Scȃnteia, septembrie 1950 (Anul 19, nr. 1825-1850)

1950-09-01 / nr. 1825

Nr. leáS Igor Rassadin a fost cu­prins de o oarecare nelinişte când a aflat că la adunarea de partid a atelierului se va discuta cum­ merge învăţă­mântul în cercurile de studii. N’a trecut nici o lună de când numele lui a apărut în ziarul de perete pe lista ce­lor care au întârziat de câ­teva ori la cursuri, având şi câte o absenţă nemotivată Autorul notei sublinia că o a­­semenea lipsă de disciplină este inadmisibilă. Cu toate acestea, mecani­­­cul Rassadin nu şi-a însuşit îndeajuns această critică to­vărăşească. Ce-i drept, el a început să se pregătească mai bine pentru lecţii, dar uneori tot mai întârzia, tulburând prin aceasta activitatea nor­mală a cercului. Tovarăşii din cercul de studii i-au reproşat că nu respectă colectivul şi l-au prevenit că purtarea sa va fi discutată la adunarea generală de partid. Iată de ce adunarea Ce urma să se ţină d neliniştea. — încă în ajunul şedinţei — povesteşte Artemiev, membru in biroul organizaţiei de par­tid — am văzut că Rassadin suferă şi-i pare cu adevărat rău că a dat dovadă de lipsă de disciplină. La adunarea de partid a fost aspru criticat, într’un mod tovărăşesc, prin­­cipial. Astăzi el este unul dintre cei mai buni elevi, at­ât în ceea ce priveşte studiile cât şi disciplina. Acest exemplu dovedeşte din plin forţa criticii bolşe­vice. Ea ajută la educarea comuniştilor şi la imbunătă­ţirea învăţământului de par­tid. Biroul organizaţiei de par­tid este totdeauna la curent cu felul în care lucrează fie­care cerc de studii, şcoală po­litică, seminar, precum şi cu ajutorul de care are lievoe fiecare propagandist sau elev — Noi căutăm să conducem în mod concret munca de propagandă, să cunoaştem în­deaproape activitatea fiecărui propagandist şi elev — spune Evghenia Globaciova, secre­tarul organizaţiei de partid Nu este şedinţă a biroului sau adunare de partid la care să nu se atingă direct sau indirect problema muncii cercurilor de studii şi a şco­lilor politice. Când biroul de partid discută un raport des­pre creşterea organizaţiei de partid a atelierului de pildă, sau despre munca agitatori­lor, el se interesează neapa­rat de felul cum învaţă tine­rii comunişti sau agitatori ") Urmare din Nr. 1816 din ÎS .VIII.a.c. al ziarului nostru. In afară de aceasta, din dis­cuţiile cu comuniştii iţi poţi face oricând o ideie de felul cum se pregătesc pentru cursuri, ce anume citesc. Toate acestea au făcut ca fie­care membru al organizaţiei de partid să depună eforturi serioase pentru a-şi ridica nivelul ideologic şi politic. Problemele învăţământului de partid sunt examinate sis­tematic în şedinţa biroului organizaţiei de partid şi la adunările de partid. In prea­labil, un grup de comunişti studiază în amănunt cum se desfăşoară lecţiile în şcolile politice sau în cercurile de studii, stau de vorbă cu pro­pagandiştii, cu auditorii şi cu activiştii. Aceasta dă posi­bilitate biroului sâ aprecieze just adevărata situaţie în di­feritele verigi ale reţelei în­văţământului de partid şi să înlăture la timp lipsurile. De pildă, când a fost con­trolată munca cercului con­­dus de propagandistul Feo­­dorov, s-a văzut că din motive familiare comunistul Perfiliev a fost nevoit sâ lipsească de la câteva lecţii. Din însăr­cinarea organizaţiei de partid pentru ca Perfiliev să nu ră­mână în urmă faţă de tova­răşii săi din cercul de studii, propagandistul i-a dat lui Perfiliev câteva consultaţii în afara orelor de curs. Participarea regulată a mem­brilor biroului organizaţiei de partid la lecţiile cercurilor de studii şi ale şcolilor poli­tice joacă un rol important in îmbunătăţirea muncii de propagandă. Membrii birou­lui au grijă ca experienţa ce­lor mai buni propagandişti să fie aplicată în întreaga reţea a învăţământului de partid La una dintre consfătuirile biroului organizaţiei de par­tid, propagandiştii au cerut să li se dea posibilitatea de a asista la lecţiile celorlalţi conducători de cercuri pentru a face schimb de experienţă înainte schimbul de expe­rienţă nu putea fi practi­cat fiindcă toate cercurile de studii din fabrică ţineau cursuri in aceeaşi zi. In noul an şcolar, biroul organizaţiei de partid a hotărît să reorga­nizeze programul de lucru al reţelei învăţământului de par­tid în aşa fel, încât oricare dintre conducătorii de cerc să poată asista la lecţiile ce­lorlalţi. Pe de altă parte, propagan­diştii înşişi îşi ridică sistema­tic nivelul ideologic. Cu trei săptămâni înainte de încheierea anului şcolar, e­­levii tuturor cercurilor de stu­dii şi ai şcolilor politice au­ început să repete materia în­văţată, să sintetizeze Cunoştin­ţele dobândite. Organizaţia de partid a avut grijă ca seminariile recapi­tulative să se desfăşoare in toate verigile sistemului în­văţământului de partid într’o atmosferă animată, tovără­şească, şi să nu se transforme în examene. S’a recomandat de pildă să nu se dea dinainte „chestionare”. Pregăti­ndu-se pentru seminariile recapitula­tive, elevii trebue doar să-şi sistematizeze şi să şi clarifice cunoştinţele. In legătură cu aceasta, pro­pagandiştii au avut de învins o dificultate. In cursul anului s-a studiat un material vast iar pentru verificarea cu­noştinţelor unui număr de 12—15 auditori nu s-au rezer­vat decât 4—6 ore. Soluţia a fost totuşi găsită. La semina­riile recapitulative, propagan­diştii au pus in discuţie nu­mai problemele centrale, de bază, din capitolele studiate în cursul anului. Aceste seminar­i­rii au dat rezultate bune. Ele au arătat că întreaga organi­zaţie de partid a fabricii — alcătuită din peste 200 meta­bri de partid — îşi însuşeşte cu succes învăţătura marxist-le­­i­niniită şi îşi ridică necontenit­ nivelul ideologic şi politic. 15 membri de partid dintre auditorii cercurilor au fost trimişi la cursurile de propa­gandişti. In noul an şcolar (1050—51) vor conduce ei în­şişi cercuri de studii şi şcoli politice. Creşterea ideologică a co­muniştilor a avut drept ur­mare îmbunătăţirea întregii munci de partid in fabrică. Creşte activul de partid, cresc rândurile organizaţiei de par­tid In ultimele 9 luni au fost primiţi în partid 23 munci­tori şi muncitoare, iar 48 muncitoare tinere au intrat în rândurile Comrometo­n. Or­ganizaţia de partid a fabricii ,Slava“ se ocupă neobosit de educaţia bolşevică a comuniş­tilor şi a celor fără de par­tid. Din colectivul de munci­tori ai fabricii ,Java“ fac parte mulţi activişti de sea­mă pe târâm obştesc, deputaţi ai Sovietului orăşenesc şi ai Sovietelor raionale din Mos­cova, membri ai Comitetului raional de partid şi ai Comi­tetului sindical regional. Insu­fleţiţi de măreaţa învăţătură a lui Lenin şi Stalin, membrii de partid şi comuniştii fără de partid de la fabrica „Java“, ca şi întregul popor sovietic, luptă cu entuziasm pentru îndeplinirea înainte de ter­men a planului cincinal stalinist de după război, întă­resc neîncetat forţa marii lor Patrii Socialiste. (Sfârşit) Din experienţa P. C. (b) al U. R. S. S. Organizaţia de partid conduce învăţământul de partid al comuniştilor*1 de T. Mod­gvrişvili şi G. Vladimirov III M­MMm* efrHWUwdmtU' Lupta pentru economii 8 maşini auto, 1 strung şi 2 tractoare redate producţiei Tovarăşii Păunescu Şt., Bă­nică Ia­Şl Brătescu Alexandru de la atelierul de reparaţii­ auto „Snvrompetrol“ Moreni-Prahova au reparat şi repus în funcţiune Un strung aruncat la fier vechi. Exemplul lor a fost urmat şi de alţi tovarăşi. Duhan Constan­tin, Nedelcu Gh. şi Costache Gh. au reparat şi redat produc­ţiei, cu 20 zile înainte de ter­men, 2 tractoare care nu erau folosite. La fel tovarăşii Baruţ Aurel, Tălpoiu Clement, Ioana V., An­­dronache ,, Teodorescu Gh. şi alţi 10 muncitori au reparat şi repus în funcţiune 8 maşini­ auto majoritatea reformate. S-a realizat cu această ocazie o economie de 1.362.000 lei. M. Teodorescu corespondent 285 tone combustibil economisit la depoul C.F.R.­Piatra Olt Muncitorii depoului C.F.R.­­Piatra-Olt, jud. Romana­!, au realizat în cursul lunii trecute însemnate economii de combus­tibil. .Mecanicii Voicu Gheorghe şi Vasile Dumitru şi fochiştii Şer­­ban Dumitru şi Vasile Ionel, de pe locomotiva Nr. 50.749 au rea­lizat o economie de 52,8 tone combustibil. Mecanicii Nicola Radu şi Ciobanuu Marin îm­preună cu fochiştii Bărbulescu Ion şi Preda Petre de pe loco­motiva Nr. 50.507 au realizat o economie de 46 tone combus­tibil. In întreg depoul s’a realizat o economie de 285 tone com­bustibil convenţional şi 411 kg. ulei. Georgescu Ştefan corespondent însemnate recuper­ări de materiale la Petrolifera „Mun­tenia“-Moreni Muncitorii și tehnicienii Pe­troliferei „Muntenia“-Moreni- Prahova au realizat prin recupe­rări de materiale însemnate eco­nomii. Maistrul sondor şef Voicu Mihalache şi-a luat angajamen­tul ca, împreună cu echipa sa, să strângă în 20 zile, 3.000 me­tri burlane detubate. Acest an­gajament a fost realizat şi chiar depăşit, întreaga echipă a strâns şi transportat la depozit 6.143 metri burlane. In munca de clasare şi stivuire, s-a eviden­ţiat în mod deosebit echipa ma­­nipulantului M. Pleşoiu. Tot echipa tov. Voicu Miha­lache a recuperat încă 196,20 metri burlane precum şi diferite alte scule şi materiale în valoare totală de 360.763 lei. Echipa mecanicului Traian Vătan compusă din tovarăşii mecanici Helian Dumitru, Dra­­gomir Ioan, Bulgărea Grozea, Dumitrache Voinea şi sondorul Stoichiţă Zaharia a reparat 3 ven­ti­-» de 2” de înaltă presiu­ne şi au recuperat 50 kgr. şuru­buri de 1,1/3”, toate în valoare de 71.000 lei. Câşu Ion corespondent Deşeuri valorificate la Atelierele C. F. R. Nicolina-Iaşi Tovarăşul Chirilă Dumitru, dela Atelierele C.F.R. Nicolina- Iaşi, împreună cu echipa sa, şi-a luat angajamentul să execute în primele 20 zile ale lunii August programul de lucru pe Întreaga lună şi să confecţionez© 200 dălţi de mână din deşeuri de oţel. El a reuşit să se achite cu cinste de angajamentele lua­te, confecţionând pe deasupra, tot din deşeuri, un număr de 24 balamale basculante; Hotărît să întâmpine cu noi succese în muncă Congresul Co­mitetelor de luptă pentru pace, tov. Chirilă Dumitru, împreună cu echipa sa, şi-a luat angaja­mentul să confecţioneze din de­şeuri de oţel un număr de 300 dornuri de mână şi 100 chel­nere. Puşcaşu­ Gh. corespondent Au economisit materiale La ţesătoria „Ivănuş Constan­tin" din Brăneşti-Dâmboviţa au luat fiinţă pe la jumătatea lunii iulie 3 brigăzi de economii. Imediat după constituire, mem­brii lor au început să lucreze în­tr’un chip nou reuşind în scurt timp să facă mari economii de materiale. Astfel, brigada mecanici con­dusă de Coman Stan a confecţio­nat din deşeuri de lemn şi alu­miniu, 2 valţuri pentru maşinile de la albitorie şi 15 fântâni arte­ziene pentru farfurii, economisind astfel materiale in valoare de 150.000 lei . Brigada de la secţia de lemnărie, întrebuinţând armătura suveicilor rupte la confecţionarea suveicilor noi, a economisit 140.000 Iei. I. Metra ti corespondent Călim Comitetul Central al Partidului muncitoresc Român Tovarăşului Gh. ,Gheor­ghiu-Dej Vă mulţumesc din toată inima, Dv»„ membrilor Partidului Muncitoresc Român şi tuturor oamenilor muncii din România pentru saluturile frăţeşti fierbinţi trimise partidului nostru şi întregului popor coreean cu prilejul celei de a cincea ani­versări a eliberării Coreei de sub asuprirea stăpânirii co­loniale japoneze de către forţele armate ale eroicei Armate Sovietice. Phenian, 25 August 1950. Preşedintele Partidului Muncii din Coreea Ksm Ir Sen SCÂNTEIA Mesajul de salut al savantului francez Henri Wallon către partizanii păcii din ţara noastră sesiunii Biroului Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii şi Congresului U.I.S., au trans­mis, prin trimisul special al Agenţiei „Agerpres”, mesaje, de salut către partizanii pă­cii din R.P.R., care se pregă­tesc să întâmpine sărbăto­reşte Congresul Comitetelor de luptă pentru pace. Marele savant francez Henri Wallon a adresat următorul salut: „Urez poporului român care îşi alege delegaţii pentru Con­gresul Comitetelor de luptă pentru pace, să mobilizeze toate forţele sale vii, muncitori, ţărani muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, tineri şi vârstnici, astfel încât în inima fiecăruia şi din eforturile unite ale tuturor să se înalţe un zid de ne­­trecut în calea războiului. Republica Populară Română a dat dovezi de o astfel de vitalitate care arată că ea va aduce şi de aci înainte o con­tribuţie importantă la lupta pentru pacea popoarelor”. Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., care va avea loc între 9—12 Septembrie la Bucureşti, con­stitue o importantă manifes­tare a hotăririi milioanelor de oameni cinstiţi din ţara noa­stră de a apăra pacea. Odată cu apropierea acestui eveniment, o serie de savanţi şi fruntaşi ai mişcării mon­diale a partizanilor păcii, care se aflau la Praga cu prilejul înfierăm bombardamentele sălbatice ale imperialiştilor americani asupra oraşelor şi satelor din Coreea Telegrame de protest trimise Consiliului de Securitate al O.N.U Dând glas indignării lor îm­potriva criminalei agresiuni ame­­ricane în Coreea, oamenii muncii din ţara noastră continuă sa trimită telegrame de protest Consiliului de Securitate al Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „Ciocanul” din Nadrag, scriu în telegrama adresată preşedintelui Consiliului de Securitate, I. A. Malik: „In fierăm atacurile sângeroase şi bombardamentele sălbatice ale imperialiştilor americani asupra oraşelor şi satelor din Coreea şi cerem Consiliului de Securitate să oblige guvernul american să-şi retragă imediat trupele din Coreea şi să înceteze bombar­damentele barbare asupra popu­laţiei paşnice coreene“. Cu aceeaşi revoltă se adresează Consiliului de Securitate munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii I.M.B.-Timişoana, înfie­rând criminala agresiune impe­rialistă şi cerând încetarea bom­bardamentelor ce ucid in massă copil, femei şi bătrâni. Cei 2.000 muncitori şi tehni­cieni ai Gospodăriei Agricole de Stat fruntaşă Chirnogr­i­fov, au trimis deasemenea o telegramă de protest împotriva agresiunii americane din Coreea. Au trimis deasemenea tele­grame de protest organizaţiile U.F.D.R. din jud. Dolj şi Vâlcea, organizaţia U.T.M. din Vâlcea şi organizaţiile Frontului Plugari­lor din B­hor, Vlaşca etc. In numele credincioşilor şi clerului ortodox din judeţul Te­cuci, protoereul judeţului, preotul Vasile Cristea, a înfierat atro­cităţile comise prin bombarda­mentele americane în Coreea a­­supra populaţiei paşnice şi ne­vinovate şi a cerut retragerea imediată a armatelor de invazie americane. „Cerem încetarea răz­boiului criminal din Coreea,­ care este o flagrantă încălcare a­­ moralei, iar poporul coreean să-şi­­ hotărască singur soarta”. In numele credincioşilor evrei din judeţul Bihor, rabinul Ausch Aron a adresat o telegramă de protest cerând Consiliului de Se­curitate să ia măsuri grabnice şi energice ca bombardamentele săl­batice săvârşite asupra satelor şi oraşelor din Coreea de aviaţia a­­mericană să ia sfârşit, întruniţi în adunări, ţăranii muncitori trimit deasemenea te­legrame de protest Consiliului de Securitate împotriva agresiunii americane în Coreea. Astfel de telegrame s-au trimis de către ţăranii muncitori din comunele Bădeşti-Mureş, Izvorul Mureşului- Mureş, Şopotul Vechi-Caraş, Bu­­deşti şi Jibiea-Argeş, de ţăranii muncitori de naţionalitate sârbă din Măceşti şi Po­je­jena de Sus- Caraş, etc. (Agerpres). Consiliului de Securitate al O. N. U. Plini de amărăciune şi adânc îndureraţi în inimile noastre de ecoul suferinţelor bătrânilor, femeilor şi copiilor nevinovaţi din Co­reea, transformată în cel mai chinuitor iad de bombardamentele fără milă ale aviaţiei americane, care distruge satele şi oraşele cu spi­talele şi şcolile lor, de sub ale căror dărâmături se aud gemetele co­piilor lipsiţi de apărare şi ale bătrânilor muribunzi, credincioşii şi clerul Bisericii Ortodoxe Române, prin mine şi Sf. Sinod, îşi ridică glasul întru apărarea dreptăţii şi protestează împotriva sălbăticiilor aviaţiei şi atrocităţilor armatei americane în Coreea. Este ştiut de toată lumea că peste micul popor coreean au nă­vălit armatele Statelor Unite ale Americii. Lăcrămile femeilor, copiilor şi bătrânilor din îndurerata Coree, chinurile şi suferinţele din iadul în care-i ţin bombardamentele săl­batice şi inumane ale armatei americane, se fac auzite până la mar­ginile pământului şi urcă până la porţile cerului. Credincioşii, clerul şi Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române condamnă această acţiune americană de exterminare a paşnicei popu­laţii coreene şi fac un călduros apel către creştinii din rândurile ar­matei americane să înceteze samavolniciile şi bombardamentele, să înceteze războiul ucigaş şi nedrept şi să se retragă din Coreea. In acelaş timp ne îndreptăm rugămintea noastră fierbinte către Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, organ de pază al păcii mondiale, să ia toate măsurile pentru o cât mai grab­nică soluţionare paşnică a conflictului războinic din Coreea. Justinian Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din Republica Populară Română Cerem cu hotărîre plecarea imperialiştilor americani din Coreea Tovarăşi, In cadrul meetingului ce s’a ţinut în secţia noastră, in ziua de 21 August, a. c„ am luat cunoştinţă de actele banditeşti săvârşite de agresorii americani în Coreea. De aceea, m’am hotă­rît să fac această scrisoare, prin care ca şi ceilalţi oameni ai muncii cer cu hotărîre plecarea imperialiştilor americani din Coreea şi încetarea barbarelor bombardamente efectuate asupra oamenilor paşnici, asupra fe­­meilor şi a copiilor. In numele oţelarilor de la Comns­binatul Siderurgic Hunedoara, exprim solidaritatea noastră cu lupta victorioasă a eroicului tem­por coreean. Pentru a contribui la stabili­­rea unei păci trainice In toată lumea nu vom precupeţi niciun moment forţele noastre pentru a da oţel cât mai mult Şi de bună calitate, conştienţi că În­tărind «cumpa noastră Patrie întărim lagărul păcii şi lovim în sălbaticii imperialişti anglo­­americani, care ar vroi să abată asupra ţării noastre şi lumii în­­tregi nenorocirile pe care le provoacă în Coreea. Olach Ştefan prim topitor la cuptorul nr. 5 al oţelăriei Siemens Martin de la Combinatul Siderurgia Hunedoara Şedinţele de spiritism ale lui Acheson da O. Zaslavsk­i Să evoci fantome din lumea celor morţi şi să stai la taifas cu ele este o treabă care dă multă bătaie de cap, chiar şi în lumea spiritiştilor. De obi­­cei, cei obsedaţi de spiritism se aşează in jurul unei mesu­­ţe rotunde, ţinându-se de mâini şi tremurând de încor­dare. Măsuţa dănţuieşte, după care apare o umbră de nevă­zut. I se pun, întrebări mai mult sau mai puţin nătângi, la care răspunde cu ciocăni­­turi Căci umbra, deşi se pre­supune că are urechi, este cu totul lipsită de limbă. După o asemenea şedinţă cei cu mintea sănătoasă se întreabă care din spiritişti este şarla­­tan şi care smintit. La departamentul de stat al U.S.A., producţia de spiri­tism a fantomelor este meca­nizată La şedinţele de spiri­tism care au loc la Acheson, fantomele sunt invitate prin telefon şi aduse în automobile guvernamentale. Săptămâna trecută au par­ticipat la şedinţa de spiritism fantomele celor trei guverne burgheze răposate întru dom­nul din Letonia, Estonia Şi Lituania. Una din fantome s-a prezentat ca „trimis” al Lituaniei, alta ca „împuterni­­cit de afaceri” al Letoniei, a treia ca ,,locţiitor al consulu­­lui general” al Estoniei. Acheson i-a întrebat: „Aţi putea voi, râ­posaţii, să aran­jaţi o potlogărie pe la Orga­nizaţia Naţiunilor Unite?”. — Putem, au răspuns fan­tomele, după care au prezen­­tat propunerea ca unele repu­blici ale Uniunii Sovietice să fie considerate „la fel” cu Coreea şi să se depună o ce­rere în acest sens la Consiliul de Securitate. După ce au comis această potlogărie, fan­tomele au fost transportate înapoi la mormintele lor. Istoria aceasta, pe câlt de ruşinoasă, pe atât de comică, desvăluie caracterul politicii departamentului de stat al Statelor Unite. Departamen­tul lui Acheson se simte foar­te prost în mijlocul faptelor reale, statelor reale, popoare­­lor reale, acţionează însă foarte degajat în mijlocul sta­­fiilor. Oare nu este în lumea politică kuomintangistul Tian- Tin-Fu o apariţie de dincolo de mormânt ? Doom vede ori­cine că nu este un om politic viu, ci un duh necurat al fos­tului regim din China ce a fost înmormântat. Oare poate fi considerat Li San Man om viu? E un cadavru pe care armata americană îl tărîie după sine pe drumurile Co­reei de Sud. Se spunea cândva despre burghezia americană că o caracterizează realismul în po­litică Aceasta nu era nici pe atunci pe deplin adevărat. Practicismul îngust, care nu vede mai departe de lungul nasului, nu e nicidecum rea­lism. Dar astăzi, când bur­gheziei americane imperialis­te i se învârteşte capul, iar megalomania îi ţâşneşte prin toți norii, ea a pierdut şi ul­timele rămăşiţe ale raţiunii sănătoase. Diplomaţii şi ge­neralii Statelor Unite trăiesc în lumea stafiilor şi răposa­ţilor. Ei nu vor să vadă lumea aşa cum e în realitate. Ei ac­­ţionează într’o lume aşa cum v­r vrea s’o vadă. De aici pol­­tica aventuristă, datorită că­reia orice aventură eşuată tra­ge imediat alta după ea. Lumea întreagă cunoaşte în­frângerile imperialismului a­­merican. Aventuroasă îi e po­litica, aventuroasă ii e şi stra­tegia. Căpitanul de vapor care îndreaptă cursul vasului său nu după o hartă reală, ci după una fantomatică, ajun­ge fără îndoia­l cu vasul său pe un banc de nisip sau pe stâncă. Cu cârmacii politicii americane s’a întâmplat ceva mai rău. Ei au­ dus politica externă americană în mocir­lă. Aceasta s’a întâmplat în China, și aceasta o vedem acum în Coreea Chong Kai Shek a reprezen­tat China cam în acelaş fel cum fantomele emigranţilor albi ai Lituaniei, Letoniei şi Estoniei reprezintă popoare reale, vii ale republicilor so­­vietice. După ceea ce reprezin­­tă în realitate, Li Sân Man ar putea să pretindă in Coreea de astăzi numai un singur loc : cimitirul. Ei s’ar odihni in pace­­ in mormintele lor : Ciang Kai Shek într’al său, Li Sân Man într’al lui, iar popoarele recunoscă­toare le-ar înfige din tot sufletul câte un ţăruş în ini­mă ca să nu li se întoarcă fantomele. Dar amatorilor a­­mericani de spiritism aventu­rist le convine să-şi clădeas­că politica şi strategia pe fan­tome şi răposaţi. Aşa şi fac. Oare trebue să ne mirăm că această politică suferă eşec după eşec? Cu un cadavru poţi sprijini şi gardul, spune în ironie un proverb Se vede că gardul din jurul departamentului de stat al U­S­A, nu este prea rezistent, dacă este nevoe să fie sprijinit cu cadavrele „reprezentanţilor” guvernelor reacţionare, aruncate la lada de gunoi a istoriei. Din ziarul „Pravda” — 25 August 1950 Dacă, întrebi în Mintiul Gherlei, pe primul ţăran mun­citor întâlnit în cale despre Vasile Hodiş, vei vedea că-l cunoaşte şi ii va vorbi numai cu cuvinte de laudă despre dânsul. Ii ştiu toţi cât e de harnic şi mai ales cât e de hotărît. Ori de câte ori Par­tidul cheamă pe ţăranii mun­citori la câte o acţiune, Vasile Hodiş nu mai osteneşte mer­gând din casă’n casă, din u­­liţă’n uliţă pentru a lămuri şi îndruma pe fiecare, cum e mai bine să facă. ★ Era ziua în amiaza mare şi soarele dogorea cu putere. Pe şosea un convoi de căruţe împodobite sărbătoreşte cu verdeaţă, mergea spre cen­trul de recepţie al cerealelor. Voci vesele şi câte-o frân­tură de cântec acopereau scârţâitul roţilor. In capul convoiului îl puteai zări de departe pe Vasile Hodiş. Câteodată îl vezi pe Vasile Hodiş citind dintr’un ziar sau cărţulie cu atâta atenţie în­cât nici nu observă dacă trece cineva pe lângă dânsul. A ci­tit el în cărţuliile astea cum în Uniunea Sovietică ţăranii colhoznici trăesc ca la oraş, în case mari şi frumoase, cu lumină electrică şi radio şi tare s’a minunat. Mult s’a mai mâniat Vasile Hodiş citind despre faptele mârşave ale imperialiştilor dar toţ­i din carte a tras învăţă­tură că războiul poate fi o­­prit dacă toţi oamenii cin­stiţi se vor uni laolaltă, pu­nând stavilă în drumul duş­manilor păcii. Deaceea Vasile Hodiş a por­nit prin sat să înveţe şi pe alţii din cele ce aflase el. — Iată tovarăşi, bogătanii din America ar voi să ne ri­dda feciorii şi fraţii în răs­boaie. Şi la noi în sat sunt codiţe de topor de-ale aţâţăto­rilor la război ca alde Li­­viu Roman, chiaburul care n’a vrut să-şi transporte grâul la arie, socotind că în felul acesta au să se scuture boabele pe câmp şi Statul va păgubi. Dar parcă numai a­­tât? Cele mai otrăvite svo­­nuri ies din gura lui. Pe el şi pe cei de o seamă cu dânsul trebue să-i dăm de faţă ca să-i cunoască întreg satul. Cei din jurul lui Vasile Ho­diş îl ascultau cu luare a­­minte. Mai apoi el a lămurit cu racdare pe ţăranii munci­tori din satul lui, cum dacă treacă la timp şi dau Statu­lui grâu bun la colectare fac Patria mai puternică Şi mare ia fost bucuria când a văzut că ţăranii muncitori Mureşan Gheorghe, Trifan Hodiş, Lăzăreanu Mihai şi încă alţii zoreau să lege sacii cu boabe ca să-i ducă la vaza de recepţionare. Alteori s’a sfătuit cu tova­răşii săi de muncă cum sâ facă ca să aibă şi la ei în sat un cămin cultural. De la sfat şi până la faptă n’a trecut prea multă vreme. Acum, lo­cuitorii comunei Mintiul Gher­lei se mândresc cu căminul lor al cărui preşedinte e Vasile Hodiş. Ţăranii muncitori din Min­tiul Ghe­rlei-Someş l-au ales pe Vasile Hodiş ca delegat la conferinţa de raion a Comi­tetelor de luptă pentru pace unde a fost ales şi pentru conferinţa judeţeană. Acolo el a­ arătat că ţăranii muncitori din plasa Gherla şi din întreg judeţul îşi făuresc pe zi ce trece o viaţă mai frumoasă, mai îmbelşugată şi că pentru această viaţă nouă ei vor lupta din toate pu­­­terile lor. Fgiutaşi in lupta penam pase Ţăranul mijlocaş Vasile Hodiş Maria Pamfiloi din co­muna Dobra Si­biu ne în­treabă într’o scrisoare: „Ce foloase va aduce noua întoc­mire a comunelor ce se va face odată cu raionarea ţării noastre ?“. Pentru a înţelege cât mai bine ce foloase mari aduce raionarea şi noua grupare a comunelor, să vedem întâi care sunt neajunsurile şi păcatele vechii întocmiri, a felului cum au fost stator­nicite comunele de către ca­pitalişti şi moşieri, mai marii ţării de pe vremuri. Iată de pildă locuitorii sa­tului Valea Şerpilor din jud. Gorj au fost greu împovă­raţi în munca lor, căci mo­şierii ce stăpâneau pămân­turi pe acolo le-au trecut satul de la comuna Bălăceşti la Somoneşti. Ori satul Va­lea Şerpilor se află numai la 2-3 paşi de Bălăceşti, pe când de Somoneşti se află la o distanţă de 4 km. Mai mult, islazul Bălăceştilor este lângă casele din Valea Şerpilor şi mai mulţi oameni din Va­lea Şerpilor au pământurile în hotarul Bălăceştilor. Dar asupritorii n’au ţinut seama ■ de asta şi au despărţit pe ţăranii muncitori de comu­na cu care erau atât de lej găti şi i-au făcut să bată drumul până la primăria din Somoneşti, pentru orice act cât de mic ori petiţie. Ţăranii muncitori dintr’alt sat al Gorjului, Piscurile, au cerut în nenumărate rân­duri ca ei să nu mai ţină de comuna Sărdăneşti, ci de comuna Groşerea, deoarece ei sunt la 8 km. de prima comună şi numai la 50 de metri de a doua. Iată două cazuri de acest fel numai într’un singur ju­deţ- Olt, pilde de acestea se pot găsi cu zecile în mai toate judeţele. Dar adesea se petreceau şi altfel lucru­rile: sate mici, apropiate în­tre ele care ar fi putut for­ma laolaltă o comună pros­peră, erau „botezate” peste noapte comune. In fiecare sătişor de acesta jecmăni­torii aşezau primar, jandarm, notar. Satele acestea — fă­râmături de comună — erau împiedicate să se des­­volte. Aşa de exemplu există în jud. Târnava Mică trei comune apropiate, fiecare numărând numai între 250- 600 locuitori. Dacă răsfoim în legea ve­che pentru înfiinţarea comu­nelor vedem acolo scris ne­gru pe alb: „Comunele vor fi delimitate, cu consultarea celor mai avuţi, dintre locui­tori...” Adică strângerea sa­telor în comune s’a făcut ţinându-se seama de vrerea bogaţilor, a moşierilor şi chiaburilor. Dar în ţara noastră a fost doborîtă clica asupritorilor, a moşierilor şi capitaliştilor. Tot ce se construeşte acum este doar pentru folosul muncitorilor şi al ţăranilor muncitori. Ori, pentru po­porul nostru muncitor, ve­chea împărţire administra­tivă moştenită din trecut este o piedică grea care nu-i dă voie să meargă mai re­pede înainte. Iată de ce tre­bue să facem o nouă orga­nizare administrativă a ţării pe măsura nevoilor noastre. In ceea ce priveşte comune­le, acestea vor fi regrupate cu multă chibzuială, ca să cuprindă sate nu prea de­părtate unele de altele şi ai căror locuitori au vechi le­gături între dânşii, de schimb, culturale, de muncă. Ţăranii muncitori vor putea primi un sprijin mai temeinic pen­tru a păşi către o agricul­tură ad­ucătoare de recolte sporite, către desvoltarea a­­griculturii socialiste. înainte vreme satele care nu­ erau reşedinţă de comu­nă erau lăsate în părăsire, fără şcoală, fără medic sau dispensar, cu drumurile des­­fundate, în paragină. Dar acum, în noile comune chib­zuit întocmite, Sfatul Popu­lar va face un plan cunoscut de toată lumea, în care se va statornici cum să se fo­losească puternic toate bo­găţiile pământului din par­t­­ea locului, pentru ridicarea tuturor satelor. Comunele la rândul lor vor face parte din nişte uni­tăţi mai mari, raioanele- Mai toate cererile şi trebuinţele ţăranilor muncitori vor pu­tea fi rezolvate la comună ori la centrul de raion. In acest fel nu vor mai trebui ţăranii muncitori să alerge, pentru te miri ce cale lun­gă până în capitala regiunii, cum alergau înainte, de po­mană, în capitala judeţului. Aprovizionarea cooperative­ lor de consum, vânzarea sur­plusului, adică a prisosului de produse se va putea face mult mai lesne prin noua grupare a satelor în comune şi a comunelor în raioane. Copiii vor merge la şcolile cele mai apropiate şi nu vor bate drumurile kilometri întregi prin viscol şi ger. Am înşirat pe scurt câte­­va din foloasele pe care Ie aduce ţăranilor muncitori raionarea. E deci datoria şi interesul acestora de a spri­jini lucrările raionării şi mai ales de a demasca şi corn­ bate toate uneltirile şi zvo­­nurii­e duşmanului de clasă. Foştii moşieri şi proprietari de fabrici, foştii primari şi vătafi ai asupritorilor, chiar burii, ca şi toţi cei ce-au tras foloase de pe urma ve­chii împărţiri vor căuta să pună beţe în roate bunului mers al acţiunii de raionare. Comuniştii de la sate trebue să arate tuturor ţăranilor săraci şi mijlocaşi foloasele mari a­le noii întocmiri a co­­munelor, foloasele raionării, şi să-i mobilizeze în lupta împotriva uneltirilor duşma­nului de clasă, întrebări și răspunsuri cu privire la raionarea teritoriului R.P.R. Ce foloase va aduce noua grupare a comunelor Pag. 3

Next