Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)
1950-06-12 / nr. 1757
Doi ani de la naţionalizare Se împlinesc doi ani de la actul revoluţionar al naţionalizării principalelor întreprinderi industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi. Ziua de 11 Iunie 1948 reprezintă un moment de cotitură în lupta revoluţionară dusă de clasa muncitoare din tara noastră, sub conducerea Partidului, pentru o viată mai bună, pentru socialism. In această zi, capitaliştii au fost isgoniti pentru totdeauna din întreprinderile naţionalizate, clasa muncitoare a devenit stăpânul principalelor mijloace de producţie industrială din tara noastră. In lupta de clasă împotriva burgheziei, proletariatul a cucerit o strălucită victorie istorică. Ea a fost posibilă datorită eliberării tării noastre de către glorioasele Armate Sovietice, eliberare care a dat putință clasei muncitoare din tara noastră, conduse de Paratidul ei, să cucerească puterea de Stat. Capitaliştii au folosit întreprinderile ca mijloace pentru stoarcerea de profituri prin exploatarea clasei muncitoare. Iar în întreaga perioadă de după 23 August 1944 capitaliştii au folosit întreprinderile ca fortăreţe împotriva desvoltării regimului democratic din ţara noastră. Actul revoluţionar al naţionalizării a dat o lovitură de moarte planurilor criminale ale capitaliştilor. Puterea economică a burgheziei a fost lovită la temelia ei. Trecerea principalelor mijloace de producţie industrială în proprietatea Statului nu a constituit o simplă schimbare a proprietarului întreprinderilor, ci o schimbare a raporturilor de clasă, trecerea întreprinderilor din mâinile burgheziei în mâinile Statului condus de clasa muncitoare. Astfel am putut trece la înfăptuirea visului celui mai scump milioanelor de exploataţi şi asupriţi din lumea întreagă : construirea socialismului. Măreţe sunt succesele pe care poporul muncitor din ţara noastră, condus de Partid, le-a dobândit în aceşti doi ani! Fabricile au fost reorganizate pe baze noi, utilajul uzat preluat de la capitalişti a fost în bună parte modernizat. Fabricile vechi îşi sporesc necontenit capacitatea de producţie, fabrici şi uzine noi răsar în toate colţurile ţării: la Iaşi şi la Arad, la Botoşani şi la Râşnov, la Târgovişte şi la Prundul Bârgăului. Regiuni pe care regimul burghezo-moşieresc le osândise la cumplită înapoiere sunt trezite la viaţă. Pulsează acum viaţă nouă în Nordul Moldovei şi în regiunea Maramureşului, în Oltenia, ca şi în Dobrogea unde se construeşte măreaţa lucrare de interes naţional, Canalul Dunăre-Atarea Neagră. Desvoltarea industriei socialiste dă lovituri nimicitoare duşmanului de clasă. Mulțumită ei, clasa muncitoare a putut trece la pregătirea condiţiunilor necesare transformării socialiste a agriculturii. Sub conducerea Partidului şi cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, noi păşim mereu înainte, pe drumul transformării Patriei noastre dintr’o ţară înapoiată, fostă semicolonie a trusturilor imperialiste din Apus, intr’o ţară cu o industrie şi o agricultură înaintată, ferită de crizele economice şi şomajul care sdruncină din temelii ţările capitaliste. Victoriile obţinute pe acest drum de tara noastră — ca şi de celelalte tari de democraţie populară, puternic şi multilateral ajutate de Uniunea Sovietică — constitue o confirmare vie a faptului că teoria genială a lui Lenin şi Stalin despre cuceri® rea puterii politice de către clasa muncitoare şi despre construirea socialismului, ca şi experienţa glorioasă a construirii socialismului în Uniunea Sovietică sunt aplicabile cu succes în toate ţările. Succesele economice dobândite în aceşti doi ani constitue o nouă dovadă minunată că muncitorimea ştie să conducă economia naţională FĂRĂ burghezie. ÎMPOTRIVA burgheziei, MAI BINE decât burghezia! In fruntea uzinelor si fabricilor naţionalizate Partidul şi Guvernul au trimis directori din rândurile muncitorilor Rezultatele obţinute desemint din nou, în practică, putreda teorie reformistă, după care muncitorii trebue mai întâi să înveţe arta conducerii şi numai după aceea să ia puterea din mâinile burgheziei. Să ridicăm deci cu curaj cadre muncitoreşti în posturi de conducere! Trecerea principalelor mijloace de producţie în mâinile clasei muncitoare a făcut cu putinţă planificarea producţiei desvoltarea largă a forţelor de producţie, a deschis posibilităţi largi de industrial- uizare socialistă. Faţă de anul 1948, producţia a crescut în 1949 cu peste 40®/» iar I- planul pe anul 1950 prevede ii o creştere a volumului total al producţiei industriale cu _ 37®/o faţă de producţia anului 1949. încă la începutul acest_tui an, producţia anului 1938 , a fost depăşită în sectorul siderurgic cu 53«/#. Datorită investiţiilor masive — 100 miliarde lei in 1949, 145 miliarde în 1950 • — industria noastră socialistă se desvoltă într’un ritm necunoscut încă până acum. Aplicând învăţăturile staliniste despre industrializarea socialistă, Partidul şi Guvernul acordă cea mai mare importanţă industriei grele producătoare de maşini-unelte, o bază a independenţei naţionale şi a desvoltării celorlalte ramuri industriale. Maşini complicate, utilaj petrolifer de tot felul, pe care altădată îl importam cu bani grei, se fabrică acum în ţară. Pentru prima dată, poporul muncitor din ţara noastră şi-a cucerit, sub conducerea Partidului, deplina independenţă politică şi economică! întrecerea socialistă — rod minunat al atitudinii noi faţă de muncă, al conştiinţei omului care munceşte pentru fericirea sa şi alor săi — cuprinde masse din ce în ce mai largi de muncitori, contribue la creşterea simţitoare a producţiei şi productivităţii muncii. Beneficiile întreprinderilor naţionalizate contribue în cea mai mare măsură la desvoltarea industriei, la mecanizarea agriculturii noastre, sunt destinate să satisfacă trebuinţele mereu crescânde ale poporului nostru muncitor. Astfel, în timp ce în ţările capitaliste tot greul impozitelor este aruncat pe spinarea masselor muncitoare, 68,5*/% din totalul veniturilor bugetului Statului nostru pe anul 1950 provine din acumulări socialiste, din beneficiile pe care întreprinderile naţionalizate Ie varsă Statului. Naţionalizarea a făcut cu putinţă aplicarea principiu!ui! socialist de retribuire, care asigură muncitorului un câştig cu atât mai mare, cu cât se strădueşte să producă mărfuri mai multe şi de calitate mai bună. I. anul 1949, salariul mediu pe întreaga industrie a crescut cu 30%. Pentru anul 1950, Planul prevede încă o creştere de 8% faţă de 1949. De asemenea, o parte din beneficiile întreprinderilor naţionalizate se întoarce în folosul direct al salariaţilor sub formă de salariu social. In tarile capitaliste, măcinate de contradicţii de neîmpăcat, şomajul, mizeria trlasselor muncitoare se adânceşte. In ţara noastră oamenii muncii privesc cu încredere viitorul, căci muncesc pentru desvoltarea economiei socialiste, pentru ridicarea continuă a nivelului lor de viaţă şi de cultură. Sarcini mari stau în faţa clasei muncitoare pentru a obţine noi şi noi victorii în opera de construire a socialismului. Fiecare întreprindere socialistă să devină o întreprindere bine gospodărită, rentabilă, care obţine succese tot mai mari în lupta pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei, pentru un regim sever de economii, pentru reducerea preţului de cost, etc. In acest scop este necesar ca oamenii muncii din toate întreprinderile să-şi sporească eforturile creatoare, să întărească disciplina muncii. Neîncetat trebuie să crească vigilenţa revoluţionară a masselor, căci duşmanul de clasă recurge la orice mârj şăvie pentru a dăuna întreprinderilor ce i-au fost smulse din mână, întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului să ia un tot mai mare avânt în toate întreprinderile noastre. Insuşindu-ne tot mai adânc experienţa sovietică, punând tot mai multă ordine în gospodărirea planificată a întreprinderilor să ne pregătim pentru măreaţa sarcină a înfăptuirii primului plan cincinal al R. P. R. Planul cincinal va pune sarcini măreţe în faţa clasei muncitoare , la sfârșitul anului 1955, va trebui să se producă anual 1.250.000 tone otel, 1 milion tone fontă, 8 milioane tone cărbune, etc. .Sunt cifre care stârnesc entuziasmul oamenilor muncii, căci ne arată viitorul luminos, viața fericită spre care ne conduce Partidul. Având în mână puterea politică şi principalele mijloace de producţie industrială — zi învăţând zi cu zi din luminoasa experienţă sovietică — clasa muncitoare, sub conducerea Partidului, păşeşte cu hotărîre înainte pe drumul construirii socialismului, pe drumul întăririi şi consolidării Patriei noastre, ştiind că în felul acesta contribue la întărirea forțelor păcii și a reprogresului care au în frunte marea Uniune Sovietică. I SERIA IN ANUL XIX Nr. 1757 4 PASIN! 4 LEI Luni 12 Iunie 1950 4 şarje de oţel în 24 ore OŢELUL ROŞU (de la corespondentul nostru). Echipele de oţelari de la cuptorul Nr. 2 al uzinelor Oţelul Roşu îşi sporesc eforturile în întrecerea socialistă pentru a realiza lozinca. „Nicio şarjă peste 6 ore“ Lucrând după metoda sovietică de elaborare a şarjelor rapide, au izbutit să elaboreze în ziua de 5 iunie, 4 ŞARJE DE OŢEL cu o durată medie de 5 ore şi 40 de minute. In această zi, programul de producţie al acestui cuptor a fost depăşit cu 57,8°/e. Echipa condusă de prim-topitorul Căciulat Dionisie, din schimbul maistrului Timişan Lazăr, a elaborat o şarjă în 5 ore şi 45 de minute, dând cu 28,8/o mai mult oţel pe oră şi metru patrat suprafaţă vatră de cuptor. Echipa primtopitorului Marta Gavră, din schimbul maistrului Focht Engelbert, a elaborat o şarjă în numai 5 ore şi 40 de minute producând cu 31,5 t/o mai mult oţel pe oră şi metru patrat suprafaţă de vatră. In ziua de 6 iunie, echipa primtopitorului Tomastek Ştefan, de la acelaş cuptor, a dat o şarjă în numai 5 ore şi 30 minute. Minereu de cupru, plumb şi zinc în contul lunii Octombrie BALA MARE (dela corespondentul nostru). La exploatările Combinatului Baia Mare ,minerii intensifică întrecerea socialistă pentru a scoate tot mai mult minereu de cupru, plumb şi zinc, atât de necesar industriei noastre în plină desvoltare. Zeci de echipe de mineri, organizându-şi mai bine munca şi folosind din plin timpul de lucru reuşesc să depăşească programele zilnice, dând minereu in contul lunilor viitoare. Astfel, la exploatarea Săsar, echipele tânărului miner Hoţea Alexandru şi a lui Samoilă Mihai care lucrează cu 3 perforatoare la un abataj dau minereu în contul lunii Octombrie. La Înaintare, echipele minerului Daubner Iuliu şi a lui Săsăran Gheorghe III lucrează şi ele in contul lunii August. La exploatarea Herja, echipa minerului fruntaş Horvath Ludovic, care lucrează la înaintări, scoate acum minereu în contul lunii August, iar echipele lui Rais Gheorghe și Casnic Alexandru, dau minereu în contul ultimelor zile ale lunii Iulie. Numeroase alte echipe lucrează deasemenea în contul lunii viitoare Noi sonde de gaz metan (Dela C. Brandlhoffer, corespondent). — Muncitorii şi tehnicienii dela Sarmăşel — Târnava Mică au terminat, zilele trecute, forarea sondei de gaz metan Nr. 22, depăşind prevederile planului de lucru cu 27,5Vo. însemnate succese s’au obţinut şi la sondele 23 şi 27. Aici echipele de foraj au depăşit prevederile programului de producţie cu 19®/1. In întrecerea socialistă s’au evidenţiat, în mod deosebit, sudorul electric Costea Gri gore, echipa de montatori a lui Moldovan Ion, echipa de lăcătuşi a lui Oprişor Gh. şi echipa de dulgheri a lui Haimaşi Ştefan. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! La cariera Ovidiu au sosit noi maşini din U. R. S. S. CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — La cariera Ovidiu din sectorul Năvodari, a sosit zilele acestea un nou transport de maşini din Uniunea Sovietică, care vor uşura cu mult munca constructorilor Canalului şi în aceet timp vor grăbi ritmul construcţiilor. Maşinile şi utilajul sosite în acest nou transport vor servi pentru construirea marilor ateliere ce se vor înfiinţa în curând pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră. Au împlinit planul de producţie pe primul semestru TURDA (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Proletarul" din Turda au reuşit ca până în ziua de 7 Iunie să îndeplinească Întregul program de producţie al primului semestru. Din această zi, ei produc materiale refractare in contul lunii Iulie Pentru o recoltă îmbelşugată, Ţăranca muncitoare Ioana Spanca a ieşit prima la secerat CRAIOVA. (de la corespondentul nostru). — încă din dimineaţa zilei de 5 Iunie, ţăranii muncitori din comuna Terpeziţa, judeţul Dolj, au ieşit la seceratul oraşului. Până în seara zilei de 8 iunie ei au secerat 15 ha. de orz din cele 50. Prima care a ieşit la secerat a fost ţăranca muncitoare Ioana Spancă. întovărăşiri pentru desmiriştiri şi arături de toamnă Convingându-se de avantajele lucrării pământului cu mijloace mecanizate, 50 ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Fântânele, jud. Iaşi, s’au întovărăşit şi au încheiat contracte cu S.M.T.Vlădeni pentru lucrările de desmiriştit şi alături de toamnă. (Agerpres), REŞIŢA (dela corespondentul nostru). In toate comunele plăşii Bocşa, judeţul Caraş, ţăranii muncitori se pregătesc pentru strângerea recoltei. Comitetele Provizorii din plasă au început pregătirile pentru stabilirea locului de aici pentru treer şi au mobilizat ţăranii muncitori la construirea unui pătul spaţios pentru înmagazinarea recoltei de porumb. Ţăranii muncitori din comunele Bocşa Vasiovei, Ezeriş şi Ocna de Fier au tăiat şi transportat din pădurile Bichiştin şi Valea Moraviţei, materialul lemnos necesar construirii palidului, care va avea o capacitate de 30 vagoane. Pregătiri pentru înmagazinarea recoltei în plasa Bocşa- Caraş Ceferiştii de la Iaşi intensifică repararea vagoanelor IAŞI (de la corespondentul nostru). In ziua de 7 iunie, muncitorii şi tehnicienii de la secţia Il-a a Atelierelor C.F.R. Nicolina-Iaşi au predat cel de-al 96-lea vagon reparat care poartă inscripţia: „Bun pentru recoltă". In prezent, muncitorii dau zor pentru a repara, și celelalte vagoane, prevăzute pentru campania agricolă. In acelaş timp, muncitorii au format mai multe echipe care lucrează la repararea primelor două locomobile sosite în ateliere, necesare treerişului Prima locomobilă va fi pusă în stare de funcţiune până la 12 iunie. Alte 2 echipe de la Atelierele C.F.R.-Nicolina-Iaşi au plecat în comunele Târgu Frumos şi Vânători, pentru a intensifica reparaţia maşinilor şi uneltelor agricole. Cooperativele din plasa Râciu-Mureş nu sunt aprovizionate cu unelte TG. MUREŞ (dela corespondentul nostru). La unele cooperative din judeţul Mureş lipsesc uneltte agricole ca: sape, coase, seceri, etc. De pildă, in plasa Râciu s’au trimis numai 42 coase, 60 seceri şi 45 sape. Acestea au fost primite la 25 Mai, dar nici până azi nu au fost vândute deoarece nu se cunosc preţurile. Uniunea judeţeană a Cooperativelor de Consum trebue să ia măsuri grabnice pentru înlăturarea acestor lipsuri. Pregătiri pentru recoltare la Erbiceniaşi IAŞI (De la corespondentul nostru). Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea Partidului şi a Guvernului privitoare la campania de recoltare, Comitetul Provizoriu al comunei Ebriceni a pornit de îndată la muncă, urmărind îndeaproape felul cum se desfăşoară lucrările de reparare a maşinilor şi uneltelor agricole. Pentru repararea acestora, este folosit atelierul de fierărie al cooperativei, unde numai în ultimele zile au fost reparate 8 care şi numeroase unelte. Totodată Comitetul Provizoriu din această comună se ocupă şi de amenajarea drumurilor din jurul comunei. La aceste lucrări el primeşte ajutorul serviciului tehnic. Până in prezent s’au săpat 2 km. de şanţ şi s’au transportat circa 500 metri cubi de piatră şi 700 m. c. nisip ce urmează a fi împrăştiate pe şosea. Deasemenea, s’au luat măsuri pentru amenajarea ariilor şi pentru procurarea butoaielor, găleţilor şi a pompelor de incendiu. In comuna Erbiceni existau însă mai multe magazii destul de încăpătoare pentru adăpostirea recoltei din anul acestia. Amenajarea lor n’a constituit încă o preocupare pentru Comitetul Provizoriu. Până la 2 iunie nu s-a luat nicio măsură pentru repararea şi desinfectarea acestor magazii. Comitetul Provizoriu al comunei Erbiceni-Iaşi trebue să înceapă de îndată pregătirea acestor magazii, pentru ca grâul şi celelalte cereale să fie înmagazinate și păstrate cât mai bine. Plasa Aradul Nou în urmă cu repararea maşinilor Plasa Aradul Nou din judeţul Arad a rămas mult în urmă cu repararea maşinilor necesare recoltării. Aceasta senato reşte Unsei de preocupare a Comitetului Provizoriu de plasă care nu a executat un control temeinic pe teren. Comitetele Provizorii comunale nu au fost mobilizate în acest sens de către Comitetul Provizoriu de plasă, ceea ce a făcut ca în Plasa Aradul Nou până la 7 iunie din cele 26 batoze programate să fie reparate doar una iar din cele 10 locomobile doar 3. in numărul de azi: • O DATĂ MEMORABILĂ NOSTRU, IN ISTORIA POPORULUI (pag. 2-a) • SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ A ACADEMIEI R. P. R. (pag. 2-a) • DUPĂ DOI ANI... (pag. 2-a) • SĂ LĂRGIM ŞI SĂ ADANCIM NECONTENIT MIŞCAREA PENTRU APĂRAREA PĂCII 1 — Articol de fond din „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară I", Nr. 23 (83), (pag. 3-a) In cinstea Congresului U. F. D. R. O muncitoare de la fabrica „Firetul“ a început sa lucreze la patru războaie mari Nu de mult, Vlasta Toader, muncitoare la fabrica de benzi izolatoare pentru industria electrică „Firetul” din București, a semnat Apelul pentru interzicerea armei atomice. De atunci normele celor două războaie la care lucrează au început să fie zilnic înlocuite cu altele noi, graficul producţiei a prins să urce. — In felul acesta trebue să ne întărim semnăturile pe Apel, să luptăm pentru pace, — spunea tovarăşa Vlasta tovarăşelor ei de lucru. Organizaţia de partid, sindicatul, conducerea fabricii au sprijinit-o. A fost trimisă la fabrica „Firul Roşu” din Timişoara, pentru schimb de experienţă. Maistrul fabricii i-a explicat metodele de muncă sovietice, sistemul „marş. rut“, a îndemnat-o sa pornească pe calea ţesătoarelor sovietice. In ziua de 5 iunie, strădaniile ei au fost încununate de succes. Patru războaie de 4 metri şi jumătate lungime duruiau ascultătoare sub privirea ei atentă. In cinstea Congresului U.F.D.R., Vlasta Toader reuşise să lucreze benzi izolatoare la 4 războaie. Alături de ea, a invăţat să lucreze şi tovarăşa Ion Ana, din schimbul de după amiază. Din primele zile normele la cele 4 războaie au fost depăşite cu 15-32°/«, benzile rămânând de calitate bună. Vlasta Toader şi Ion Ana nu sunt meritate de partid dar ca multe alte zeci şi suta de mii de femei din ţara noastră ştiu că drumul către o viaţă fericită, ferită de ameninţarea unui nou măcel, trece şi prin războaiele lor de ţesut. „Lupta noastră pentru pace, pentru bunăstare, nu trebue să se expreasă in pragul Congresului U.F.D.R. — spune Vlasta Toader. Prin succesele noastre în producţie, să participăm la lupta pentru întărirea ţării noastre şi apărarea păcii”. Muncitoarele de la „Oţelul Roşu“ obţin succese în producţie OŢELUL ROŞU (de la corespondentul nostru). In cinstea Congresului U.F.D.R., muncitoarele de la uzinele „Oţelul Roşu” depun eforturi sporite în întrecerea socialistă obţinând succese în producţie. Astfel, la fabrica de şamotă, tovarăşele Ioana Maria, Căciulat Floarea, decorate cu „Medalia Muncii", Ruvilă Ana şi Untu Anica precum şi echipa tovarăşei Craznic Brânduşa au obţinut însemnate depăşiri de normă. Acordând o deosebită elen.-' ţi© calităţii produselor, muncitoarele de la fabrica de şamotă au lucrat cărămizi de cea mai bună calitate. Fiecare din cei peste 10 milioane de semnatari ai Apelului să devină un luptător activ pentru pace! Ori după amiază numeroase echipe alcătuite din membri ai Comitetelor de luptă pentru pace au străbătut cartierele Capitalei. Echipele au mers din casă în casă, au stat de vorbă cu fiecare om, cu fiecare tânăr şi bătrân, urmărind să dea viaţă Hotărîrii Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. care cere ca fiecare din peste cei 10 milioane cetăţeni ai R.P.R. care au semnat Apelul să devină un luptător activ pentru cauza păcii! Pretutindeni echipele au fost primite cu bucurie, ca nişte adevăraţi soli ai frontului păcii Ele au explicat cetăţenilor că lupta pentru pace nu s’a sfârşit odată cu campania de strângere a semnăturilor ci că trebue dusă mai departe cu şi mai multă vigoare. Adresându-se gospodinelor, membrii echipelor le-au arătat ce mare rol le revine femeilor în lupta pentru pace. In clișeu, una din numeroasele echipe care au mers din casă in casă, stând de vorbă cu locatarii imobilului de pe Str. Antim Nr. 27. La 20 iunie începe marea cursă ciclistă „Lupta pentru pace“ Începând din ziua de 20 iunie, se va desfăşura una dintre cele mai mari şi însemnate manifestări sportive ale anului, cursa ciclistă „LUPTA PENTRU PACE”. Cei mai buni ciclişti din ţară , printre care se găsesc membrii echipei noastre naţionale: Marin Niculescu, C. Şandru, E. Norhadian, N. Chicomban, Gh. Negoescu, Tr. Chicomban — se vor întrece pe un traseu care măsoară peste 1500 km., îmspărţit în 11 etape. Iată programul desfăşurării acestei curse cicliste: Etapa I: Bucureşti — Buzău (20.01); etapa II: Buhzău — Bacău (21.VI); etapa III: Bacău — Iaşi (22.VI); zi de repaus la Iaşi (23.VI); etapa IV: Iaşi — Fălticeni (24.VI); etapa V: Fălticeni — Vatra Dornei (25.VI); etapa VI: Vatra Dornei — Bistriţa (26.VI); etapa VII: Bistriţa — Cluj (27.VI); zi de repaus la Cluj (28.VI); etapa VIII: Cluj — Huedin — Cluj (29.VI); etapa IX: Cluj — Sibiu (30.VI); etapi X: Sibiu — Braşov (LVII) ; etapa XI: Braşov — Bucureşti (2.VII). Traseul marii curse cicliste „Lupta pentru pace”. Lozinci revoluţionare pe zidurile Belgradului Oamenii muncii din Iugoslavia, în condiţiile cumplitei terori fasciste a călăului Rankovici, nu încetează lupta împotriva clicii lui Tito. Nici provocările, nici execuţiile, torturile şi închisorile, nici calomniile nu pot opri procesul în continuă creştere al rezistenţei popoarelor Iugoslaviei, care luptă pentru fidelitate faţă de Uniunea Sovietică, faţă de lagărul democratic şi marele Stalin. Este extrem de semnificativ faptul că chiar în bârlogul clicii fasciste, Belgrad, pe zidurile clădirilor apar tot mai des inscripţii care cheamă la luptă activă împotriva regimului fascist, la fidelitate faţă de Uniunea Sovietică. Zilele acestea, în sectorul 4 din Belgrad, pe strada Mutapov, au apărut lozincile: „Jos clica fascistă a lui Tito Rankovici!“, „Trăiască marele nostru tovarăş Stalin!“. Poliţia şterge cu zel inscripţiile, dar şi după această operaţie ele se pot citi clar. Ienicerii lui Rankovici sunt nevoiţi să răzuiască zidurile. In timpul acestei operaţii, de multe ori ei sunt înconjuraţi de mulţimi de oameni. Deseori se aud strigăte: „Titoiştii nu vor reuşi să ne intimideze!“. Clici lui Tito nu izbuteşte să răzuiască lozincile revoluţionare de pe zidurile clădirilor din Belgrad! Cu atât mai puţin vor reuşi ei să şteargă din conştiinţa oamenilor muncii din Iugoslavia ideea care se coace, ideea necesităţii unei lupte hotărite şi organizate pentru reîntoarcerea Iugoslaviei în lagărul socualist! Din ziarul .Pentru pace trainică, pentru democratie populară nr. 23 (83),