Scȃnteia, februarie 1950 (Anul 19, nr. 1647-1670)
1950-02-01 / nr. 1647
rm ------------------------------------------------- Instituirea Contencii.... erale a Muncii Se împlinesc cinci ani de la Congresul de constituire a Confederaţiei Generale a Muncii, care a avut loc la numai câteva luni de la eliberarea ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică. Mişcarea sindicală a dat în aceşti ani o contribuţie deosebit de importantă la realizarea marilor transformări revoluţionare din ţara noastră. Sub conducerea de zi cu zi a Partidului, muncitorimea noastră, organizată în sindicate, mobilizată de sindicate, a luat parte cu avânt la lupta pentru făurirea şi desvoltarea regimului nostru de democraţie populară. Sub îndrumarea Partidului, Confederaţia Generală a Muncii a luptat fără şovăire pentru întărirea unităţii de luptă şi acţiune a clasei muncitoare din ţara noastră, pentru întărirea unităţii internaţionale a proletariatului — factor de însemnătate deosebită în lupta pentru apărarea păcii în lume. Unitatea de luptă a clasei muncitoare din ţara noastră a avut un rol principal în realizarea măreţelor victorii ale poporului nostru. Odată cu desvoltarea şi întărirea regimului de democraţie populară a crescut şi s-a desvoltat şi mişcarea sindicală. Creşterea năvalnică a numărului de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari încadraţi în sindicate este imaginea fidelă a desvoltării Republicii noastre Populare. Mişcarea sindicală număra la Congresul de constituire a G. G. M. 519.000 membri. La Congresul al doilea, din Noembrie 1947, numărul membrilor a crescut la 1.337.586, iar astăzi se ridică la 2 milioane. învăţătura marxist-feninistă a luminat şi luminează necontenit activitatea mişcării sindicale din ţara noastră. Acesta este unul din izvoarele forţei sindicatelor noastre, cheia succesului în munca noastră sindicală. Rezoluţia şedinţei plenare a G.C. al P.M.R. din Decembrie 1948 asupra problemei sindicale a subliniat că: „Sindicatele ca cea mai largă organizaţie a clasei muncitoare reprezintă principala curea de transmisiune între Partid şi massa proletariatului. Ele sunt principalul ajutor al Partidului în munca de mobilizare şi educare a clasei muncitoare. Ele ajută Partidul să sădească în mintea masselor muncitoare conştiinţa faptului că succesul operei măreţe de clădire a orânduirii socialiste nu poate fi decât rodul eforturilor muncitorimii, aliată cu ţărănimea muncitoare“. In spiritul acestei învăţături se desfăşoară munca şi lupta sindicatelor noastre. Primul Plan de Stat a pus în faţa mişcării sindicale din ţara noastră sarcini deosebit de însemnate. Insuşindu-şi linia trasată de Comitetul Central al P.M.R. prin rezoluţia din Decembrie 1948, sindicatele şi-au îmbunătăţit neîncetat activitatea, organizând cu succes eforturile clasei muncitoare în vederea îndeplinirii şi depăşirii Planului de Stat. Călăuzindu-se după bogata experienţă a sindicatelor sovietice, sindicatele noastre au trecut la organizarea temeinică şi pe baze sănătoase a întrecerii socialiste — metoda comunistă de construire a socialismului — care a început să capete spre sfârşitul anului 1949 un caracter real de massă. Prin întrecerea socialistă sindicatele educă oamenii muncii în spiritul noii atitudini faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc. Confederaţia Generala a Muncii s’a preocupat îndeaproape de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Introducerea noului sistem de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii, aplicarea noului contract colectiv bazat pe colaborarea reciprocă în sectorul socialist, preluarea conducerii Asigurărilor Sociale de Stat de către sindicate au creat posibilităţi largi oamenilor muncii de a-şi ridica nivelul de trai. Salariul mediu al oamenilor muncii a crescut în anul 1949 cu 30°/». La acest salariu se mai adaugă salariul social care în acest an se ridică la 20"/». Confederaţia Generală a Muncii a dus în acelaş timp o largă activitate pentru ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii. Nenumărate cluburi, coifuri roşii, biblioteci, cinematografe, stadioane, săli de sport, echipe artistice şi culturale au fost create pe lângă întreprinderi în cursul anului 1949. Avântul milioanelor de oameni ai muncii în întrecere socialistă a contribuit ca Planul de Stat pe 1949 sa fie depășit cu 8°/», productivitatea muncii să crească simtitor fată de 1948, venitul national să se mărească cu 25«/.. Planul de Stat pe 1950 pune noi sarcini în fata mișcării sindicale, întreaga activitate a sindicatelor noastre în cursul acestui an este strâns legată de lupta pentru pace. Planul de Stat pe 1950 este, în momentul de faţă, arma principală a poporului nostru muncitor în lupta pentru întărirea păcii. El prevede o sporire a producţiei cu 37% faţă de 1949, o sporire de 20% a productivităţii muncii, o creştere cu 15% a numărului muncitorilor care lucrează în sectorul socialist, precum şi o sporire a venitului naţional cu 25% faţă de 1949. Conform Planului de Stat pe 1950 salariul mediu al oamenilor muncii va creşte cu încă 8%, iar nivelul lor de trai cu 15%. Patria noastră se va îmbogăţi, se va întări, greutatea ei în frontul forţelor păcii şi socialismului va creşte. Pentru realizarea acestor măreţe obiective, mişcarea noastră sindicală trebue să-şi intensifice la maximum eforturile. Sindicatele noastre trebue să desvolte fără încetare întrecerea socialistă, să-i ridice nivelul de organizare şi să mobilizeze cât mai mulţi muncitori în întrecere, pentru realizarea Planului de Stat. Aceasta este sarcina principală a mişcării noastre sindicale, sarcina principală a fiecărui sindicat, a fiecărui comitet sindical şi de secţie, a fiecărei grupe sindicale. Caracterul formal, birocrat al întrecerii, trebue combătut fără cruţare. Numai o întrecere organizată de jos, de la grupa sindicală, care se bazează pe întrecerea individuală, care are obiective concrete şi este popularizată fără încetare, numai o astfel de întrecere dă rezultatele dorite. Cât mai mulţi maiştri şi tehnicieni să fie mobilizaţi în întrecerea socialistă. Ei trebue să depună tot efortul şi toată priceperea pentru găsirea celor mai bune metode de organizare a muncii, a procesului tehnologic, folosind în acest scop tehnica avansată sovietică, cât mai multe cadre calificate într’un timp cât mai scurt. Iată un obiectiv important de luptă al mişcării sindicale. In acelaş timp trebue să se dea o atenţie tot mai mare protecţiei muncii. Organizaţiile sindicale sunt datoare să supravegheze şi sa îndrume îndeaproape activitatea Comisiilor de protecţie a muncii. In fata sindicatelor stă sarcina de a organiza regulat consfătuiri de producţie care să trateze problemele cele mai arzătoare ale producţiei, să intensifice schimbul de experienţă în aşa fel ca metodele de muncă ale fruntaşilor şi echipelor fruntaşe să devină un bun al tuturor muncitorilor. Organizaţiile noastre sindicale trebue să lupte fără şovăire pentru întărirea disciplinei în muncă, pentru întărirea răspunderii personale. Ele au datoria să mobilizeze pe fiecare muncitor şi tehnician în lupta pentru gospodărirea chibzuită a întreprinderii, pentru un regim sever de economii, pentru reducerea preţului de cost şi sporirea acumulărilor socialiste. Intr’o şi mai mare măsură decât până acum, sindicatele trebue să vegheze la justa aplicare a sistemului de salarizare şi a sistemului premiat, să sprijine acţiunea de stimulare materială a inovatorilor, inventatorilor şi raţionalizatorilor, încurajarea brigăzilor de tineret, încadrarea attestor brigăzi în întrecere, este deasemeni o sarcină importantă a sindicatelor. Trebue să întărim vigilenţa împotriva uneltirilor duşmanului de clasă, să întărim unitatea clasei muncitoare, conştienţi că lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră nu se poate duce fără consolidarea unităţii clasei muncitoare atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional. Iată de ce trebue să respectăm şi să folosim cât mai larg democraţia muncitorească în sindicate. Iată de ce trebue să sprijinim cu şi mai multă putere lupta Federaţiei Sindicale Mondiale pentru întărirea unităţii şi solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, împotriva agenţilor imperialiştilor, trădătorii care încearcă să spargă unitatea internaţională prin crearea internaţionalei sindicale galbene de la Londra. Luptând cu avânt pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, mişcarea sindicala contribue la întărirea Patriei noastre scumpe, la întărirea frontului păcii şi socialismului condus de marea Uniune Sovietică şi genialul Stalin. Cu forţe sporite, înainte sub conducerea Partidului la luptă pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950, pentru pace şi socialism! SERIA IN ANUL XIX Nr. 164? 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Februarie 1950 DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA „Nicio sondă sub program!“ - „Cel mai eftin metru forat !“ * Sub aceste lozinci muncitorii și tehnicienii petroliști de la schela „Muntenia“-Baicoi au pornit întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor Planului BAICOI 30 (de la trimisul nostru P. Drăgulea) — Azi a avut loc la Băicoi o consfătuire de producţie a salariaţilor schelei „Petrolifera Muntenia”. Sute de muncitori şi tehnicieni s’au adunat să desbată chestiunea întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sarcinilor Planului de Stat pe 1950. Ei au discutat cu însufleţire sarcinile ce le revin în urma consfătuirii pe ţară a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industria petroliferă, hotărînd să intensifice întrecerea socialistă. Muncitorii care lucrează la sondele în producţie au hotărît să-şi mobilizeze eforturile pentru îndeplinirea lozincii „Nicio sondă sub program !”, iar cei de la sondele de foraj au lansat lozinca „Cel mai eftin metru forat!”. Atât din partea muncitorilor şi tehnicienilor din ramura extracţie cât şi din partea celor de la foraj, au luat cuvântul numeroşi tovarăşi. Gheorghe Gagiu şi Ion Ungureanu din ramura extracţie şi Toader Constantin şi Sonea Ion de la foraj s’au angajat să lupte din toate puterile pentru punerea în viaţă a acestor lozinci, aplicând pe scară mai largă metodele sovietice de muncă şi luptând pentru scurtarea timpilor de intervenţie. Muncitorii de la foraj s-au angajat să mărească viteza forajului, luptând şi în felul acesta pentru reducerea preţului de cost pe metru forat Pornind noua întrecere petroliştii din Băicoi şi-au exprimat hotărîrea de a-şi îndeplini cu cinste sarcinile Planului de Stat, de a lupta din toate puterile pentru întărirea păcii. Pregătiri pentru muncile agricole de primăvară la Gospodăria Agricolă Colectivă „Drum Nou“-Arad (Dela Crăciun Ignită, corespondent). Membrii Gospodăriei Agricole Colective „Drum Nou” din Zăbrani-Arad au început pregătirile pentru muncile agricole de primăvară. Câmpul, mașinile, uneltele agricole, vitele şi seminţele, sunt pregătite pentru viitoarea campanie. O parte din membrii gospodăriei lucrează la căratul gunoiului pe câmp. Pe cele 5 ha. de grădină de zarzavat au fost transportate până acum peste 300 de căruţe de gunoi Alţii se îngrijesc de hrana şi sănătatea vitelor. O echipă aduce cu căruţele din pădure lemne de foc pentru membrii gospodăriei şi pentru birouri. Imediat după terminarea arăturilor de toamnă, una din cele trei brigăzi de câmp a trecut în atelier, pentru punerea la punct a maşinilor şi uneltelor agricole. Toate au fost curăţite, revizuite, reparate şi unse, şi acum toate sunt bune de lucru. Membrii gospodăriei au început să aducă sămânţa necesară în campania agricolă de primăvară Până acum s-au strâns 920 kg. de ovăz, 550 kg. orz, 1.500 kg. cartofi, 500 kg. porumb, 150 kg. floarea soarelui, etc. După ce va fi strânsă toată cantitatea, va fi schimbată cu seminţe de sol la Gospodăria Agricolă de Stat „Descătuşarea”, din aceeaşi comună. Şcoală de elevi tractorişti la Gospodăria Agricolă de Stat Călugăra - Bacău BACAU. (De la corespondentul nostru)La Gospodăria Agricolă de Stat Călugăra jud. Bacău a luat fiinţă o şcoală de tractorişti la care urmează 25 de elevi. Aceştia au fost recrutaţi dintre fiii de ţărani muncitori din judeţele Bacău, Baia şi Neamţ şi au făcut până acum practică timp de trei luni. Şcoala funcţionează în condiţii bune, asigurând hrana şi cazarea elevilor. In afară de lecţiile teoretice, elevii fac şi lecţii practice la Gospodăria Agricolă de Stat-ŞerbăneştiGALAŢI. — Săptămâna trecută a avut loc la Galaţi o şedinţă a Comitetului Filialei Galaţi a Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii. Pentru buna desfăşurare a activităţii filialei s’a luat hotărîrea de a organiza răspândirea cât mai largă a revistei „Ştiinţă şi Cultură”, conferinţe periodice la ateneele populare din oraş şi căminele culturale din judeţ. Prima conferinţă cu tema „Desvoltarea societăţii omeneşti” se va ţine Duminică la cele şapte atenee populare din oraş. (Agerpres), ★ PLOEŞTI. — Până acum Filiala Prahova a Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii a ţinut conferinţe despre „Originea vieţii pe pământ” şi „Pământul”, la rafinăriile Brazi şi Standard. In unităţile militare s-au programat conferinţele „însemnătatea internaţională a victoriilor armatelor populare chineze”, „Organizarea muncii în colhoz” şi „Cum trăesc ţăranii sovietici”. In cartiere s’au ţinut conferinţele „Democraţia sovietică”, „Stalin şi dragostea de om” şi „I. V. Miciurin”. La sate, în plaşile Drâgă-Oneşti, Băţe şti, Poenarii- Burchi, Slănic şi Ploeşti-Sud s’a ţinut conferinţa „Cum trăesc ţăranii sovietici”. (Agerpres), BRAŞOV. — In cadrul conferinţelor organizate de Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, în ziua de 21 Ianuarie s-a ţinut în cele trei Institute Universitare din Braşov, în faţa unui număr de 700 studenţi şi profesori, conferinţa „Viaţa şi lupta lui Lenin”. Aceeaşi conferinţă a fost ţinută de lectorii societăţii în 47 întreprinderi din Braşov, în faţa a peste 13.000 de muncitori. (Agerpres). Din activitatea Filialelor Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii ★ Bugetul Republicii Populare Române pe 1950 Bugetul general al Republicii Populare Române pe anul 1950 oglindeşte voinţa fermă a poporului nostru de a lupta şi a munci, sub conducerea partidului, pentru a-şi clădi o viaţă mai bună, pentru a grăbi construirea socialismului. Aşa cum se poate vedea din graficul de mai sus, cea mai mare parte din buget, (131,3 miliarde, adică 37,5*10 din totalul cheltuelilor) este destinată finanţării economiei naţionale. Cu sprijinul puternic al Statului, fabricile noastre îşi vor spori simţitor producţia şi productivitatea muncii, se vor construi noi fabrici şi uzine, prevăzute în Planul de Stat, care vor asigura desvoltarea necontenită a industriei noastre socialiste. Pe măsura creşterii producţiei şi productivităţii muncii, creşte şi nivelul de trai şi cultură al oamenilor muncii din ţara noastră. In bugetul pe 1950 sunt prevăzute 87 miiliarde lei — adică 24,8*1o — pentru acţiuni social-culturale. Bugetul prevede deasemeni 40,4 miliarde — adică ll,5 şi — pentru întreţinerea aparatului de Stat; 52,4 miliarde — adică 14,9*h — pentru apărarea ţării Şi securitatea Statului, etc. Cu totul alta este situaţia în ţările capitaliste. In Statele Unite, 71% din buget este destinat cheltuielilor militare. In schimb, numărul şomerilor, muritori de foame, se ridică acolo la 14 milioane. In ţara noastră — care, ca şi celelalte ţări de democraţie populară, a păşit, cu ajutorul Uniunii sovietice, la construirea socialismului . BUGETUL CONSTITUE O ARMA PUTERNICA IN MANA CLASEI MUNCITOARE, IN LUPTA PENTRU O VIAŢA MAI BUNA, PENTRU ÎNTĂRIREA PATRIEI, PENTRU PACE ŞI SOCIALISM. In numărul de azi: • SPRE NOI SUCCESE IN LUPTA PENTRU APĂRAREA * SĂNĂTĂȚII POPORULUI, de acad. prof. dr. A. fCREINDLEB (Pag. 2-a) • Viata de Partid: SA DAM TOATA ATENTIA CURSURILOR CU ACTIVUL DE PARTID DELA SATE (Pag. 3-a) • PE LOCOMOTIVA CU MECANICUL TONE ȘTEFAN. (Pag. 2-a) • POPORUL FRANCEZ SE RIDICĂ IMPOTRIVA RĂZBOIULUI MARȘAV DIN VIETNAM. (Pag. 4-a) Deschiderea şedinţei plenare a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii * Luni dimineaţa s-a deschis şedinţa plenară a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii, cu următoarea ordine de zi: sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului pe anul 1950; bugetul asigurărilor sociale; nouile contracte colective; lupta pentru pace şi sarcinile organizatorice. Au luat parte: tov. Gh. Apostol, preşedintele C.G.M., Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al C.G.M., Gh. Stoica, secretar al C.G.M., Wanda Nicolschi, Mihai Mujic şi Nichifor Stere, membri ai Biroului Executiv al C. G. M., precum şi membrii Comitetului Central al C.G.M. Au mai fost de faţă : tov. Dumitru Petrescu, membru al C. C. al P.M.R., Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Miron Dumitru, ministru adjunct al Industriei Uşoare şi C. Lepădatu, ministru adjunct al Sănătăţii. La deschiderea şedinţei, tov. Gh. Apostol a arătat că prima plenară din acest an a Comitetului Central al C.G.M. coincide cu împlinirea a cinci ani de la primul Congres al mişcării sindicale după eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică. (Publicăm în par. 3-a raportul tovarăşului Gh. Apostol). „Forţele democraţiei, forţele partizanilor păcii, sunt cu mult superioare forţelor reacţiunii. Acum, sarcina este de a mări şi mai mult vigilenţa popoarelor faţă de aţâţătorii la război de a organiza şi an strâns massele largi populare pentru apărarea activă a cauzei păcii, in numele intereselor vitale ale popoarelor, în numele vieţii şi libertăţii lor " (Din Rezoluţia Biroului Informativ: „Apărarea Păcii şi lupta împotriva aţâţătorilor la război71) „Niciodată nu m'am bucurat de viaţă mai mult ca acum" Intr’una din sălile de pe lângă secţia ţesătorie dela „Postăvăria Română”, acolo unde pătrunde mai greu sgomotul războaielor de ţesut, a avut loc Sâmbătă după amiază la ora 14 o scurtă convorbire a agitatorului Dănciulescu Dumitru, muncitor boiangiu, cu mai mulţi muncitori şi ţesătoare care, aplicând experienţa sovietică, au început să lucreze la câte 2 războaie. Luând cuvântul, agitatorul Dănciulescu Dumitru spune: „Tovarăşi şi tovarăşe, v-am adunat aci pentru a citi împreună „Apelul pentru pacea lumii” adresat de Comitetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii tuturor Adunărilor alese din întreaga lume”. După ce citeşte din „Scânteia” apelul, agitatorul arată în câteva cuvinte că în fruntea luptei pentru pace în ţara noastră stă Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul. El arată in continuare că fiecare om al muncii trebue să fie un partizan al păcii, pentru că numai în timp de pace putem să clădim şcoli, spitale, creşe şi să ne ridicăm nivelul de trai. El arată apoi că în fruntea lagărului păcii stă Uniunea Sovietică, condusă de marele Stalin. Scurta convorbire s’a terminat într’o atmosferă de entuziasm. Muncitorii şi muncitoarele au pornit grupuri-grupuri discutând cu aprindere realizările din ţara noastră şi din fabrică, realizări care trebuesc apărate. „Cum să nu lupt pentru pace — spune tov, Heker Filofteia, muncitoare repansatoare, evidenţiată de şase ori. Niciodată nu m’am bucurat de viaţă mai mult ca acum”. Ea începe să povestească celorlalţi despre copilul ei care stă la creşă împreună cu alţi 45 copii, despre salariul ei care a crescut în ultimul timp de la 5.000 la 8.600 lei şi multe altele. Grupurile de muncitori ies pe poarta fabricii discutând despre apărarea păcii. Cum luptă pentru pace femeile muncitoare din Braşov Acţiunea de demascare a provocatorilor la război şi de antrenare a masselor celor mai largi de femei în lupta pentru pace ia şi în judeţul nostru o amploare crescândă. De curând la întrunirea care a avut loc în sala cinematografului „Timpuri Noi“, sute de femei muncitoare au discutat cu însufleţire rezultatele sesiunii de la Moscova a Consiliului F.R.I.F. şi ale Conferinţei femeilor din Asia, luându-şi angajamente concretepentru întărirea lagărului păcii. Astfel, în numele muncitoarelor de la „Sovromtractor”. tov. Ionescu Ioana şi-a luat angajamentul ca în cadrul luptei pentru împlinirea Planului de Stat să înfiinţeze prima brigadă de femei din întreprindere. Tov. Ignat Elena, îndrumătoare U.F.D.R., şi-a luat angajamentul să participe săptămânal la şedinţele a câte două comitete de stradă şi să lămurească femeilor problemele politice la ordinea zilei şi formele pe care le îmbracă lupta pentru pace în diferite ţări ale lumii. Organizaţia U.F.D.R. Braşov a organizat în cele mai mici unităţi ale sale, în comitete de stradă, ca şi în grupele de citit, prelucrări în care sunt demascate planurile aţâţătorilor la război şi este arătat limpede felul în care pot contribui femeile la lupta pentru apărarea păcii. Un alt mijloc de a antrena femeile în această luptă a fost acţiunea de îndreptare a femeilor neştiutoare de carte din oraş şi judeţ spre centrele de alfabetizare, căci este ştiut că un neştiutor de carte se lasă mai uşor influenţat de zvonuri, superstiţii şi alte arme ale duşmanului de clasă. Numai în ultima lună s-au organizat 20 de grupe de alfabetizare, ducându-se muncă de lămurire prin echipele speciale, pentru atragerea femeilor. Printr-o susţinută muncă de agitaţie au fost antrenate femeile să lucreze voluntar mii de ore în campanii sanitare, lucrări edilitare şi de reconstrucţie în cadrul Planului de Stat. Numai în ultima lună, femeile din oraşul şi judeţul Braşov au muncit voluntar 16.113 ore la construirea căminelor culturale din comunele Vlădeni şi Ţânţari, la săparea de şanţuri, la aşternutul pietrişului pe şosele, la îngrijirea caselor de naştere, a căminelor de zi, a spitalelor, etc., conştiente şi în felul acesta întăresc Patria lor scumpă, apără pacea. Trebue să găsim forme tot mai potrivite In vederea atragerii femeilor muncitoare de la oraşe şi sate în acţiunea de sprijinire a luptei pentru Planul de Stat, pentru valorificarea resurselor locale, trebue să facem să crească vigilenţa femeilor, în vederea demascării fără cruţare a acţiunilor duşmanului de clasă. Numai în felul acesta ne vom face cu adevărat datoria în lupta pentru pace, care este lupta pentru viaţa şi fericirea noastră. Bărăgan Emilia coresp. secretara org. U.F.D.R.-Braşov Studenţimea din R. P. R. cere excluderea din rândurile Uniunii Internaţionale a Studenţilor a agenţilor titoişti In cursul zilei de ori au avut loc în Facultăţile şi Institutele de învăţământ Superior din întreaga ţară numeroase meetinguri în care studenţimea noastră a luat în discuţie activitatea trădătoare a conducătorilor secţiei studenţeşti a Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia, agenţi ai bandei lui Tito Rancovici şi ai imperialismului american şi englez. In moţiunile adresate către C.C. al U.T.M., studenţii au cerut să se transmită Comitetului Executiv al U.I.S., dorinţa lor fermă ca aceşti agenţi ai imperialismului să fie excluşi din rândurile Uniunii Internaţionale a Studenţilor. „Conducătorii secţiei studenţeşti ai Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia — se spune în moţiunea studenţilor Institutelor de învăţământ Superior din Bucureşti— niu reprezintă studenţimea din Iugoslavia. Studenţii democraţi din Iugoslavia, credincioşi tradiţiilor de luptă antifascistă, luptă alături de clasa muncitoare şi întreg poporul muncitor in Iugoslavia, împotriva regimului fascist al lui Tito Rancovici”. In cadrul a peste 50 meetinguri ţinute în Facultăţi şi Institute, studenţii din Centrul Universitar Iaşi şi au manifestat solidaritatea faţă de studenţii iugoslavi care cu riscul vieţii lor luptă impotriva asasinilor titoişti, pentru libertatea şi independenţa naţională a Iugoslaviei, pentru pace şi un viitor mai bun. In moţiunile votate ei cer , Comitetului Central al U.T.M. ca delegaţia care reprezintă tineretul din R.P.R. la şedinţa Comitetului Executiv al U.I.S. de la Londra „să ceară cu hotărîre excluderea agenţilor titoişti din U.I.S." „Studenţii democraţi din lumea întreagă — scriu în moţiunea lor studenţii Facultăţilor şi Institutelor din Cluj — strâns uniţi în U.I.S., având în frunte eroicul tineret sovietic, luptă hotărît împotriva aţâţătorilor la un nou război, pentru pace şi libertate. Ei nu pot avea nimic comun cu această bandă de agenţi plătiţi ai imperialiştilor americani şi englezi”. Asemenea adunari au avut loc în toate Facultăţile şi Institutele de învăţământ Superior din ţară. Pretutindeni studenţimea noastră şi-a manifestat hotărîrea sa fermă de a lupta pentru pace, cerând sesiunii U.I.S., ce se ţine acum la Londra, să excludă din rândurile sale pe aceşti agenţi titoişti puşi în slujba imperialismului.