Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)

1949-02-20 / nr. 1355

Noasle contracte colective Pentru prima dată în ţara noastră, con­tractele co­lective sunt închei­a­te (în întreprinderile naţionalizate) nu între ex-­­ ploataţi şi exploatatori, ci între muncitori manuali şi­­ intelectuali, stăpâni pe mun­ca lor, şi reprezentanţii sta­tului celor ce muncesc, stat în care forţa conducătoare este însăşi clasa muncitoare. Contractele colective în­cheiate în Decembrie 1945 şi apoi cele din Aprilie 1947, aveau scopul de a îngrădi ex­ploatarea capitalistă. In con­diţiile de atunci, orice avan­taj smuls de clasa munci­toare capitalului, însemna slăbirea poziţiilor economice şi politice ale acestuia şi în­tărirea poziţiilor proletaria­tului. Cu totul altele — şi cu mult mai mari, mai însemna­te — sunt obiectivele con­tractului colectiv astăzi când puterea de stat se află în mâinile clasei muncitoare iar principalele mijloace de producţie industriale aparţin poporului muncitor. In în­treprinderile de Stat, con­tractul colectiv nu se mai în­cheie între două tabere vrăj­maşe. Intre conducerea în­treprinderii de Stat şi massa salariaţilor domnesc rapor­turi de conlucrare frăţească. Şi conducerea întreprinderii şi massa salariaţilor au ace­­laş tel îndeplinirea Planu­lui de Stat, sporirea, îmbu­nătăţirea şi oftinirea produc­ţiei, crearea de mijloace tot mai mari pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc şi pentru mersul nostru tot mai rapid spre so­cialism. In cadrul luptei pentru rea­lizarea acestor obiective, a­­tât administraţia cât şi sala­riaţii întreprinderii de Stat îşi iau prin contractul colec­tiv o serie de anga­jamente reciproce concrete şi foarte precise. Ţinând seama de po­sibilităţile reale din între­prindere şi în concordanţă cu angajamentele lua­te de salariaţii aflaţi în întrecere socialistă, colectivul între­prinderii îşi ia obligaţii pre­cise în legătură cu împlinirea Planului, stabileşte procentul cu care va ridica productivi­­tatea muncii în fiecare sec­ţie, ca şi procentul cu care va scădea preţul de cost, e­­conomiile pe care le va rea­liza etc. In cursul şedinţei de pre­lucrare a contractului co­lectiv la uzina „Janoş Her­­bak” (fost „Dermata”) Cluj, muncitorii din diferite secţii şi-au luat angajamente pre­cise în acest sens: cei de la fabrica de încălţăminte s’au angajat să mărească produc­ţia dela 2,3 la 2,7 perechi de încălţăminte pe schimb de om, iar cei dela pielărie să producă 9 fuse în loc de 8 fuse de om; muncitorii dela secţia galanterie şi-au luat­ angajamentul de a depăşi cu 50"/* planul de producţie al întreprinderii pe anul în curs şi de a rea­liza o economie de 500.000 Iei. Totodată, muncitorii şi tehnicienii fabricii de ghete s’au angajat să reducă pro­centul de deşeuri dela 17 la sută la 12 la sută, iar cei dela secţia de piei fine, dela 18*/* la 15*/* şi să facă o eco­nomie de 2 milioane iei. Semnând contractul colec­tiv,­ administraţia întreprin­derii se angajează sa aducă din timp la cunoştința mun­citorilor planul de producţie, să ia măsuri pentru asigura­rea la timp a întreprinderii cu materie primă, combus­tibil şi materiale, să asigure funcţionarea normală a transporturilor, să evite opri­rea maşinilor, să organizeze normarea tehnică a lucrări­lor, să folosească pe fiecare lucrător după calificarea sa, etc. In acelaş timp, adminis­traţia se­ angajează de a lua toate măsurile pentru pro­teguirea şi securitatea m­un­­cii, pentru cât mai buna a­­provizionare a muncitori­lor, precum şi pentru asigu­rarea sănătăţii lor. Noul contract colectiv consfinţeşte dreptul fiecărui muncitor de a fi plătit după cantitatea şi calitatea mun­cii pe care a depus-o. Cu cât muncitorul este mai califi­cat, cu cât produce bunuri mai multe şi de calitate mai bună, cu atât câştigul lui este mai mare. Direcţia îşi ia obligaţia de a sprijini efor­turile muncitorilor pentru ri­dicarea calificării lor, înfiin­ţând pe cheltuiala întreprin­derii şcoli şi cursuri speciale în acest scop. Administraţia este obligată să elibereze fiecărui salariat un carnet de salarizare. In acest carnet urmează să se arate în fiecare lună, Hm-E ede și precis, cât și cum a aerat muncitorul, ce sala­riu i se cuvine pe acest in­terval de timp. Asemeni noului sistem de salarizare, contractul colec­tiv Îmbină interesele gene­rale de Stat, privind desvol­­tarea economică a ţării, cu sarcina îmbunătăţirii situa­ţiei materiale şi culturale a muncitorilor. Astfel, admi­nistraţia se angajează ca din veniturile întreprinderii să acorde câte o sumă anu­mită pentru construirea de cluburi muncitoreşti, pentru utilarea încăperilor destinate pentru munca de educaţie şi cultură a organizaţiei sindi­cale, pentru cumpărarea de cărţi, înzestrarea echipelor sportive sindicale, îmbună­tăţirea cantinei, etc. Cu cât întreprinderea va lucra cu o productivitate mai mare, cu cât beneficiile și econo­miile realizate vor fi mai mari, cu atât mai însem­nate vor fi și sumele alocate pentru satisfacerea nevoilor muncitorilor. În sectorul capitalist, în întreprinderile în care mai stăpânesc patronii, urmează a se încheia un contract co­lectiv care să stabilească drepturile salariaţilor, să a­­pere interesele lor împotriva exploatării. Fiecare muncitor trebue să cunoască în amănunt pre­vederile contractului colec­tiv, ca să-l poată considera ca pe o expresie a voinţei sale, o operă la care a con­tribuit şi el. Pentru aceasta, este ne­cesar în primul rând ca pro­­ectul tip să fie temeinic stu­diat şi adaptat la specificul întreprinderii respective de către o comisie specială, din care să facă parte preşedin­tele comitetului de întreprin­dere, reprezentanţi ai direc­ţiei, tehnicieni şi muncitori fruntaşi în producţie. Stu­dierea şi discutarea proectu­­lui de contract colectiv în întreprinderi trebue făcută în aşa chip încât să se dea fiecărui muncitor putinţa să-şi spună deschis cuvântul. Proectul trebue citit în a­­dunare generală şi discutat apoi articol cu articol în a­­dunări de secţii, schimburi şi echipe. Fiecare muncitor tre­bue încurajat să facă pro­puneri de îmbunătăţire a contractului colectiv. Aceste propuneri trebuesc înregis­trate şi cercetate apoi de co­misie. Cele bune vor fi luate în consideraţie la redactarea textului definitiv al contrac­tului colectiv. Propunerile nejuste vor fi deasemeni dis­cutate iar muncitorii vor fi lămuriţi, de ce anume ele nu corespund cu interesele reale ale clasei muncitoare şi nu pot fi trecute în con­tractul colectiv. Şi în această privinţă avem de învăţat multe de la mun­ţ­citorimea sovietică. In anul 1948 au fost încheiate pe în­treg teritoriul Uniunii Sovie­tice peste 40.000 contracte colective. încheierea contrac­telor colective a fost prece­dată de o intensă campanie de muncă şi lămurire politică. S’au făcut peste 1 milion de propuneri, dintre care­­ cea mai mare parte în legătură cu îmbunătăţirea muncii, per­fecţionarea proceselor tehno­logice, îmbunătăţirea secu­rităţii muncii, etc. Peste trei sute de mii de propuneri fă­cute din massa au fost intro­duse în contractele colective. După exemplul muncitori­mii sovietice, noul contract colectiv trebue să devină şi la noi un factor de mobilizare al tuturor oamenilor muncii in lupta pentru o producţie ridicată, pentru întărirea şi lărgirea sectorului socialist al economiei noastre. In fiecare întreprindere, organizaţia de Partid trebue să desfăşoare o muncă in­tensă şi bine organizată de agitaţie şi lămurire cu pri­vire la noul contract colectiv. Prin agitatori, ziare de pe­rete, adunări şi discuţii cu fie­care muncitor în parte, orga­nizaţia de Partid trebue să popularizeze principiile nou­lui contract colectiv şi să determine participarea largă a muncitorilor la discutarea lui, să vegheze ca discuţiile să se facă cu respectarea de­plină a democraţiei munci­toreşti. In acelaş timp, orga­nizaţia de Partid trebue să ţină trează vigilenţa muncito­rilor, să împiedice încercă­rile duşmanului de clasă de a folosi acest prilej, pentru ca în dosul unor propuneri demagogice și folosind ele­mentele mai înapoiate din mijlocul muncitorilor, să lo­vească în interesele poporu­lui muncitor. îndeplinirea întocmai a fie­cărui punct din angajamen­tele cuprinse în contractul colectiv este o datorie de o­­noare a întregului colectiv,­­ a administraţiei şi a fiecă­rui muncitor în parte. Tot­odată, organizaţiile de Partid, sindicatele, organele admini­strative, trebue să vegheze necontenit şi să controleze în mod permanent felul în care contract­­e colective se aplică în fiecare întreprin­dere. In felul acesta, vom face ca nou! contract '•o'ectiv să devină cu atlet arat un instru-­ ment puternic de realizare al Planului de Stat, de creștere necontenită a productivitătîi­­ muncii, a bunei stări a celori ce muncesc. 1 * 4 PAGINI |[0B ,.,Mrb . SERIA II! ANUL XVIII No 1355 # D­urni nisă 20 F«Iig'm*s*1« IS49 „Mai multe batoze pentru agricultură!“­ ­ Sub aceasta lozinca, muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Vasile Roaiba" pornesc la întrecere socialista pentru a depăşi planul de producţie - Muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Vasile Roabă“ din Ca­pitală, mobilizaţi de organizaţia de Partid, au pornit o întrecere in producţie pentru a da mai multe batoze pentru campania agricola, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile care le revin în cadrul Planului de Stat. Ca obiectiv imediat la cad­drul acestei întreceri, ei şi-au propus sA depăşească cu IR la sută planul de producţie Pe Huna Februarie. Pentru realizarea acestei sar­cini, muncitorii şi tehnicienii care lucrează la montajul scheletelor de fier ale batozelor, — una din­tre operaţiile cele mai importante, de care depinde­ întregul ritm al fabricaţiei — au ţinut zilele a­­cestea o consfătuire, în cadrul căreia numeroși muncitori s­-au luat angajamente precise în muncă. • Astfel tov. Balaban Filofti ■ a aftoajat să înnfectioneze 25 its piese pe si. in loc de 20 câte făcea pănă In pre­zent Tov Boarescu Bumitru­ *i-a luat sarcina să a luat«*« zilnic 30 de »lAoi in loc de 2*. O »»somen»», te», Hill Wie», la», Io» A. lan pi *!ț! mtwei. tem din sent!», e'au aniaial aă deaâstiseă *H«î» m­r m«ie. El sunt hotăriți să fae* last« eforturile penăm a monta mai muite jțh»l*1* de fi*p pentru a da posibili­­tatea Si celorlalte secții sA prăbeaaeA lucrările de cons­­trucţie a batozelor Direcţiunea uzinei are datoria de a susţine eforturile muncito­rilor, ajutându-i să învingă greutăţile care le mai stau în cale. Astfel, direcţia trebue să le pună fără întârziere la dispo­ziţie sculele de care au absolută nevoie şi a căror lipsă se răs­frânge asupra producţiei: dălţi, bonfaere, pile, pietre de polizor şi altele. . IN TIMP CE IN FABRICA LOR LUPTA PENTRU A CON­STRUI CAT MAI MULTE RA­TOZE, MUNCITORII ŞI TEH­NICIENI! DELA UZINELE „VA­SILE ROAITA" CHEAMA PE TOVĂRĂŞII LOR DELA CELE­LALTE FABRICI PRODUCĂ­TOARE DE RATOZE, Sl IN PRIMUL RAND PE CEI DELA: S.E.T., 6 MARTIE, UNIO, ETC., SA GRABEASCA LUCRĂRILE PENTRU EXECUTAREA PRO­TOTIPURILOR Sl SA TREACA­ NEÎNTÂRZIAT LA PRODUC­ŢIA IN SERIE. Iniţiativa tovarăşilor dala uzip*!* Vasi!« Roadă" trs_­bua să einstitu« un imbold­ puternic pentru muncitorii »i tehnicienii dela toate fa­­bricil» de batoze din farA. | Sub lozb­ea „nini muffe bn­­/»*» penfr« ngrienUtirit!" ei ti*el*f*« că.sl a­fsrtiwilfs pentru ■ realiza *1 depăși »'•caramele de pro­­duet!» dând un număr din «e In ee mal mar» de ba­te*». Iată 'câteva batoze din cele fabricate până acum de către muncitorii ■ şi tehnicienii uzinelor „Vasile­­ Roaita", în cadrul Planului de Stat pe anul 1949. .­­ Ele sunt recepţionate şi vor fi trimise zilele acestea la dife­rite Staţiuni de Maşini şi Tractoare din ţară. însemnate economii realizate de muncitorii, şi tehnicienii Uzinelor Reşiţa Prin inovaţii, prin reducerea procentului de rebuturi şi ra­­ţionalizare a procesului de fa­bricaţie muncitorii şi teh­nicienii Uzinelor Reşiţa reali­zează economii de milioane de lei lunar. In fruntea luptei pentru econo­mii se află secţia furnalelor înalte. Astfel, In ultimele şase luni s’au realizat economii importante prin recuperarea plumbului aflat In minereurile de fier, plumb care altădată era lăsat să se piardă. Dar marea economie realizată de această secţie «este la cocs şi calcar. Astfel, In urma unei ra­ţionalizări s'a reuşit să se reducă cu 3,4*/» consumul' de cocs şi cu 15*/o cel de calcar. Muncind sub Inzinea: »•ei* a* schimb, afet de bună calitat»' otelerii nu reuşit fi ci sA reducă prn:«»tul d» rebuturi «mc atârn» »reu In preţul d» cost al otelului. Astfel, numai In cursul lunii Ianuarie ntetarii au reuşit să f­acâ economii de circa 8.000.000 lei. Fein întrecerile care e’au extins in tonte sae|iile, la Uzinele Roşii» nu fost reduse Si chettuetile de re»ie. Redu. eându-se timpul d» fabrica­ţie, »u fee* realizate dense­­meni in ultimele 6 luni eco­­nomii de câteva milioane lei. Inovaţiile joacă un rol important în campania economiilor. Astfel, prin confecţionarea unui nou pul­­verizator de păcură, sunt econo­misite 40 tone de păcură la fie­care tonă de lingouri, iar prin turnarea pieselor mici în forme umede se economisesc mii de me­tri cubi de gaz. Oamenii muncii de la Uzinele Reşiţa participă cu tot elanul la campania pentru economii. Sub îndrumarea Partidului, ei au în­scris în angajamentele lor: cât mai multe economii de materiale, cât mai mici cheltueli de regie, un cât mai mic procent de rebu­turi. Ezwnplui !»!b«fas» fPiifl. lasi »!» Va!»« JhiUri, ea»» Ind»nli»indu.«i înainta de termen sarcinii» ea le reveneau la cadrul »la­nului pe Iun» Februarie, au Ineeaut »A dea eArbuns In centul lunii Martie, »«*« pr. mat da ♦«*! mai mu Ifi munci, tari mineri din lntr»»«a far*. In bazinul carbonifer Comăneşti, grupa Nr. 18, compusă din minerii Gheorghe Ciurlică şi Petru Maxim, ajutorul miner Constantin Roman şi vagonetarul Gheorghe Bran, a îndeplinit sarcinile ce-i revin în cadrul planului de producţie pe luna. Februarie. DE LA 15 • FE­BRUARIE, GRUPA PRODUCE CĂRBUNI IN CONTUL LUNII MARTIE. Deasemeni grupa Nr. 19, compusă din minerii Gheorghe Darie, Grigore Bogdan şi Simion Unguroiu şi va­gonetarul Niculae Bogdan, a îndeplinit sarcinile planului pe lu­­na Februarie înainte de termen. Cu începere de la 17 Februarie, cei patru tovarăşi lucrează în con­­tul lunii Martie. Tot mai multe echipe se anga­jează In întrecere pentru a în­deplini cu cinste «arcunde Planu­lui. ■ Cî''' t f ‘‘ * Si la minele Derva-Tătărruș- Bihor, minerii, au ■ realizat in ul­tima vreme succese insem­nate. Acum câteva săptămâni,­ mine­rul Carda­re a chemat la în­trecere echipele conduse de Ruja Gavril-Zgherle, Balint Si­gismund şi Mere­dea Iosif. Chemarea aceasta a fost primită cu Însufleţire de muncitorii mi­neri şi a dus la succese in pro­ducţie. Echipa tov. Carols Ilie com­pusă din minerit: Cue Ioan, Druţă Florian, Pirţu­ţă Gheorghe, Socaciu Ştefan şi Borcea Ion, A INDEPLI­NIT ÎNAINTE DE­­ TERMEN SARCINILE PLANULUI PE LU­NA FEBRUARIE SI A ÎNCE­PUT DE LA 15 FEBRUARIE SA EXTRAGA CĂRBUNE IN CON­­­TUL LUNII MARTIE. ACEASTA ECHIPA SI-A LUAT ANGAJA­MENTUL CA IN CINSTEA ALE­GERILOR SINDICALE SA ÎN­DEPLINEASCĂ SARCINILE­ PLANULUI DE PRODUCŢIE PE LUNA MARTIE, PANA LA SFÂRŞITUL LUNII FEBRUA­RIE. Echipa condusă de minorul Ruja Gavril-Zgherle care se gă­seşte in întrecere cu echipa lui Carda, a început, de asemenea, si lucreze in contul lunii Martie de la data de 16 Februarie. Alte echipe de mineri aflate în întrecere la minele Derna-Tătă­­ruş sunt pe cale de a realiza sar­cinile ce le revin in cadrul pla­nului pe luna Februarie, in cursul acestei săptămâni Urmând exemplul minerilor din Valea Jiului Mai multe echipe de mineri din Comaneşti şi Derna - Tataruş lucrează în contul lunii Martie Numeroase contracte încheiate între ţăranii muncitori şi Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Carei-Sâlaj Staţiunea de Maşini şi­ Trac­­toar­e din­ Carei-Sâlaj a progra­­mat pentru arat în cursul cam­paniei însămânţărilor de primă­vară o suprafaţă de 1893 ha, faţă de 325 ha arate în cursul anului trecut. In acest scop, muncitorii sta­tunii duc munca de lămurire in satele din jur, ăl Stând, a ţăranilor muncitori avantagiile lucrării pă­mântului cu tractorul. In urma acestei acţiuni, staţiu­nea a încheiat numeroase contrac­te cu ţăranii muncitori din satele Moftimu­ Mare, Ghilvaci, Iancu, Ieşti, Petreşti, Sanislău, Capleni Cămin şi altele. In comuna Lucaceni au încheiat contracte cu staţiunea 45 de mici gospodării ţărăneşti. După ultimele rapoarte primite la Cenlrş­a,S. M. T. au trmt fost alcătuite efigraţii ale ţăranilor muncitori pentru aratul cu trag­Total id suprafeţelor care urmea­ză a fi arate cu tractorul in baza­­ contractelor încheiate până în pre-­ zent se ridică la 1300 ha. toartele, in regiunile din preajma Staţiunilor de iMaşihi şi Tractoare din­­judeţele­ Govurlui, Buzău şi Tecuci, Asocia­ţii de ţărani m­uncitori pentru folosirea tractoarelor Sfatului, alcătuite în judeţele Covurlui, Buzău şi Tecuci Deschiderea unei şcoli de agitaţie politica în Bucureşti In urma hotăririi C. C. al P.M.R. a luat fiinţă în Capitală o şcoală de agi­taţie politică. Cursurile acestei şcoli au o durată­ de 15 zile. Se­riile vor fi alcătuite din a­­gitatori recrutaţi din aceiaş ramură de producţie sau din ramuri apropiate. Cursanții primei serii sunt agitatori ai organi­zațiilor de Partid din în­treprinderile siderurgice. La minele Asău­ din judeţul Bacău au sosit perforatoare din Uniunea Sovietică La minele de cărbuni A­său din jud. Bacău a sosit zile­le trecute un număr de per­foratoare din Uniunea So­vietică. Utilajul ce soseşte mereu din U.R.S.S., atât pentru in­dustria carboniferă, cât şi pentru­ celelalte industrii din tara noastră, reprezintă un sprijin puternic în efortul muncitorilor și tehnicienilor pentru Îndeplinirea sarcini­lor prevăzute in Planul de Stat. CITITI IN CORPUL Z ") Din experienta P. C. (b) al U.R.S.S.: STU­DIUL INDIVIDUAL AL ACIDULUI DE PARTID (Pag. 3-a) • PRIMELE REZULTATE ALE ANGAJAMEN­TELOR LUATE DE TINERII MUNCITORI DE LA FABRICA „REPUBLICA1" IN CIN­STEA CONGRESULUI DE UNIFICARE (Pag. 3-a) • CONCEDIERI MASIVE IN STATELE UNITE (Pag. 4-a) • FRUNTAŞI DEMOCRAŢI GRECI­­AMENIN­ŢAŢI SA FIE ASASINAŢI DE CALMAN­ MONARHO - FASCIŞTI (Pag. 4-a) ACTUALITĂŢI DIN U.R.S.S. Patruzeci profesii noui in mine Uzinele sovietice de maşini au început să producă in serie com­bine pentru minele de cărbuni. Aceste maşini care taie cărbunele şi-l încarcă deadreptul In vago­­nete, au fost construite de ingi­neri sovietici şi vor apare anuil acesta in zeci de mine din U.R.S.S. Iar odată cu combinele vor păşi In mine şi oameni cu o profesie nouă: conductori-m­ecanici de combină. Procesul munci­nd­ minele so­vietice atinge astăzi un inait ni­vel de mecanizare, aşa Încât, afară de aceşti conduc­tori-mecanici de­ combine, în cursul anului se vor Ivi­­in minele sovietice patruzeci profese nord ale muncitorilor care deservesc noile maşni şi meca­nisme. In multe mine, anul acesta întreg procesul de muncă se va face automat, de la abataj până la Încărcarea în vagoane. In vederea acesto­r schimbări, pentru pregătirea cadrelor­­de muncitori calificaţi, au şi început să funcţioneze 162 de şcoli (din­tre care 50 in Donbas, 30 in ba­zinul Kuzneţk, şi restul in alte centre miniere), precum şi 622 cursuri pe lângă diferite mine. In 1949 aceste şcoli şi cursuri tehnice vor fi absolvite de 352.000 de mineri, care vor obţine astfel o calificare mai înaltă. Cursuri prin corespondenţă pentru fruntaşii in agricultură Asociaţia unională de agricultură « organizat pe lângă „Institutul de perfecţionare pentru specialişti in a­gricultu­ră" cursuri prin cores­pondenţă pentru preşedinţi de col­hozuri, şefi­­de echipă, colhoznici fruntaşi în muncă, muncitori din sovhozuri şi 5.M.T. Cursanţii vor primi o serie de broşuri cuprinzând realizările ştiin­­ţei agrobiologice sovietice şi ex­­perienţa colhozurilor şi sovhozuri­lor fruntaşe. Lecţiile vor fi Însoţite de Intre­­bări, la care elevul va răspunde la serie pentru a se putea verifica însușirea materialului. Stahanoviştii primesc diplome de tehnicieni Ziarul „Muncitorul din Krasno­­iarsk", " care apare d In oraşul Krasnoyarsk (Siberia) a publicat de curând o infor­mafie preţioasă in legătură cu calificarea cadre­lor muncitoreşti în U.R.S.S. Acum 6 ani, a început să func­ţioneze în acest oraş o şcoală teh­nică medie de constructori de mraşini. Plimb elevi ai acestei şcoli au fost tinerii stahanovişti de la în­treprinderile din apropiere. Aceşti tineri au urmat cursurile şcolii fără a ieşi din producţie. In de­curs de şase ani şcoala a dat trei serii de absolvenţi, speci­ali­şti în construcţii de maşini. In 1949, şcoala va da un număr de teh­nicieni egal cu acel an tutur­or absolvenţilor laolaltă din cei şase ani de funcţionare a şcolii. Toţi vor fi plasaţi in producţie, potrivit nouţi­lor calificări Industria so­vietică, datorită desvotuirii sate vertiginoase, are nevoie de tot mai mult cadre tehnice, iar mun­citorii sovietici folosesc din plin posibilităţile pe care le dă Statul pentru a-şi mări calificarea­­şi a dobândi cunoştinţe tehnice supe­rioare. Să dăm tot sprijinul pentru calificarea femeilor! Ileana Mitrocica devine tractorista Cinci fete tinere Învaţă la Sta­ţiunea de Maşini şi Tractoare din Cărei jud. Sălaj să stăpânească tractorul. De mâinile lor curajoa­se toţi de grele de fier ascultă cu aceiaş supunere ca şi de mâi­nile flăcăilor. Cea mai bună dintre elevele tractoriste este Mitrocica Ileana. Este tânără numai de 19 ani, dar anii aceştia i-au fost în trecut plini de trudă şi de amărăciune. A copilărit muncind din greu, fără râs şi fără joacă, alături de pă­­rinţii şi fraţii ei, pe moşiile con­telui Karoly Iuliu. Griji multe, muncă multă, iar ca răsplată pâine puţină sau chiar deloc. După 23 August 1944, tatăl ei, fostul pălmaş al contelui, a fost împroprietărit cu 2 juglre de pă­mânt. In anul 1946 tatăl, mama şi fra­tele mai mare al Ilenei s’au în­scris în Partidul Comunist Ro­mân. Calea arătată de Partid era singura cale bună pe care puteau ajunge la o viaţă mai fericită Zi de zi, au încăput să înveţe cum trebue să ducă lupta. In anil care a trecut, Ileana Mitrocica a ajuns salariată a fer­mei de Stat din Cărei. Pentru prima oară munca ei începea să-i fie răsplătită după merit. Acum simţea şi ea ce înseamnă li­­bertatea ,anii plini de elan al ti­nereţii, viaţa... De când a văzut tractoarele, a frământat-o mereu dorinţa de a ajunge şi ea într’o zi tractoristă încerca să fure cu privirea secre­tul meşteşugului. In întreaga re­giune nimeni nu văzuse încă o femeie conducând un tractor. Dar ea aflase că în Ţara Socialismu­lui mii de femei s’au dovedit des­toinice pentru aceasta, că şi nu ţara noastră sunt femei cari au terminat şcoala de tractorişti. A cerut să i se dea şi ei putin­ţa să înveţe. Peste câeva zile a fost înscrisă la cursurile de la Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Cărei. Astăzi, mâinile ei sucesc şuru­burile şi trag manivela cu aceeeş pricepere ca şi mâinile bătrânului mecanic. Poate că după un timp le va trage chiar mai bine. Mitrocica Ileana ştie pentru ce trebue să lupte: „Vreau să mun­cesc cât mai mult şi cât mai rodnic pentru ca toţi cei ce mun­cesc să aibă pâine din belşug”. Şi râsul ei vesel se împleteşte cu uruitul sgomotos al motorului ră­sunând deodată peste întreg în­tinsul câmpului. 1. MICU coresp. 12 muncitoare de la şantierul „Sovromtransport“ Galaţi au obţinut calificarea la strung şi raboteze Pe lângă secţia de strungărie a şantierului Sovromtransport din Galaţi funcţionează de 6 luni o şcoală de calificare pentru mun­citoarele dornice să se speciali­zeze în această ramură. 12 muncitoare ale şantierului, care au frecventat cu regularitate cursurile practice şi teoretice, au dat zilele trecute examenul de ab­solvire. Toate au obţinut califi­carea la strung şi raboteze ! S-au evidenţiat în mod deosebit: Ionescu Cecilia, Puşcaşu Florica, Gali Ştefania, Creţeanu Elena şi­ Anastasia Eufrosina. PRIMELE FEMEI­ VATMANE LA LUCRU Tovarăşa Pârvulescu Maria a terminat de curând şcoala de calificare pentru vatmani, alături de alte tovarăşe, lato conducând cu pricepere tram­vaiul, în turul 9, pe lin­a 14 barat­ „Nădăjduesc sa devin mecanic calificati“ ne scrie muncitoarea Florica Ene „Când eram copil munceam cu ziua, cu pă­rinţii, pe moşia boerului de la noi din sat. Am văzut acolo tractorul lucrând şi am simţit cum îmi creşte în inimă dragostea pentru maşini. Când voi fi mare, mi-am zis, voi învăţa şi eu să conduc maşinile. După 23 August am intrat muncitoare■ la Dacia, am învăţat să lucrez la ring. Aici am citit în cărţ­e din bibliotecă, apoi am văzut în filmele sovietice, că în U.R.S.S. oricine, chiar faţă de ţăran ca mine, poate să înveţe, să-şi însuşească meseria care-i place, să-şi facă o viaţă fericită dacă-i este dragă munca. Partidul m’a primit apoi în rândurile sale. A fost cea mai însemnată zi din viaţa mea­ Am cerut în nenumărate rânduri fostei Direc­ţiuni a fabricii să mă treacă la secţia de me­canică, dar am fost mereu refuzată. Am plecat apoi, voluntar pe un şantier al ti­neretului. La întoarcere, am găsit fabrica naţi­­onalizată. Mi-am zis atunci că voi putea, în sfâr­­şit, să învăţ ce mi-am dorit. Am cerut din nou să fiu trecută la secţia mecanică. Am găsit sprijin în tovarăşii din comitetul organizat­ de Partid şi astfel am reuşit Acum urmez cursurile şcolii de calificare pro­fesională. La încheierea primului Plan de Stat nădăjduesc că voi face parte din primele serii de cadre tehnice calificate, ridicate din rându­rile oamenilor muncii. Voi face tot ce-mi stă în putinţă să dovedesc că merit ajutorul şi în­crederea pe care mi le-a dat Partidul să fac faţă cu cinste sarcinilor care mi vor fi tincre­­dnţate. Nota Redacţiei Tov." Florica Ene, muncit­oare la secţia Mecanică a Filaturii Dacia şi elevă a şcolii de calificare profesională a fost recent evidenţiată in producţie. Ea ne-a scris această scrisoare puţin înainte de a fi pleca­t, cu alte zece U■ varăşe de la Dacia evidenţiate ca şi ea, la fabrica de textile Cisnădie, pentru schimb de experienţă.

Next