Scȃnteia, ianuarie 1949 (Anul 18, nr. 1315-1338)
1949-01-01 / nr. 1315
cresc şi se întăresc . Anul 1948 s-a încheiat. A fost un an de luptă a proletariatului internaţional pentru democraţie şi socialism, un an de noui victorii ale forţelor democratice asupra forţelor imperialismului. Declaraţia consfătuirii pe care reprezentanţii unor parade comuniste au ţinut-o în Polonia la sfârşitul lui Septembrie 1947 şi Rezoluţia Biroului Informtiv „Asupra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia“ — au fost principalele documente care au determinat în anul ce s-a scurs principala orientare a luptei clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii, atât în ţările cu democraţie populară, cât şi în ţările capitaliste. Partidele comuniste, luptând împotriva manifestărilor naţionaliste au ridicat şi mai sus steagul internaţionalismului proletar, şi şi-au întărit rândurile pe plan ideologic şi organizatoric, întregul lagăr democratic a condamnat în unanimitate clica trădătoare a lui Tito din Iugoslavia, care încercase să spargă frontul socialismului prin activitatea sa făţarnică, troţkistă, de subminare. In cursul anului care a trecut, forţele socialismului şi ale democraţiei au crescut imens. Pentru ţara socialismului, Uniunea Sovietică, anul 1948 a fost anul unui nou şi puternic avânt al economiei, culturii şi bunei stări a maselor populare. Industria sovietică a depăşit cu 17'/# nivelul anului 1940. Succesele obţinute de poporul sovietic ne îngădue să afirmăm cu siguranţă că planul cincinal stalinist de după război va fi îndeplinit înainte de termen. Sub conducerea înţeleaptă şi încercată a marelui Stalin, Uniunea Sovietică este în fruntea luptei pentru pace trainică şi democratică în lumea întreagă, pentru colaborarea frăţească între popoare, pentru salvarea civilizaţiei de barbaria capitalistă. Oamenii muncii din ţările cu democraţie populară au obţinut în 1948 succese considerabile. Profundele transformări politice care s’au realizat în aceste ţări, naţionalizarea marii industrii, reforma agrară, politica de îngrădire şi de înlăturare a chiaburilor, precum şi primii paşi pe calea spre creare cooperaţiei în agricultură, unirea forţelor clasei muncitoare şi desfăşurarea iniţiativei oamenilor muncii, toate acestea au creat o bază solidă pentru desvoltarea încununată de succes a ţărilor cu democraţie populară. Aceste ţări realizează trecerea de la capitalism la socialism, sprijinindu-se neregimul democraţiei populare care îndeplineşte cu succes funcţiunile dictaturii proletariatului în situaţia istorică dată. In ţările cu democraţie populară este înfăptuită dominaţia oamenilor muncii sub conducerea clasei muncitoare. Ele se desvoltă şi se întăresc cu sprijinul puternic al Uniunii Sovietice. In Ungaria, planul trienal va fi îndeplinit înainte de termen. Planul bienal a fost realizat cu succes în Cehoslovacia, îndeplinirea planurilor în Bulgaria şi Polonia continuă la un nivel ridicat. Anul ce s-a scurs a fost marcat de una din cele mai importante realizări ale clasei muncitoare din ţările cu democraţie populară : unificarea partidelor muncitoreşti în România, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, fuzionarea partidelor socialdemocrat bulgar cu partidul comunist bulgar pe baza doctrinei marxist-leniniste. Acest fapt pune capăt sciziunii mişcării muncitoreşti din aceste ţări; el înseamnă o nouă consolidare a forţelor democraţiei şi socialismului. Un bilanţ important al anului ce s’a scurs este, pentru tarile capitaliste, înteţirea luptei dusă de masele populare pentru interesele lor vitale, creşterea influenţei şi întărirea rolului conducător al detaşamentului de frunte al oamenilor muncii, clasa muncitoare şi a avantgărzii sale, partidele comuniste. In cursul întregului an ce s’a scurs, masele populare din Franţa au fost antrenate într’o mişcare vijelioasă. Lupta oamenilor muncii a răsturnat unul după altul guvernele de marionete ale imperialismului american. Mişcarea grevistă a sporit neîncetat. In Octombrie şi Noembrie, greva eroică de opt săptămâni a minerilor francezi s-a soldat cu o întărire a poziţiilor Confederaţiei Generale a Muncii şi cu izolarea şi demascarea scizioniştilor din „Force Ouvrière”. Primejdia unor noui impozite de nesuportat, cerute de reprezentanţii imperialismului american şi de agentura lor din Franţa, ca şi primejdia aservirii naţionale, apropie clasele mijlocii de frontul proletariatului. Influenţa Partidului Comunist Francez creşte şi se extinde, după cum dovedesc recentele alegeri parţiale comunale. S-a accentuat mişcarea împotriva aţâţătorilor la un nou război. Dovadă e mişcarea luptătorilor pentru libertate şi marele succes al Congresului Naţional pentru apărarea păcii şi libertăţii, ţinut la sfârşitul lui Noembrie. Masele populare din Franţa sprijină cu hotărîre declaraţia Partidului comunist în sensul că „poporul francez nu va lupta niciodată împotriva Uniunii Sovietice“. In Italia, mişcarea muncitorească şi democratică s-a desfăşurat în toată amploarea în cursul grevei generale de protest ce a urmat atentatului împotriva tovarăşului Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian. Pe de o parte funestele consecinţe economice ale „planului Marshall“ care au adus la şomaj peste 2,5 milioane de muncitori italieni şi la sugrumarea industriei, iar pe de altă parte, politica trădătoare a guvernului care sprijină cu zel crearea Blocului occidental şi a Uniunii atlantice agresive şi antipopulare, intensifică închegarea tuturor forţelor antiimperialiste şi democratice, care luptă pentru libertatea şi independenţa naţională a Italiei. Neavând siguranţa că popoarele unor ţări ca Franţa şi Italia vor putea fi folosite drept care de tun într’un război împotriva U.R.S.S., aţâţătorii la război îşi pun speranţele în Germania de Vest ocupată de ei şi în Spania fascistă. Dar la rândul său Germania de Vest devine, pentru lagărul imperialist, un isvor de noui contradicţii interne. Cât despre Spania, acolo au loc greve, vitejii partizani luptă cu arma în mână împotriva regimului lui Franco. Imperialiştii se lovesc peste tot de rezistenţa hotărîtă a masselor populare care nu acceptă situaţia de sclavi ai imperialismului american. Armata populară democrată greacă eliberează regiuni tot mai considerabile de sub dominaţia monarhofasciştilor vânduţi imperialismului anglo-american. In ţările Americii Latine deasemeni creşte mişcarea antiimperialistă. Poziţiile imperialismului se clatină din ce în ce mai mult în Asia. Lupta oamenilor muncii din China este de o importanţă covârşitoare pentru întărirea mai departe a forţelor lagărului democratic, pentru a crea o şi mai mare superioritate de forţe a acestui lagăr faţă de lagărul imperialist. Armata populară de eliberare din China, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a repurtat o serie de victorii strălucite. Popoarele din Indonezia, Vietnam, Birmania, Malaya, luptă de asemenea eroic pentru independenţa lor. Chiar şi în Statele Unite ale Americii, această ţară devenită după prăbuşirea agresorilor fascişti centrul reacţiunii mondiale, înfrângerea candidatului republican Dewey, cu prilejul alegerilor prezidenţiale, a arătat că majoritatea poporului american respinge un program de agresiune imperialistă şi de stabilire a unei dictaturi făţişe şi brutale a capitalului monopolist. Astfel, anul 1948 a confirmat în întregime cuvintele tovarăşului Stalin cu privire la superioritatea forţelor păcii faţă de forţele războiului, a forţelor democraţiei şi socialismului faţă de forţele reacţiunii şi imperialismului. In pragul anului 1949, lagărul antiimperialist şi democratic priveşte viitorul cu încredere. Noi ştim că imperialiştii nu vor ceda poziţiile lor fără să lupte. Dar noi trăim într’o epocă în care, după cum a spus tovarăşul Molotov, „toate drumurile duc la comunism’’. Forţele clasei muncitoare şi ale întregului lagăr democratic vor creşte pe zi ce trece tot mai mult, pe când forţele lagărului imperialist slăbesc tot mai mult. Desvoltând şi consolidând succesele obţinute în anul ce s-a scurs, întărindu-şi rândurile pe plan ideologic şi organizatoric, căutând să realizeze o închegare din ce în ce mai mare a tuturor forţelor democratice şi patriotice ale popoarelor, partidele comuniste şi muncitoreşti vor ridica şi mai sus steagul luptei pentru libertatea şi independenţa naţională a ţărilor lor, vor lupta cu şi mai multă hotărîre împotriva oricăror denaturări a teoriei marxismleninismului, împotriva manifestărilor naţionalismului burghez, pentru întărirea internaţionalismului proletar, pentru rolul conducător al clasei muncitoare şi al partidului ei, partidul comunist, în lupta pentru triumful forţelor democraţiei şi socialismului în lumea întreagă. *) Articol de fond apărut in „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“■ Nr. 1 (28), din 1 Ianuarie 1949. Mesajul prof. dr. C. I. Parhon preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale adresat cetăţenilor R. P.R. cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou 1949, prof. dr. C. I. Parhon, preşedntele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a adresat cetăţenilor Republicii Populare Române, următoarea urare: Iubiţi cetăţeni ai Republicii Populare Române, In pragul Anului Nou vă adresez, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, un călduros salut şi felicitările cele mai sincere. Anul 1948 a arătat cu prisosinţă tuturor, ce măreţe realizări se pot înfăptui pe tărâmul politic, economic, cultural şi social, atunci când clasa muncitoare, sub conducerea Partidului său, Partidul Muncitoresc Român, având drept »'.lat ţărănimea muncitoare, deţine In mâinile tale viguroase puterea politică. Drumul parcurs în anul ce a trecut, este drumul care duce spre lumină, spre bunăstarea poporului nostru muncitor. Păţii pe care noi i-am făcut, n'au cunoscut un drum uşor dar greutăţile întâmpinate au fost învinse prin hotărîrea ţi dârzenia celor ce muncesc dela oraţe ţi sate, care ţi-au înmănunchiat eforturile spre un singur ţel, — construirea temeliilor socialismului în ţara noastră. Realizările obţinute în 1948 au dat posibilitatea introducerii în viaţa noastră economică a Planului, a cărui realizare va creia noul resurse pentru a clădi o ţară înfloritoare şi prosperă. Dragi cetăţeni ţi cetăţene, Dacă sforţările noastre ale tuturor au adus isbozie din anul 1948, anul care vine ţi care trebuie să consolideze ţi şi lărgească toate cuceririle noastre, cere din partea noastră, a tuturor, un nou avânt In fabrici, în uzine, pe ogoare muncim pentru noi, rodul efortului nostru ne aparţine. Planul economic prevede creşterea valorii producţiei noastre industriale cu 40'' o, precum şi o însemnată sporire a producţiei agricole. Vom produce mai mult ţi mai bine, conştienţi că prin munca noastră făurim o ţară a socialismului, în care nu vor mai avea ce căuta exploatatori) şi unde celor ce muncesc le este asigurată bunăstarea. Pilda U. R. S. R., ne este nouă îndemn la luptă, iar sprijinul ei politic şi economie ne dă posibilitatea să realizăm măreţele noastre sarcini. Să pornim cu nou avânt în muncă. Să scoatem la lumină inepuizabilele resurse creatoare ale oamenilor muncii ţi să le punem în slujba tinerei noastre Republici Populare. Pe acest drum al efortului colectiv al oamenilor muncii de la oraţe şi sate, să mergem mai departe, astăzi când in faţa noastră se deschide un an nou. Să-l parcurgem cu fruntea sus, mândri că suntem un popor liber, care clădeşte pentru el o ţară a socialismului, a păcii, a bunei stări. La mulţi ani! LA SOLEMNITATEA CONFERIRII DECORAŢIILOR ACORDATE CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII UNUI AN DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Muncitori cu braţele şi cu mintea decoraţi cu prilejul zilei de 30 Decembrie cu „Ordinul Muncii“ şi Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ La propunerile făcute de ministrul Afacerilor Externe ,,pentru a distinge, cu prilejul zilei de 30 Decembrie, pe muncitorii cu braţele şi cu mintea, care s-au evidenţiat în fabrici, mine, şantiere, instituţii de cultură, în birouri, prin avântul, iniţiativa şi priceperea lor în muncă, prin ridicarea calităţii şi exductivitaţii muncii, prin ridicarea nivelului ştiinţific, literar şi artistic al operei lor, prin noua concepţie şi atitudine faţă de muncă, isvorîte din devotamentul faţă de popor şi faţă de regimul democratic popular'', Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit ,,ORDINUL MUNCII“ şi ORDINUL „STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMANE“ în diferite clase, următorilor: Ordinul Muncii“ Clasa I “ Prof. dr. Parhon I. Constantin, dr. Groza Petru, Gheorghiu-Dej Gheorghe, Săvulescu Traian, Voitec Ştefan, Pauker Ana, Luca Vasile, Georgescu Teohari, Rădăceanu Lotar, Chişinevschi Iosif, Moghioroş Alexandru, Bodnăraş I. Emil, Vasilichi Gheorghe, Constantinescu Miron, Chivu Stoica, estru sondor, Centrala Petroliferă Muntenia Prahova , Andrica Ludovic miner, Valea Jiului, Gali Herminus, strungar fier, Steagul Roşu, Braşov; Ing. Matusek Richard, Uzinele 6 Martie Tohan, Waserman Ilka, Nicolau Sergiu, Cernătescu Radu. „Ordinul Muncii“ Clasa III Alexa Augustin, Suder Wiliam, nea, Emanoil Vinea, Coliu Dumi- maestru turnător. Şantierul Galaţi; Sălăjeanu Leontin, Bontea Ştefan, tru, Babenco Simion, Grigore Bârzuică Ion, intuitor, şef de e-Ceauşescu Nicolae, lonescu Vasile, Preoteasa, Păsculescu Elena, Hochipă, Şantierul T.Severin, Bâr-Manole Ofella, Vasile Modoran, leşteanca Petru, ajustor mecanic, Ludovic Takacs, Constantin Pini- Şantierul Galaţi, Dima Horobăţ, (Conţin în pag. 2-a, col. 1-2-3) Apostol Gheorghe, Bunaciu Avram, Chişinevschi Liuba, Gheorghe Pintilie, Banu Petre şef de echipă iituitor, Şantierele Navale T. Severin, Sovrom; Iordăchescu Ion, iituitor constructor, Sovrom Galaţi Şantierele Navale ; Roşea Marin, intuitor, Şantierele Navale Sovrom-Galaţi; Ştefan Ion,, armaUDR-Reşiţa; Podoleanu Jaques, Guină Nicolae, UTM; Vidraşcu, Ion, Hahn Emeric, Controlul Economic; Munteanu Vasile, Ministerul Agriculturii; Ing. Anghel Nicolae, Ministerul Agriculturii; Barbu Radu Ministerul Silviculturii; ing. Lăzărescu Constantin, Ministerul Silviculturii; Tigoiu Mircea, Loncear Carol, Ministerul Industriei (Reşiţa); Raluca Ripan, Bădărău Eugen, Mihu Ştefan, Eusebiu Camilar, scriitor; Marcel Breslaşu scriitor; Dragoş Petru, scriitor; Sahighian Ion, regizor; Sonia Cluceru, artistă, Teatrul Naţional; Ligia Macovei, pictoriţă; Gheorghe Vida, sculptor; Mihail Andricu, compozitor. „Ordinul Muncii“ Clasa 11 „Ordinul Muncii“ Clasa II Prof. P. Constantinescu-Iaşi, Sf Atanasie, maestru frez. Uzinele doveanu Mihail, Niculi Ion, Marin Tractorul-Braşov; Csachi losif, Fiorea lonescu, Vaida Vasile, maestru şamotor. Uzinele Lamino-Profiri Nicolae, Iordăchescu Teorul-Bucureşti; Şerban Gheorghe, dor. Stanciu Stoian, Vinţe Ion topitor-Uzinele I. S. S.-Hune- Bucur Schiopu, Mezincescu Edoara; Cosac Floarea, lucrătoare duard, Bârlădeanu Alexandru, Bo- Steaua Electrică Fieni-Dâmboviţa; Jilă Petre, Crăciun Constanţa; Iacobescu Dumitru, cond. technic, Drăghici Alexandru Florescu Uzinele Electrice-Braşov; Doboş Gheorghe, Pârvulescu Constantin. Ştefan, şef de tren C. F. R. P. Rangheţ Iosif, Petrescu Dumitru. Neamţ; Gherghisan Constantin, Stoica Gheorghe, Bughici Simion. cazangiu, Progresul. Brăila: Das-Vass Ghizela, Jianu Marin, Tănăcălu Maria ,filatoare Soc. Romsescu Stelian, Zeigher Simion, Sen- Ind. Bumbacului-Bucureşti; Horcovici Alexandru, Gheorghe Gasvat Aladar, topitor oţelar, I . S. Ion Marin, Ana Toma, Banu Con- Hunedoara; Popa Alexandru, prim stantin, al. maestru sondor So- topitor oţelar I. S. S.-Hunedoara; rrompetrol Ţintea-Prahova ; Kis Druca Adolf şef secţie turnătorie: Carol, miner Valea Jiului; Paiu UDR-Reşiţa; Chifu Ioan, maestru Matveev Alenei, technician T.A R.S. Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Teohari Georgescu întreţinându-se cu câţiva dintre fruntaşii , producţiei decoraţi Telegrama de felicitare trimisă cu ocazia Hulea profesorului Dr. C.I. Psihan, preşedintele Prezent Marii Adunări naţionale, de primul ministru dr. Feri Groza EXCELENTEI SALE DOMNULUI PROFESOR DR. C. I. PARHON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţional BUCUREŞTI Cu ocazia Anului Nou, vă rog să primiţi din partea poporului român, a Guvernului şi a mea, cele mai bune urări de sănătate, pentru Dvs şi Prezidiul Mari, Adunării Naţionale, pentru ca în anul ce vine să duceţi Republica Populară Română spre noui succese pe drumul consolidării democraţiei populare în ţara noastră. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri [DIEUI Mâl I Siiifisleioi Siiliiu lelicit) oamenii muncii i lP. I iu brilejul Anului Plou TOV. GHEORGHE APOSTOL Preşedintele C. G. M. BUCUREŞTI MOSCOVA, SI Decembrie 1948. — Consilul Central al Sindicatelor din U R. S. S„ felicită cu ocazia Anului Nou pe toţi membrii sindicatelor ţi muncitorii din R. P. R. Urăm Sindicatelor române succes în întărirea democraţiei populare ţi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ţi cultură a muncitorilor. Suntem siguri că sindicatele din R. P. R. vor consolida din toate puterile lor unitatea mişcării sindicale mondiale. V. KUZNEŢOV Preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din U. R. S. S. Convocarea plenarei Comitetului Central al C. G. M. Comitetul Executiv convoacă plenara Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii in zilele de 7 si 8 Ianuarie ora 9 dimineaţa în Bucureşti, cu următoarea ordine de zi: 1. Sarcinile sindicatelor in îndeplinirea planului general economic; 2 Noul sistem de salarizare; 3 Contractul colectiv; 4. Asigurări Sociale; 5. Probleme organizatorice; 6 Diverse. COMITETUL EXECUTIV C . M. ii Generalissimului LV, Stalin şi lui V.M. Molotov, ministru de Externe al U. R. S. ,precum şi prim-miniştrilor şi miniştrilor de externe ai ţărilor de democraţie populară de d. dr. Petru Groza şi tov. Ana Pauker Generalisimului Iosif Visserionovici Stalin, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice . GENERALISIMULUI IOSIF VISSARIONOVICI STAUN KREMLIN-MOSCOVA Cu prilejul Anului Nou, vă rog să primiţi în numele poporului român, al Guvernului ţi al meu personal, urările cele mai călduroase pentru popoarele Uniunii Sovietice ţi pentru Marele lor Conducător. Anul 1949 să fie anul unor noui succese ale lagărului democraţiei ţi păcii, a cărui forţă conducătoare este Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, călăuzită de geniul Domniei- Voastre. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri a Republicii Populare Române Tov. Ana Pauker, ministrul Excelenţei Sale. Viaceslav Ml Afacerilor Externe al Republi-hailovici Molotov, următoarea oui Populare Române, a trimis telegramă: EXCELENŢEI SALE VIACESLAV MIHAILOVICI MOLOTOV Ministru de Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sovetice VS -nu că nrîmiţi felicitări ci cele mai buna urări cu prile-Vă rog să primiţi felicitări ţi cele mai bune urări cu prilejul Anului Nou, pentru Domnia-Voastră personal ţi pentru prosperitatea ţi întărirea Marii U. R. S. S. vecină ţi prietenă, care sub conducerea genială a lui Iosif Vissarionovici Stalin stă în fruntea forţelor democratice ţi anti-imperialiste, în lupta pentru pace, libertate ţi socialism. ANA PAUKER r Ministru, Afacerilor Externe ai Republicii Populare Române Cu ocazia Anului Nou 1949, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, a trimis, în numele Guvernului român, următoarea telegramă Cu aceeaşi ocazie, d. dr. Petru Groza a mai adresat telegrame de felicitare lui Antonin Zapotocky, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Cehoslovace, Istvan Dobi, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Ungare, Josif Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Poloneze, Gh Dimitrov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria şi general-colonel Enver Hodja, preşedintele consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania. Tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române, a adresat telegrame de felicitare d-rului V. dementis, ministrul de Externe al Republicii Cehoslovace, Rajk László, ministrul de Externe al Republicii Ungare Zigmund Modzelewski, ministrul de Externe al Republicii Poloneze V. Kolarov, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria, şi general - colonel Enver Hodja, preşedintele Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Albania. --------------------------------------------------------------- A APARUT LUPTA DE CLASA ORGAN TEORETIC SI POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Seria V-a Nr. 2 Octombrie-Decembrie 1943 SUMAR Comunicat asupra şedinţei plenare a Comitetului Central al P.M.R. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej cu privire la Planul General Economic al R. P. R. pe anul 1949. EDITORIAL: Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi însemnătatea ei pentru ţara noastră, de SORIN TOMA Strategia şi tactica leninist-stalinistă, de VASILE LUCA Primul volum al Operelor lui I. V. Stalin. Despre verificarea activului de partid, de ION VINŢE Pe drumul revoluţei noastre culturale, de MIHAIL ROLLER Din experienţa şcolilor centrale de partid, de ZINA BRANCU Lucrările lui A. A. Jdanov apărute în limba română, de NESTOR IGNAT REVISTA REVISTELOR: „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ — S. Brucan; „Studii“ — I. Banu; Voprosi Filosofi! — B. Zaharescu; Társadalmi Szemle — G. Ardeleanu; Weg und Ziel — S. Emil. In cinstea primei aniversări a Republicii Populare Române minerii din Valea Jiului au lucrat în ziua de 30 Decembrie In ziua de 30 Decembrie 1948, ziua aniversării unui an dela proclamarea Republicii Populare Române, defi sărbătoare legală, muncitorii mineri dela întreprinderile „Petroşani” şi ,,Lonea” din Valea Jiului s-au prezentat voluntar la lucru. Muncind cu entuziasm, minerii din Valea Jiului au extras, în ziua de 30 Decembrie, 6500 tone cărbune brut, dovedind astfel spiritul nou faţă de muncă care-i însufleţeşte şi dragostea lot fierbinte pentru Republic noastră Populară. Pentru această acţiune înalt patriotism, Ministr Minelor şi Petrolului a mis minerilor din Valea lui o telegramă de felii in numele Guvernului. Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de produ sHWHHanBVWiJHHHaMHgggHirBgnaBggggHMMMi#MMK ■■•■■iaanmBMaManmBgBaMMgmMg 3 şarje de oţel pe :o toarnă la două cuptoare „Siemens-Ma* oţelarii de la „Oţelul Roşu“ Planul General Economic prevede sporirea producţiei de oţel la 116 k to faţă de 1948. Pentru realizarea acestei sarcini, trebuiesc îndeplinite o seamă de condiţiuni. Intre altele, durata de pregătire a unei şarje trebuie scurtată prin reducerea la minimum a timpului ce se pierde în special la încărcarea cuptoarelor. In anul 1948, cuptoarele Siemens-Martin din cele trei mari uzine siderurgice: Reşiţa, Hunedoara şi Oţelul Roşu, au dat în medie 2,3—2,5 sarje In 24 de ore. PENTRU ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA PREVEDERILOR PLANULUI, ESTE NECESARA OBŢINEREA A CEL PUŢIN 5 SARJE ÎN 24 DE ORE. ACEASTA ÎNSEMNEAZĂ UN PLUS DE CCA. 20—25»/« OTEL FATA DE PRODUCŢIA ANULUI TRECUT. De aceea, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din oţelării au pornit lupta pentru scurtarea duratei de pregătire a şarjelor sub lozinca: „o şarjă pe schimb, oţel de bună calitate“. In această luptă, oţelarii cuptorului Siemens-Martin No. 4, al uzinei „Oţelul Roşu", au înregistrat însemnate succese. Angajându-se în lupta pentru realizarea lozincei „o şarjă pe schimb, oţel de bună calitate", ei se găsesc în cea de-a 13-a zi în care au dat consecutiv câte 3 şarje în 24 de ore, însufleţiţi de acest exemplu, şi oţelarii celorlalte cuptoare din uzina „Oţelul Roşu“ au pornit lupta pentru scurtarea timpului necesar pregătirii şarjelor. Astfel, la 1 ianuarie, topitorii de la cuptorul Siemens-Martin No. 2, au reuşit să ridice media şarjelor de la 2,3 şarje la 3 şarje în 24 de ore. Deasemeni, au reuşit să scurteze durata medie de pregătire a şarjelor dela 2,5 la 27 şarje în 24 de ore şi oţelarii cuptorului No. 1. A rămas în urmă cuptorul No. 3, care nu a realizat, decât 2,4 şarje în 24 de ore. Cel mai bun rezultat l-au obţinut oţelarii de la cuptorul No. 4, care au reuşit să depăşească producţia de 3 şarje în 24 de ore, realizând la 30 Decembrie 3,4, la 31 Decembrie 3,2 iar la 1 Ianuarie 3,3 şarje în 24 de ore. In ce priveşte durata cea mai scurtă de pregătire a unei şarje ea a fost stabilită de primtopitorul Orsari, care a realizat o şarjă în 6 ore 20 minute Numeroase alte şarje au fost pregătite în 7 ore şi 5 minute (Orsari), 7 ore 15 minute (Hue şi Fochi), etc. Dar tovarăşii de la „Oţelul Roşu“ au mai înţeles că sarcina lor nu este să lupte pen(Continuare în pag. 2-a, col 7-8)