Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)
1949-02-02 / nr. 1339
O puternică demascare a planurilor imperialiste de război linecott extraordinar a avut la întreaga lume Declaraţia Ministerului de Afaceri Externe al U. R. S. S. asupra pactului Atlanticului de Nord şi puţin timp după aceea publicarea răspunsurilor lui I. V. Stalin la întrebările unei agenţii americane de presă. Documentul publicat de Ministerul de Externe al U. R. S. S. demască cu tărie întreaga politică a cercurilor imperialiste de deslănţuire a unui nou război pentru a instaura cu forţa dominaţia anglo-americană asupra lumii. In timp ce U.R.S.S. a rămas credincioasă acordurilor de la Potsdam şi Yalta, menite să asigure o pace trainică — ca şi tratatelor încheiate cu Marea Britanie şi Franţa în scopul împiedicării renaşterii unei Germanii agresive — puterile imperialiste apusene în frunte cu U. S. A., Marea Britanie şi Franţa, au părăsit politica de colaborare dintre statele care au făcut parte din coaliţia antihitleristă, au călcat în picioare acordurile şi tratatele la care au subscris şi au trecut la o politică brutală de agresiune, de deslănţuire a unui nou război, folosind în acest scop şi pe agresorii de eri, în primul rând Germania occidentală. Principalul instrument al politicii agresive a cercurilor conducătoare din Statele Unite şi Marea Britanie pentru stabilirea dominaţiei anglo-americane asupra lumii este pactul Atlanticului de Nord, care cuprinde Marea Britanie, Franţa şi Benelux, Canada şi Statele Unite, sub conducerea directă a imperialismului nordamerican. După cum era de aşteptat, declaraţia departamentului de Stat american, intitulată răsunător „Construirea păcii. Securitatea colectivă în regiunea Atlanticului de Nord” ascunde natura adevărată şi sensul acestui pact, prezentându-l cu ipocrizie drept „un acord regional între ţările Atlanticului de Nord asupra problemelor de securitate”. Toată lumea ştie însă că ţările Atlanticului de Nord nu sunt ameninţate de nici o agresiune. De altfel cercurile imperialiste americane caută să înjghebe blocuri de state nu numai în aşa zisa zonă a Atlanticului de Nord, ci şi în ţările scandinave, în sudul Europei (vezi Spania franchistă, Portugalia şi eventual Turcia), apoi „Uniunea Mediteraneană”, Asia de Sud-Est, etc. Pactul Atlanticului de Nord, departe de a avea un caracter regional, întruchipează politica agresivă a imperialismului american şi englez şi tendinţele sale de dominaţie a lumii, proclamate deschis la Fulton, în prezenţa lui Truman, de aţâţătorul la război, Churchill. „Departamentul de Stat —■ arată declaraţia sovietică — nu a îndrăsnit să proclame făţiş ţelurile antisovietice ale noului tratat pe care l-a pregătit, deoarece calomniile privind „agresivitatea“ politicii Uniunii Sovietice se întorc din ce în ce mai frecvent împotriva acelora care recurg la asemenea metode josnice de luptă politică“, întreaga opinie publică mondială cunoaşte lupta consecventa şi eforturile neostenite ale U.R.S.S., în vederea zădărnicirii activităţii aţâţătorilor la război şi stabilirii unei păci trainice în lume. Cu autoritatea sa imensă, I. V. Stalin nimiceşte calomniile privind „agresivitatea“ U.R.S.S., în răspunsul la întrebarea directorului agenţiei americane asupra unui pact al păcii. „Desigur — spune Stalin — guvernul U.R.S.S. ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Americii în aplicarea de măsuri, care urmăresc realizarea acestui pact al păcii şi duc la dezarmarea treptată“. Oamenii muncii din lumea întreagă ştiu că fiecare cuvânt al marelui conducător de popoare, I. V. Stalin, este o preţioasă contribuţie la cauza păcii. Larma şî publicitatea sgomotoasă organizată de imperialiştii anglo-americani în jurul nacrului nordal,antic pentru a exercita o presiune politică supra unor ţări europene şi a provoca alarma, nesiguranţă şi isterie răsboinică în opinia publică — ca una din principalele metode tactice de promovare a politicii agresive a blocului anglo-american ș — a suferit şi de astădată un eşec răsunător. însăşi punerea în aplicare a planurilor imperialiste întâmpină obstacole de netrecut. Pe bună dreptate, documentul sovietic prevede că politica expansionistă a Statelor Unite va duce la ascuţirea şi mai mare a contradicţiilor dintre puterile imperialiste. Recenta declaraţie - program a lui Truman, de pildă, asupra intenţiei Statelor Unite de a pătrunde în „ţările înapoiate“, a provocat cele mai amare comentarii în presa engleză şi franceză, care înţeleg că este vorba de coloniile anglo-franceze şi de tarile dependente de ele. Pierzând uriaşa piaţă chineză şi alte pieţe, expansionismul american îşi caută pieţe pe socoteala partenerilor mai slabi, după legea junglei imperialiste. Declaraţia sovietică subliniază că nu toate ţările vor fi de acord să se alăture acestor grupuri şi nu toate ţările care s’au şi alăturat se vor supune în mod necondiţionat şi în toate împrejurările diktatului anglo-american. In această privinţă eşecul conferinţei dela Oslo, care urmărea aderarea statelor scandinave — sub o formă sau alta — la politica agresivă a blocului angloamerican, confirmă justeţea previziunii sovietice. La toate acestea trebue adăugate crescândele greutăţi lăuntrice politice şi economice ale ţărilor europene marshallizate, unde bântue şomajul şi inflaţia, unde se ascut contradicţiile de nerezolvat ale sistemului capitalist, ridicând la luptă revoluţionară proletariatul şi massele largi populare împotriva regimului de exploatare, de mizerie şi lipsuri, împotriva pregătirilor de război. Numai în câteva luni ale anului trecut, în Franţa, Italia şi Germania occidentală, peste 20 milioane de muncitori organizaţi au fost pe picior de luptă, sguduind din temelii eşafodajul capitalist prin uriaşe greve de massă. Şi cum ar putea fi oprită creşterea vertiginoasă a mişcării de eliberare naţională din colonii şi ţările dependente, ce zăgaz s’ar mai putea opune ofensivei fulgerătoare a armatelor chineze de eliberare ? Există o bariera de netrecut în calea oricărui plan de stabilire a dominaţiei mondiale şî anume faptul însuşi al existenţei Statului Sovietic, cu puterea şi imensul său prestigiu internaţional, în jurul căruia sunt strânse ţările democraţiei populare şi forţele muncitoreşti şi democratice din lumea întreagă. Ţara Socialismului învingător şi ţările democraţiei populare — care păşesc pe calea desvoltării socialismului — nu trec prin greutăţile economice şi politice care macină puterile imperialiste. După exemplul U.R.S.S. şi cu ajutorul puternic al acestei ţări care şi-a refăcut grabnic economia îndreptându-se victorios spre comunism, ţările democraţiei populare — scuturate de regimuri reacţionare si de opresiune — merg pe calea refacerii economice si construesc socialismul cu sprijînul masselor largi populare. In faţa acestor uriaşe forţe ale democraţiei şi păcii, planurile imperialiste de deslănţuire a unui nou război sunt condamnate la un eşec ruşinos. „Trebue ştiut — proclamă declaraţia sovietică — că un lucru este stabilirea a tot felul de grupuri şî colecţionarea semnăturilor pe pacte din ce în ce mai numeroase, pregătite în cancelariile departamentului de stat american şi Foreign Office-ului britanic, şi cu totul altceva este atingerea într'adevăr (Continuare în pag. 4-a col. 1-2-3) * 1 4 PAGINI 4 LEI „ , , ,949 SERIA IR ANUL XVIII No 1339 r RĂSPUNSURILE DATE DE TOVARĂŞUL I. V. STALIN la întrebările d-lui KINGSBURY SMITH, directorul general pentru Europa al Agenţiei americane „INTERNATIONAL NEWS SERVICE/4 primite la 27 Ianuarie 1949 MOSCOVA 30 (Rador)• — TASS transmite: Răspunsurile lui V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa al Agenţiei americane INTERNATIONAL NEWS SERVICE, primite la 27 ianuarie 1949. ÎNTREBAREA 1 a: Guvernul Uniunii Șocarea sesiunii Consiliului miniştrilor ale exvnetice va fi oare gata să examineze împreună teme, consacrată examinării problemei gercu guvernul Statelor Unite ale Americii chestiunea publicării unei declaraţii comune care să confirme că nici uinul din aceste guverne nu are intenţia de a recurge la război unul împotriva celuilalt? RĂSPUNS: Guvernul sovietic ar fi gata să examineze chestiunea publicării unei astfel de declaraţii. ÎNTREBAREA LI-a: Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să aplice împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii, cum ar fi de pildă dezarmarea treptată? RĂSPUNS: Desigur, guvernul U. R. S. S. ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Americii în aplicarea de măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii şi duc la dezarmarea treptata ÎNTREBAREA III-a: Dacă guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit şi Franţei vor fi de acord cu amânarea creării unui stat german occidental separat până la convomare in ansamblul sau, va fi oare guvernul U. R. S. S. gata să ridice restricţiile pe care autorităţile sovietice le-au introdus cu privire la comunicaţiile dintre Berlin şi zonele occidentale ale Germaniei? RĂSPUNS: Dacă Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Franţa respectă condiţiile expuse în întrebarea a treia, guvernul sovietic nu vede nici o piedică pentru ridicarea restricţiilor asupra transporturilor cu condiţia însă ca restricţiile asupra transporturilor şi comerţului, introduse de către cele trei puteri, să fie ridicate in acelaş timp. ÎNTREBAREA Iv-a: Excelenţa Voastră va fi oare gata să se întâlnească cu preşedintele Truman într’un loc orecare, acceptabil pentru amândoi, pentru a discuta posibilitatea încheerii unui astfel de pact al păcii? RĂSPUNS: Am declarat și mai înainte că nu există obiecțiuni împotriva unei întâlniri. S. M. T. Orţişoara judeţul Timiş şi-a îndeplinit programul de reparaţie a tractoarelor TIMIŞOARA. Cele 9 staţiuni de maşini agricole din cuprinsul regionalei S.M.T.Timişoara desfăşoară o vie activitate pentru repararea tractoarelor şi uneltelor agricole. Până la 29 ianuarie, au fost reparate 227 tractoare din totalul de 365 care au necesitat reparaţii. Staţiunea din comuna Orţişoara a realizat în Întregime programul de reparaţii şi a preluat acum 24 tractoare de la centrul mecanic de zonă din Arad, precum şi 5 tractoare de la Centrul mecanic regional Timișoara, pentru a le repara în atelierele proprii. Alte stațiuni fruntaşe sunt: Pociul Nou, Biled și Sânnicolaul Mare. Nr. 3 (30) A apărut în limbile rusă, româna, germană, franceză şi engleză: ,,Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!** Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti cuprinde : — RĂSPUNSURILE DATE DE TOVARĂŞUL I. V. STALIN LA ÎNTREBĂRILE D-LUI KINGSBURY SMITH. DIRECTORUL GENERAL PENTRU EUROPA AL AGENŢIEI AMERICANE INTERNATIONAL NEWS SERVICE. PRIMITE LA 27 IANUARIE 1949. — CONSTRUIREA ECONOMIEI SOCIALISTE IN TARILE DE DEMOCRATIE POPULARA. — SUB STEAGUL MĂREŢ AL LUI LENIN-STALIN SPRE VICTORIA COMUNISMULUI. — Raportul tovarăşului P. N. Pospelov, prezentat în şedinţa solemnă comemorativă, ţinută la Moscova la 21 Ianuarie 1949, cu prilejul împlinirii a 25 ani de la moartea lui V. I. Lenin. E. SZYR : Colaborarea economică dintre tarile de democraţie populară şi U.R.S.S. D. TERPESEV : Planul desvoltări economiei naţionale bulgare. J. DUCLOS: Franţa sub jugul „planului Marshall” D. GROTEWOHL : Imperialiştii americani restabilesc militarismul german. Dl VITTORIO: Unitatea internaţională a oamenilor muncii va învinge! M. CONSTANTINESCU: Un an de importante transformări în Republica Populară Română. J. GOLDMAN : In jurul problemei planificării în ţările de democraţie populară. D. NEMES : Lupta împotriva reacţiunii clericale în Ungaria. J. MAREK : Note politice. De vânzare la „Librăria Noastră", Cal. Victoriei Nr. 45 şi la toate chioşcurile. Lei 12 NOUL SISTEM DE SALARIZARE — UN STIMULENT PUTERNIC PENTRU DEPĂŞIREA NORMELOR Noul sistem de salarizare, după cantitatea şi calitatea muncii depuse, a fost primit cu multă bucurie de imensa majoritate a oamenior muncii. Muncitorii, — şi alături de ei tehnicienii şi funcţionarii, — au primit cu satisfacţie noul sistem de salarizare, care îmbină interesele personale ale fiecărui om al muncii, cu cele colective, ale întregului popor muncitor. Astfel el constituie un instrument puternic de ridicare a productivităţii muncii şi, în acelaș timp duce le îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale fiecărui muncitor in parte. Prin noul sistem de salarizare se asigură retribuirea fiecărui muncitor după cantitatea şi calitatea muncii depuse, după condiţiile de muncă după greutatea şi caracterul ei, precum şi după gradul de calificare al muncitorului Prin noul sistem de salarizare, câştigul marii majorităţi a muncitorilor creşte simţitor Căci de aici înainte, salariul fiecăruia va fi pe măsura muncii sale. Cu cât un muncitor va depăşi cu mai mult norma, cu atât şi salariul său va fi mai mare. Un strungar bun, care inainte aveau 315 fel salariu de bază. — Încadrat In categoria IV-a, — va putea primi acumSO8 tei pe lună dacă s lucrat și şi-a îndeplinit norma. Dacă strungarul va depăşi norma cu SOVo, el va primi 10.452 tei în acea lună. Dacă, printr’o mai bună organizare a muncii, printr'o mai bună folosire a maşinii şî a timpului, ei reuşeşte tntr’o lună să depăşească norma cu lOIT’t» sau chiar cu 150»/», va primi »595*, respectiv 17.420 lei. Tot aşa si în industria textilă O nume!»nfre tare lucrează la trei părţi de ring primea mai inte 4.174 lei pe lună. După nom sistem de salarizare, ce poate fi încadrată la categoria IV-a, primind 5.512 lei pe ună, pentru îndeplinirea normei. Cu cât va produce fire mai multe, cu atât și salariul muncitoarei va fi mai mare. Astfel dacă va depăşi norma cu 10t, şi salariul ei va fi dublu: 11.024 lei. Noul sistem de salarizare răsplăteşte mai bine munca, cu cât e mai calificată. In acest fel, se creiază şi un stimulent puternic pentru calificare, pentru necontenita ridicare de nouă cadre tehnice. Astfel, o muncitoare din filatură, care lucrează la două părţi de ring, şi care era înainte încadrată in clasa IX-a de salarizare, primind 5.559 tei pe lună poate fi încadrată acum, dacă îndeplinește concontinuare in pag. II-a, col. 4-5) . CITIŢI IN CORPUL • CONSTRUIREA ECONOMIEI SOCIALISTE IN ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARA. (Articol de fond apărut în Nr. 3 (30) din „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!’’). (Pag 3-a) • LA A TREIA ANIVERSARE A REPUBLICII UNGARE. (Pag 3-a) • PUTERNICA IMPRESIE PRODUSA IN ÎNTREAGA LUME DE DECLARAȚIA MINISTERULUI DE AFACERI EXTERNE AL U. R. S. S. ASUPRA PACTULUI ATLANTICULUI DE NORD. (Pag. 4-a) • SARCINILE IMEDIATE ALE COMISIUNILOR DE INSAMANTARI. (Pag. 2-a) Oamenii ştiinţei, literaturii şi artei salută decretul pentru stimularea activităţii ştiinţifice, literare şi artistice Decretul pentru stimularea ■activităţii ştiinţifice, literare şi artistice, dat de Prezidiul Marii Adunări Naţionale la propunerea Plenarei din Decembrie a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a produs o profundă impresie în rândurile oamenilor de ştiinţă şi a creatorilor de artă In scrisorile publicate mai jos, academicianul prof. Eugen Bădărău, scriitorul Mihail Sorbul şi pictorul Al. Ciucurencu, subliniază înalta semnificaţie a acestui decret fi odal cu aceasta şi sarcinile de cinste care le revin oamenilor de ştiinţă, scriitorilor, artiştilor în lupta de construire a socialismului în țara noastră. Scrisoarea academicianului prof. Eugen Bădărău Decretul pentru stimularea activităţii artistice, ştiinţifice şi literare este un pas însemnat pe drumul înfloririi ştiinţei şi artei româneşti, încrederea pe care o acordă clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei, oamenilor de ştiinţă şi de artă, măreţele perspective deschise de regimul democraţiei populare activităţii ştiinţifice şi culturale, îndeamnă pe academicieni, pe toţi oamenii de ştiinţă şi creatorii de artă, să-şi pună cu dragoste şi entuziasm, cunoştinţele şi talentul lor în slujba poporului muncitor, în slujba construirii socialismului. La fel ca şi în celelalte ramuri ale ştiinţei, şi în domeniul meu de activitate — fizica — Decretul în întregimea sa cât şi premiul „Gh. Lazăr”, pentru ştiinţele fizico-matematice constitue un puternic stimulent pentru cercetări din ce în ce mai adânci în probleme de mare importanţă pentru ţara noastră. In cadrul Planului de Stat pe 1949, iniţiat de Partidul Muncitoresc Român şi înfăptuit zi cu zi de clasa muncitoare cu un avânt tot mai mare, fizicienii au mai multe sarcini concrete. Ei trebue printre alteia să perfecţioneze folosirea materiilor plastice ca izolatori pentru a se putea fabrica materiale electrice cu materii prime din ţara noastră, să perfecţioneze isvoarele luminoase (becuri, etc.) şi să introducă noui metode de fabricare a acestor isvoare. Fizicienii mai au apoi misiunea de a face studiul râurilor radioactive din ţara noastră şi de a conduce investigaţiile pentru exploatarea radium ului, si intensifice ajutorul dat geologilor în munca lor de descoperire prin prospecţiuni magnetice a unor noui zăcăminte. In strânsă legătură cu aceasta, de mare importanţă este harta magnetică a ţării, pe care trebue să o ducă la bun sfârşit fizicienii şi geologii. Prevederile Decretului, înseamnă eliberarea de griji materiale a savantului şi crearea de condiţiuni concrete pentru ca savantul să se dedice în întregime muncii ştiinţifice în slujba poporului muncitor. CĂCI ŞTIINŢA CARE NU SLUJEŞTE POPORUL E O ŞTIINŢA MOARTA. Eugen Bădărău Scrisoarea scriitorului Mihail Sorbul „N’am putut, cetind recentul Decret privitor la stimularea creaţiei ştiinţifice, literare şi artistice să nu compar vremurile de azi cu cele de acum 40 de ani. Văd pe o vreme de toamnă ploioasă şi rece, strecurându-se silueta unui tânăr sgribulit, într’un pardesiu mai subţire ca o foiţă de ţigară, cu ghetele sparte, prin care chişcăia apa, ducându-se spre odăiţa sa rece, într’un fund de mahala, fără speranţa de a găsi acolo un refugiu cald. Ce contrast astăzi! Cu puţine zile înainte de Crăciun am fost chemat la Ministerul Artelor şi Întrebat fără înconjur asupra nevoilor mele materiale. Pot să spun cu toată sinceritatea: ce fericită este generaţia tinerilor mei confraţi şi cât au avut de suferit în trecut scriitorii generaţiei mele! Eri, 120 de lei din an în Paşte. Azi tiraje şi drepturi de autor încă neîntâlnit în ţara noastră. Case de creaţie, premii, asigurarea familiei scriitorului, în sfârşit fondul literar al scriitorilor din R.P.R. De unde această schimbare? Ea nu este decât o firească urmare a măreţelor transformări revoluţionare, pe care clasa muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, te aduce rând pe rând la ordinea zilei, printre care prosperarea şi înflorirea culturii ţine un joc de frunte. Ce să mai adaug altceva, decât că şi noi scritorii trebue să fim prin creaţia noastră literară la înălţimea rolului social şi politic de frunte care ni se încredinţează. Mihail Sorbul Scrisoarea pictorului Al. Ciucurencu Pentru noi, creatorii de artă, grija Partidului s’a manifestat pe două căi. Prima a fost aceasta pe care o voi arăta mai jos. Până nu de mult, noi toţi ne mărgineam a picta lucruri care în viaţă snt nesemnificative. Redăm pe pânzele noastre câteva mere, o ulcică, o floare. Pictam „naturi moarte“. Partidul ne-a deschis ochii. Aceasta este marea realitate. Ne-a cerut să ne apropriem de viaţă. Noi am căutat s-o redăm. Dar educaţia artistcă burgheză ne-a făcut să pictăm tot în felul uşuratic al meşteşugului practicat până atunci, ceea ce cu atâta putere se petrecea sub ochii noştri. Lucrul acesta a fost cu desăvârşire greşit. In acel moment au eşit la iveală nu numai insuficienta noastră pregătire ideologică dar şi lipsurile noastre de cunoştinţe în materie de desen, compoziţie, etc. Partidul ne-a desvăluit aceste lipsuri. Partidul ne-a pus drept sarcină lichidarea lor, ne-a indicat calea pe care trebue s’o urmăm, ne-a arătat drumul către o artă adevărată. Expoziţiile „Flacăra”, şi mai ales prima Expoziţie de Stat a Artelor Plastice din R. P. R. au arătat ce puternic ecou au găsit în inimile şi minţile artiştilor plastici din ţara noastră îndrumările Partidului şi cât de mari progrese a făcut plastica noastră în atât de puţin timp. A doua cale pe care s-a manifestat grija Partidului şi a Guvernului, a fost aceia de a ne crea condiţii cât mai favorabile creaţiei noastre. Noi nu uităm primul fond de creaţie în valoare de 15 milioane lei, acordat de ministerul de Finanţe, fond care a contribuit în mod efectiv la realizarea expoziţiei de Stat. Apariţia Decretului pentru stimularea activităţii ştiinţifice, literare şi artistice este o însemnată etapă, o noua manifestare a deosebitei griji, pe care Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul Ţării o manifestă pentru creatorii din domeniul ştiinţei şi ai artei. Niciodată în trecut nu s’a petrecut un fapt asemă(Continuare In pag. 3-a col. 1-2-3) REŞIŢA (prin telefon). — Lupta oţelarilor reşiţeni pentru împlinirea Planului de producţie se desfăşoară cu succes. Cu toate că oţelăria a fost oprită la Începutul lunii ianuarie din cauza lipsei de apă şi de curent electric muncitorii oţelari mobilizaţi de organizaţia de Partid, cu sprijinul macaragiilor şi al tovarăşilor lor din hala de turnare au recuperat timpul pierdut REUŞIND SA ÎNDEPLINEASCĂ PLANUL DE PRODUCŢIE PE PRIMA LUNA A ANULUI. LA 29 IANUARIE DE LA ACEASTA DATA EI PREGĂTESC OŢEL IN CONTUL LUNII FEBRUARIE. In cadrul întrecerilor socialiste dintre topitari, echipa Iov. Ordog Iosif dela cuptorul 3 s’a clasat in frunte, realisând o depășire de normă de 40 la sută; la locul a’ doilea s’a clasat echipa Iov. Popa Pop Ion 71 cm o medie de 30 la sută MEDIA PREGĂTIRII ȘARJELOR LA OTE ■ORIE A SCĂZUT LA 7 ORE 40 DE MINUTE la pregătirea podului de turnare, Im frunte s’a clasat echipa tov. Rotea Vicolas cu o depăşire de normă de 03 la sută. ■ La locul 9 echipa Băndăşilă Ion cu 89 la sută. Muncitorii din hala de turnare a ofelăriei au înregistrat In luna Ianuarie o depăşire de normă de 80 la sută. Succesul oţelarilor dela Reşiţa putea mai mare dacă n’ar fi întâmpinat permanente dificultăţi în ce priveşte aprovizionarea cu fier vechi. Astfel in cursul lunii ianuarie cuptoarele Siemens Martin au pierdut 359 de ore (totalizat pe toate cuptoarele) din lipsă de fier vechi. Lipsa de fier vechi este comună tuturor oţelăriilor. Trebue luate urgente măsuri pentru rezolvarea cât mai grabnică a aprovizionării oţelăriilor cu fier vechi pentru a sprijini din plin eforturile muncitorilor oţelari angajaţi în lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii pentru a da poporului muncitor cât mai mult oţel de bună calitate E. WAYAND coresp. De la 29 Ianuarie Otelarii resiteni produc otel în contul lunii Februarie