Scȃnteia, februarie 1951 (Anul 20, nr. 1953-1976)
1951-02-01 / nr. 1953
învăţămintele unei întreceri întregul popor muncitor urmăreşte cu viu interes întrecerea socialistă care se desfăşoară cu intensitate mereu sporită în industria de ciment. Pornită de la Turda, întrecerea pentru cât mai mult ciment peste Plan a cuprins cea mai mare parte a muncitorilor şi tehnicienilor din această ramură. In primele 20 de zile ale lunii ianuarie, ei au şi reuşit să dea marilor construcţii ale Planului Cincinal şi ale Planului de electrificare a ţării 1316 tone ciment peste program. Muncitorii şi tehnicienii din fabrica de la Turda au produs în această perioadă 297 tone ciment peste program. Echipa tovarăşului Daczo Irimie a dat 142 tone peste programul său, iar cea a tovarăşului Sipoş Ion, 136 tone în plus. ■ ■ Ce anume a determinat obţinerea acestor rezultate? La baza lor au stat, în primul rând, o mai bună organizare a procesului de producţie, o mai judicioasă coordonare a muncii între secţii pentru evitarea gâtuirilor în producţie, o mai deplină folosire a timpului de lucru şi a utilajului. Oare poţi produce mai mult ciment, dacă cocătorii nu asigură o producţie sporită de klinker ? Şi cum realizezi o asemenea producţie de klinker dacă morile brute, amestecătorul de argilă şi colicasoarele n’ar trimite cocătorilor tot mai multă materie primă? Pornind la întrecere, muncitorii şi tehnicienii din toate secţiile fabricii de ciment din Turda nu numai că şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile zilnice de Plan, dar le-au şi depăşit. Secţia de klinker a obţinut — în primele 20 de zile ale lunii — o depăşire a programului cu 6,4"/», secţia mori brute, cu 11°/«», iar concasoarele, cu 17,6°/». In focul întrecerii socialiste, muncitorii şi tehnicienii de la Turda au reuşit să descopere şi să pună în valoare o parte din imensele rezerve interne ale fiecărei secţii, ale fiecărui agregat în parte — rezerve care înainte erau necunoscute şi nefolosite Colectivul fabricii de ciment Turda, inspirându-se din bogata experienţă sovietică, s’a străduit să folosească cât mai din plin capacitatea fiecărui agregat în parte, să scurteze timpul de oprire şi reparaţii, într’un cuvânt, să smulgă dela maşină produse cât mai multe şi de calitate bună. Cuptorul Nr. 1 de klinker, de pildă, a dat în această lună o producţie medie zilnică cu 8,4®/ mai mare decât cea din perioada corespunzătoare a anului trecut. Dacă agregatului — în cazul de faţă cutorul Nr. 1 — nu i s’a adus niciun fel de modificare esenţială care să justifice o asemenea creştere a producţiei, ce anume a făcut să se obţină un asemenea rezultat? Echipa cocătorilor Faur Simion şi Văcar Iacob, de pildă, a putut smulge cuptorului Nr. 1 klinker mai mult şi mai bun prin faptul că au asigurat continua lui funcţionare prin supravegherea şi întreţinerea dispozitivelor de ungere, prin au montarea în permanenţă cu pastă şi în cantităţi corespunzătoare compoziţiei, prin conducerea focului în aşa fel încât să asigure arderea complectă a combustibilului. In mai toate fabricile de ciment întrecerea socialistă a stârnit bătălia patriotică pentru descoperirea rezervelor interne, însemnate succese a obţinut şi fabrica „Temelia” din Oraşul Stalin. Astfel moara Nr. 2 a acestei fabrici a dat o producţie medie zilnică cu 13,7 la sută mai mare decât cea din perioada corespunză- toare a anului 1950. Echipele morarilor Marc Ladis- Iau şi Brus Mihai, de pildă, s’au preocupat clipă cu clipă de buna funcţionare a morii, de controlul filtrelor, de alimentarea raţională a morii în aşa fel încât ea să nu se înfunde. întrecerea socialistă din industria de ciment, ancorată temeinic în masse, pornită pe baza angajamentelor concrete ale fiecărui muncitor şi tehnician în parte, se desfăşoară acum pe baza unor obiective mai largi.Lupta pentru mai mult ciment se împleteşte strâns cu lupta pentru o cât mai bună calitate a produselor, pentru reducerea consumurilor specifice, pentru scurtarea timpului de reparaţie a agregatelor, etc. întrecerea care se desfăşoară în momentul de faţă în industria de ciment este plină de învăţăminte preţioase nu numai pentru muncitorii şi tehnicienii din această ramură, ci şi pentru cei din toate sectoarele industriei noastre. Ea vorbeşte în modul cel mai convingător, prin graiul faptelor, despre marea forță a întrecerii socialiste, despre calea sigură de cucerire a succeselor în lupta pentru realizarea Planului Cincinal. In industria cimentului, ca şi în alte ramuri, cei ce obţin succese în întrecerea socialistă, în lupta pentru pace, sunt oameni care luptă zi cu zi să-şi însuşească nepreţuita experienţă sovietică, să pătrundă tainele tehnicii, să-şi organizeze cât mai bine munca, să folosească din plin timpul de lucru, să cunoască îndeaproape maşina la care lucrează şi s-o silească să dea producţie cât mai multă şi mai bună, întrecerea din industria cimentului arată cât de mari rezerve interne există în fiecare din întreprinderile noastre socialiste. Ele trebuesc scoase necontenit la iveală cu ajutorul întregului colectiv şi folosite cu perseverenţă. Abia acum muncitorii şi tehnicienii din industria cimentului îşi dau seama ce mari rezerve interne mai ascund întreprinderile lor, ce mari posibilităţi de sporire a producţiei, de ridicare a productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost sunt ei chemaţi să pună în valoare. Acum iese limpede în evidentă cât de mari posibilităţi au neglijat conducerile administrative şi organiza-,tiile de bază ale acelor fabrici de ciment care n’au îndeplinit planul pe anul trecut. Situaţia fabricii de ciment „Stânca” din Brăila, care anul trecut a rămas in urmă fată de plan, ne arată cât de important este de a se efectua la timp şi în bune condiţiuni reparaţiile planificate; nerespectarea planului de reparaţii sau reparaţiile făcute în mod superficial, nu numai că stânjenesc eforturile muncitorilor şi tehnicienilor în lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, dar atrag după sine şi o sporire nejustificată a preţului de cost. Datoria organizaţiilor de partid din industria cimentului este să asigure conducerea politică a întrecerii, să îndrume sindicatele pe calea organizării ei temeinice, să imobilizeze pe muncitori şi tehnicieni la cucerirea de noi succese. Unele organizaţii de partid nu sunt însă pătrunse de marea răspundere ce le revine în această privinţă, neglijează conducerea politică a sindicatului care lucrează sectar, într’un cerc îngust, adesea fără niciun plan de activitate. Unele grupe sindicale nu au ţinut şedinţă de 4 luni. Nu se ţin consfătuiri de producţie. Rezultatele zilnice ale întrecerii nu sunt urmărite Munca de agitaţie lâncezeşte, muncitorii fruntaşi nu sunt popularizaţi, inovatorii şi raţionalizatorii nu sunt încurajaţi. Tineretul nu este stimulat să-şi ocupe locul cuvenit în primele rânduri ale întrecerii. Cu cât mai mari ar fi succesele colectivului de la „Temelia“ dacă organizaţia de partid ar duce o muncă politică temeinică pentru desvoltarea întrecerii socialiste! Comitetele regionale și raionale de partid trebue să se preocupe îndeaproape de bunul mers al întrecerii socialiste din industria cimentului. In Hotărîrea sa asupra Planului Cincinal, Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a trasat limpede calea marilor succese în construirea bazelor economice ale socialismului în ţara noastră. Această cale este „ridicarea la un nivel superior a întrecerii socialiste, care să urmeze exemplul mişcării stahanoviste din U.R.S.S.“. A lupta cu înflăcărare pentru realizarea acestei Ho-tărîri, iată sarcina de cinste a organizaţiilor de partid, a muncitorilor şi tehnicienilor din industria cimentului şi din toate ramurile industriei noastre. " Un club plutitor La şantierul flotant „23 August“ de pe lângă Agenda Regională Fluvială din Turnu Severin, se construeşte un club plutitor pentru marinari. Vasul va fi prevăzut cu sală de cinematograf, sală de teatru, bibliotecă şi va avea uzină proprie şi calorifer. Montarea instalaţiei Bine!Sartografic va fi Început. Vasul va fi terminat până la sfârşitul lunii Februarie, când va începe a face naveta intre toate porturile fluviale, unde va prezenta spectacole şi festivaluri artistice date de o echipă proprie de marinari. (Agerpres I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI * SERIA IN ANUL XX Nr. 1953 4 PAGINI 4 LEI Joi 1 Februarie 1951 Sa desvoltam întrecerea socialistă pentru îndeplinirea Cincinalului! Contracte socialiste de întrecere între fabricile de ciment Sub lozinca „Cât mai mult ciment pentru marile construcţii ale Planului Cincinal!“, muncitorii şi tehnicienii din fabricile de ciment au pornit la întrecere, hotărîţi să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească angajamentele luate. In ultimul timp, ei au încheiat contracte socialiste de întrecere între fabrici. Astfel, colectivul fabricii de ciment Fieni a chemat la întrecere colectivul fabricii de ciment Bucureşti. Delegaţii celor două fabrici au încheiat contractul socialist de întrecere prin care şi-au luat numeroase angajamente. Fabrica Fieni, de pildă, şi-a propus să depăşească planul la klinker şi ciment cu 3%, dând ciment de bună calitate, conform prevederilor, să reducă cu 3%/« consumul specific la gaz metan şi păcură, să mărească productivitatea muncii cu 2 V», să reducă cu 0,5°/o consumul de energie electrică şi cu 5% consumul de uleiuri şi unsori. Colectivul fabricii Bucureşti şi-a luat în acelaş contract angajamentul să depăşească planul la klinker cu 1,5®/« și la ciment cu 1,68"/», să reducă cu 1,5% consumul specific la gaz metan, să mărească productivitatea muncii cu 2%. Fabricile de ciment Cernavodă şi „Stânca”-Brăila au încheiat deasemeni un contract socialist de întrecere. Muncitorii şi tehnicienii de la Cernavodă şi-au luat printre altele angajamentul să depăşească planul la blinker cu 5,8%/s şi la ciment cu 5%, să mărească productivitatea muncii cu 1 % şi să reducă cu 0,7% preţul de cost faţă de cel planificat. In acelaş timp, muncitorii fabricii „Stânca“ şi-au propus să depăşească sarcinile Planului cu 5% la klinker, cu 6% la ciment, să reducă consumul de combustibil și energie electrică cu 0,5"/». Două fabrici de maşini-unelte în întrecere ARAD. Pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin in cadrul primului an al Planului Cincinal, muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de maşini-unelte ,,Victoria" din Arad au iniţiat încheierea unui contract de întrecere socialistă cu muncitorii fabricii de maşiniunelte ,,înfrăţirea" din Oradea. In acest scop, o delegaţie a muncitorilor arădeni s’a deplasat la Oradea, unde, in cadrul unei adunări generale, muncitorii dela fabrica de maşiniunelte ,,înfrăţirea" au primit cu entuziasm chemarea la întrecere. Ei şi-au ales delegaţii pentru încheierea contractului care are următoarele obiective: îndeplinirea planului pe sortimente şi depăşirea lui cu 5 la sută, ridicarea productivităţii muncii cu 2 la sută peste prevederile planului, reducerea rebuturilor la turnătorie cu 8 la sută, micşorarea preţului de cost cu 2 la sută şi întărirea disciplinei în muncă prin reducerea cu 20 la sută a absenţelor nemotivate. In fiecare trimestru, câte o delegaţie din fiecare întreprindere va controla rezultatele obţinute. ( Agerpres). Şi-au îndeplinit înainte de termen planul lunar LUPENI (de la trimisul nostru). Luptând pentru realizarea angajamentelor luate cu ocazia prelucrării Planului Cincinal, tot mai multe echipe de mineri de la Lupeni şi-au îndeplinit planul lunar. Căutând să aibă materialele necesare la timp, organizându-şi mai bine munca, discutând cu ortacii care nu veneau regulat la şut. echipa condusă de tov. Lepădaţii Gh. din sectorul I şi-a depăşit planul lunar cu 72°/1. In acelaş sector, echipa tov. Adamis Martin şi-a depăşit planul lunar cu 61%, echipa tov. Peter Ion cu 51%, a lui Gaspar Irimia cu 44%, etc. Depăşiri însemnate au mai realizat şi alte echipe de la celelalte sectoare ale minei. Astfel echipa tov, Tomoioagă Ştefan şi-a depăşit planul pe luna ianuarie cu 69%, Renghen Mihai cu 65%, Frais Ion cu 55%, Munteanu Cornel cu 50%, Margut Ion cu 42%, etc. încă din zilele de 26 şi 27 Ianuarie aceste echipe fruntaşe dau cărbune în contul lunii Februarie. ■ir TARGOVISTE (de la corespondentul nostru). Prin eforturi sporite în întrecere, minerii de la „Carbonifera-Şotânga" şi-au îndeplinit înainte de termen planul de producţie pe luna Ianuarie. In dimineaţa zilei de eri, schimbul I a scos ultimele tone de cărbune pentru planul lunii Ianuarie. In fruntea întrecerii pe întreaga mină se află echipa tov. Robeia T. Grigore, decorat cu „Medalia Muncii”, care dă cărbune în contul lunii Februarie din ziua de 20 Ianuarie, însemnate succese a obţinut şi echipa iov. Bobeica D. Ion, care şi-a îndeplinit planul lunar la 23 Ianuarie, precum şi echipele tovarăşilor Urea Matei, Constantin Bănică, Dragomir Ion, Nastasia Gheorghe, Manca Nicolae şi Pleşa Constantin, care dau cărbune în contul lunii Februarie de la 25 Ianuarie. Aceste succese ale minerilor din Şotânga se datoresc bunei organizări a muncii, iniţiate de minerul fruntaş Pop Ludovic din Valea Jiului care este acum directorul minelor din Şotânga, învăţând din experienţa tov. Pop, echipele fruntaşe, care şi-au îndeplinit planul lunar înainte de termen, au început să aplice, în cursul lunii ianuarie, metoda schimbului la locul de muncă. Acest fapt a contribuit în mare măsură la folosirea din plin a celor opt ore de muncă şi deci la depăşirea sarcinilor programate. Comitetul organizaţiei de partid şi Comitetul sindical de la mina Şotânga trebue să se îngrijească de popularizarea experienţei acestor echipe fruntaşe, urmărind extinderea metodelor lor la toate echipele din mină. Trebuesc folosite în aceasta muncă gazeta de perete şi tabla de onoare, care au fost uneori neglijate. E necesară deasemeni introducerea graficului de producție pe schimburi și pe echipe, pentru stimularea muncii echipelor rămase in urmă. Mai multă atenţie brigăzilor U. T. M. ANINOASA (de la corespondentul nostru). La mina Aninoasa, toate brigăzile U. T. M au reuşit ca până la data de 3 Decembrie 1950 să-şi îndeplinească programele anuale. In prima jumătate a lunii Ianuarie, însă, rezultatele acestor brigăzi sunt cu mult mai slabe. Din cele 28 brigăzi existente la 13 ianuarie a.c., 13 brigăzi se aflau sub normă. De luni de zile activitatea brigăzilor nu a mai fost analizată de către organizaţia U.T.M. a minei. In sectoarele Aninoasa, Piscuriu şi Priboi, organizaţiile de bază U.T.M. nu şi-au ţinut nici până în prezent adunările cu tinerii din subteran în vederea prelucrării planului de muncă al organizaţiei U.T M. pe primul trimestru al acestui an. Agitaţia vizuală de la mină nu oglindeşte succesele şi lipsurile brigăzilor U.T.M. Pe niciun panou, pe niciun afiş, şi nici la gazeta de perete nu se vorbeşte nimic de brigadă U.T.M. Comitetul de partid al minei nesocoteşte rolul important pe care este chemat să-l joace în îndrumarea brigăzilor U.T.M Din luna Decembrie 1950 şi până în prezent, în nicio şedinţă a Comitetului de partid nu s’a analizat activitatea brigăzilor U.T.M. şi nici măcar a organizaţiilor U.T.M. In aceste condiţii, nu este de mirare că rezultatele obţinute acum în producţie de aceste brigăzi sunt, mai slabe. Comitetul de partid al minei are datoria de a sprijini temeinie acţiunea brigăzilor U.T.M., pentru ca toate să devină brigăzi fruntașe. Primele insigne de miner fruntaş CLUJ. — La întreprinderea Carboniferă de Stat din Şorocani ,a avut loc intr’un cadru festiv, înmânarea primelor insigne de miner fruntaş. Insigna, împreună cu un premiu în bani, a fost conferită unui număr de 18 mineri care s-au evidenţiat cu deosebire în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de pian Printre aceştia se află şi tovarăşii Ernst Ioan, decorat cu „Medalia Muncii“, Florea Iosif, Gog Grigore şi Rus Ioan. Cei 18 mineri fruntaşi şi-au luat angajamentul să lupte cu şi mai mare dârzenie pentru a da mai mult cărbune Patriei noastre. (Agerpres). Pe ecranele Capitalei rulează filmul «Victoria poporului chinez“ Acest film, realizat de un grup de cineaşti sovietici şi chinezi, înfăţişează în imagini puternice istoria glorioaselor lupte purtate de Armata Populară Chineză pentru eliberarea întregii Chine din jugul imperialiştilor americani şi al uneltei lor, Ciang Kai Shek. Filmul rulează la cinematografele Capitol, Aida, Dacia, Izbânda, Marna, Moşilor, Unic, Popular, In clişeu, O scenă din film. In Capitală rulează cu unmare succes filmul documentar în culori „Victoria poporului chinez’. In pagina 3-a Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R, cu privire la măsurile ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea muncii de pregătire şi executare a campaniei însămânţărilor de primăvară Din Uniunea Sovietică O uriaşă victorie a constructorilor sovietici La Aloscova, în cartierul Krasnîe Vorota, se construeşte una din minunatele clădiri înalte ale capitalei sovietice, clădire destinată să adăpostească Ministerul căilor de comunicaţie al U.R.S.S. Construcţia care progresează în ritm rapid a şi atins înălţimea de 102 metri. Dedesubtul uneia din aripile laterale ale clădirii, după cum au prevăzut arhitecţii, se va afla stafia lărgită de metro „Krasnîe Vorota“, vestibulul ei urmând să servească clădirii drept fundament. In lumea întreagă, la un asemenea complex de construcţii se fac întâi lucrările subterane şi numai după aceea se ridică partea de deasupra pământului. De astă dată, pentru a câştiga timp, inginerii sovietici au procedat altfel. Terminarea întâi a staţiei de metro ar fi întârziat ridicarea construcţiei cu cel puțin un an. Deasemeni, efectuarea în acelaş timp a lucrărilor subterane şi a celor de deasupra pământului ar fi dus inevitabil la prăbuşirea întregii construcţii, mai ales că solul avea puternice infiltraţii de apă. Inginerii sovietici au hotărît atunci să recurgă la ..serviciile’ frigului, prin îngheţarea terenului fundaţiei şi transformarea lui într’un fel de „beton de ghiata“. In jurul săpăturilor, a acelui cazan adânc de câţiva zeci de metri care avea să adăpostească viitoarea staţie de metro, pământul a fost forat în 230 locuri. Prin ţevile aşezate în găurile forate a fost introdusă o soluţie frigoriferă. Pereţii cazanului s’au transformat într’o platoşă de pământ îngheţat, extrem de rezistentă. La adăpostul acestei armături de ghiaţă, în fundul cazanului escavătoarele au lucrat în plină siguranţă adâncind mereu locul unde trebuia să se construiască stafia metroului, iar dincolo de zidul îngheţat a continuat să se ridice partea centrală a construcţiei uriaşei clădiri a Ministerului căilor de comunicaţie. La un moment dat, s-a văzut inălţându-se o minunată şi uriaşă clădire la marginea unei adevărate prăpăstii. Când constructorii ajunseră la etajul 20, o greutate de peste 27 mii tone fier, beton şi cărămizi, apăsa asupra fundaţiei. Pământul îngheţat n’a cedat însă şi constructorii şi-au văzut liniştiţi de treabă. După ce s‘a terminat vestibulul staţiunii metroului, pământul a fost desgheţat şi s-a pornit la construcţia clădirii laterale. Datorită acestei inovaţii în tehnica construcţiilor clădirea va fi terminată cu un an înainte de termen. Iniţiatorii acestei îndrăzneţe inovaţii, care îşi găseşte o aplicare din ce în ce mai largă pe marile șantiere ale comunismului, sunt inginerii B. Abramov, A. Kulakov și I. Doraman. Pe şantierele marilor construcţii Pe şantierele marilor construcţii ale Uniunii Sovietice se lucrează intens. Traducând în viaţă măreţele proecte, colectivele de constructori obţin importante succese în muncă. Muncitorii de la „Volgadonstroi“ s-au angajat în schimburi de onoare stahanoviste în cinstea alegerilor pentru Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. Pe şantierul staţiunii hidroelectrice de la Timlianskaia, care face parte din complexul lucrărilor Canalului Volga-Don, nu încetează nicio clipă uruitul sutelor de motoare care pun în mişcare escavatoarele şi celelalte maşini. Constructorii au trecut la montarea pieselor metalice şi la lucrările de betonare. La Stalingrad şi Kuibîşev, constructorii de la staţiunile hidroelectrice au început lucrările pregătitoare. Pe malurile fluviului Volga, pe o distanţă de zeci de kilometri, se întind sondele de foraj ale exploratorilor, se construesc întreprinderi auxiliare, se clădesc case de locuit şi se construesc drumuri. La Kahovka pe Nipru sosesc muncitori din toate coifurile Uniunii Sovietice pentru construirea staţiunii hidroelectrice. Fără încetare sosesc trenurile cu utilaj: din Ural sosesc cele mai noi instalaţiuni de foraj, din Moscova şi Lenin, grad vin motoare, macarale automate etc. La Kahovka s’a înălţat prima casă de locuit pentru constructorii staţiunii hidroelectrice. In ziua alegerilor pentru Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainiene —• 25 Februarie a c. — vor fi date spre folosinţă 8 mari case de locuit. Acestea sunt primele construcţii ale noii aşezări socialiste unde vor, trăi mii de muncitori, funcţionari şi ingineri împreună cu familiile lor. In apărarea celor 7 negri, victime ale rasismului american Guvernatorului John Battle, Richmond, Statul Virginia, Statele Unite ale Americii Scriitorii din Republica Populară Română protestează cu profundă indignare împotriva monstruoasei sentinţe prin care sunt condamnaţi la moarte cei şapte negri nevinovaţi din Martinsville. Asemenea acte de discriminare şi prigoană rasială sunt manifestări de barbarie tipic fascistă. Omenirea civilizată nu poate tolera şi nu va ierta niciodată asemenea crime împotriva umanităţii. Unindu-ne vocea cu cea a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă cerem cu hotărîre anularea sentinţei nedrepte şi imediata eliberare a celor şapte negri nevinovaţi. In numele scriitorilor din R.P.R., Mihail Sadoveanu preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Să înceteze samavolniciile slugilor americane de la Paris! Am aflat cu indignare că guvernul francez, slugă plecată a imperialiştilor americani, a hotărît interzicerea activităţii pe teritoriul Franţei a organizaţiilor democratice internaţionale F.S.M., F.M.T.D. şi F.D.I.F. Aceasta e o nouă provocare fascistă a imperialiştilor şi a lacheilor lor, care ţintesc în felul acesta să slăbească puterea luptătorilor pentru pace şi nestingheriţi, să încingă un nou război prădalnic în lume. Sunt de 34 ani turnător şi în răstimpul acestor ani am mai văzut asemenea acte, pe care le fac de obicei numai cei ce se tem de massele muncitoare, cei care ştiu că sunt urâfi de popor şi că nu se pot sprijini decât pe forţa poliţiei lor. In timpul regimului burghezo-moşieresc, de multe ori au fost interzise organizaţiile de massă la noi in tară. Dar cu toate acestea ele nu au putut fi nimicite. Bogătaşii din America sunt cuprinşi de furie nebunească atunci când văd cum creşte forţa Luptătorilor pentru pace. De aceea ei înăspresc traiul muncitorilor din ţara lor şi din ţările aservite lor şi interzic organizaţiile acestora. Ura lor împotriva vieţii, împotriva năzuinţelor de libertate şi pace ale oamenilor muncii nu mai cunoaşte margini. Doar tot ei sunt aceia care dau ordine ca armatele lor de călăi să pustiiască pământurile Coreei din care se retrag. Imperialiştilor americani le stă ca un ghimpe în inimă tăria organizaţiilor democrate internaţionale, detaşamente ale oamenilor muncii din întreaga lume; de aceea le-au interzis. Dar mai puternice se vor ridica forţele acestor organizaţii, fiindcă toţi oamenii muncii din lumea intreagă se vor strânge şi mai hotăriţi în jurul lor. Aici in turnătoria mea mă simt alături de sutele de milioane de oameni care umăr la umăr luptă in cadrul F.S.M., F.M.T.D. sau F.D.I.F. Cu fiecare piesă turnată simt că iau parte la zdrobirea planurilor de stăpânire a lumii, urzite de imperialiștii americani. Eu imi unesc glasul de protest cu cel al întregii omeniri muncitoare şi cer să înceteze fără întârziere provocările fasciste ale slugilor americane de la Paris. ION P. ION turnător la Uzinele „Timpuri Noi” Bucureşti Pentru îndeplinirea planului de colectare I Roadele muncii de Lămurire CLUJ (de la corespondentul nostru). — Până la data de 16 Ianuarie în comuna Căpușul Mare din raionul Cluj, din lipsa unei temeinice munci de lămurire, se îndeplinise numai 39 la sută din planul de colectare a produselor agricole. In ziua In timp ce ţăranii muncitori din comuna Gârceni, raionul Vaslui, îşi predau la timp cotele de cereale către Stat, chiaburul Gheorghe Soroagă, proprietar a 30 ha. pământ arabil, căuta să se sustragă de 17 Ianuarie, Sfatul Popular al comunei îndrumat de organizaţia de bază a convocat la o consfătuire pe toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi din comună. La această consfătuire s-a arătat importanţa predării cotelor către Stat. Agitatorii de la predarea cotelor de porumb. Chiaburul se tânguia mereu că nu are de unde da cereale. Făcându-i-se un control a fost găsită ascunsă în hruba casei cantitatea de 4000 kg. porumb. organizaţiei de bază împreună cu membrii organizaţiilor de massă, care şi-au predat cotele la vreme, au început o muncă intensă de lămurire din casă în casă. De la 17 Ianuarie la 27 ianuarie planul de colectare a fost îndeplinit până la 90 la sută, iar într’o sută altă cantitate de 2000 kg. porumb. Chiaburul a căutat că mituiască organele de control. El a fost dat în judecată pentru sabotaj şi încercare de mituire. DAVID SAVU corespondent Chiabur sabotor înaintat justiţiei Pregătiri pentru însămânţările de primăvara După ce au terminat de predat cotele de cereale la baza de recepţionare, muncitorii şi tehnicienii Gospodăriei Agricole de Stat Goeşti din regiunea Dolj au început să facă pregătirile pentru campania agricolă de primăvară Potrivit planului de muncă, ei au trecut la pregătirea terenului, au făcut asolamente pentru culturi şi au început condiţionarea seminţelor. Au fost organizate 2 echipe care se ocupă cu selecţionarea şi încercarea puterii de încolţire a seminţelor. Aceste echipe, muncind planificat, au reuşit să selecţioneze 3.500 kg mazăre, 4000 kg. orz de primăvară şi 25.000 kg. ovăz. Tov. Ristea Constantin şi Constantin Ştefan de la atelierul mecanic, au reuşit să facă o inovaţie la batoza mecanică de porumb care înlesneşte şi curăţirea seminţei de floarea soarelui. Datorită acestei inovaţii, se pot curăţa într’o zi 3.000 kg. sămânţă de floarea soarelui. O muncă intensă au depus şi muncitorii grădinari din gospodărie pentru pregătirea terenurilor de zarzavaturi. Tot în vederea campaniei de primăvară mecanicii, îndrumaţi de organizaţia de partid, au început să repare maşinile şi uneltele agricole. Antrenaţi în întrecere, ei au reuşit să repare în scurt timp 4 tractoare, 7 pluguri, 4 polidiscuri, 3 semănători mici, 18 semănători mari, 18 grape cu 3 câmpuri. Tov Ristea Constantin a reuşit să pună la punct o inovaţie, care permite ataşarea semănătoarei şi grapei cu 3 câmpuri la disc. In felul acesta, polidiscuitul, însămânţatul şi acoperitul seminţei se pot face dintr-o singură dată. Cu un singur tractor de 28 H. P. se pot discui, însămânţa şi grapa deodată 6 hectare pe zi,realizându-se şi o economie de 50 la sută combustibil. In momentul de faţă, la GAS. Goleşti se lucrează la adaptarea acestei inovaţii la mai multe tractoare. La repararea' maşinilor şi tineltelor s’au evidenţiat mers'« incît Constantin Stefan. Matei Popescu şi Aurică Stanci şî-au luat angajamentul să termine pană la 1 Februarie 1951 toă-' te reparațiile. | ^ AUREL FRIOIOIU \ corespondent J