Scȃnteia, mai 1949 (Anul 18, nr. 1414-1438)
1949-05-01 / nr. 1414
2 întrecerea socialistă trebue să fie o preocupare permanentă a fiecărei grupe sindicale Din experienţa întrecerii socialiste dela uzinele „23 August" In cinstea zilei de 1 Mai, sute de echipe de muncitori din toate secţiile ţi atelierele uzinelor „23 August" s’au angajat în întrecere socialistă. Mii de muncitori au pornit cu râvnă la muncă pentru a îndeplini cu succes angajamentele pe care şi le-au luat în cinstea marei sărbători a proletariatului Echipator. Oriţuc Vasile, de pildă, de la secţia de vagoane a realizat până acum o depăşire de normă de peste 50 la sută. Muncitorii din această echipă şi-au luat angajamentul să şabloneze o jumătate de cadru pentru vagoane pe zi. Realizări asemănătoare a obţinut şi echipa tov. Drăguleţ Mihai, a tov. Munteanu şi alte zeci de echipe. Turnătorii din echipa tov. Bălan Ion de la turnătoria de fontă şi-au depăşit cu mult angajamentele luate în întrecere. Ei realizează zilnic însemnate depăşiri de norme. Oţelarii de la cuptorul „Siemens Martin“ şi cei de la cuptorul electric au reuşit să termine programul de producţie pe Aprilie înainte de termen. Sub îndrumarea organizaţiei de Partid, comitetul sindical s-a ocupat în mare măsură de organizarea pe teren a întrecerii socialiste, intervenind adesea operativ şi dând o mână de ajutor în multe locuri unde se iveau greutăţi în muncă. Dar întrecerea socialistă mai suferă încă, la uzinele „23 August“ de o seamă de lipsuri serioase. Una din lipsurile esenţiale o constitue interesul cu totul insuficient pe care grupele sindicale din această uzină îl acordă întrecerii. Grupa sindicală a tovarăşului Zimtzer Frantz, de la turnătoria de fontă, de pildă, este alcătuită din două echipe. Fiecare din aceste echipe se găseşte în întrecere socialistă. Echipa tov. Bălan se întrece cu echipa tov. Erşov Grigore. Turnătorii din cealaltă echipă se găsesc în întrecere cu echipa tovarăşului Muşat Paraschiv. Echipa tovarăşului Bălan a obţinut până acum succese importante în producţie, căci turnătorii din această echipă îşi organizează munca mai bine, lucrează cu mai multă pricepere şi dragoste. Experienţa lor ar putea fi de mare folos celorlalţi turnători şi în primul rând celor din aceeaşi grupă sindicală. Insă grupa sindicală a tov. Zimtzer nu s’a ocupat până acum în mod serios de organizarea unui schimb de experienţă între cele două echipe de turnători, din cadrul aceleii grupe sindicale. Tov. Zimtzer Frantz, responsabilul grupei sindicale, e un muncitor fruntaş în producţie, cu dragoste pentru munca sa, dornic să-şi îndeplinească cât mai bine sarcina care i-a fost încredinţată. Dar el nu se ocupă îndeajuns de grupa sindicală, nu ia parte activă la organizarea întrecerii socialiste, la stimularea şi urmărirea ei. De la alegerile sindicale şi până acum, grupa tov. Zimtzer Frantz a ţinut o singură şedinţă — atunci când s’a prelucrat problema cotizaţiilor sindicale. Şedinţe de grupă sindicală în care să se analizeze critic şi autocritic mersul producţiei, mersul întrecerii socialiste nu s’au ţinut deloc. Desigur că încasarea cotizaţilor este o sarcină importantă. Dar e cu totul neîndestulător ca activitatea unui responsabil de grupă sindicală să se reducă la atât. Grupa sindicală, această mică familie a oamenilor muncii, este veriga principală care leagă pe fiecare muncitor de organizaţia sindicală din întreprindere. Acolo, pe teren, prin activitatea şi lupta de zi cu zi a grupei sindicale, trebue să se dea viaţă planului de producţie, să se organizeze întrecerea socialistă, lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Iresponsabilul de grupă sindicală prin activitatea şi exemplul său personal trebuie să fie un factor organizator şi mobilizator în întrecere. Nici la secţia vagoane, grupa sindicală nu a devenit încă un factor principal în organizarea întrecerii socialiste. întrecerea socialistă dintre echipe şi oameni suferă încă din pricina interesului slab pe care unii responsabili de grupă sindicală îl acordă întrecerii. Tovarăşul Tomiţă Constantin, de pildă, unul din responsabilii de grupă de la secţia vagoane nu ştie încă în ce măsură cele două echipe din grupa sa îşi îndeplinesc angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste, care le sunt greutăţile şi lipsurile in muncă. Nici în această grupă nu s’au discutat în mod temeinic problemele de producţie din grupa Iov. Tomiţă Constantin sunt câţiva muncitori cari nu reuşesc să-şi îndeplinească normele, fie din cauză că n’au încă destulă experienţă şi îndemânare în munca lor, fie pentru că nu ştiu să-şi organizeze destul de bine munca, ori grupa sindicală trebue să considere ca o sarcină de cea mai mare importanţă de a ajuta pe aceşti tovarăşi să-şi , organizeze astfel lucrul, încât să ajungă a-şi îndeplini cu cinste programul de producţie. Iin acelaş timp, experienţa muncitorilor fruntaşi trebue să circule necontenit în cadrul grupelor sindicale, ajutându-i pe muncitorii mai slabi în producţie să se ridice până la nivelul celor mai buni tovarăşi. Şi în această direcţie sunt încă multe de făcut la uzinele „23 August“. Astfel muncitorii şi tehnicienii de la cuptorul „Siemens-Martin“, ca şi cel de la cuptorul electric, au obţinut în întrecerea socialistă, succese importante. Ei au reuşit să realizeze înainte de termen planul de producţie pe luna Aprilie. Aceste succese ale oţelarior au rămas însă necunoscute marei majorităţi a muncitorilor dela uzinele „23 August“, ba chiar şi muncitorilor dela turnătorie, secţie care se găseşte în aceeaşi hală cu oţelăria. Responsabilii de grupă sindicală s-au ocupat cu totul neindeajuns de popularizarea acestor succese ale oţelarilor. ★ Din cele arătate mai sus, se vede că întrecerea socialistă de la uzinele „23 August" ar fi cu mult mai largă, mai bogată in roade, dacă organizaţia de Partid şi cea sindicală ar fi acordat o şi mai mare atenţie mobilizării grupelor sindicale pentru sprijinirea întrecerii socialiste. Organizaţia de Partid din uzină nu s’a străduit destul să arate comitetului sindical importanţa grupelor sindicale, rolul lor în cadrul întrecerii socialiste. Comitetul Sindical nu s’a preocupat îndeajuns de activitatea grupelor sindicale, de activitatea responsabililor de grupe sindicale. Aceste lipsuri trebue şi poţi fi lichidate in cat mai scurt timp Organizaţia de Partie dela .„23 August” trebue sî mobilizeze sindicatul pe linia sprijinirii şi activizării grupelor sindicale. Una din principalele sarcini ale responsabililor de grupe sindicale este aceia de a coona pe muncitori in spiritul atitudinii noui faţă de muncă. Responsabilii de grupe siiidicale trebuesc îndrumaţi să se ocupe in mod temeinic de organizarea şi urmărirea întrecerii socialiste, cpre trebue să fie o preocupare permanentă a fiecărei grupe sindicale Valeriu Buduru întreprinderi care au primit avertisment din partea Ministerului Industriei fiindcă nu au depus în termen bilanţurile Ministerul Industriei fie Trimite spre publicare lista întreprinderilor care datorită nepriceperii directorilor şi contabililor-şefi, nu au trimis până în prezent lucrarea „Bilanţul întreprinderii la 3 Decembrie 1948“, cu toate prelungirile repetate ce s-au dat. Ministerul Industriei dă un sever avertisment acestor întreprinderi. Ministerul va fi silit să ia măsuri Împotriva directorilor şi contabililor-şefi, dacă pe viitor sarcinile date nu vor fi executate In termen In cadrul DIRECŢIUNII CENTRALE INDUSTRIALE A LEMNULUI Şl MOBILEI, următoarele întreprinderi n’au trimis la timp bilanţul: Aco — Bucureşti, Malinovski — Brăila, Cerman — Bucureşti, Fischer & Braun — Timişoara, Finmobila — Bucureşti, Ganea — Bucureşti, Garabet Budeşti — Ilfov, Hercules — Cluj, Industria Lemnului — C.Lung Muscel, Pătraşcu Vasile — Ploeşti, Rădăşanu — Bucureşti, Silvafer — Bucureşti, Tiberiu Eremia — Bucureşti, Trafag —Bucureşti, IPEIL - Piteşti, IPEIL — Braşov, IPEIL — Buzău, IPEIL — C. Lung, IPEIL — M. Giuc, IPEIL - Craiova, IPEIL — Iaşi, IPEIL - Sighet, IPEIL - Tg. Mureş, IPEIL - P. Neamţ, IPEIL — Bacău. Din DIRECŢIA CENTRALA INDUSTRIALA A BUMBACULUI, INULUI ŞI CÂNEPEI, întreprinderile : Frângheria Năvodul — Galaţi, Frângheria Dunărea — Galaţi, Ţesătoria Diana — Galaţi, Staţia de egrenat — Bechet, Filatura Progresistă — Reci. Din DIRECŢIA CENTRALA INDUSTRIALA A CERAMICEI ŞI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE, întreprinderile: Fabrica de Sticlărie — Tomeşti, Fabrica de Sticlărie — Pădurea Neagră, Fabrica de Var — Bihor, Porcelanul — Turda, Granitul — Mihaileni, Ceramica Valea Crişului — Bihor, Fabrica de Ţiglă Braun August — Arad, Ceramica Victoria Munci) — Bucureştii Noui, Ghipsul — Doiceşti, Ceramvopsea Tileagd — Bihor, Faianţa — Vadul Crişului, Edil Urbanal— Bucureşti, Fabrica de Sticlărie — Azuga. Din DIRECŢIA GENTRALA INDUSTRIALA A LANEI ŞI MATASIL întreprinderile: Amero — Bucureşti şi Clucea— Jud. Cluj. Din DIRECŢIA GENTRALA INDUSTRIALA A METALURGIEI PRELUCRATOARE, întreprinderile : ,Acta — Bucureşti, Novator — Bucureşti, Industria Plumbului — Bucureşti, Laminorul — Bucureşti, Constructorul — Bucureşti, Industria Technics — Bucureşti, Fabrica de Cuţite — Sibiu, Uzina Westen — Mediaş, Boszak — Oradea, Fierarul — Arad, Vlahiţa — Ploeşti, Ianta — Arad, Metalurgia Bănăţeană — Timişoara, Metalurgia Lupta — Craiova, Secera şi Ciocanul — Constanţa Concordia — Constanţa, Greerul — Galaţi, Record -■ Vulturul — Galaţi, Şantierele 7 Noembrie — Galaţi, Şantierele Navale—Olteniţa, Portul Roşu — Galaţi, Alifanti — Galaţi, înainte — Ripiceni, Metalugia 23 August — Iaşi, 1 Mai — Ploeşti, Paul Rudich — Bucureşti, Mobiloconfort — Bucureşti, Victoria Email — Satu Mare, Valţul — Timişoara, Unirea — Galaţi, Perforajul — Arad. La Petrolifera Muntenia Constanţa Muncitorii au strâns şi stivuit 12.000 kg. Scară veche Muncitorii din Depozitul Nr. 5 al Petroliferei Muntenia Constanţa, îndrumaţi de agitatorii de Partid, au strâns şi stivuit, în numai 4 ore, 12.000 kg. ţeavă de diferite dimensiuni, care era aruncată prin depozit, la Depozitul Nr. 1, echipa de descărcare condusă de tov. Drăguşin Zaharia a hotărît să strângă şi să topească plumbul dela garniturile cu produse petrolifere. Această echipă a chemat la întrecere pentru strângerea şi topirea plumburilor de la vagoanele cisterne, toate echipele de descărcători ale Petroliferei Muntenia, Saffta Ion și Amza Consto coresp. SCÂNTEIA Nr. 1414 „Comisia de salarizare a rectificat încadrarea mea Scrisoarea strungarului Teodorescu Marin dela „Industria Electrică“ Tovarăşe redactor responsabil, Sunt strungar la fabrica industriei Electrică". In Ianuarie, când s'a anunţat introducerea noului sistem de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse de fiecare, am înţeles că Partidul vine din nou în ajutorul nostru, dându-ne posibilitatea să ne îmbunătăţim condiţiunile de trai, pe măsura efortului pe care-l depunem pentru ridicarea producţiei. Eu am fost încadrat în categoria V-a din grupa 11-a, fapt care a făcut ca pe Martie să primesc 9.300 de lei, pe când în lunile trecute luam cam vreo 7.000 de lei. Mi-am dat seama totuşi că ştiu mai mult decât se cere pentru categoria V-a, că ştiu, de pildă, să strunjesc un stator pentru dinam — piesă tarifară la categoria Vl-a — şi că, deci, s'ar fi putut să fiu încadrat în categoria Vl-a. Nu am făcut contestaţie, fiindcă am văzut că pentru categoria Vl-a se cer şi unele cunoştinţe teoretice, pe care eu nu le am, fiindcă deşi sunt în câmpul muncii de 30 de ani, totuşi, în trecut, în anii de cruntă exploatare capitalistă, n'am avut posibilitatea să învăţ. M’am dus să cer sfatul tovarăşilor dela organizaţia de Partid. Am plecat de acolo cu încrederea că Partidul veghează şi că acolo unde s'a făcut o greşeală, se va face dreptate. Tovarăşe redactor, săptămânile trecute a fost Instituită la fabrica noastră — potrivit hotărîrilor Partidului — comisia de salarizare, pentru corectarea greşelilor de încadrare. A fost discutat şi cazul meu şi am fost trecut la categoria Vl-a, atrăgîndu-mi-se insă atenţia că, deşi am cunoştinţele practice cerute pentru această categorie, nu am destule cunoştinţe teoretice. Este drept, tovarăşe redactor, şi este de datoria mea să înlătur aceste lipsuri. Ca şi ceilalţi tovarăşi, a căror încadrare a fost rectificată, — ca de pildă montorii Lichinteanu Gheorghe şi Dina Mihai, care au fost trecuţi din categoria 111-a într'a IV-a, sau ca fierarul Ion Constantin, care a fost trecut din grupa 11-a în grupa I-a, — îmi iau angajamentul să învăţ şi să-mi ridic calificarea, să capăt şi mai multe cunoştinţe tehnice şi teoretice, aşa încât să pot contribui în tot mai mare măsură la îndeplinirea sarcinilor pe care Planul de Stat le pune fabricii noastre. In felul acesta, si câştigul meu va spori. Teodorescu Marin strungar, „Industria Electrica" // ......................... -La întreprinderea textilă „30 Decembrie "-Arad a luat flintă prima brigadă de munca a U. T. M-isîilor ARAD (dela corespondentul nostru). La întreprinderea textilă „30 Decembrie" din orașul nostru, s’a constituit zilele trecute prima brigadă de muncă compusă numai din U.T.M.-işti. Iniţiativa constituirii acestei brigăzi aparţine unui grup de 17 tineri ţesători şi ţesătoare încurajaţi şi îndrumaţi de organizaţiile de Partid şi U. T. M., cei 17 tineri ţesători au hotărît să creieze brigada, pentru că, muncind cu râvnă şi însufleţire, să antreneze la o mai mare productivitate şi pe ceilalţi muncitori din fabrică. Ei sunt conduşi de un maistru, un ajutor-maistru şi o prim-muncitoare, toţi U.T.M.-işti. Tinerii care formează brigada sunt: Covaci Ana, Crişan Traian, Takacs Rozalia, Săbău Liubiţa, Măcănescu Maria, Tivoda Iuliana, Milea Maria, Hrenciuc Emilia, Lascu Sfetozar, Simonca Judita, Faragó Géza, Deak Iosif, Rumy Tereza, Kerekes Magdalena, Runa Elena. Chiar a doua zi după constituire, tinerii muncitorii au isbutit să depăşească cu 15"/», programul zilei la cele 56 războaie la care lucrează. In cadrul brigăzii s-au ales o comisie pentru evidenţa producţiei şi o comisie pentru popularizarea activităţii brigăzii în interiorul fabricii (prin gazetele de perete) şi în afara fabricii (prin articolele trimise la gazetele locale) In prima sa şedinţă, comisia pentru evidenţa producţiei a defalcat planul de muncă al brigăzii pe oameni şi pe războaie. Comisia de propagandă a organizat agitaţia în secţie. Brigada va ţine săptămânal câte o şedinţă, în care vor fi desbătute problemele de producţie şi felul cum sunt duse la îndeplinire angajamentele luate. In prima şedinţă brigada şi-a luat angajamentul de a depăşi planul de lucru pe cel de-al doilea trimestru (Aprilie-Iulie) cu KE/o, adică de a-l termina la 22 Iunie. Tinerii şi-au mai luat angajamentul de a reduce deşeurile cu 50°/», de a curăţi războaiele de două ori pe zi (prăfuit şi măturat) şi de a munci voluntar 350 ore la amenajarea parcului din interiorul fabricii. C. Igniţa corespondent Distribuirea cartelelor de combustibil Depunerea declaraţiilor pentru obţinerea cartelelor de combustibil, s-a fixat până la data de 7 Mai a. c., iar eliberarea cartelelor va continua până la data de 20 Mai a. c. Instituţiile şi întreprinderile, inclusiv salariaţii lor, se vor prezenta la centrul din str. Brezoianu nr. 13, etaj V. Restul populaţiei se va prezenta la depozitele de lemne de foc, din raza Capitalei, ale Societăţii Comerciale de Stat „COMLEMN“ aşa cum au fost publicate în presă. ■ SPORT Organizaţiile judeţene O. S- P. Constanţa, Romanafi şi Valea Jiului au câştigat cupele crossului „Să întâmpinăm 1 Mai“ Eri a avut loc la sediul O.S.P., o conferinţă festivă în cadrul căreia s-au atribuit premiile judeţelor evidenţiate în marele cross popular „Să întâmpinăm 1 Mai“. Cupa crossului „Să întâmpinăm 1 Mai“ a fost atribuită Organizaţiei judeţene O.S.P. Constanţa, pentru cea mai largă mobilizare a participanţilor: 32.740 de concurenţi, adică 10,40*/ dii întreaga populaţie a judeţului. Cupa pentru locul 2, a fost atribuită Organizaţiei judeţene O.S.P. Romanaţi, pentru numărul de 17.043 concurenţi care reprezintă un procent de 5,3*1» din numărul total al locuitorilor judeţului. Organizaţia judeţeană O.S.P. Valea Jiului s-a clasat a treia, având un număr de 1070 concurenţi adică 4,8*1» din numărul locuitorilor din judeţ. In general, numărul participanţilor la crossul desfăşurat mul acesta a depăşit cifra de anul trecut cu peste 100*/». Intre 1 şi 9 Mai se va desfăşura marea cursă ciclistă internaţională Praga-Varşovia Din cine se compune echipa R. P. R. Echipele de ciclişti care au fost invitate să participe la marea cursă internaţională Praga-Varşovia, au sosit la Praga. In ziua de 1 Mai se dă plecarea în prima etapă, Praga- Pardubice (143,5 km.) urmând ca în zilele de 2, 3 și 4 Mai să se dispute etapele următoare pe traseul: Pardubice-Brno (137 km.), Brno-Gottwaldovo (140 km.) şi Gottwaldovo-Ost.rava U33 km.), La Ostrava alergătorii vor face o pauză de o zi. Cursa va continua în zilele de 6, 7, 8 și 9 Mai pe următorul traseu : Ostrava-Katowice (147 km.), Katowice-Wroclaw (184 km.), Wroclaw-Lodz (212 km.) şi Lodz-Varşovia (185 km.). Distanţa Praga-Varşovia măsoară 1257 km. şi va trebui să fie parcursă în circa 37 de ore. Echipa R.P.R. este alcătuită din cei mai buni alergători, care s-au evidenţiat în cursa „Scânteii“ dovedind o bună condiţie fizică. Următorii ciclişti vor reprezenta ţara noastră în această cursă: M. NICULESCU, E. NORHADIAN I. GOCIMAN, TR. CHICOMBAN, C. ŞANDRU, N. CHICOMBAN, GH. NEGOESCU, D. PANTAZESCU, ŞT. PETRESCU şi C. CIOHODARU, .----- ■ ------------— RECENZII M. I. KALININ: Despre educaţia comunistă Editura P. M. R. Lenin şi Stalin au acordat cea mai mare atenţie educaţiei comuniste a oamenilor sovietici. O parte însemnată a activităţii Partidului Bolşevic a fost Şi este consacrată măreţei sarcini de transformare a omului eliberat din robia capitalistă, într’un om nou, nemaicunoscut încă în istoria omenirii, un om cu însuşiri morale superioare — omul societăţii comuniste. Mihail Ivanovici Kalinin a desfăşurat până în ultimele clipe ale vieţii sale o neobosită muncă pe tărâmul educării comuniste a masselor de oameni ai muncii din Uniunea Sovietică şi mai ales a tineretului. In articolele publicate în presă şi în însăşi activitatea sa de zi cu zi, in calitate de fruntaş al Partidului şi de om de Stat, M. I. Kalinin a fost unul dintre marii educatori ai masselor în spiritul comunismului. Cuvântările şi scrierile sale asupra educaţiei comuniste îşi păstrează valabilitatea, prospeţimea şi forţa educativă dealungul vremii. Metoda şi experienţa sa preţioasă pe acest tărâm îndrumează pe activiştii Partidului Bolşevic, care luptă pentru educarea comunistă a masselor şi constitue în acelaş timp un îndreptar pentru activiştii , tuturor partidelor comuniste. Cartea „Despre educaţia comunistă“ (Ed. P. M. R.), care îmbrăţişează o perioadă de aproape 20 ani din viaţa Partidului Bolşevic, cuprinde mai ales acele cuvântări şi articole în care M. I. Kalinin se adresează tineretului Cartea mai cuprinde şi înţelepte sfaturi date activiştilor de Partid, agitatorilor în rândurile ostaşilor sovietici, funcţionarilor, învăţătorilor etc. M. I. Kalinin face o critică nimicitoare educaţiei burgheze. El arată că educaţia burgheză este „pătrunsă de ipocrizie, reflectând Interesele egoiste ale claselor dominante“. In societatea burgheză. Idealul capitaliştilor este „să vadă muncitorii şi ţăranii prefăcuţi în slugi supuse şi care să poarte, fără a cârti, jugul exploatării“, iar biserica, şcoala, arta, presa, cinematograful, teatrul, diferite organizaţii ale regimului capitalist, toate acestea sunt instrumente cu ajutorul cărora se otrăveşte conştiinţa masselor cu concepţiile burgheze cu morala şi obiceiurile burgheze. Metodelor şi scopurilor educaţiei şi moralei de clasă cu care exploatatorii au influenţat masse- re, M. I. Kalinin le opune educaţia comunistă. El arată scopul măreţ şi metodele de înfăptuire a acestei educaţii. La întrebarea: ce se cere mai cu seamă în momentul de faţă (1938 n. n.) de la un învăţător?, M. I. Kalinin răspunde: „Să crească un om nou. La noi se formează un om nou, omul societăţii socialiste. Acestui om trebue să i se inoculeze cele mai bune calităţi omeneşti...“. „Ce calităţi omeneşti trebuesc cultivate? In primul rând sentimentul de dragoste pentru popor, de dragoste pentru massele muncitoare“. Şi M. I. Kalinin arată, pe rând, calităţile ce trebuesc cultivate în omul nou: cinstea faţă de clasa muncitoare, curajul, solidaritatea tovărăşească, dragostea de muncă. „Munca trebue nu numai să-ţi fie dragă, dar trebue s’o îndeplineşti cinstit, ţinând minte întotdeauna că dacă un om trăeşte şi se hrăneşte fără să muncească, înseamnă că el trăeşte din munca altuia“. Dar educaţia comunistă nu poate fi concepută în mod abstract, ruptă de viaţa reală. Educaţia comunistă se concepe întotdeauna în mod concret, subordonată sarcinilor de luptă ale Partidului şi Statului Sovietic. De aceea sarcina principală a educaţiei comuniste este „AGEEA DE A DETERMINA PE OAMENI SA SPRIJINE LA MAXIMUM LUPTA NOASTRĂ DE GLASA“. Şi M. I. Kalinin arată, citând pe tovarăşul Stalin, că deşi clasele exploatatoare au fost lichidate în U. R. S. S., existenţa capitalismului în alte ţări, pune sarcina luptei de clasă, nu numai ca o critică a societăţii burgheze, dar ca o luptă pentru realizări practice în toate domeniile politicii, economiei, culturii, ştiinţei, artei, etc., care să asigure victoria definitivă a socialismului şi comunismului. M. I. Kalinîn arată că cele mai importante sarcini ale educaţiei comuniste sunt: de a desvolta în oameni o nouă atitudine faţă de muncă şi dorinţă de a mări productivitatea muncii prin întrecerea socialistă, căci „lupta pentru comunism este lupta pentru o mai înaltă productivitate a muncii, atât în privinţa calităţii, cât şi a cantităţii producţiei“, de a păzi şi spori proprietatea obştească, de a educa „pe toţi oamenii muncii din U. R. S. S. în spiritul unui patriotism înflăcărat... care să nu cunoască mila faţă de duşmani, care să nu se dea în lături de la nici un sacrificiu atunci când este vorba de binele patriei“; de a înrădăcina obiceiurile colectiviste în producţie, în viaţa socială, îu moravuri; de a ridica necontenit nivelul cultural al masselor. Toate aceste elemente ale educaţiei trebue să fie legate de sarcinile concrete de luptă ale Statului Sovietic. M. I. Kalinin sfătueşte pe conducătorii organizaţiilor şi instituţiilor care se ocupă cu educarea masselor să ţină seama de rostul şi scopul principal al educaţiei comuniste pentru că poporul şi Statul Sovietic să fie gata să facă faţă oricăror surprize. „In acest fel, tovarăşi, vom îndeplini într-adevăr cerinţele Partidului, indicaţiile tovarăşului Stalin şi precepto lui Lenin cu privire la educaţia comunistă a masselor în perioada istorică de faţă“, îşi încheea I. Kalinin conferinţa „Despre educaţia comunistă“ ţinută la 20 octombre 1940 la adunarea activului de Partid din Moscova. M. I. Kalinin folosea exemple vii şi găsea întotdeauna în cuvântările şi articolele sale forma potrivită înţelegerii de către editorul sau cititorii cărora se îdresa, a problemelor cele mai cumpăcate ale educaţiei comuniste, a sarcinilor ce au de dus la îndeplinire şi a căilor de urmat Muncitorilor ţăranilor colhozniei sau intelectornilor, bărbaţi sau femei, vârstnici sau tineri, de naţionalitate rusă sau nerusă — tuturor, M. I. Kalinin le dădea exemple potrivite, îi sfătuia și-i îndruma spre a pricepe care este sarcina principală a momentului dat, în munca de educare comunistă a masselor. Grija pentru îndrumarea muncii educative a Somsomolului a fost o preocupare permanentă a ltd M. I. Kalinin. Cuvântările şi articolele adresate Comsomolului, cuprinse în cartea „Despre educaţia comunistă” sunt străbătute de înţelepciune bolşevică şi de grijă părintească pentru tinerei Ele au contribuit în însemnată măsură la educarea comunistă a milioanelor de tineri sovietici, care au dăruit patriei socialiste toată energia lor, şi mulţi dintre ei chiar viaţa în lupta aprigă înapotriva fascismului. In opoziţie cu principiile din junglă ale moralei burgheze, M. I. Kalinin înfăţişează tineretului fizionomia morală a omului de tip nou, pe care îl educă Partidul Bolşevic. Exemple nenumărate de eroism în muncă şi în luptă pe care viaţa le dă în Uniunea Sovietică zi de zi, ceas cu ceas, sunt folosite ca măestrie de M. I. Kalinin pentru a înfăţişa trăsăturile omului nou. Este deosebit de greu de arutat într’un articol, chir numai parţial, bogăţia de ideişi de experienţă bolşevică în educaţia comunistă a oamenilor sovietici pe care o cuprinde cartea I. M. L Kalinin „Despre educaţia comtrt nistă“. Minunata sa învăţătură constitue pentru propagandiştii şi agitatorii de Partid ca şi pentru activiştii din rândurile tineretului o armă extrem de preţioasă în lupta de clasă, în lupta pentru desrădăcinarea prejudecăţilor, apucăturilor, a nepăsării şi tuturor viciilor pe care exploatatorii le-au infiltrat în oameni ,o armă preţioasă în munca de cultivare a calităţilor morale superioare ce trebue să se aibă omul societăţii socialiste. Şi în ţara noastră, o sarcină centrală a Partidului este educarea masselor de oameni ai muncii în spiritul unei noui atitudini faţă de muncă, faţă de avutul obştesc, în spiritul dragostei faţă de patrie şi faţă de cuceririle poporului. Aceasta cere o neobosită muncă de propagandă şi agitaţiei însuşirea şi folosirea cu pricepere a bogatei învăţături şi experienţe a Partidului Bolşevic, pe care Editura Partidului Muncitoresc Român o pune la îndemâna propagandiştilor şi agitatorilor de Partid, prin traducerea cuvântărilor şi articolelor lui M. I. Kalinin este chezăşia succesului în munca de educaţie comunistă. Dar pentru aceasta trebue să citeşti, să studiezi cu adevărat şi să te pătrunzi de această minunată învăţătură şi experienţă cuprinsă în cartea „Despre educaţia comunistă“. N. Enuţă •Joi în sala Palatului Cultural C. F. R. „Gh. Gheorghiu-Dej” A început finala concursului pe ţară de cântece şi jocuri, organizat de C. G. M. In marea sală a Palatului Cultural C.F.R.„Gh. Gheorghiu-Dej“, a început joi după amiază finala concursului pe ţară de cântece şi jocuri, organizat de C.G.M. Din totalul de 540 de coruri muncitoreşti şi 430 de echipe de joc care au participat la concursul pe ţară, s-au selecţionat pentru probele finale 34 de formaţii corale şi 36 echipe de dansuri din Capitală şi provincie. O parte din aceste echipe au jucat ieri, aducând pe scenă costume specifice locului lor de muncă şi regiunii respective. La deschiderea finalei concursu,a luat cuvântul tovarăşa Liuba Chişinevschi, membru al C.C. al P.M.R. şi vice-preşedinte al C.G.M., arătând că acest prim concurs de cântece şi jocuri, a fost cu putinţă fiindcă trăim într’o ţară in care munca începe să devină o bucurie, într’o ţară care merge pe drumul construirii socialismului. Astăzi s’a deschis larg drumul spre cultură pentru toate categoriile de oameni ai muncii, urmând luminosul exemplu pe care ni-l dă Uniunea Sovietică, unde cultura a devenit de mult un bun al masselor, al poporului. S-au prezentat apoi pe rând următoarele coruri: C.F.R.-Bucureşti, C.A.M.-Ocna Mureşului, I.O.R.-Bucureşti, C.F.R.-Paşcani, S.R.T.-Brăia, Sindicatul Funcţionarilor Particulari-Lugoj, Sovrompetrol-Moreni, C.F.R.-Gara de Nord şi echipele de jocuri: Sindicatul Agricol Boteni-Muscel, S. T. B. Metalochimic-Zărneşti, C.A.M. Ocna-Mureş, C.F.R.-Arad, Sind. Constructori-Bucureşti, CFRConstanţa, Sind. TextB-Lupeni şi Griviţa-Roşie. Finala concursului a continuat eri în sala Palatului Cultural C.F.R. „Gh. Gheorghiu-Dej“, iar astăzi se va continua în sala Teatrului C. G M. Corul C. F. R.-București executând cântecul „Izbândă“ Teatrul Comunal din Piteşti va fi reclădit Comitetul Judeţean P.M.R. Argeş a iniţiat reclădirea Teatrului Comunal din Piteşti, avariat de cutremur încă din 1940. In colaborare cu Comitetul Provizoriu au fost mobilizaţi tehnicieni de specialitate şi s-a alcătuit un comitet de iniţiativă. Pentru începerea lucrărilor a fost alocată din fondurile oraşului suma de 1 milion lei. In toamna anului 1949, Teatrul din Piteşti Îşi va putea începe activitatea. La Iaşi se va deschide o sala de lectura A.R.L.U.S. Filiala A.R.L.U.S.-laşi a început amenajarea unei săli de lectură în centrul oraşului. Această sală va fi înzestrată cu două biblioteci: una cu cărţi româneşti şi una cu cărţi sovietice. S. Lennie Coresp. A apărut în editura „Cartea Rusă“. MAXIM GORKI: „Cu cine sunteţi şi maeştri ai culturii?* In Editura P M. Au apărut ■ F. Engels: Despre relaţiile sociale în Rusia. Lenin şi Stalin despre 1 Mai P. Pospelov : Al doilea volum al operelor lui V. Stalin. I. Chişinevschi: Desvoltarea culturii în R.P.R., contribuţie de seamă la opera de apărare a păcii. 1 Mai 1949 (în limbile română, maghiară şi germană). Pablo Neruda: Să se trezească pădurarul. Să luptăm pentru reuşita campaniei de însămânţări. Staţiunile de Maşini şi Tractoare ajută ţărănimea muncitoare să-şi croiască un trai mai bun. -------------------------------------------------------------- - -------------------