Scȃnteia, septembrie 1950 (Anul 19, nr. 1825-1850)
1950-09-01 / nr. 1825
Nr. leáS Igor Rassadin a fost cuprins de o oarecare nelinişte când a aflat că la adunarea de partid a atelierului se va discuta cum merge învăţământul în cercurile de studii. N’a trecut nici o lună de când numele lui a apărut în ziarul de perete pe lista celor care au întârziat de câteva ori la cursuri, având şi câte o absenţă nemotivată Autorul notei sublinia că o asemenea lipsă de disciplină este inadmisibilă. Cu toate acestea, mecanicul Rassadin nu şi-a însuşit îndeajuns această critică tovărăşească. Ce-i drept, el a început să se pregătească mai bine pentru lecţii, dar uneori tot mai întârzia, tulburând prin aceasta activitatea normală a cercului. Tovarăşii din cercul de studii i-au reproşat că nu respectă colectivul şi l-au prevenit că purtarea sa va fi discutată la adunarea generală de partid. Iată de ce adunarea Ce urma să se ţină d neliniştea. — încă în ajunul şedinţei — povesteşte Artemiev, membru in biroul organizaţiei de partid — am văzut că Rassadin suferă şi-i pare cu adevărat rău că a dat dovadă de lipsă de disciplină. La adunarea de partid a fost aspru criticat, într’un mod tovărăşesc, principial. Astăzi el este unul dintre cei mai buni elevi, atât în ceea ce priveşte studiile cât şi disciplina. Acest exemplu dovedeşte din plin forţa criticii bolşevice. Ea ajută la educarea comuniştilor şi la imbunătăţirea învăţământului de partid. Biroul organizaţiei de partid este totdeauna la curent cu felul în care lucrează fiecare cerc de studii, şcoală politică, seminar, precum şi cu ajutorul de care are lievoe fiecare propagandist sau elev — Noi căutăm să conducem în mod concret munca de propagandă, să cunoaştem îndeaproape activitatea fiecărui propagandist şi elev — spune Evghenia Globaciova, secretarul organizaţiei de partid Nu este şedinţă a biroului sau adunare de partid la care să nu se atingă direct sau indirect problema muncii cercurilor de studii şi a şcolilor politice. Când biroul de partid discută un raport despre creşterea organizaţiei de partid a atelierului de pildă, sau despre munca agitatorilor, el se interesează neaparat de felul cum învaţă tinerii comunişti sau agitatori ") Urmare din Nr. 1816 din ÎS .VIII.a.c. al ziarului nostru. In afară de aceasta, din discuţiile cu comuniştii iţi poţi face oricând o ideie de felul cum se pregătesc pentru cursuri, ce anume citesc. Toate acestea au făcut ca fiecare membru al organizaţiei de partid să depună eforturi serioase pentru a-şi ridica nivelul ideologic şi politic. Problemele învăţământului de partid sunt examinate sistematic în şedinţa biroului organizaţiei de partid şi la adunările de partid. In prealabil, un grup de comunişti studiază în amănunt cum se desfăşoară lecţiile în şcolile politice sau în cercurile de studii, stau de vorbă cu propagandiştii, cu auditorii şi cu activiştii. Aceasta dă posibilitate biroului sâ aprecieze just adevărata situaţie în diferitele verigi ale reţelei învăţământului de partid şi să înlăture la timp lipsurile. De pildă, când a fost controlată munca cercului condus de propagandistul Feodorov, s-a văzut că din motive familiare comunistul Perfiliev a fost nevoit sâ lipsească de la câteva lecţii. Din însărcinarea organizaţiei de partid pentru ca Perfiliev să nu rămână în urmă faţă de tovarăşii săi din cercul de studii, propagandistul i-a dat lui Perfiliev câteva consultaţii în afara orelor de curs. Participarea regulată a membrilor biroului organizaţiei de partid la lecţiile cercurilor de studii şi ale şcolilor politice joacă un rol important in îmbunătăţirea muncii de propagandă. Membrii biroului au grijă ca experienţa celor mai buni propagandişti să fie aplicată în întreaga reţea a învăţământului de partid La una dintre consfătuirile biroului organizaţiei de partid, propagandiştii au cerut să li se dea posibilitatea de a asista la lecţiile celorlalţi conducători de cercuri pentru a face schimb de experienţă înainte schimbul de experienţă nu putea fi practicat fiindcă toate cercurile de studii din fabrică ţineau cursuri in aceeaşi zi. In noul an şcolar, biroul organizaţiei de partid a hotărît să reorganizeze programul de lucru al reţelei învăţământului de partid în aşa fel, încât oricare dintre conducătorii de cerc să poată asista la lecţiile celorlalţi. Pe de altă parte, propagandiştii înşişi îşi ridică sistematic nivelul ideologic. Cu trei săptămâni înainte de încheierea anului şcolar, elevii tuturor cercurilor de studii şi ai şcolilor politice au început să repete materia învăţată, să sintetizeze Cunoştinţele dobândite. Organizaţia de partid a avut grijă ca seminariile recapitulative să se desfăşoare in toate verigile sistemului învăţământului de partid într’o atmosferă animată, tovărăşească, şi să nu se transforme în examene. S’a recomandat de pildă să nu se dea dinainte „chestionare”. Pregătindu-se pentru seminariile recapitulative, elevii trebue doar să-şi sistematizeze şi să şi clarifice cunoştinţele. In legătură cu aceasta, propagandiştii au avut de învins o dificultate. In cursul anului s-a studiat un material vast iar pentru verificarea cunoştinţelor unui număr de 12—15 auditori nu s-au rezervat decât 4—6 ore. Soluţia a fost totuşi găsită. La seminariile recapitulative, propagandiştii au pus in discuţie numai problemele centrale, de bază, din capitolele studiate în cursul anului. Aceste seminaririi au dat rezultate bune. Ele au arătat că întreaga organizaţie de partid a fabricii — alcătuită din peste 200 metabri de partid — îşi însuşeşte cu succes învăţătura marxist-leininiită şi îşi ridică necontenit nivelul ideologic şi politic. 15 membri de partid dintre auditorii cercurilor au fost trimişi la cursurile de propagandişti. In noul an şcolar (1050—51) vor conduce ei înşişi cercuri de studii şi şcoli politice. Creşterea ideologică a comuniştilor a avut drept urmare îmbunătăţirea întregii munci de partid in fabrică. Creşte activul de partid, cresc rândurile organizaţiei de partid In ultimele 9 luni au fost primiţi în partid 23 muncitori şi muncitoare, iar 48 muncitoare tinere au intrat în rândurile Comrometon. Organizaţia de partid a fabricii ,Slava“ se ocupă neobosit de educaţia bolşevică a comuniştilor şi a celor fără de partid. Din colectivul de muncitori ai fabricii ,Java“ fac parte mulţi activişti de seamă pe târâm obştesc, deputaţi ai Sovietului orăşenesc şi ai Sovietelor raionale din Moscova, membri ai Comitetului raional de partid şi ai Comitetului sindical regional. Insufleţiţi de măreaţa învăţătură a lui Lenin şi Stalin, membrii de partid şi comuniştii fără de partid de la fabrica „Java“, ca şi întregul popor sovietic, luptă cu entuziasm pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal stalinist de după război, întăresc neîncetat forţa marii lor Patrii Socialiste. (Sfârşit) Din experienţa P. C. (b) al U. R. S. S. Organizaţia de partid conduce învăţământul de partid al comuniştilor*1 de T. Modgvrişvili şi G. Vladimirov III MMMm* efrHWUwdmtU' Lupta pentru economii 8 maşini auto, 1 strung şi 2 tractoare redate producţiei Tovarăşii Păunescu Şt., Bănică IaŞl Brătescu Alexandru de la atelierul de reparaţii auto „Snvrompetrol“ Moreni-Prahova au reparat şi repus în funcţiune Un strung aruncat la fier vechi. Exemplul lor a fost urmat şi de alţi tovarăşi. Duhan Constantin, Nedelcu Gh. şi Costache Gh. au reparat şi redat producţiei, cu 20 zile înainte de termen, 2 tractoare care nu erau folosite. La fel tovarăşii Baruţ Aurel, Tălpoiu Clement, Ioana V., Andronache ,, Teodorescu Gh. şi alţi 10 muncitori au reparat şi repus în funcţiune 8 maşini auto majoritatea reformate. S-a realizat cu această ocazie o economie de 1.362.000 lei. M. Teodorescu corespondent 285 tone combustibil economisit la depoul C.F.R.Piatra Olt Muncitorii depoului C.F.R.Piatra-Olt, jud. Romana!, au realizat în cursul lunii trecute însemnate economii de combustibil. .Mecanicii Voicu Gheorghe şi Vasile Dumitru şi fochiştii Şerban Dumitru şi Vasile Ionel, de pe locomotiva Nr. 50.749 au realizat o economie de 52,8 tone combustibil. Mecanicii Nicola Radu şi Ciobanuu Marin împreună cu fochiştii Bărbulescu Ion şi Preda Petre de pe locomotiva Nr. 50.507 au realizat o economie de 46 tone combustibil. In întreg depoul s’a realizat o economie de 285 tone combustibil convenţional şi 411 kg. ulei. Georgescu Ştefan corespondent însemnate recuperări de materiale la Petrolifera „Muntenia“-Moreni Muncitorii și tehnicienii Petroliferei „Muntenia“-Moreni- Prahova au realizat prin recuperări de materiale însemnate economii. Maistrul sondor şef Voicu Mihalache şi-a luat angajamentul ca, împreună cu echipa sa, să strângă în 20 zile, 3.000 metri burlane detubate. Acest angajament a fost realizat şi chiar depăşit, întreaga echipă a strâns şi transportat la depozit 6.143 metri burlane. In munca de clasare şi stivuire, s-a evidenţiat în mod deosebit echipa manipulantului M. Pleşoiu. Tot echipa tov. Voicu Mihalache a recuperat încă 196,20 metri burlane precum şi diferite alte scule şi materiale în valoare totală de 360.763 lei. Echipa mecanicului Traian Vătan compusă din tovarăşii mecanici Helian Dumitru, Dragomir Ioan, Bulgărea Grozea, Dumitrache Voinea şi sondorul Stoichiţă Zaharia a reparat 3 venti-» de 2” de înaltă presiune şi au recuperat 50 kgr. şuruburi de 1,1/3”, toate în valoare de 71.000 lei. Câşu Ion corespondent Deşeuri valorificate la Atelierele C. F. R. Nicolina-Iaşi Tovarăşul Chirilă Dumitru, dela Atelierele C.F.R. Nicolina- Iaşi, împreună cu echipa sa, şi-a luat angajamentul să execute în primele 20 zile ale lunii August programul de lucru pe Întreaga lună şi să confecţionez© 200 dălţi de mână din deşeuri de oţel. El a reuşit să se achite cu cinste de angajamentele luate, confecţionând pe deasupra, tot din deşeuri, un număr de 24 balamale basculante; Hotărît să întâmpine cu noi succese în muncă Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, tov. Chirilă Dumitru, împreună cu echipa sa, şi-a luat angajamentul să confecţioneze din deşeuri de oţel un număr de 300 dornuri de mână şi 100 chelnere. Puşcaşu Gh. corespondent Au economisit materiale La ţesătoria „Ivănuş Constantin" din Brăneşti-Dâmboviţa au luat fiinţă pe la jumătatea lunii iulie 3 brigăzi de economii. Imediat după constituire, membrii lor au început să lucreze într’un chip nou reuşind în scurt timp să facă mari economii de materiale. Astfel, brigada mecanici condusă de Coman Stan a confecţionat din deşeuri de lemn şi aluminiu, 2 valţuri pentru maşinile de la albitorie şi 15 fântâni arteziene pentru farfurii, economisind astfel materiale in valoare de 150.000 lei . Brigada de la secţia de lemnărie, întrebuinţând armătura suveicilor rupte la confecţionarea suveicilor noi, a economisit 140.000 Iei. I. Metra ti corespondent Călim Comitetul Central al Partidului muncitoresc Român Tovarăşului Gh. ,Gheorghiu-Dej Vă mulţumesc din toată inima, Dv»„ membrilor Partidului Muncitoresc Român şi tuturor oamenilor muncii din România pentru saluturile frăţeşti fierbinţi trimise partidului nostru şi întregului popor coreean cu prilejul celei de a cincea aniversări a eliberării Coreei de sub asuprirea stăpânirii coloniale japoneze de către forţele armate ale eroicei Armate Sovietice. Phenian, 25 August 1950. Preşedintele Partidului Muncii din Coreea Ksm Ir Sen SCÂNTEIA Mesajul de salut al savantului francez Henri Wallon către partizanii păcii din ţara noastră sesiunii Biroului Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii şi Congresului U.I.S., au transmis, prin trimisul special al Agenţiei „Agerpres”, mesaje, de salut către partizanii păcii din R.P.R., care se pregătesc să întâmpine sărbătoreşte Congresul Comitetelor de luptă pentru pace. Marele savant francez Henri Wallon a adresat următorul salut: „Urez poporului român care îşi alege delegaţii pentru Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, să mobilizeze toate forţele sale vii, muncitori, ţărani muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, tineri şi vârstnici, astfel încât în inima fiecăruia şi din eforturile unite ale tuturor să se înalţe un zid de netrecut în calea războiului. Republica Populară Română a dat dovezi de o astfel de vitalitate care arată că ea va aduce şi de aci înainte o contribuţie importantă la lupta pentru pacea popoarelor”. Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R., care va avea loc între 9—12 Septembrie la Bucureşti, constitue o importantă manifestare a hotăririi milioanelor de oameni cinstiţi din ţara noastră de a apăra pacea. Odată cu apropierea acestui eveniment, o serie de savanţi şi fruntaşi ai mişcării mondiale a partizanilor păcii, care se aflau la Praga cu prilejul înfierăm bombardamentele sălbatice ale imperialiştilor americani asupra oraşelor şi satelor din Coreea Telegrame de protest trimise Consiliului de Securitate al O.N.U Dând glas indignării lor împotriva criminalei agresiuni americane în Coreea, oamenii muncii din ţara noastră continuă sa trimită telegrame de protest Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor „Ciocanul” din Nadrag, scriu în telegrama adresată preşedintelui Consiliului de Securitate, I. A. Malik: „In fierăm atacurile sângeroase şi bombardamentele sălbatice ale imperialiştilor americani asupra oraşelor şi satelor din Coreea şi cerem Consiliului de Securitate să oblige guvernul american să-şi retragă imediat trupele din Coreea şi să înceteze bombardamentele barbare asupra populaţiei paşnice coreene“. Cu aceeaşi revoltă se adresează Consiliului de Securitate muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii I.M.B.-Timişoana, înfierând criminala agresiune imperialistă şi cerând încetarea bombardamentelor ce ucid in massă copil, femei şi bătrâni. Cei 2.000 muncitori şi tehnicieni ai Gospodăriei Agricole de Stat fruntaşă Chirnogrifov, au trimis deasemenea o telegramă de protest împotriva agresiunii americane din Coreea. Au trimis deasemenea telegrame de protest organizaţiile U.F.D.R. din jud. Dolj şi Vâlcea, organizaţia U.T.M. din Vâlcea şi organizaţiile Frontului Plugarilor din Bhor, Vlaşca etc. In numele credincioşilor şi clerului ortodox din judeţul Tecuci, protoereul judeţului, preotul Vasile Cristea, a înfierat atrocităţile comise prin bombardamentele americane în Coreea asupra populaţiei paşnice şi nevinovate şi a cerut retragerea imediată a armatelor de invazie americane. „Cerem încetarea războiului criminal din Coreea, care este o flagrantă încălcare a moralei, iar poporul coreean să-şi hotărască singur soarta”. In numele credincioşilor evrei din judeţul Bihor, rabinul Ausch Aron a adresat o telegramă de protest cerând Consiliului de Securitate să ia măsuri grabnice şi energice ca bombardamentele sălbatice săvârşite asupra satelor şi oraşelor din Coreea de aviaţia americană să ia sfârşit, întruniţi în adunări, ţăranii muncitori trimit deasemenea telegrame de protest Consiliului de Securitate împotriva agresiunii americane în Coreea. Astfel de telegrame s-au trimis de către ţăranii muncitori din comunele Bădeşti-Mureş, Izvorul Mureşului- Mureş, Şopotul Vechi-Caraş, Budeşti şi Jibiea-Argeş, de ţăranii muncitori de naţionalitate sârbă din Măceşti şi Pojejena de Sus- Caraş, etc. (Agerpres). Consiliului de Securitate al O. N. U. Plini de amărăciune şi adânc îndureraţi în inimile noastre de ecoul suferinţelor bătrânilor, femeilor şi copiilor nevinovaţi din Coreea, transformată în cel mai chinuitor iad de bombardamentele fără milă ale aviaţiei americane, care distruge satele şi oraşele cu spitalele şi şcolile lor, de sub ale căror dărâmături se aud gemetele copiilor lipsiţi de apărare şi ale bătrânilor muribunzi, credincioşii şi clerul Bisericii Ortodoxe Române, prin mine şi Sf. Sinod, îşi ridică glasul întru apărarea dreptăţii şi protestează împotriva sălbăticiilor aviaţiei şi atrocităţilor armatei americane în Coreea. Este ştiut de toată lumea că peste micul popor coreean au năvălit armatele Statelor Unite ale Americii. Lăcrămile femeilor, copiilor şi bătrânilor din îndurerata Coree, chinurile şi suferinţele din iadul în care-i ţin bombardamentele sălbatice şi inumane ale armatei americane, se fac auzite până la marginile pământului şi urcă până la porţile cerului. Credincioşii, clerul şi Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române condamnă această acţiune americană de exterminare a paşnicei populaţii coreene şi fac un călduros apel către creştinii din rândurile armatei americane să înceteze samavolniciile şi bombardamentele, să înceteze războiul ucigaş şi nedrept şi să se retragă din Coreea. In acelaş timp ne îndreptăm rugămintea noastră fierbinte către Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, organ de pază al păcii mondiale, să ia toate măsurile pentru o cât mai grabnică soluţionare paşnică a conflictului războinic din Coreea. Justinian Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din Republica Populară Română Cerem cu hotărîre plecarea imperialiştilor americani din Coreea Tovarăşi, In cadrul meetingului ce s’a ţinut în secţia noastră, in ziua de 21 August, a. c„ am luat cunoştinţă de actele banditeşti săvârşite de agresorii americani în Coreea. De aceea, m’am hotărît să fac această scrisoare, prin care ca şi ceilalţi oameni ai muncii cer cu hotărîre plecarea imperialiştilor americani din Coreea şi încetarea barbarelor bombardamente efectuate asupra oamenilor paşnici, asupra femeilor şi a copiilor. In numele oţelarilor de la Comnsbinatul Siderurgic Hunedoara, exprim solidaritatea noastră cu lupta victorioasă a eroicului tempor coreean. Pentru a contribui la stabilirea unei păci trainice In toată lumea nu vom precupeţi niciun moment forţele noastre pentru a da oţel cât mai mult Şi de bună calitate, conştienţi că Întărind «cumpa noastră Patrie întărim lagărul păcii şi lovim în sălbaticii imperialişti angloamericani, care ar vroi să abată asupra ţării noastre şi lumii întregi nenorocirile pe care le provoacă în Coreea. Olach Ştefan prim topitor la cuptorul nr. 5 al oţelăriei Siemens Martin de la Combinatul Siderurgia Hunedoara Şedinţele de spiritism ale lui Acheson da O. Zaslavski Să evoci fantome din lumea celor morţi şi să stai la taifas cu ele este o treabă care dă multă bătaie de cap, chiar şi în lumea spiritiştilor. De obicei, cei obsedaţi de spiritism se aşează in jurul unei mesuţe rotunde, ţinându-se de mâini şi tremurând de încordare. Măsuţa dănţuieşte, după care apare o umbră de nevăzut. I se pun, întrebări mai mult sau mai puţin nătângi, la care răspunde cu ciocănituri Căci umbra, deşi se presupune că are urechi, este cu totul lipsită de limbă. După o asemenea şedinţă cei cu mintea sănătoasă se întreabă care din spiritişti este şarlatan şi care smintit. La departamentul de stat al U.S.A., producţia de spiritism a fantomelor este mecanizată La şedinţele de spiritism care au loc la Acheson, fantomele sunt invitate prin telefon şi aduse în automobile guvernamentale. Săptămâna trecută au participat la şedinţa de spiritism fantomele celor trei guverne burgheze răposate întru domnul din Letonia, Estonia Şi Lituania. Una din fantome s-a prezentat ca „trimis” al Lituaniei, alta ca „împuternicit de afaceri” al Letoniei, a treia ca ,,locţiitor al consulului general” al Estoniei. Acheson i-a întrebat: „Aţi putea voi, râposaţii, să aranjaţi o potlogărie pe la Organizaţia Naţiunilor Unite?”. — Putem, au răspuns fantomele, după care au prezentat propunerea ca unele republici ale Uniunii Sovietice să fie considerate „la fel” cu Coreea şi să se depună o cerere în acest sens la Consiliul de Securitate. După ce au comis această potlogărie, fantomele au fost transportate înapoi la mormintele lor. Istoria aceasta, pe câlt de ruşinoasă, pe atât de comică, desvăluie caracterul politicii departamentului de stat al Statelor Unite. Departamentul lui Acheson se simte foarte prost în mijlocul faptelor reale, statelor reale, popoarelor reale, acţionează însă foarte degajat în mijlocul stafiilor. Oare nu este în lumea politică kuomintangistul Tian- Tin-Fu o apariţie de dincolo de mormânt ? Doom vede oricine că nu este un om politic viu, ci un duh necurat al fostului regim din China ce a fost înmormântat. Oare poate fi considerat Li San Man om viu? E un cadavru pe care armata americană îl tărîie după sine pe drumurile Coreei de Sud. Se spunea cândva despre burghezia americană că o caracterizează realismul în politică Aceasta nu era nici pe atunci pe deplin adevărat. Practicismul îngust, care nu vede mai departe de lungul nasului, nu e nicidecum realism. Dar astăzi, când burgheziei americane imperialiste i se învârteşte capul, iar megalomania îi ţâşneşte prin toți norii, ea a pierdut şi ultimele rămăşiţe ale raţiunii sănătoase. Diplomaţii şi generalii Statelor Unite trăiesc în lumea stafiilor şi răposaţilor. Ei nu vor să vadă lumea aşa cum e în realitate. Ei acţionează într’o lume aşa cum vr vrea s’o vadă. De aici poltica aventuristă, datorită căreia orice aventură eşuată trage imediat alta după ea. Lumea întreagă cunoaşte înfrângerile imperialismului american. Aventuroasă îi e politica, aventuroasă ii e şi strategia. Căpitanul de vapor care îndreaptă cursul vasului său nu după o hartă reală, ci după una fantomatică, ajunge fără îndoial cu vasul său pe un banc de nisip sau pe stâncă. Cu cârmacii politicii americane s’a întâmplat ceva mai rău. Ei au dus politica externă americană în mocirlă. Aceasta s’a întâmplat în China, și aceasta o vedem acum în Coreea Chong Kai Shek a reprezentat China cam în acelaş fel cum fantomele emigranţilor albi ai Lituaniei, Letoniei şi Estoniei reprezintă popoare reale, vii ale republicilor sovietice. După ceea ce reprezintă în realitate, Li Sân Man ar putea să pretindă in Coreea de astăzi numai un singur loc : cimitirul. Ei s’ar odihni in pace in mormintele lor : Ciang Kai Shek într’al său, Li Sân Man într’al lui, iar popoarele recunoscătoare le-ar înfige din tot sufletul câte un ţăruş în inimă ca să nu li se întoarcă fantomele. Dar amatorilor americani de spiritism aventurist le convine să-şi clădească politica şi strategia pe fantome şi răposaţi. Aşa şi fac. Oare trebue să ne mirăm că această politică suferă eşec după eşec? Cu un cadavru poţi sprijini şi gardul, spune în ironie un proverb Se vede că gardul din jurul departamentului de stat al USA, nu este prea rezistent, dacă este nevoe să fie sprijinit cu cadavrele „reprezentanţilor” guvernelor reacţionare, aruncate la lada de gunoi a istoriei. Din ziarul „Pravda” — 25 August 1950 Dacă, întrebi în Mintiul Gherlei, pe primul ţăran muncitor întâlnit în cale despre Vasile Hodiş, vei vedea că-l cunoaşte şi ii va vorbi numai cu cuvinte de laudă despre dânsul. Ii ştiu toţi cât e de harnic şi mai ales cât e de hotărît. Ori de câte ori Partidul cheamă pe ţăranii muncitori la câte o acţiune, Vasile Hodiş nu mai osteneşte mergând din casă’n casă, din uliţă’n uliţă pentru a lămuri şi îndruma pe fiecare, cum e mai bine să facă. ★ Era ziua în amiaza mare şi soarele dogorea cu putere. Pe şosea un convoi de căruţe împodobite sărbătoreşte cu verdeaţă, mergea spre centrul de recepţie al cerealelor. Voci vesele şi câte-o frântură de cântec acopereau scârţâitul roţilor. In capul convoiului îl puteai zări de departe pe Vasile Hodiş. Câteodată îl vezi pe Vasile Hodiş citind dintr’un ziar sau cărţulie cu atâta atenţie încât nici nu observă dacă trece cineva pe lângă dânsul. A citit el în cărţuliile astea cum în Uniunea Sovietică ţăranii colhoznici trăesc ca la oraş, în case mari şi frumoase, cu lumină electrică şi radio şi tare s’a minunat. Mult s’a mai mâniat Vasile Hodiş citind despre faptele mârşave ale imperialiştilor dar toţi din carte a tras învăţătură că războiul poate fi oprit dacă toţi oamenii cinstiţi se vor uni laolaltă, punând stavilă în drumul duşmanilor păcii. Deaceea Vasile Hodiş a pornit prin sat să înveţe şi pe alţii din cele ce aflase el. — Iată tovarăşi, bogătanii din America ar voi să ne ridda feciorii şi fraţii în răsboaie. Şi la noi în sat sunt codiţe de topor de-ale aţâţătorilor la război ca alde Liviu Roman, chiaburul care n’a vrut să-şi transporte grâul la arie, socotind că în felul acesta au să se scuture boabele pe câmp şi Statul va păgubi. Dar parcă numai atât? Cele mai otrăvite svonuri ies din gura lui. Pe el şi pe cei de o seamă cu dânsul trebue să-i dăm de faţă ca să-i cunoască întreg satul. Cei din jurul lui Vasile Hodiş îl ascultau cu luare aminte. Mai apoi el a lămurit cu racdare pe ţăranii muncitori din satul lui, cum dacă treacă la timp şi dau Statului grâu bun la colectare fac Patria mai puternică Şi mare ia fost bucuria când a văzut că ţăranii muncitori Mureşan Gheorghe, Trifan Hodiş, Lăzăreanu Mihai şi încă alţii zoreau să lege sacii cu boabe ca să-i ducă la vaza de recepţionare. Alteori s’a sfătuit cu tovarăşii săi de muncă cum sâ facă ca să aibă şi la ei în sat un cămin cultural. De la sfat şi până la faptă n’a trecut prea multă vreme. Acum, locuitorii comunei Mintiul Gherlei se mândresc cu căminul lor al cărui preşedinte e Vasile Hodiş. Ţăranii muncitori din Mintiul Gherlei-Someş l-au ales pe Vasile Hodiş ca delegat la conferinţa de raion a Comitetelor de luptă pentru pace unde a fost ales şi pentru conferinţa judeţeană. Acolo el a arătat că ţăranii muncitori din plasa Gherla şi din întreg judeţul îşi făuresc pe zi ce trece o viaţă mai frumoasă, mai îmbelşugată şi că pentru această viaţă nouă ei vor lupta din toate puterile lor. Fgiutaşi in lupta penam pase Ţăranul mijlocaş Vasile Hodiş Maria Pamfiloi din comuna Dobra Sibiu ne întreabă într’o scrisoare: „Ce foloase va aduce noua întocmire a comunelor ce se va face odată cu raionarea ţării noastre ?“. Pentru a înţelege cât mai bine ce foloase mari aduce raionarea şi noua grupare a comunelor, să vedem întâi care sunt neajunsurile şi păcatele vechii întocmiri, a felului cum au fost statornicite comunele de către capitalişti şi moşieri, mai marii ţării de pe vremuri. Iată de pildă locuitorii satului Valea Şerpilor din jud. Gorj au fost greu împovăraţi în munca lor, căci moşierii ce stăpâneau pământuri pe acolo le-au trecut satul de la comuna Bălăceşti la Somoneşti. Ori satul Valea Şerpilor se află numai la 2-3 paşi de Bălăceşti, pe când de Somoneşti se află la o distanţă de 4 km. Mai mult, islazul Bălăceştilor este lângă casele din Valea Şerpilor şi mai mulţi oameni din Valea Şerpilor au pământurile în hotarul Bălăceştilor. Dar asupritorii n’au ţinut seama ■ de asta şi au despărţit pe ţăranii muncitori de comuna cu care erau atât de lej găti şi i-au făcut să bată drumul până la primăria din Somoneşti, pentru orice act cât de mic ori petiţie. Ţăranii muncitori dintr’alt sat al Gorjului, Piscurile, au cerut în nenumărate rânduri ca ei să nu mai ţină de comuna Sărdăneşti, ci de comuna Groşerea, deoarece ei sunt la 8 km. de prima comună şi numai la 50 de metri de a doua. Iată două cazuri de acest fel numai într’un singur judeţ- Olt, pilde de acestea se pot găsi cu zecile în mai toate judeţele. Dar adesea se petreceau şi altfel lucrurile: sate mici, apropiate între ele care ar fi putut forma laolaltă o comună prosperă, erau „botezate” peste noapte comune. In fiecare sătişor de acesta jecmănitorii aşezau primar, jandarm, notar. Satele acestea — fărâmături de comună — erau împiedicate să se desvolte. Aşa de exemplu există în jud. Târnava Mică trei comune apropiate, fiecare numărând numai între 250- 600 locuitori. Dacă răsfoim în legea veche pentru înfiinţarea comunelor vedem acolo scris negru pe alb: „Comunele vor fi delimitate, cu consultarea celor mai avuţi, dintre locuitori...” Adică strângerea satelor în comune s’a făcut ţinându-se seama de vrerea bogaţilor, a moşierilor şi chiaburilor. Dar în ţara noastră a fost doborîtă clica asupritorilor, a moşierilor şi capitaliştilor. Tot ce se construeşte acum este doar pentru folosul muncitorilor şi al ţăranilor muncitori. Ori, pentru poporul nostru muncitor, vechea împărţire administrativă moştenită din trecut este o piedică grea care nu-i dă voie să meargă mai repede înainte. Iată de ce trebue să facem o nouă organizare administrativă a ţării pe măsura nevoilor noastre. In ceea ce priveşte comunele, acestea vor fi regrupate cu multă chibzuială, ca să cuprindă sate nu prea depărtate unele de altele şi ai căror locuitori au vechi legături între dânşii, de schimb, culturale, de muncă. Ţăranii muncitori vor putea primi un sprijin mai temeinic pentru a păşi către o agricultură aducătoare de recolte sporite, către desvoltarea agriculturii socialiste. înainte vreme satele care nu erau reşedinţă de comună erau lăsate în părăsire, fără şcoală, fără medic sau dispensar, cu drumurile desfundate, în paragină. Dar acum, în noile comune chibzuit întocmite, Sfatul Popular va face un plan cunoscut de toată lumea, în care se va statornici cum să se folosească puternic toate bogăţiile pământului din partea locului, pentru ridicarea tuturor satelor. Comunele la rândul lor vor face parte din nişte unităţi mai mari, raioanele- Mai toate cererile şi trebuinţele ţăranilor muncitori vor putea fi rezolvate la comună ori la centrul de raion. In acest fel nu vor mai trebui ţăranii muncitori să alerge, pentru te miri ce cale lungă până în capitala regiunii, cum alergau înainte, de pomană, în capitala judeţului. Aprovizionarea cooperative lor de consum, vânzarea surplusului, adică a prisosului de produse se va putea face mult mai lesne prin noua grupare a satelor în comune şi a comunelor în raioane. Copiii vor merge la şcolile cele mai apropiate şi nu vor bate drumurile kilometri întregi prin viscol şi ger. Am înşirat pe scurt câteva din foloasele pe care Ie aduce ţăranilor muncitori raionarea. E deci datoria şi interesul acestora de a sprijini lucrările raionării şi mai ales de a demasca şi corn bate toate uneltirile şi zvonuriie duşmanului de clasă. Foştii moşieri şi proprietari de fabrici, foştii primari şi vătafi ai asupritorilor, chiar burii, ca şi toţi cei ce-au tras foloase de pe urma vechii împărţiri vor căuta să pună beţe în roate bunului mers al acţiunii de raionare. Comuniştii de la sate trebue să arate tuturor ţăranilor săraci şi mijlocaşi foloasele mari ale noii întocmiri a comunelor, foloasele raionării, şi să-i mobilizeze în lupta împotriva uneltirilor duşmanului de clasă, întrebări și răspunsuri cu privire la raionarea teritoriului R.P.R. Ce foloase va aduce noua grupare a comunelor Pag. 3