Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-12 / nr. 1757

Doi ani de la naţionalizare Se împli­nesc d­o­i ani de la ac­tul revolu­ţionar al naţionaliză­rii principa­lelor între­prinderi in­dustriale, bancare, de asigu­rări, miniere şi de transpor­turi. Ziua de 11 Iunie 1948 re­prezintă un moment de co­titură în lupta revoluţionară dusă de clasa muncitoare din tara noastră, sub conduce­rea Partidului, pentru o viată mai bună, pentru socialism. In această zi, capitaliştii au fost isgoniti pentru totdea­una din întreprinderile naţio­nalizate, clasa muncitoare a devenit stăpânul principalelor mijloace de producţie indu­strială din tara noastră. In lupta de clasă împotriva bur­gheziei, proletariatul a cuce­rit o strălucită victorie isto­rică. Ea a fost posibilă dato­rită eliberării tării noastre de către glorioasele Armate So­vietice, eliberare care a dat putință clasei muncitoare din tara noastră, conduse de Para­tidul ei, să cucerească puterea de Stat. Capitaliştii au folosit între­prinderile ca mijloace pentru stoarcerea de profituri prin exploatarea clasei munci­toare. Iar în întreaga peri­oadă de după 23 August 1944 capitaliştii au folosit între­prinderile ca fortăreţe împo­triva desvoltării regimului democratic din ţara noastră. Actul revoluţionar al na­ţionalizării a dat o lovitură de moarte planurilor crimi­nale ale capitaliştilor. Puterea economică a burgheziei a fost lovită la temelia ei. Tre­cerea principalelor mijloace de producţie industrială în proprietatea Statului nu a constituit o simplă schimbare a proprietarului întreprinde­rilor, ci o schimbare a rapor­turilor de clasă, trecerea în­treprinderilor din mâinile bur­gheziei în mâinile Statului condus de clasa muncitoare. Astfel am putut trece la înfăptuirea visului celui mai scump milioanelor de exploa­taţi şi asupriţi din lumea în­treagă : construirea socialis­mului. Măreţe sunt succesele pe care poporul muncitor din ţara noastră, condus de Par­tid, le-a dobândit în aceşti doi ani! Fabricile au fost reorgani­zate pe baze noi, utilajul u­­zat preluat de la capitalişti a fost în bună parte moderni­zat. Fabricile vechi îşi spo­resc necontenit capacitatea de producţie, fabrici şi uzine noi răsar în toate colţurile ţării: la Iaşi şi la Arad, la Botoşani şi la Râşnov, la Târgovişte şi la Prundul Bâr­­găului. Regiuni pe care regi­mul burghezo-moşieresc le osândise la cumplită înapo­iere sunt trezite la viaţă. Pulsează acum viaţă nouă în Nordul Moldovei şi în regiu­nea Maramureşului, în Olte­nia, ca şi în Dobrogea unde se construeşte măreaţa lu­crare de interes naţional, Ca­nalul Dunăre-Atarea Neagră. Desvoltarea industriei socia­liste dă lovituri nimicitoare duşmanului de clasă. Mulț­­umită ei, clasa muncitoare a putut trece la pregătirea condiţiunilor necesare trans­formării socialiste a agricul­turii. Sub conducerea Par­tidului şi cu ajutorul fră­ţesc al Uniunii Sovietice, noi păşim mereu înainte, pe dru­mul transformării Patriei noastre dintr’o ţară înapo­iată, fostă semicolonie a trus­turilor imperialiste din Apus, intr’o ţară cu o indus­trie şi o­ agricultură îna­intată, ferită de crizele eco­nomice şi şomajul care sdruncină din temelii ţările capitaliste. Victoriile obţinute pe a­­cest drum de tara noastră — ca şi de celelalte tari de de­mocraţie populară, puternic şi multilateral ajutate de Uniunea Sovietică — consti­­tue o confirmare vie a fap­tului că teoria genială a lui Lenin şi Stalin despre cuceri® rea puterii politice de către clasa muncitoare şi despre construirea socialismului, ca şi experienţa glorioasă a construirii socialismului în Uniunea Sovietică sunt apli­cabile cu succes în toate ţările. Succesele economice do­bândite în aceşti doi ani constitue o nouă dovadă mi­nunată că muncitorimea ştie să conducă economia naţio­nală FĂRĂ burghezie. ÎMPO­TRIVA burgheziei, MAI BINE decât burghezia! In fruntea uzinelor si fa­bricilor naţionalizate Partidul şi Guvernul au trimis direc­tori din rândurile muncitori­lor Rezultatele obţinute dese­mint din nou, în practică, putreda teorie reformistă, după care muncitorii trebue mai întâi să înveţe arta con­ducerii şi numai după aceea să ia puterea din mâinile burgheziei. Să ridicăm deci cu curaj cadre muncitoreşti în posturi de conducere! Trecerea principalelor mij­loace de producţie în mâinile clasei muncitoare a făcut cu putinţă planificarea produc­ţiei desvoltarea largă a for­ţelor de producţie, a deschis posibilităţi largi de industria­l- uizare socialistă. Faţă de anul­­ 1948, producţia a cres­­­­cut în 1949 cu peste 40®/» iar I- planul pe anul 1950 prevede ii o creştere a volumului total al producţiei industriale cu _ 37®/o faţă de producţia anului 1949. încă la începutul aces­­t_­tui an, producţia anului 1938 , a fost depăşită în sectorul si­­­­derurgic cu 53«/#. Datorită investiţiilor masi­ve — 100 miliarde lei in 1949, 145 miliarde în 1950 • — industria noastră socialistă­­ se desvoltă într’un ritm necu­noscut încă până acum. Apli­când învăţăturile staliniste despre industrializarea socia­­­listă, Partidul şi Guvernul acordă cea mai mare impor­tanţă industriei grele produ­cătoare de maşini-unelte, o bază a independenţei naţio­nale şi a desvoltării celorlalte ramuri industriale. Maşini complicate, utilaj petrolifer de tot felul, pe care altădată îl importam cu bani grei, se fabrică acum în ţară. Pentru prima dată, poporul muncitor din ţara noastră şi-a cucerit, sub conducerea Partidului, deplina independenţă politică şi economică! întrecerea socialistă — rod minunat al atitudinii noi faţă de muncă, al conştiinţei o­­mului care munceşte pentru fericirea sa şi alor săi — cu­prinde masse din ce în ce mai largi de muncitori, con­­tribue la creşterea simţitoare a producţiei şi productivităţii muncii. Beneficiile întreprinderilor naţionalizate contribue în cea mai mare măsură la desvoltarea industriei, la me­canizarea agriculturii noas­tre, sunt destinate să sa­tisfacă trebuinţele mereu crescânde ale poporului nos­tru muncitor. Astfel, în timp ce în ţările capitaliste tot greul impozitelor este arun­cat pe spinarea masselor muncitoare, 68,5*/% din to­talul veniturilor bugetului­­ Statului nostru pe anul 1950 provine din acumulări socia­liste, din beneficiile pe care întreprinderile naţionalizate Ie varsă Statului. Naţionalizarea a făcut cu putinţă aplicarea principiu!ui! socialist de retribuire, care asigură muncitorului un câş­tig cu atât mai mare, cu cât se strădueşte să producă mărfuri mai multe şi de ca­litate mai bună. I.­ anul 1949, salariul mediu pe în­treaga industrie a crescut cu 30%. Pentru anul 1950, Planul prevede încă o creş­tere de 8% faţă de 1949. De asemenea, o parte din beneficiile întreprinderilor naţionalizate se întoarce în folosul direct al salariaţilor sub formă de salariu social. In tarile capitaliste, mă­cinate de contradicţii de neîmpăcat, şomajul, mizeria trlasselor muncitoare se a­­dânceşte. In ţara noastră oamenii muncii privesc cu încredere viitorul, căci mun­cesc pentru desvoltarea e­­conomiei socialiste, pentru ridicarea continuă a nivelului­­ lor de viaţă şi de cultură. Sarcini mari stau în faţa clasei muncitoare pentru a obţine noi şi noi victorii în opera de construire a socia­lismului. Fiecare întreprin­dere socialistă să devină o întreprindere bine gospodă­rită, rentabilă, care obţine succese tot mai mari în lup­ta pentru sporirea şi îmbu­nătăţirea producţiei, pentru un regim sever de economii, pentru reducerea preţului de cost, etc. In acest scop este necesar ca oamenii muncii din toate întreprin­derile să-şi sporească efor­turile creatoare, să întă­rească disciplina muncii. Neîncetat trebuie să crească vigilenţa revoluţionară a masselor, căci duşmanul de clasă recurge la orice m­âr­j şăvie pentru a dăuna între­prinderilor ce i-au fost smul­se din mână, întrecerea socialistă pen­tru îndeplinirea şi depăşirea Planului să ia un tot mai mare avânt în toate între­prinderile noastre. Insuşindu-ne tot mai adânc experienţa sovietică, punând tot mai multă ordine în gos­podărirea planificată a între­prinderilor să ne pregătim pentru măreaţa sarcină a în­făptuirii primului plan cinci­nal al R. P. R. Planul cin­cinal va pune sarcini măreţe în faţa clasei mun­citoare , la sfârșitul anu­lui 1955, va trebui să se producă anual 1.250.000 tone otel, 1 milion tone fon­­tă, 8 milioane tone cărbune, etc. .Sunt cifre care stârnesc entuziasmul oamenilor mun­cii, căci ne arată viitorul lu­minos, viața fericită spre care ne conduce Partidul. Având în mână puterea politică şi principalele mij­loace de producţie indus­trială — zi învăţând zi cu zi din luminoasa experienţă sovietică — clasa munci­toare, sub conducerea Par­tidului, păşeşte cu hotărîre înainte pe drumul constru­irii socialismului, pe drumul întăririi şi consolidării Pa­triei noastre, ştiind că în fe­lul acesta contribue la în­tărirea forțelor păcii și a re­p­rogresului care au în frunte marea Uniune Sovie­tică. I SERIA IN­ ANUL XIX Nr. 1757 4 PASIN! 4 LEI Luni 12 Iunie 1950 4 şarje de oţel în 24 ore OŢELUL ROŞU (de la cores­­pondentul nostru).­­ Echi­pele de oţelari de la cuptorul Nr. 2 al uzinelor Oţelul Roşu îşi sporesc eforturile în între­cerea socialistă pentru a rea­liza lozinca. „Nicio şarjă peste 6 ore“ Lucrând după metoda sovie­tică de elaborare a şarjelor rapide, au izbutit să elabo­reze în ziua de 5 iunie, 4 ŞARJE DE OŢEL cu o durată medie de 5 ore şi 40 de mi­nute. In această zi, programul de producţie al acestui cuptor a fost depăşit cu 57,8°/e. Echipa condusă de prim-to­­pitorul Căciulat Dionisie, din schimbul maistrului Timişan Lazăr, a elaborat o şarjă în 5 ore şi 45 de minute, dând cu 28,8­/o mai mult oţel pe oră şi metru patrat suprafaţă vatră de cuptor. Echipa prim­­topitorului Marta Gavr­ă, din schimbul maistrului Focht Engelbert, a elaborat o şarjă în numai 5 ore şi 40 de mi­nute producând cu 31,5 t/o mai­ mult oţel pe oră şi metru pa­­trat suprafaţă de vatră. In ziua de 6 iunie, echipa primtopitorului Tomastek Şte­fan, de la acelaş cuptor, a dat o şarjă în numai 5 ore şi 30 minute. Minereu de cupru, plumb şi zinc în contul lunii Octombrie BALA MARE (dela cores­pondentul nostru). La exploatările Combinatu­lui Baia Mare ,minerii inten­sifică întrecerea socialistă pen­tru a scoate tot mai mult mi­nereu de cupru, plumb şi zinc, atât de necesar industriei noa­­stre în plină desvoltare. Zeci de echipe de mineri, organizându-şi mai bine mun­ca şi folosind din plin timpul de lucru reuşesc să depăşeas­că programele zilnice, dând minereu in contul lunilor vi­itoare. Astfel, la exploatarea Săsar, echipele tânărului miner Ho­ţea Alexandru şi a lui Samoilă Mih­ai care lucrează cu 3 per­foratoare la un abataj dau mi­nereu în contul lunii Octom­brie. La Înaintare, echipele mi­nerului Daubner Iuliu şi a lui Săsăran Gheorghe III lucrea­ză şi ele in contul lunii Au­gust. La exploatarea Herja, echi­pa minerului fruntaş Hor­vath Ludovic, care lucrează la înaintări, scoate acum mine­reu în contul lunii August, iar echipele lui Rais Gheor­­ghe și Casnic Alexandru, dau minereu în contul ultimelor zile ale lunii Iulie. Numeroase alte echipe lu­crează deasemenea în contul lunii viitoare Noi sonde de gaz metan (Dela C. Brandlhoffer, cores­pondent). — Muncitorii şi tehnicienii dela Sarmăşel — Târnava Mică au terminat, zi­lele trecute, forarea sondei de gaz metan Nr. 22, depăşind prevederile planului de lucru cu 27,5Vo. însemnate succese s’au obţinut şi la sondele 23 şi 27. Aici echipele de foraj au depăşit prevederile progra­­mului de producţie cu 19®/1. In întrecerea socialistă s’au evidenţiat, în mod deosebit, sudorul electric Costea Gri­­­ gore, echipa de montatori a lui Moldovan Ion, echipa de lăcătuşi a lui Oprişor Gh. şi echipa de dulgheri a lui Hai­­maşi Ştefan. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! La cariera Ovidiu au sosit noi maşini din U. R. S. S. CONSTANŢA (de la corespon­dentul nostru). — La cariera Ovidiu din sectorul Năvodari, a sosit zilele acestea un nou transport de maşini din Uniu­nea Sovietică, care vor uşura cu mult munca constructori­lor Canalului şi în aceet timp vor grăbi ritmul con­strucţiilor. Maşinile şi utilajul sosite în acest nou transport vor servi pentru construirea mari­lor ateliere ce se vor înfiinţa în curând pe şantierele Cana­­lului Dunăre-Marea Neagră. Au împlinit planul de producţie pe primul semestru TURDA (de la coresponden­­tul nostru).­­ Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Proleta­rul" din Turda au reuşit ca până în ziua de 7 Iunie să în­deplinească Întregul program de producţie al primului se­mestru. Din această zi, ei produc materiale refractare in contul lunii Iulie Pentru o recoltă îmbelşugată, Ţăranca muncitoare Ioana Spanca a ieşit prima la secerat CR­AIOVA. (de la cores­pondentul nostru). — încă din dimineaţa zilei de 5 Iu­nie, ţăranii muncitori din comuna Terpeziţa, judeţul Dolj, au ieşit la seceratul oraşului. Până în seara zi­lei de 8 iunie ei au secerat 15 ha. de orz din cele 50. Prima care a ieşit la se­cerat a fost ţăranca munci­toare Ioana Spancă. întovărăşiri pentru desmiriştiri şi arături de toamnă Convingându-se de avanta­jele lucrării pământului cu mijloace mecanizate, 50 ţă­rani săraci şi mijlocaşi din comuna Fântânele­, jud. Iaşi, s’au întovărăşit şi au încheiat contracte cu S.M.T.­Vlădeni pentru lucrările de desmiriştit şi alături de toamnă. (Ager­­pres), REŞIŢA (dela coresponden­tul nostru). In toate comunele plăşii Bocşa, judeţul Caraş, ţăranii muncitori se pregătesc pentru strângerea recoltei. Comitetele Provizorii din plasă au început pregătirile pentru stabilirea locului de aici pentru treer şi au mobili­zat ţăranii muncitori la con­struirea unui pătul spaţios pentru înmagazinarea recoltei de porumb. Ţăranii muncitori din comunele Bocşa Vasiovei, Ezeriş şi Ocna de Fier au tă­iat şi transportat din pădurile Bichiştin şi Valea Moraviţei, materialul lemnos necesar construirii palidului, care va avea o capacitate de 30 va­goane. Pregătiri pentru înmagazinarea recoltei în plasa Bocşa- Caraş Ceferiştii de la Iaşi intensifică repararea vagoanelor IAŞI (de la corespondentul nostru). In ziua de 7 iunie, muncitorii şi tehnicienii de la secţia Il-a a Atelierelor C.F.R. Nicolina-Iaşi au predat cel de-al 96-lea vagon reparat care poartă inscripţia: „Bun pen­tru recoltă". In prezent, mun­citorii dau zor pentru a re­para, și celelalte vagoane, pre­văzute pentru campania a­­gricolă. In acelaş timp, muncitorii au format mai multe echipe care lucrează la repararea primelor două locomobile so­site în ateliere, necesare tre­­erişului Prima locomobilă va fi pusă în stare de funcţiune până la 12 iunie. Alte 2 echipe de la Atelie­rele C.F.R.-Nicolina-Iaşi au plecat în comunele Târgu Frumos şi Vânători, pentru a intensifica reparaţia maşini­lor şi uneltelor agricole. Cooperativele din plasa Râciu-Mureş nu sunt aprovizionate cu unelte TG. MUREŞ (dela corespon­­dentul nostru). La unele cooperative din judeţul Mureş lipsesc uneltte a­­gricole ca: sape, coase, seceri, etc. De pildă, in plasa Râciu s’au trimis numai 42 coase, 60 seceri şi 45 sape. Acestea au fost primite la 25 Mai, dar nici până azi nu au fost vân­dute deoarece nu se cunosc preţurile. Uniunea judeţeană a Coope­rativelor de Consum trebue să ia măsuri grabnice pentru în­lăturarea acestor lipsuri. Pregătiri pentru recoltare la Erbiceniaşi IAŞI (De la corespondentul nostru). Pentru îndeplinirea sarcini­lor trasate de Hotărîrea Par­tidului şi a Guvernului privi­toare la campania de recoltare, Comitetul Provizoriu al co­munei Ebriceni a pornit de îndată la muncă, urmărind îndeaproape felul cum se des­făşoară lucrările de reparare a maşinilor şi uneltelor agri­cole. Pentru repararea aces­tora, este folosit atelierul de fierărie al cooperativei, unde numai în ultimele zile au fost reparate 8 care şi numeroase unelte. Totodată Comitetul Provizoriu din această comu­nă se ocupă şi de amenaja­rea drumurilor din jurul co­munei. La aceste lucrări el primeşte ajutorul serviciului tehnic. Până in prezent s’au săpat 2 km. de şanţ şi s’au trans­portat circa 500 metri cubi de piatră şi 700 m. c. nisip ce ur­mează a fi împrăştiate pe şo­sea. Deasemenea, s’au luat mă­suri pentru amenajarea ari­ilor şi pentru procurarea bu­toaielor, găleţilor şi a pompe­lor de incendiu. In comuna Erbiceni existau însă mai multe magazii des­tul de încăpătoare pentru a­­dăpostirea recoltei din anul a­­cestia. Amenajarea lor n’a constituit încă o preocupare pentru Comitetul Provizoriu. Până la 2 iunie nu s-a luat nicio măsură pentru repara­rea şi desinfectarea acestor magazii. Comitetul Provizoriu al co­munei Erbiceni-Iaşi trebue să înceapă de îndată pregătirea acestor magazii, pentr­u ca grâul şi celelalte cereale să fie înmagazinate și păstrate cât mai bine. Plasa Aradul Nou în urmă cu repararea maşinilor Plasa Aradul Nou din judeţul Arad a rămas mult în urmă cu repararea maşinilor necesare re­coltării. Aceasta se­na­to re­şt­e Unsei de preocupare a Comitetului Provi­zoriu de plasă care nu a exe­cutat un control temeinic pe teren. Comitetele Provizorii comu­nale nu au fost mobilizate în a­­cest sens de către Comitetul Provizoriu de plasă, ceea ce a făcut ca în Plasa Aradul Nou până la 7 iunie din cele 26 ba­toze programate să fie reparate doar una iar din cele 10 loco­mobile doar 3. in numărul de azi: • O DATĂ MEMORABILĂ NOSTRU, IN ISTORIA POPORULUI (pag. 2-a) • SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ A ACADEMIEI R. P. R. (pag. 2-a) • DUPĂ DOI ANI... (pag. 2-a) • SĂ LĂRGIM ŞI SĂ ADANCIM NECONTENIT MIŞCA­REA PENTRU APĂRAREA PĂCII 1 — Articol de fond din „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară I", Nr. 23 (83), (pag. 3-a) In cinstea Congresului U. F. D. R. O muncitoa­re de la fabrica „Firetul“ a început sa lucreze la patru războaie mari Nu de mult, Vlasta Toa­­der, muncitoare la fabrica de benzi izolatoare pentru in­dustria electrică „Firetul” din București, a semnat Apelul pentru interzicerea armei a­­tomice. De atunci normele celor două războaie la ca­re lucrează au început să fie zilnic înlocuite cu altele noi, graficul producţiei a prins să urce. — In felul acesta trebue să ne întărim semnăturile pe Apel, să luptăm pentru pace, — spunea tovarăşa Vlasta tovarăşelor ei de lucru. Organizaţia de partid, sin­dicatul, conducerea fabricii au sprijinit-o. A fost trimisă la fabrica „Firul Roşu” din Timişoara, pentru schimb de experienţă. Maistrul fabricii i-a explicat metodele de mun­că sovietice, sistemul „marş. rut“, a îndemnat­-o sa por­nească pe calea ţesătoarelor sovietice. In ziua de 5 iunie, străda­niile ei au fost încununate de succes. Patru războaie de 4 metri şi jumătate lungime duruiau ascultătoare sub pri­virea ei atentă. In cinstea Congresului U.F.D.R., Vlasta Toader reuşise să lucreze benzi izolatoare la 4 răz­boaie. Alături de ea, a invă­ţat să lucreze şi tovarăşa Ion Ana, din schimbul de după a­­miază. Din primele zile normele la cele 4 războaie au fost de­păşite cu 15-32°/«, benzile ră­mânând de calitate bună. Vlasta Toader şi Ion Ana nu sunt merita­te de partid dar ca multe alte zeci şi suta de mii de femei din ţara noa­stră ştiu că drumul către o viaţă fericită, ferită de ame­ninţarea unui nou măcel, trece şi prin războaiele lor de ţesut. „Lupta noastră pentru pace, pentru bunăstare, nu trebue să se expreas­ă in pragul Con­gresului U.F.D.R. — spune Vlasta Toader. Prin succesele noastre în producţie, să par­ticipăm la lupta pentru întă­rirea ţării noastre şi apăra­­rea păcii”. Muncitoarele de la „Oţelul Roşu“ obţin succese în producţie OŢELUL ROŞU (de la cores­pondentul nostru). In cinstea Congresului U.F.D.R., munci­toarele de la uzinele „Oţelul Roşu” depun eforturi sporite în întrecerea socialistă obţi­nând succese în producţie. Astfel, la fabrica de şamotă, tovarăşele Ioana Maria, Că­ciulat Floarea, decorate cu „Medalia Muncii", Ruvilă Ana şi Untu Anica precum şi echi­pa tovarăşei Craznic Brânduşa au obţinut însemnate depă­şiri de normă. Acordând o deosebită elen.-' ţi© calităţii produselor, munci­toarele de la fabrica de şa­motă au lucrat cărămizi de cea mai bună calitate. Fiecare din cei peste 10 milioane de semnatari ai Apelului să devină un luptător activ pentru pace! Ori după amiază numeroase echipe alcătuite din mem­bri ai Comitetelor de luptă pentru pace au străbătut cartierele Capitalei. Echipele au mers din casă în casă, au stat de vorbă cu fiecare om, cu fiecare tânăr şi bătrân, urmărind să dea viaţă Hotărîrii Comi­tetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. care cere ca­ fiecare din peste cei 10 milioane cetăţeni ai R.P.R. care au semnat Apelul să devină un luptător activ pentru cauza păcii! Pretutindeni echipele au fost primite cu bucurie, ca nişte adevăraţi soli ai frontu­lui păcii Ele au explicat cetăţenilor că lupta pentru pace nu s’a sfârşit odată cu campa­nia de strângere a semnăturilor ci că trebue dusă mai departe cu şi mai multă vigoare. Adresându-se gospodinelor, membrii echipelor le-au arătat ce mare rol le revine femeilor în lupta pentru pace. In clișeu, una din numeroasele echipe care au mers din casă in casă, stând de vorbă cu locatarii imobilului de pe Str. Antim Nr. 27. La 20 iunie începe marea cursă ciclistă „Lupta pentru pace“ Începând din ziua de 20 iunie, se va desfăşura una dintre cele mai mari şi în­semnate manifestări spor­tive ale anului, cursa ciclistă „LUPTA PENTRU PACE”. Cei mai buni ciclişti din ţară , printre care se gă­sesc membrii echipei noastre naţionale: Marin Niculescu, C. Şandru, E. Norhadian, N. Chicomban, Gh. Negoescu, Tr. Chicomban — se vor în­trece pe un traseu care mă­soară peste 1500 km., îm­s­părţit în 11 etape. Iată programul desfăşu­rării acestei curse cicliste: Etapa I: Bucureşti — Bu­zău (20.01); etapa II: Buh­­zău — Bacău (21.VI); etapa III: Bacău — Iaşi (22.VI); zi de repaus la Iaşi (23.VI); etapa IV: Iaşi — Fălticeni (24.VI); etapa V: Fălticeni — Vatra Dornei (25.VI); e­­tapa VI: Vatra Dornei — Bistriţa (26.VI); etapa VII: Bistriţa — Cluj (27.VI); zi de repaus la Cluj (28.VI); etapa VIII: Cluj — Huedin — Cluj (29.VI); etapa IX: Cluj — Sibiu (30.VI); etapi X: Sibiu — Braşov (LVII) ; etapa XI: Braşov — Bucu­reşti (2.VII). Traseul marii curse cicliste „Lupta pentru pace”. Lozinci revoluţionare pe zidurile Belgradului Oamenii muncii din Iugo­slavia, în condiţiile cumplitei terori fasciste a călăului Ran­­kovici, nu încetează lupta îm­potriva clicii lui Tito. Nici provocările, nici execuţiile, tor­turile şi închisorile, nici ca­lomniile nu pot opri procesul în continuă creştere al re­zistenţei popoarelor Iugosla­viei, care luptă pentru fideli­tate faţă de Uniunea Sovie­tică, faţă de lagărul demo­­cratic şi marele Stalin. Este extrem de semnificativ faptul că chiar în bârlogul clicii fasciste, Belgrad, pe zi­durile clădirilor apar tot mai des inscripţii care cheamă la luptă activă împotriva regimu­lui fascist, la fidelitate faţă de Uniunea Sovietică. Zilele acestea, în sectorul 4 din Bel­grad, pe strada Mutapov, au apărut lozincile: „Jos clica fascistă a lui Tito­ Rankovici!“, „Trăiască marele nostru to­varăş Stalin!“. Poliţia şterge cu zel inscripţiile, dar şi după această operaţie ele se pot citi clar. Ienicerii lui Ranko­­vici sunt nevoiţi să răzuiască zidurile. In timpul acestei o­­peraţii, de multe ori ei sunt înconjuraţi de mulţimi de oa­meni. Deseori se aud strigăte: „Titoiştii nu vor reuşi să ne intimideze!“. Clici lui Tito nu izbuteşte să răzuiască lozincile revolu­ţionare de pe zidurile clădiri­lor din Belgrad! Cu atât mai puţin vor reuşi ei să şteargă din conştiinţa oamenilor mun­cii din Iugoslavia ideea care se coace, ideea necesităţii unei lupte hotărite şi organizate pentru reîntoarcerea Iugosla­viei în lagărul socualist! Din ziarul .Pentru pace trainică, pentru democrat­­ie populară nr. 23 (83),

Next