Scȃnteia, septembrie 1949 (Anul 18, nr. 1517-1542)

1949-09-01 / nr. 1517

Oamenii sovietici — campionii pacii Pe drumul ascendent al uriaşei ofen­sive mondiale pentru pace, popoarele do­bândesc noui şi noui victo­rii strălucite. De o deosebită semnifica­ţie internaţională a fost Con­ferinţa Partizanilor Păcii din U. R. S. S. Conferinţa de l­a Moscova a fost o grandioasa demonstraţie de hotărîre, de unitate şi de forţă orga­nizată a detaşamentului de avantgardă al frontului păcii: oamenii sovietici. S’au întrunit la Moscova 1200 de delegaţi din toate re­publicile şi regiunile marii Uniuni Sovietice. Printre eî, fruntaşi între fruntaşii oame­nilor sovietici, stahanovişti vestiţi şi cunoscuţi colhoznici, eroi ai muncii socialiste, re­prezentanţi ai sindicatelor so­vietice, ai tineretului şi fe­meilor, savanţi de frunte, scriitori şi poeţi, compozitori, pictori şi sculptori, regizori şi artişti, pleiada glorioasă a laureaţilor cu Premiul Stalin, reprezentanţi proeminenţi ai culturii sovietice, cea mai înaintată din lume. 26 de Eroi ai Uniunii Sovietice sim­bolizau prin prezenţa lor la Conferinţă, eroismul fără seamăn al popoarelor sovie­tice, graţie căruia a fost în­frânt agresorul hitlerist şi a fost salvată civilizaţia. Ca oaspeţi au luat parte la Con­ferinţă fruntaşi ai luptei pen­tru pace din toată lumea. Din piepturile^ participanţi­lor la Conferinţă a răsunat cu tărie nedesminţita voinţă de pace a popoarelor^ din Uniunea Sovietică, hotărîrea lor de a lupta prin toate mij­loacele pentru a sdrobi pla­nurile tâlhăreşti ale monştri­lor omenirii care râvnesc să cucerească prin forţă domi­naţia asupra întregii lumi — imperialiştii americani. Oamenii sovietici sunt cei dintâi şi cei mai vajnici par­tizani ai unei păci trainice. In Uniunea Sovietică nu există şi nu pot exista adepţi ai războiului agresiv. Acolo unde clasele exploatatoare au fost nimicite, acolo unde plă­gile capitalismului — şoma­jul şi crizele — nu mai există, acolo unde a triumfat orân­duirea socialistă, acolo au fost stârpiţi microbii care dau naştere războiului. Sub stea­gul de luptă al Partidului Bolşevic, sub conducerea în­ţeleaptă a marelui Stalin, oa­menii soviettici sunt ionstruc­torii propriei lor fericiri. Desăvârşind victorios clă­direa socialismului, ei se în­dreaptă cu paşi gigantici spre comunism, cea mai înaltă o­­rânduire socială. Care om so­vietic nu ştie că numai în condiţii de pace se pot în­făptui sarcini atât de mă­reţe ? Omul sovietic, care înalţă necontenit de la un ca­păt la altul al imensei ţări fabrici şi monumente de artă de o măreţie fără precedent, care transformă pustiul în grădini, care înfruntă natura spre a-i smulge nesfârşite binefaceri, care împinge îna­inte spre culmi nebănuite ştiinţa, arta şi literatura — omul acesta iubeşte din a­­dâncul fiinţei sale viaţa, se străduieşte zi de zi s’o îmbu­nătăţească, s’o facă mai plă­cută, mai frumoasă. Omul sovietic este legat de aceea cu trup şi suflet de cauza no­bilă a păcii. „NOI SUNTEM UN POPOR DE CON­STRUCTORI, NOI SUNTEM POPORUL MUNCII CREA­TOARE, DE ACEEA LUP­TAM PENTRU PACE IN LUMEA ÎNTREAGA“ — a răsunat crezul popoarelor sovietice. Pentru a-şî apăra fabrica în care sunt stăpâni, pentru a apăra colhozul care le asi­gură bunăstarea, pentru a-şi păstra dreptul la libertate şi fericire, pentru apărarea Pa­triei Socialiste, oamenii so­vietici s-au acoperit cu o glo­rie nepieritoare în Marele Război de Apărare a Pa­triei. Lecţia istorică pe care au servit-o cotropitorului impe­rialist german rămâne ca un avertisment permanent. V­ai de acela care îndrăsneşte să tulbure munca paşnică a po­poarelor sovietice. In ţările capitaliste una este voinţa de pace a popoa­relor şi alta este politica de jaf şi cotropire a pumnului de profitori care deţine frâ­nele Statului. Tocmai această contradicţie dintre ţelurile popoarelor şi cei ce deţin pu­terea în Stat, constituie unul din isvoarele de slă­biciune ale statelor capi­taliste. Efectele acestei con­tradicţii se oglindesc as­tăzi în teama imperialiş­tilor de a încredinţa popoa­­­relor subjugate arme, căci m­âine, în cazul când ei ar a­­prinde pârjolul, popoarele le vor întoarce împotriva ade­văraţilor duşmani — imperia­liştii războinici. In Uniunea Sovietică, In­teresele întregului popor sun aceleaşi cu interesele Statulu Socialist, ele se confundă Conferinţa Partizanilor Păci din U.R.S.S. a demonstrat încă odată PERFECTA CONCORDANŢĂ INTRE POLITICA DE PACE A STATULUI SOCIALIST ŞI DORINŢA DE PACE A POPOARELOR SOVIETI­CE. Aceasta, în timp ce în ţările imperialiste, guvernele ordonă să se tragă cu mitra­lierele şi să fie ucişi mani­festanţii pentru pace. înţeleaptă politică stali­­­nistă de pace şi colaborare internaţională a făcut din Uniunea Sovietică reazimul sigur al păcii în lume. Po­poarelor sovietice le-a reve­nit sarcina de onoare de sentinele vigilente în apă­rarea păcii, a culturii, civi­lizaţiei şi progresului. Nouţi pretendenţi la do­minaţia mondială, imperia­liştii americani — călcând pe urmele lui Hitler — ur­zesc cu diabolică stăruinţă al treilea război mondial. Reprezentanţii politicii im­perialiste agresive nu-şi mai pot ascunde ura lor sălbatică faţă de om, faţă de viaţă. In declaraţii pline de furie şi ci­nism, ei vorbesc deschis des­pre arme de exterminare, în massă a populaţiei paşnice, despre războiul atomic sau bacteriologic. Lozinca adep­ţilor lui Forrestal este că „bomba atomică va uni lu­mea”, se numără cu duiumul „teoreticienii” din slujba do­larului care — ca nişte ca­nibali ai secolului nostru — apreciază că populaţia glo­bului este prea numeroasă. Imperialiştii anglo-ameri­cani au de pe acum mâinile pătate cu sângele popoarelor din Grecia, China, Spania, Indonezia, Malaia. Dar corbii profiturilor de război sunt ne­contenit setoşi de sângele copiilor nevinovaţi, sunt gata să sfârtece noui trupuri de tineri, de femei şi bătrâni, să prefacă în ruine sate şi oraşe. In calea acestor planuri criminale stă ca principală barieră, puternica şi invinci­bila Uniune Sovietică. Luptând pentru pace, Uniu­nea Sovietică şi popoarele ei nu se tem de război. Po­ziţia fermă a Uniunii Sovie­tice în apărarea intereselor păcii nu isvorăşte din slăbi­ciune ci din forţa ei în ne­contenită desvoltare. Zi de zi, Ţara Socialismului de­vine tot mai înfloritoare, mai puternică, mai temută de către duşmanii ei. In ra­portul prezentat la Confe­rinţă de marele scriitor so­vietic Nicolai Tihonov se spune: „NOI, CARE AM RESPINS ATATEA A­­TACURI ALE CELOR MAI APRIGI DUŞMANI AI NOŞTRI ÎMPOTRIVA VIE­ŢII ŞI LIBERTĂŢII NOAS­TRE. NU NE TEMEM DE RĂZBOI, NU NE TEMEM DE AMENINŢĂRI INDI­FERENT DE UNDE AR VENI ELE. NOI NU CER­ŞIM PACEA, NOI LUP­TAM PENTRU EA ŞI O APARAM. NU PENTRU CA SIMŢIM VREO SLĂBICIU­NE IN FAŢA AGRESIUNII. NOI SUNTEM PUTERNICI CUM NU AM FOST NICI­ODATĂ ÎNAINTE, DAR A­­PARAM PACEA PENTRU­CA DORIM O EXISTENŢA PAŞNICA SI DEMOCRA­TA A POPOARELOR, NOI APARAM INTERESELE LOR SI INTERESELE TU­TUROR OAMENILOR SIM­PLI CARE AU FĂCUT SA­CRIFICII FARA PRECE­DENT“. Iată de ce partizanii păcii de pretutindeni privesc cu nădejde spre Uniunea Sovie­tică şi spre genialul ei con­ducător, tovarăşul Stalin. „NUMELE LUI STALIN A DEVENIT MARELE STIN­DARD AL LUPTEI MI­LIOANELOR DE OAMENI SIMPLI PENTRU PACE, PENTRU DEMOCRAŢIE“ , spune mesajul adre­sat de Conferinţă condu­cătorului popoarelor so­­­vietice. In jurul acestui stindard se organizează şi mobilizează forţele din ce în ce mai puternice, mai dârzi ale frontului mondial al păcii. Unitatea şi combativi­tatea acestor forţe, sprijinite pe uriaşele rezerve morale şi materiale ale Uniunii So­vietice, sunt în stare să pa­ralizeze orice uneltiri impe­rialiste. Toate popoarele lumii şi ia pildă de la combativitatea energia şi bărbăţia cu caii oamenii sovietici se orga­nizează şi luptă pentru a­pararea păcii. La rândul nostru să tra­gem şi noi învăţăminte din lupta titanică pentru pace­a oamenilor sovietici, mobili­zând noul şi noui masse, ri­dicând vigilenţa revoluţio­nară a oamenilor muncii, îi apărarea păcii. Să facem ca prin munca şi lupta noastr­ă în construirea socialismului­­ să crească rolul însemna­t pe care R.P.R. îl ocupă e factor activ în lupta anti­imperialistă şi pentru pace - Să întărim necontenit prie­­­tenia şi alianţa cu popoa­­­rele Uniunii Sovietice, prin­cipalul reazim al păcii î­n­ lume. ** 4 PAGINI 4 IEI Joi I Septembrie 1949 I SERIA III ANUl XVIII No 1517 PROLETARI Di­n TOATE ȚĂRILE. IfiMITi-VA! Nota guvernului sovietic către guvernul iugoslav MOSCOVA (TASS) Nota guvernului sovietic către gu­vernul iugoslav: La 20 August guvernul iugoslav a înaintat guvernu­lui sovietic o notă conţinând răspunsul la nota guvernu­lui sovietic din 11 .August, privitoare la atitudinea Uniunii Sovietice în ceea ce priveşte pretenţiile iugoslave faţă de Austria, în legătură cu discutarea proectului de tratat cu Austria. Prin nota din 29 August, guvernul sovietic a comuni­cat guvernului iugoslav răs­punsul său cu următorul con­ţinut : „Guvernul sovietic a pri­mit nota guvernului iugoslav din 20 August. Noua notă a guvernului iugoslav repre­zintă o îngrămădire de noui bârfeli şi născociri calomni­oase în scopul de a masca politica sa de duplicitate şi de a înşela popoarele Iugo­slaviei. Demascat ca trădător al intereselor slovenilor din Ca­­rintia şi al drepturilor na­ţionale ale Iugoslaviei prin faptele de netăgăduit men­ţionate în nota guvernului sovietic din 11 August, gu­vernul iugoslav încearcă să şteargă urmele trădării sale şi să scape de răspundere, recurgând la obişnuitele sale metode de minciună şi ca­lomniere. Nu pentru a convinge gu­vernul iugoslav, care de mult trăeşte fără convingeri şi ac­ţionează numai conform in­dicaţiilor stăpânilor săi oc­cidentali, ci pentru a-i smul­ge masca şi pentru a ajuta popoarele Iugoslaviei să vadă adevărata faţă a actualului guvern iugoslav, guvernul sovietic socoteşte necesar să facă următoarele observa­­ţiuni: 1) Guvernul iugoslav sus­ţine că Stalin în scrisoarea sa către cancelarul Austriei Renner „a garantat frontie­rele austriace din 1938”, (nota iugoslavă din 3 Au­gust), că Stalin „a promis că frontierele austriace nu vor suferi modificări”, că Stalin „a promis orice f­el de a­jutor pentru a menţine frontiera austro-iugoslavă neschimbată” şi că din a­­ceastă cauză, guvernul so­vietic nu a putut să sprijine revendicarea Iugoslaviei de rectificare a frontierelor Austriei în sensul cedării Carintiei slovene către Re­publica Iugoslavă. Reproducem scrisoarea lui Stalin către cancelarul Au­striei, Renner, din Mai 1945 : „Excelenţei Sale Cance­larului de stat al Austriei, d. K. Renner. Vă mulţumesc, mult sti­mate tovarăşe, pentru me­­sagiul Dvs. din 15 Aprilie. Puteţi să nu aveţi nicio în­doială că preocuparea Dvs. pentru independenţa, integri­tatea şi binele Austriei este şi preocuparea mea. Orice ajutor de care Austria ar putea avea nevoe, eu sunt gata să vi-l dau, în măsura puterilor şi posibilităţilor, îmi cer scuze pentru răs­punsul întârziat. I. Stalin“ După cum se vede, în scrisoarea lui Stalin nu este niciun cuvânt, nici „despre frontierele Austriei”, nici despre „garantarea frontie­relor Austriei din 1938”, nici despre „nemodificarea front­tierelor austriace”, nici că „frontierele austriace nu vor suferi modificări”. Toate a­­cestea sunt născociri şi min­ciuni ale guvernului iugo­slav. Scrisoarea lui Stalin a fost provocată de două­ îm­prejurări, care ameninţau Austria cu împărţirea şi pierderea independenţei. Pe de o parte, în unele cercuri britanice se urzea planul de a uni Austria, Un­garia şi o parte din Germa­nia de Sud într’o monarhie dunăreană. Guvernul sovietic s’a pro­nunţat hotărît împotriva a­­cestui plan, declarând că a­­ceasta ameninţă Austria cu pierderea independenţei sale şi că Austria trebue să ră­mână un stat independent. Pe de altă parte, în unele cercuri naţionaliste din sta­tele slave, inclusiv Iugosla­via, se propunea un plan de împărţire a Austriei între statele vecine. Guvernul so­vietic s-a pronunţat tot atât de hotărît şi împotriva a­­cestui lucru, declarând că împărţirea Austriei repre­zintă o măsură reacţionară care contrazice principiile democratismului, că Austria trebue să-şi păstreze între­gimea ca stat. Pe această bază s-a produs scrisoarea lui Stalin. Guvernul iugoslav consi­deră că principiul de auto­determinare a naţiunilor este aplicabil numai Iugoslaviei şi naţiunilor învingătoare. Dar astfel pot gândi numai oamenii educaţi în spiritul de cotropire imperialistă Dimpotrivă, democratismul porneşte de la ideia că prin­cipiul auto-determinării na­ţiunilor trebue să fie aplicat tuturor naţiunilor, inclusiv naţiunilor învinse. Tocmai de la acest princi­piu a pornit guvernul sovie­tic, când a respins atât pla­nul întemeierii unei monar­hii dunărene, cât şi planul împărţirii Austriei, înseamnă oare aceasta ca guvernul sovietic, pronun­­ţându-se împotriva împăr­ţirii Austriei şi pentru inde­pendenţa ei, a recunoscut implicit că „graniţele Austriei nu pot fi modificate“ şi că este inadmisibil ca frontie­rele Austriei să fie rectificate în favoarea Iugoslaviei ? De­sigur că nu. Chestiunea in­tegrităţii cutărui sau cutărui stat şi chestiunea „inadmi­­sibilităţii modificării frontie­relor“ acestui stat reprezintă două chestiuni absolut dife­rite. Numai oamenii care au pierdut şi ultimele rămăşiţe de marxism pot să vâre a­­ceste chestiuni în aceeaşi oală şi să pună între ele sem­nul egalităţii. Guvernul so­vietic s-a pronunţat împotriva împărţirii Poloniei şi pentru unirea tuturor teritoriilor po­loneze într’un stat unitar in­tegral, înseamnă oare acea­sta că implicit el s’a pronun­ţat în acea vreme pentru inadmisibilitatea modificării frontierelor Poloniei şi că nu a considerat posibil pe­ atunci rectificarea frontierelor Po­loniei într’un sens sau altul? Desigur că nu. Faptele ulte­rioare au arătat aceasta cât se poate de evident. Când o parte din politicie­nii americani urzea planul de­ împărţire parţială a Ita­liei, cerând separarea Sici­­liei de Italia, guvernul so­vietic s’a pronunţat împo­triva unui astfel de plan, a­­părând integritatea Italiei, înseamnă oare aceasta că guvernul sovietic s’a pro­nunţat pentru inadmisibilita­tea modificării frontierelor Italiei şi că nu considera po­sibilă rectificarea frontiere­lor Italiei în favoarea Iu­goslaviei ? Desigur că nu. Faptele ulterioare au arătat aceasta cât se poate de evi­dent. Acelaş lucru trebue spus şi despre Austria. Guvernul sovietic a fost şi continuă să fie pentru integritatea Aus­triei, înseamnă oare aceasta că el s-a pronunţat implicit pentru inadmisibilitatea mo­dificării granițelor Austriei şi că nu a considerat post­(Continuare în pag- 4-a, col. 1-8) Planul­­de perspectivă 1951-1955 O creştere masivă a producţiei in industria grea înseamnă: o creştere masivă în toate sectoarele economiei noastre Mai mult oțel, mai multe bunuri DIN 1.250.000­­.OTEL POT TI FABRICAU 16.000 Km. LINIE DE CILE FERMĂ 100.000­­ VAGOANE CISTERNE SAU 37.000 Km ŢEVI SAU 3.500.000 PLUGURI DE TRACTOR In ultimul an al Planului de perspectivă, in 1955, vom produce 1.250.000 tone oţel. Ce înseamnă această creştere puternică a producţiei, ne arată graficul de mai sus. Din această cantitate se pot fabrica: peste 16.000 km, linie de cale ferată, sau pes­te 100.000 vagoane cisterne, sau 3.500.000 pluguri de tractor, sau 11.000 km, ţevi, sau alte cantități însemnate de maşini-unelte, tractoare, etc. Echipa R. P. R. şi Marin Niculescu işi menţin locul întâi şi după etapa a 8-a a turului ciclist al Poloniei Echipa R. P. R. a luat un avans de 17 minute In clasamentul pe naţiuni Etapa a 8-a (Wroclaw-Kato­wice) a „Turului Poloniei", a fost câştigată de polonezul Sowa. Cicliştii români sau cla­sat la locurile: 8. Marin Nicu­lescu, 10. Norhadian, 13. San­dzu, 18 Nae Chicomban, 22 Negoescu, 27. Dumitrescu, 28 Ciohodaru, 37. Naidin. Faptul că cei trei ciclişti ro­mâni au sosit în plutonul fruntaş, a făcut ca în clasamentul pe naţiuni echipa R.P.R. să se deta­şeze cu mult. Astfel, echipa R.P.R. conduce acum, cu 17 minute înaintea Poloniei şi cu 27 minute înaintea Italiei. In clasamentul general indi­vidual, Marin Niculescu şi-a păstrat primul loc, cu­ un a­­vans de: 2 minute faţă de­ ita­lianul Locatelli, 4 min. faţă de italianul Spalazzi şi 6 minute faţă de C. Şandru. Astăzi, etapa a 9-a , pe ruta Katowice—Zakopane. Mâine, zi de odihnă la Zakopane.­­ Apoi, mai rămân trei etape până la sfârşitul turului ciclist al Polo- -------------- CITIȚI ------------­ IN CORPUL ZIARULUI: 0 Viaţa de Partid : EXPERIE­N­TA ORGANI­ZAŢIEI DE PARTID DIN COMUNA TURLA - TREI SCAUNE, IN MUNCA PENTRU ÎNFIIN­ŢAREA GOSPODĂRIEI AGRICOLE COLEC­­TIVE • PLANUL COOPERATIST AL LUI LENIN. (Pag. 3-a) 0 ZECI DE SONDE SE TREZESC LA VIAŢA LA SCHELA GURA OCNIŢEI A SOC. „SOV­­ROMPETROL”. (Pag. 2-a) Un an dela moartea lui A. A. Jdanov S-a împlinit un an dela moartea lui Andrei Alexan­­drovici Jdanov, discipol cre­dincios şi tovarăş de luptă dintre cei mai apropiaţi ai marelui Stalin, unul dintre conducătorii de frunte ai gloriosului Partid Comunist (bolşevic) al U.R.S.S. şi ai mişcării muncitoreşti interna­ţionale, său strălucit de militant bolşevic, de­votat trup şi suflet cauzei măreţe a lui Lenin­­ Stalin, vrăjmaş ne­împăcat al imperialismu­lui cotropitor şi războinic,— ideile pe care le-a elaborat, pe baza în­văţăturii mar­­xist-leniniste, în domeniul organizării luptei revo­luţionare in­ternaţionale a clasei munci­­toare şi in direcţia luptei re­voluţionare pe terenul filoso­fiei, literaturii, artei, — sunt vii în conştiinţa fiecărui co­munist, a fiecărui muncitor luminat, a fiecărui intelectual progresist, slujindu-le mai departe de îndreptat acti­vitatea lor de zi cu zi. îndelungul activităţii sale revoluţionare Jdanov a făcut dovadă de un deosebit talent propagandistic şi organizatoric de o uriaşă putere de muncă, de spirit combativ bolşevic. El a fost secretar al organizaţiei din Leningrad, în momentele grele de după asasinarea mi­­şelească a lui Kirov de către trădătorii troţkişti - zinovie­­vişti, a fost unul din organi­zatorii apărării Leningradu­lui in faţa asaltului hitterist. Membru al Biroului Politic al C. C. al P. C. (b) si secretar al C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S., A. A. Jdanov a fost îndeosebi in anii de după cel de-al doilea război mon­dial, un strălucit purtător de cuvânt al Partidului Bolşevic în mişcarea internaţională muncitorească, dând o îndru­mare clară, ştiinţifică, stali­­nistă luptei patriotice a po­poarelor, în frunte cu parti­dele comuniste, pentru o pace trainică şi democraţie popu­lară, împo­triva nouilor pretendenţi la dominaţia mondială, im­perialiştii a­­mericani. Jda­nov a jucat un rol deose­bit de însem­nat la pune­rea temeliilor Biroului In­formativ al Partidelor Co­muniste şi­­Muncitoreşti, la introduce­rea liniei po­litice şi tac­tice staliniste, la coordona­rea acţiunii partidelor co­muniste frăţeşti , ca forţe conducătoare ale luptei anti­­imperialiste. La consfătuirea din Sep­tembrie 1947, a unor partide comuniste, cu prilejul căreia a luat fiinţă Biroul Infor­mativ, Jdanov a făcut o pro­fundă analiză stalinistă a eve­nimentelor internaţionale, de după cel de-al doilea război mondial, în celebrul său ra­port „Despre situaţia interna­ţională”, raport devenit de a­­tunci un document de căpătâi nu numai al partidelor din sâ­nul Biroului, dar şi ai partide­lor comuniste din întreaga lume. Vorbind în numele Par­tidului Bolşevic, desvoltând indicaţiile geniale ale tovară­şului Stalin, Jdanov a supus unui examen necruţător pla­nurile expansioniste şi război­nice americane, demasc­ând cu vigoare imperialismul american și ideologia lui putredă ca (Continuare în pag. 3, col. 6-7-S) In cinstea Congresului Mondial al Tineretului Brigada U.T.M.*istă de la secţia „tratamente*4 a uzinelor „1 Mai“ din Ploeşti lucrează în contul anului 1950 programul nostru pe anul a­­cesta?” — se adresă întriuna din zile tovarăşilor săi, res­ponsabilul brigăzii, tov. Bobo­­cea Ion. Propunerea a fost primită cu entuziasm. In cadrul unui meeting-fulger tinerii și-au luat angajamentul să termine programul lor anual în cursul lunii August. Și în scurt timp angajamen­tul a devenit faptă. începând din ziua de 10 August în­treaga brigadă a început să lucreze în contul anului 1950. Tot mai puţine zile ne des­part de Congresul Mondial al Tineretului. In cinstea Congresului tinerii luptă pen­tru a înregistra cât mai multe succese în producţie. Brigada U.T.M.-ista de la secţia „tratamente“ a uzi­nelor „1 Mai“ din Ploeşti iz­butise încă din luna Iulie să depăşească cu mult progra­mul de lucru. In loc de 5000 kg. material cât era norma, tinerii din această brigadă trataseră 7120 kg. „Nu ar fi oare cu pu­tinţă ca, făcând un efort, să terminăm până la Congres tot Şase U.T.M.-iste de la ţesător­ia „Vulcan” din Petroşani lucrează în contul anului 1950 In cinstea Congresului Mon­dial al Tineretului de la Bu­dapesta brigada U.T.M.-istă de la ţesătoria „Vulcan” din Petroşani a început să lu­creze în contul anului 1950. Tinerele Pricop Viorica şi Honig Maria lucrează in con­­tul lunii Februarie 1950, Kom­­ladi Aurora, Stoian Alexan­dra, Roşea Maria şi Zeglid Ecaterina lucrează în contul lunii ianuarie 1950. 580 ore de muncă voluntară au lucrat tinerii ţărani munci­tori din com. Corod şi Şerbăneşti, judeţul Tecuci In comuna Corod, judeţul Tecuci, tinerii ţărani munci­tori au pornit cu mult elan la muncă voluntară pentru re­facerea comunei lor, împre­ună cu elevii aflaţi în va­canţă, ei au contribuit la con­struirea grajdului comunal din comuna lor, depunând 180 ore de muncă voluntară. Deasemeni în comuna Şer­băneşti, jud. Tecuci 100 de ti­neri au curăţat 200 metri şanţ, totalizând 400 ore muncă voluntară. 79 comune din judeţul Gorj au terminat treerişul TG. JIU, 30 (prin tele­­fon de rs coresp. nostru N. Buzatu). — In judeţul Gorj ţăranii muncitori con­tinuă cu intensitate mun­cile agricole de vară. Până în ziua de 30 August s’a treerat 77®/* din suprafaţa totală însămânţată cu pă­­ioase. 79 comune din judeţ au terminat complet cu trei­­erişul. Printre plăşile frun­taşe sunt: Bibeni, Turceni şi Tg. Cărbuneşti. Se află în urmă plăşile : Novaci şi Tg. Logreşti, unde seceratul a început mai târziu şi unde lucrările de desmiriştit tre­­buesc şi ele intensificate. Odată cu treerişul s’a rea­lizat şi 70'/# din planul de desmiriştiri. Au terminat desmiriştitul comunele: Bălteni, Maia Vlăduleni, Urzarii de Sus şi Valea cu Apă din plasa Peşteana şi comunele: Bumbeşti, Curti­­cioara, Drăgoeni, Iaşi, Sân­­botin, Turchileşti, Uriţeşti, Vădeni şi Vălari (din plasa Tg. Jiu, j Comemorarea lui A. A. Jdanov Miercuri 31 August a. c. orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batistei No. 14, se va co­memora împlinirea unui an de la moartea lui A. A. Jdanov, fruntaş al luptei pentru pace şi progres. Va vorbi tov. dr. Ştefan Cleja, consilier la Ministe­rul Afacerilor Externe.

Next