierbinte pentru Republic noastră Populară. Pentru această acţiune înalt patriotism, Ministr Minelor şi Petrolului a mis minerilor din Valea lui o telegramă de felii in numele Guvernului. Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de produ­ sHWHHanBVWiJHHHaMHgggHirBgnaBggggHMMMi#MMK ■■•■■iaanmBMaManmBgBaMMgmMg 3 şarje de oţel pe :o toarnă la două cuptoare „Siemens-Ma* oţelarii de la „Oţelul Roşu“ Planul General Economic pre­vede sporirea producţiei de o­­ţel la 116 k to faţă de 1948. Pen­tru realizarea acestei sarcini, trebuiesc îndeplinite o seamă de condiţiuni. Intre altele, du­rata de pregătire a unei şarje trebuie scurtată prin reducerea la minimum a timpului ce se pierde în special la încărcarea cuptoarelor. In anul 1948, cuptoarele Sie­mens-Martin din cele trei mari uzine siderurgice: Reşiţa, Hu­nedoara şi Oţelul Roşu, au dat în medie 2,3—2,5 sarje In 24 de ore. PENTRU ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA PREVEDERILOR PLA­NULUI, ESTE NECESARA OBŢINE­REA A CEL PUŢIN 5 SARJE ÎN 24 DE ORE. ACEASTA ÎNSEM­NEAZĂ UN PLUS DE CCA. 20—25»/« OTEL FATA DE PRO­DUCŢIA ANULUI TRECUT. De aceea, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din oţelării au pornit lupta pentru scurtarea duratei de pregătire a şarjelor sub lozinca: „o şarjă pe schimb, oţel de bună calitate“. In această luptă, oţelarii cup­torului Siemens-Martin No. 4, al uzinei „Oţelul Roşu", au înregi­strat însemnate succese. Anga­­jându-se în lupta pentru reali­zarea lozincei „o şarjă pe schimb, oţel de bună calitate", ei se găsesc în cea de-a 13-a zi în care au dat consecutiv câte 3 şarje în 24 de ore, însufleţiţi de acest exemplu, şi oţelarii celor­lalte cuptoare din uzina „Oţelul Roşu“ au pornit lupta pentru scurtarea timpului necesar pre­gătirii şarjelor. Astfel, la 1 ianuarie, topitorii de la cuptorul Siemens-Martin No. 2, au reuşit să ridice me­dia şarjelor de la 2,3 şarje la 3 şarje în 24 de ore. Deasemeni, au reuşit să scurteze durata medie de pregătire a şarjelor dela 2,5 la 27 şarje în 24 de ore şi oţelarii cuptorului No. 1. A rămas în urmă cuptorul No. 3, care nu a realizat, decât 2,4 şarje în 24 de ore. Cel mai bun rezultat l-au obţinut oţelarii de la cupto­rul No. 4, ca­re au reuşit să depăşească producţia de 3 şarje în 24 de ore, realizând la 30 Decembrie 3,4, la 31 Decembrie 3,2 iar la 1 Ianua­rie 3,3 şarje în 24 de ore. In ce priveşte durata cea mai scurtă de pregătire a unei şarje ea a fost stabilită de primtopitorul Orsari, care a realizat o şarjă în 6 ore 20 minute Numeroase alte şarje au fost pregătite în 7 ore şi 5 minute (Orsari), 7 ore 15 mi­nute (Hue şi Fochi), etc. Dar tovarăşii de la „Oţelul Roşu“ au mai înţeles că sar­cina lor nu este să lupte pen­(Continuare în pag. 2-a, col 7-8)

Next