Scȃnteia, mai 1949 (Anul 18, nr. 1414-1438)

1949-05-01 / nr. 1414

O chemare înflăcărată la luptă pentru pace înainte de a-şi încheia­­ tre­i o­r­i d­e C­o n­g­r­esul Mondial al Partizanilor Păcii a adop­tat într’o at­mosferă de puternic en­tuziasm textul unui manifest adresat popoarelor din în­treaga lume. Luminoasa chemare la luptă pentru pace, pe care reprezentanţii a 600 de mi­lioane de oameni au adre­sat-o tuturor oamenilor cins­tiţi din lume, fără deosebire de credinţe politice sau re­ligioase, va avea desigur un imens răsunet. Numai duş­manii de moarte ai popoare­­lo­r, imperialiştii americani şi englezi, care pregătesc războiul şi slugile vândute cu trup şi suflet acestora, pot respinge chemarea la luptă pentru pace, venită de la Pa­ris şi Praga. Cine, altfel, ar putea să nu fie de acord cu acţiunea de­ înlăturare a primejdiei de război, cu oprirea costisitoa­rei curse a înarmărilor, cu faptul că ştiinţa trebue să asigure fericirea omenirii şi nu să servească scopurilor militare, cu faptul că foca­rele de război, aprinse în di­ferite părţi ale lumii prin in­tervenţiile imperialiştilor sau chiar prin acţiunea directă a forţelor lor armate, trebue să fie stinse ? Cine­ ar putea refuza să ceară să se pună capăt reînarmării Germaniei Occidentale şi Japoniei, un­de călăii păcii au pus din nou mâna pe arme ? Care om cinstit nu va recunoaşte că bomba atomică este o armă agresivă şi nu va susţine declaraţia că energia ato­mică trebue folosită exclusiv în scopuri paşnice, în inte­resul progresului omenirii şi nu în scopul distrugerii şi al exterminării în massă a populaţiilor paşnice ? „NOI LUPTAM — spune manifestul — PENTRU CO­LABORAREA PAŞNICA IN­TRE TOATE POPOARELE“. Acestei lozinci de lupta îi răspunde în lumea întreagă desvoltarea spiritului inter­naţionalist de solidaritate frăţească ce trebue să u­­nească astăzi nu numai clasa muncitoare, dar TOATE POPOARELE LUMII. „In lupta pentru pace — scrie PRAVDA — merg alături de oamenii muncii din Uniunea Sovietică şi tarile de democraţie popu­lară toti oamenii­ progre­sişti cinstiţi din ţările capi­taliste, inclusiv din Statele Unite ale Americii şi An­glia. Nu există nicio îndo­ială că în ciuda perdelei de minciuni şi calomnii creată de clica reacţionară a aţâ­ţătorilor la război, popoa­rele din Statele Unite şi An­glia vor auzi chemarea de 1 Mai. PRIETENIA DIN­TRE POPOARELE UNIU­NII SOVIETICE, STATE­LOR UNITE SI ANGLIEI ESTE CEA MAI BUNA GARANTIE A UNEI PACI TRAINICE“. Delegaţi ai poporului a­­merican, ca scriitorii Ho­ward Fast şi Albert Kahn, ca muncitorul Donald Hen­derson, ca episcopul Welt­­fisch, sau ca negrii Paul Robeson și prof. Dubois, vorbind la Congresul de la Paris, au aratat în­tr’ade­­văr că în ciuda ațâtărilor la război ale patronilor de trusturi, poporul american nu a uitat zilele luptei co­mune, umăr la umăr, cu poporul sovietic împotriva bestiei fasciste. „AMERICANII NU AU UITAT — a declarat dele­gatul american Henderson — CA FIII LOR TRAESC SI CA LOCUINTELE LOR AU RAMAS IN PICIOARE NUMAI PENTRU CĂ MA­­rycA SI VITEAZA ARMA­­T­A SOVIETICA A REZIS­­­­T FORŢELOR FASCIS­MULUI... CREDEŢI-MA, SINCERII MEI PRIETENI, NU VA FI UŞOR DE A NE IMPINGE LA RĂZBOI ÎMPOTRIVA MĂREŢEI UNIUNI SOVIETICE". La fel vorbesc şi adevă­raţii reprezentanţi ai P°o­porului englez. „Din pro­priile mele observaţii — declară Archibald Johnston, fostul redactor şef al publi­caţiei Ministerului de Ex­terne britanic „Aliatul bri­tanic“ — ştiu cât de larg este răspândit în Anglia sen­­­imentul de prietenie faţă de Uniunea Sovietică... Po­porul britanic şi-a dat sea­ma foarte limpede că el da­torează mult poporului so­vietic şi armatei sale...“ Această prietenie şi alianţă frăţească a popoarelor este atât de puternică încât, al­toită pe nestrămutata voinţă de pace a sutelor de milioane de oameni simpli din toată lumea, ea duce la concluzia pe care a exprimat-o şeful delegaţiei sovietice, marele scriitor A­..... .dru Fadeev: „ATAŢATORII LA UN NOU RĂZBOI TREBUE SA ŞTIE CA POPOARELE LUMII SE POT ÎNDÂRJI ŞI POT SA-1 PEDEPSEASCĂ CRUNT“. Nu încape nicio îndoială că dacă imperialiştii vor în­­drăzni să pornească la o aven­­tură militară, massele popu­lare din lumea capitalistă şi chiar cele din bârlogul trust­­menilor americani şi al labu­riştilor cu blazon din Anglia se vor ridica şi vor întoarce armele împotriva înrobitori­lor lor, sguduind din temelii întregul sistem imperialist, care şi aşa este destul de slăbit. Chezăşie a acestui fapt sunt milioanele de oameni care se înrolează în această uriaşă luptă pentru pace. In această privinţă este semni­­ficativă poziţia majorităţii oamenilor de ştiinţă, artă şi literatură. Cum ar putea de­altfel aceşti oameni chemaţi să încrusteze în cuvinte, cu­lori şi sunete, tot ce are ome­nirea mai­ bun, mai nobil, mai frumos, să fie alături de im­perialiştii care dispreţuesc omul şi viaţa, care vor să ciopârţească tezaurul unic şi indivizibil al culturii mondiale în felii „atlantice“, „occiden­tale“, „răsăritene“, „nordice“ sau „sudice“ ? Cum ar pu­tea fi intelectualii alături de cei ce vor să şteargă cu bu­retele din patrimoniul cultu­rii mondiale nepreţuita con­tribuţie a ştiinţei, literaturii şi artei ruse, contribuţie care înfloreşte şi se desvoltă cu o forţă înzecită în societatea socialistă ? Sau alături de mi­liardarii americani şi truba­durii lor plătiţi care vorbesc fără să se cutremure despre aspectul muzeului Luvru din Paris sau al catedralei din Kiev după ce va cădea asu­pra lor o bombă atomică ? Nu ! Fără îndoială că nu ! Congresul de la Paris şi Praga a dovedit din nou că marea majoritate a intelec­tualilor, în frunte cu cei mai iluştri reprezentanţi ai litere­lor, artelor, gândirii şi ştiin­ţei, sunt alături de clasa muncitoare, se strâng în ju­rul U.R.S.S., pentru că numai în acest fel pot deveni o forţă capabilă să respingă a­­saltul barbariei imperialiste. Cât de jalnică apare c­asna penibilă a imperialiştilor, de a încropi şi ei la Paris, după încheierea măreţului Congres Mondial al Partizanilor Pă­cii, un aşa zis contra-congres al protagoniştilor culturii de­cadente burgheze, pentru a arăta că există şi în lagărul imperialist „intelectuali“, care nu numai că nu vor pacea, dar aţâţă la război ! „Cine este cu cei care vor războiul, cu agresorii, cu tru­­badurii bombei atomice ? — a întrebat scriitorul sovietic Ilya Ehrenburg vorbind la Congresul de la Paris. Domnii aceştia să formeze rândurile şi să pornească marşul. Poate că nu vor reuşi să strângă nici măcar o companie“. In­­tr’adevăr, dolarii nu reuşesc să strângă la acest ridicol contra-congres decât câţiva salariaţi al exploatatorilor de tipul lui Sartre, al trădătoru­­lui Silene şi alte figuri răsu­flate. Concluzia principală care s-a desprins din lucrările Congresului Mondial al Par­­tizanilor Păcii, ca o conclu­zie a întregii istorii umane şi mai ales a nenorocirilor pe care le-au adus popoare­lor cele două războaie mon­diale, este necesitatea unei POZIŢII MILITANTE în lupta pentru pace a masselor de milioane din lumea în­treagă. „POPOARELE — de­clară manifestul adoptat la Paris şi Praga — AU ÎNCE­TAT DE A MAI FI PASIVE ŞI INTENŢIONEAZĂ SA PARTICIPE IN MOD ACTIV ŞI CONSTRUCTIV LA CAUZA COMUNA“. Cu cât mai multă dârzenie vor lupta popoarele, în frunte cu puter­nica Uniune Sovietică, pen­tru pace, cu atât mai curând vor fi înfrânte uneltirile mâr­şave ale aţâţătorilor la răz­boi, cu atât mai curând vom dobândi o pace trainică în lume. „CURAJ SI INCA ODATA CURAJ IN LUPTA PENTRU PACE“, acesta este mesajul final al Congresului de la Paris şi Praga. Să ne ridicăm cu curaj în lupta pentru pace, împotriva monştrilor omenirii, imperia­liştii americani şi englezi, să sdrobim fără cruţare agentu­rile lor din ţară­­ şi vom da contribuția noastră la a­­ceastă nobilă luptă a ome­nirii. — 4 PAGINI 4 LEI Duminică 1 Mai 1949 SERIA III ANUL XVIII No. 1414 PROLETARI DIN TOATETARU.E.UNITI­ VA1 IORGAH CFHTRALALPĂRIIDUim HUHCITORESC ROHAN •­ Recenzii. M I. KALININ: DESPRE EDUCATIA COMU­NISTA. •­ ÎNTRECEREA SOCIALISTA TREBUE SA FIE O PREOCUPARE PERMANENTA A FIECĂREI GRUPE SINDICALE. — Din experienţa întrecerii socialiste de la Uzinele „23 August“. (Pag. 2-a) •I Aspecte de la Congresul ţinut la Paris şi Praga. PARTIZANII PĂCII. (Pag. 4-a) • „MA BUCUR NESPUS CA ŞI FIUL MEU VA PURTA CRAVATA ROŞIE DE PIONER.“ (Pag. 3-a) O­a­meni ai muncii din R.P.R. ! Des socialistă pentru îndeplinirea si depă CITIȚI IN CORPUL ZIARULUI! (Pag. 2-a) Congresul Mondial al Partizanilor păcii a însemnat câştigarea unei mari bătălii pentru pace­­ care va fi urmată de alte bătălii, până ce pacea va fi impusă acelora care vor războiul Declaraţiile membrilor delegaţiei oamenilor muncii din R. P. R. Declaraţia maestrului Mihail Sadoveanu Sosind în Franţa, pentru a participa la Congresul Mon­dial al Partizanilor Păcii, am intrat într’un stat al cărui guvern nu se arăta dispus să ne primească cu voie bună. Din pricina aceasta, delega­ţiile au venit după cum se ştie, foarte împuţinate,­­ iar unele dintre ele, ca bunăoară marea delegaţie chineză, au fost cu totul împiedicate de a veni la Paris. La început, gazetele ofi­cioase s’au străduit să întâm­pine Congresul cu o indife­renţă, fireşte numai aparentă, încercând să-l ignoreze. Dar pe măsură ce se desfăşura Congresul şi mai apoi, după ce s’a văzut enorma afluenţă de oameni care au participat la meetingul de la Buffalo, reacţiunea a fost nevoită să ţină seama de existenţa Con­gresului, de atitudinea severă a popoarelor ce se aflau re­prezentate la Congres, încât se poate spune că am simţit cum în lagărul advers se pro­duce o îngrijorare vădită. Trebue să subliniez că mani­festaţia de la Buffalo a fost măreaţă şi impunătoare. Au participat aproximativ o ju­mătate de milion de oameni. Poporul francez era repre­zentat prin numeroase cara­vane ale păcii sosite din toate colţurile ţării. O puternică impresie a pro­dus la Congres delegaţia so­vietică. Toţi reprezentanţii Uniunii Sovietice au fost pri­miţi cu aplauze şi ovaţii sem­nificative, iar cuvântările lor au stârnit un mare entuziasm. Delegaţii din toate părţile lumii care s’au perindat la tribuna Congresului, au ex­primat dragostea popoarelor lor pentru Uniunea Sovietică, pe care ele o consideră, cu drept cuvânt, marea forţă mobilizatoare a întregii ome­niri, în lupta pentru pace. M’a impresionat în mod deosebit atitudinea şi pregă­tirea delegaţiilor de culoare. Vă amintiţi ce minunată im­(Continuare în pag. III, col. 6-7-8) Congresul Mondial al Par­tizanilor Păcii a demonstrat cu o vigoare deosebită că dea­supra voinţei guvernelor im­perialiste există o altă vo­inţă, — voinţa sutelor de mi­lioane de oameni simpli de­cişi să împiedice un nou răz­boi, decişi să apere pacea că­minelor lor, viaţa şi viitorul copiilor lor. Congresul acesta la care au participat reprezentanţii a 72 de naţiuni, comunişti şi de­mocraţi burghezi, liber-cuge­­tători şi credincioşi ai dife­ritelor culte, muncitori şi sa­vanţi, ţărani şi artişti, a arătat întregii lumi slăbiciu­nea lagărului imperialist, pentru că nu e de aj­uns să ai dolari şi să acumulezi bombe şi avioane, ci trebue să ai soldaţi de care să fii sigur. Or, milioanele de oameni simpli pe care imperialiştii vor să-i transforme în carne de tun, nu sunt dispuşi să accepte această soartă. „Femeile Franţei nu-şi vor trimite niciodată copiii să lupte împotriva Uniunii So­vietice”... „Poporul Italiei nu va lupta niciodată contra în­vingătorilor de la Stalingrad“... „Poporul Statelor Unite urăşte războiul şi nu doreşte răz­boiul“... „Niciodată popoa­rele Africei nu vor permite ca pământul lor să fie trans­format într’o bază a războiu­lui imperialist“... Astfel de declaraţii, întărite şi de ves­tea eliberării Nankingului de către Armata Popu­­­lară Chineză, au răsu­­­nat de pe tribuna Congre­sului, drept avertisment teri­bil pentru imperialiştii care confundă prea uşor voinţa lor de a deslănţui un război criminal de agresiune, cu putinţa de a o face. Delegaţia Republicii Popu­lare Române a adus la acest Congres, la Paris şi Praga, expresia voinţei nestrămuta­te a poporului nostru de a-şi apăra independenţa, liberta­tea câştigată şi roadele mi­nunate ale muncii sale paş­nice. Laolaltă cu unanimitatea Congresului, ea şi-a procla­mat adeziunea la cuvintele înflăcărate ale Manifestului lansat de Congres: „SUNTEM PREGATIŢI SI DECIŞI SA CUCERIM BATALIA PĂCII, ADICA RItMIA VIEŢII”. Declaraţia tov. prof. univ. Leonte Rautu Angajamentele luate in cinstea zilei de 1 Mai au fost îndeplinite înainte de termen de muncitorii şi tehnicienii din numeroase întreprinderi in cinstea zilei internaţionale a celor ce muncesc, muncitorii şi tehnicienii din nume­­roase fabrici şi uzine din ţară, răspunzând apelului ceferiştilor de la „Griviţa Roşie", au pornit cu entuziasm in intreppre. m. Victoriile obţinute datorită întrecerii socialiste pornită pentru îndeplinirea Planului I­­ sunt numeroase. A­rată câteva : Succesele muncitorilor şi tehnicienilor de la uzinale „Reşiţa" La oţelăria Siemens Martin a u­­zinelor ’ Reşiţa, în fruntea echipe­lor de topitori se află acum e­­chipa tov. Erdelg Iosif, de la cup­torul 3, care până la 27 Aprilie realizase o depăşire lunară de 350/0 a normei, depăşire care n’a fost atinsă până în prezent de nicio altă echipă. La cuptorul nr. 4, tov. Bona Solomon are o de­­pă­şire de 30fl/p plasându-se al doilea. La furnale, datorită unei mai bune organizări a muncii, mun­citorii şi-au depăşit încă din ziua de 27 Aprilie angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. Ei au depăşit­ norma cu 10,7®/n. In hala nouă de maşini, munci­torii de la agrega­tele perticolifere lucrează în contul lunii Iunie; cei de la fabrica de motoare electrice lucrează în contul lunii Mai de la 25 Aprilie; muncitorii și tehnicie­nii fabricii de produse refractare a uzinelor lucrează, din ziua de 28 Aprilie, în contul lunii Iunie.­ ­ Muncitorii şi tehnicienii de la minele din Lupac lucrează din ziua de 28 Aprilie, în contul lunii Iu­lie. Programul de producţie al mi­nelor de fer din Teliuc, pe luna Aprilie a fost îndeplinit încă din ziua de 28 Aprilie. In Valea Jiului, minerii au ob­ţinut importante succese în pro­ducţie. Minerii de la mina Jieţi- Lonea lucrează din ziua de 23 Aprilie în contul lunii Mai. Numeroase echipe de mineri fruntaşi au realizat cu mult îna­inte de termen programul lor de la şi tovarăşii lor din celelalte fabrici şi uzine, metalurgiştii de la uzinele „Bela Brenner“­lucru. Grupa tov. Ulrich Ştefan lucrează în contul lunii August. Echipa tov. Rudenia Emil dă cărbuni în contul lunii Iulie, iar echipele lui David A., Schiler Gr., Uzinele „Beîa Breiner' Braşov şi-au depăşit angaja­mentele luate. Muncitorii din secţia de maşini agricole şi-au Văideanu ! „Marian V. şi Szila­­ghi Ion scot cărbune în contul lunii Iunie. Urmând exemplul a­­cestor echipe, tinerii din abatajele tineretului obţin şi ei importante depăşiri de normă, depăşit cu mult normele şi au în­ceput să lucreze din ziua de 10 Aprilie în contul lunii Mai. Lotul 4 de semănători este pe terminate, iar piesele pentru lotul 5 stau pregătite pentru asamblare, înce­­pându-se cu aceasta programul de producţie al lunii iunie. Minele Sărmaşag In cinstea zilei de 1 Mai, mun­citorii din bazinul carbonifer Sar­­măşag-Zalău au construit, prin muncă voluntară, o reţea de cu­rent electric de înaltă tensiune, pe o lungime de 4 km, 800 m., de la mina Sărmăşag până la mi­na Chieşd. Prin construcţia a­­cestei reţele, mina Chieşd va pri­mi curent electric suficient pen­tru asigurarea bunei funcţionări a instalaţiilor. Schela Bâicoi La schela petroliferă Băicoi, muncitorii şi tehnicienii din secţia gaze-gazolină au izbutit, datorită întrecerii socialiste, să împlinească înainte de ter­men planul pe primele patru luni. Astfel, la secţia de gaze muncitorii produc în contul lunii Mai, din ziua de 18 Apri­lie, iar la secţia gazolină din ziua de 25 Aprilie. (Continuare în pag. III, col. 1-2-3) Realizările muncitorilor de la : Minele Lupac, Teliuc şi Valea Jiului Primim din partea Comitetuilui Provizoriu 03 judeţului Sălaj ur­mătoarea re­gramă: „La instalarea noastră ne-am luat angajamentul ca în cins­tea zilei de 1 Mai să organi­zăm şi să conducem lucrările campaniei însămânţărilor de primăvară în aşa fel, încât ele să fie terminate la 29 Aprilie a.c. Datorită sprijinului necon­tenit, dat de organizaţiile de Partid care au mobilizat pe ţăranii săraci şi mijlocaşi in vederea îndeplinirii acestei sar­cini, planul însămânţărilor, de primăvară a fost depăşit în judeţul nostru în ziua de 28 Aprilie­, realizăndu-se un pro­cent de 100,6" U. Au mai rămas de însămân­ţat culturile speciale ca tutun, legume, etc. Teremul pentru însămânţarea acestora, a fost deja pregătit. J­e vom strădui să ndvcim "• această sarcină la bun sfârşit'­ " ! Semnează: preşedintele Comitetului Provizoriu a­l judeţului Sălaj, Vic­tor Leniş. După datele comunicate de mi­nisterul Agriculturii, judeţul Satu Mare a realizat încă din ziua de 27 Aprilie 106,60/, faţă de planul însămânţărilor de primăvară. Culturile se repartizează astfel: grâu 2.335 hectare (faţă de 2.000 hectare programate) — ovăz 10.670 hectare (faţă de 8.000 hectare câte erau în plan), — floarea -soarelui, 13.736 hectare, — borceag 4.665 hectare,­­— car­tofi 5.191 hectare, etc. Pănă la data d­e 27 Aprilie Judeţul Constanţa a Insă, mental o sup­rafață de ■701.117 ha., adică 80,Vf„ din plan. Principalele culturi sunt: grâu, 50 827 hectare; porumb, 77.900 hectare; oră, 63.475 hectare; ovă­, 51,347 hectare; floarea soarelui 30,630 hectare, etc. In cinstea zilei de 1 Mai Ţăranii muncitori din judeţul Sălaj au îndeplinit planul de însămânţări Telegrama Comitetului Provizoriu al judeţului Sălaj Şi în judeţul Satu Mare s-a îndeplinit planul de însâmânţâri 301.117 ha. însămânţate în judeţul Constanţa Declaraţia tov. Ecaterina Borila „ADEVĂRUL CĂLĂTOREŞTE FARA VIZA ŞI VA CUPRIN­DE LUMEA ÎNTREAGA" — a spus savantul Joliot Curie în cuvântarea sa, rostită la şe­­dinţa de deschidere a Congre­sului Mondial al Partizanilor Păcii. , Noi, delegaţii care am parti­cipat la secţiunea din Praga a Congresului Păcii, am simţit din plin adevărul acestor cu­vinte. Refuzul, guvernului fran­cez , supus ordinelor Wall­ Street-ului de a ne acorda vizele, nu a împiedicat cu ni­mic ca dorinţa sinceră de pace să răsune cu aceea o în­sufleţire la Praga ca şi la Paris. Cei 276 delegaţi de la Praga, reprezentând 19 ţări şi Uniunea Internaţională a Stu­denţilor, au exprimat într’un gând şi suflet cu cei­ aproape 1800 delegaţi dela Paris, voinţa neclintită a popoarelor lor, zădărnicirea încercărilor aţâţăto­rilor la război de a înneca lumea din nou în sânge, de a pustii casele, de a distruge uzi­nele şi şcolile, de a semăna moarte, lacrimi şi jale, de a mâna popoarele într’un nou război. Fie că vorbea profesorul chi­nez Ko Mo Jo, sau minerul po­lonez Jan Kolasa, preotul ceh Kracimar, sau muncitoarea ma­ghiară Kahule, copilul grec orfan adăpostit de popond ceh sau indonezianul Sugiono, fe­mei­a sovietică Gagarina, care şi-a pierdut un război unicul său fiu, sau femeile cehe de la Lidice ale căror bărbaţi şi fii au fost ucişi până la ultimul de către fasciştii nemţi — cuvân­tările lor ridicau puternice a­­cuzaţii împotriva impenaliştlor anglo-americani,­ care vor să împingă lumea spre un nou măcel. Nimeni, dintre noi, partici­panţi la secţiunea de la Praga a Congresului, nu va putea uita momentul când s-a anun­ţat intrarea trupelor Armatei chineze de eliberare în oraşul Nanking. Toată lumea se îm­brăţişa şi se săruta cu dele­gaţii chinezi. Şefii delegaţiei erau purtaţi pe braţe. Ochii negrilor şi cei ai indonezienilor (Continuare în pag. III, col. 6-7-8) Acum patru ani, ostaşii sovietici au înfipt deasupra Reichstagului stindardul victoriei La 30 Aprilie 1945, prima divizie de infanterie sovietică a înfipt steagul victoriei deasupra Reichstagului. Gloriosul steag de pânză roşie purta pe el următoarea inscripţie: „Divizia 150 In­fanterie Idriţa, decorată cu ordinul Cutuzov clasa II-a, Frontul I Bielorus". Astăzi, steagul acesta, Steagul Victoriei, se găseşte in păstra­rea unei unităţi militare din Moscova. De atunci au trecut ani şi ani, şi bravii ostaşi sovietici, după ce au cucerit victoria, nimicind fiara fascistă în propriul ei bârlog, s’au întors acasă, la munca lor paşnică, în uzine, în mine, în şcoli sau pe ogoare. lată însă că de dincolo de Ocean se adună nori negri, care ameninţă iar pacea lumii. Complotul clicii imperialiştilor ameri­cani şi englezi ameninţă căminele, copiii, viaţa oamenilor simpli de pretutindeni. Dar popoarele vor pace. Congresul Mondial al Partizanilor Păcii a exprimat răspicat dorinţa fierbinte de pace a popoarelor lumii, hotărîrea lor de a o apăra din toate puterile. In fruntea uriaşului front al păcii, democraţiei şi socialismu­lui păşeşte glorioasa şi invincibila Uniune Sovietică, iar stindardul victoriei, biruitorul steag al di­viziei 150 Idriţa, înălţat în 1545 pe Reichstag, capătă astăzi sensul unui puternic avertisment dat de apărătorii păcii celor ce aţâţă la un nou măcel ucigător.

Next