Scȃnteia, martie 1952 (Anul 21, nr. 2286-2311)
1952-03-01 / nr. 2286
Pag. 2 O organizaţie de bază în munca pentru formarea gospodăriei colective începând din vara anului trecut, comuniştii din comuna Vutcani, raionul Huşi, au început să se preocupe intens de munca pentru formarea unei gospodării colective. Când a apărut Hotărîrea din 18 Septembrie 1951 a C.C. al P.M.R., ei au început să vadă clar care sunt sarcinile lor şi cum trebue să muncească pentru aplicarea Rezoluţiei Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie 1949. Urmând indicaţiile arătate de Hotărîre, organizaţia de bază din comuna Vutcani şi-a întocmit un plan de muncă în care a prevăzut cum să se desfăşoare munca de lămurire a ţăranilor muncitori. Hotărîrea din Septembrie 1951 a fost prelucrată în organizaţia de bază, în organizaţiile de massă şi la căminul cultural. Organizaţia de bază a alcătuit un comitet de iniţiativă — din rândurile celor mai hotărîţi ţărani săraci şi mijlocaşi care au făcut cereri pentru formarea de gospodării colective. In acest comitet au fost aleşi Gh. V. Diaconu, ţăran mijlocaş, Profira Chiriac şi alţii. Agitatorii au fost împărţiţi în grupuri de 5—7 oameni şi repartizaţi în cele 5 sectoare ale satului. In fiecare săptămână biroul organizaţiei de bază a ţinut şedinţe în cadrul cărora se ascultau scurte dări de seamă ale agitatorilor. S’a organizat schimbul de experienţă între agitatori. La cursul seral de partid al organizaţiei de bază, s’a căutat ca lecţiile predate să fie legate de munca pentru formarea gospodăriei colective, întotdeauna tov. Janeta Bostan, propagandistă, se prezenta la lecţii cu un plan bine pregătit. Cei 25 cursanţi au fost printre primii care au făcut cereri de înscriere, devenind şi cei mai buni agitatori. Tov. Gh. V. Diaconu, Ştefan Tanasie, Ion V. Bostan, au reuşit să lămurească 12 ţărani muncitori. Bune agitatoare au devenit şi U.F.D.R.-istele Tasla Gramatica, Profira Chiriac şi Tasla C. Strătilă, care au dus muncă de lămurire mai mult printre femei. Organizaţia de bază şi comitetul de iniţiativă au dat o mare atenţie muncii de lămurire în cadrul căminului cultural, unde a fost prelucrat şi discutat statutul model al gospodăriei colective. Duminica şi în zilele de sărbătoare s-au organizat serbări cu coruri şi poezii despre gospodăriile colective. Au fost ţinute conferinţe despre agricultura sovietică, despre folosirea metodelor agrotehnice, etc. Săptămânal au fost organizate, în cadrul căminului, seri culturale, la care luau parte un număr mare de ţărani muncitori. In cadrul serilor culturale se citeau cărţi şi broşuri despre colhozurile din Uniunea Sovietică, „Zece întrebări şi zece răspunsuri despre gospodăria colectivă", Statutul model, articole din ziare. Organizaţia de bază a iniţiat mai multe vizite ale ţăranilor muncitori din sat la gospodăria colectivă „7 Noembrie“ din satul Roşieşti, înfiinţată în anul 1949, unde un mare număr de ţărani au asistat chiar la împărţirea veniturilor şi au discutat cu colectiviştii despre munca lor în gospodăria colectivă. Agitatorii au popularizat succesele obţinute de gospodăriile colective din împrejurimi în vara anului trecut. Organizaţia de bază a îndrumat învăţătorii de la şcoala elementară să vorbească copiilor despre viaţa minunată a colhozurilor şi despre gospodăriile colective de la noi. In munca de lămurire au fost antrenate şi organizaţiile de massă, U.T.M., Frontul Plugarilor şi U.F.D.R. Organizaţia de bază şi comitetul de iniţiativă au avut însă şi unele lipsuri. Voind să facă un număr mare de înscrieri, au primit cereri de la mulţi funcţionari care de obicei nu pot participa la muncă în gospodărie. Astfel, din totalul de 114 cereri, 40 cereri erau ale funcţionarilor. Totodată organizaţia de bază nu a fost vigilentă faţă de uneltirile chiaburilor care, văzând că nu pot opri pe ţăranii muncitori să se unească în gospodării colective, au încercat să se strecoare în rândurile celor înscrişi. Gh. I. Manolache, fiul unui chiabur cu 20 ha. pământ, Lucian I. Nestian şi alţi fii de chiaburi au făcut cereri de înscriere în gospodăria colectivă. Ajutată de comitetul raional de partid, organizaţia de bază a scos pe chiaburi din rândurile celor care făcuseră cereri. Chiaburii însă nu s’au dat bătuţi Au început să uneltească cu mai multă furie Chiaburul Ene Cosma, proprietar de moară, a îndemnat-o pe soţia lui Vasile Hobjilă să-şi retragă cererea. Chiaburul Constantin I. T. Prodea a încercat să influenţeze pe ţăranul sărac Ion Gh. Neştian, care în trecut muncea la el în curte, să nu se înscrie în gospodărie. Chiaburii se svârcoleau de moarte pentru că pierdeau braţele ieftine pe care le exploatau. Organizaţia de bază şi-a dat seama că nu a demascat cu toată tăria pe chiaburi şi a pornit o muncă temeinică de demascare a duşmanilor gospodăriei colective. Organizaţia de bază a făcut o adunare generală cu toţi ţăranii muncitori care aveau cereri şi a arătat pentru ce se sbat chiaburii ca să împiedice formarea gospodăriei colective. In adunare, chiaburii au fost demascaţi de Ioachim Chiriţă şi alţi membri de partid. Deasemeni, prin articole şi caricaturi publicate în gazeta de stradă, au fost demascaţi chiaburii Constantin I. T. Prodea, Vasile Iordan, Simion C. Miron, Ghiţă Ciulei, Iancu Nestian şi alţii. In urma muncii de lămurire duse de agitatori, acei ţărani muncitori care la început voiau să-şi retragă cererile s’au hotărît să nu le retragă, au arătat cum s’au lăsat amăgiţi de minciunile chiaburilor şi au demascat pe chiaburi. Comitetul de iniţiativă şi organizaţia de bază au căutat să atragă alături de ţăranii săraci şi un mare număr de ţărani mijlocaşi. 66 de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din Vutcani sunt hotărîţi să pornească pe drumul gospodăriei colective. Ei fac lucrările de comasare a 340 ha pământ şi vor aduce în gospodăria colectivă 16 perechi de boi, 10 cai, 18 căruţe, 28 pluguri şi 6 grape, unele care au fost reparate şi pregătite pentru campania însămânţărilor de primăvară. Numărul celor care fac cereri creşte din zi în zi. Cele 66 familii de ţărani muncitori din Vutcani aşteaptă cu nerăbdare aprobarea Comitetului Central al partidului şi a guvernului pentru a inaugura gospodăria lor colectivă şi pentru a începe însămânţările de primăvară pe tarlalele întinse, cu maşinile şi tractoarele statului, ca să obţină o recoltă bogată. GH. BONDREA corespondent al „Scânteii" pentru regiunea Bârlad Şcoala de maiştri sondori dela Tg. Ocna In cadrul oficiului de foraj dela Tg. Ocna funcţionează de mai bine de un an de zile o şcoală de maiştri sondori. De la înfiinţarea ei, şcoala desfăşoară o activitate rodnică. In timp de numai un an au absolvit aici cursurile peste 120 de muncitori, devenind maiştri sondori. In raionul oficiului de foraj Tg. Ocna se acordă o importanţă deosebită şi calificării la locul de muncă, după metoda sovietică Kotlear. Prin aplicarea acestei metode sovietice au fost calificaţi până în prezent 112 mecanici, sudori, fochişti, etc. In curând, alţi 30 de muncitori vor fi calificați prin această metodă. I. PAVELESCU corespondent voluntar. SCÂNTEIA SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA" Contractul nostru colectiv Zilele acestea, colectivul fabricii noastre a discutat pe larg contractul colectiv pe anul 1952. In fiecare secţie, muncitorii şi tehnicienii au studiat proectul de contract şi au făcut nenumărate propuneri pentru îmbunătăţirea lui. Ca nişte buni gospodari, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din uzina noastră s-au preocupat să găsească şi să treacă în contract cele mai bune mijloace de ridicare a productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost, după cum au căutat să formuleze cele mai potrivite măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi trai. Luând parte activă la pregătirile de încheiere a contractului colectiv, mi-au venit în minte anii de mult trecuţi, când, în cu totul alte condiţii, muncitorii luptau pentru încheierea unor altfel de contracte colective. Lucrez la uzinele ,,Laminorul“ din 1932. Pe vremea aceea, fabrica era stăpânită de un grup de capitalişti, în frunte cu Xenopol, Schapira şi Ştefănescu. Patronii căutau, prin cele mai mârşave mijloace, să stoarcă cât mai mult din truda noastră. In timpul războiului, patronii au instalat, cu ajutorul jandarmilor, o carceră chiar în curtea uzinei. In felul acesta voiau să-i silească pe muncitori să renunţe până şi la cele mai elementare revendicări. Şi eu am stat în carcera aceasta, fiindcă „am îndrăznit“ să cer să se instaleze o sobă în atelierul de întreţinere, unde lucram. ,,Las’să fie frig în atelier, a strigat atunci la mine una din slugile patronilor. Ca să vă încălziţi, o să fiţi nevoiţi să munciţi, puturoşilor !“ In alt an, pentru că am îndrăznit să protestez împotriva muncii forţate de 10-12 ore pe zi, patronii m’au dat în judecată. Niculae Ion, dela tâmplărie, era într’o vreme bolnav. Vătaful patronului l-a silit să care o zi întreagă lemne, fără să ţină seamă de boală. A doua zi, Niculae Ion n’a mai putut veni la lucru. Iar când s’a întors, patronii — aceiaşi ticăloşi care-l siliseră să muncească pe brânci, până a căzut frânt de oboseală — l-au aruncat, fără multă vorbă, la carceră. împotriva jafului şi exploatării, muncitorii au dus, ani la rând, o luptă grea. In frunte au stat mereu comuniştii care, înfruntând cu eroism teroarea deslănţuită de burghezie, organizau lupta noastră, arătându-ne calea spre libertate. Când, după 23 August, clasa muncitoare a îngrădit puterea exploatatorilor, când partidul ne chema la lupta pentru cucerirea drepturilor noastre, pătronii au căutat să-şi menţină, prin toate mijloacele, putinţa de a ne jefui şi exploata fără milă. In luptă neînduplecată cu patronii am încheiat noi primele contracte colective. După naţionalizare, capitaliştii turbaţi de ură au încercat, prin cozile lor de topor, să organizeze sabotarea producţiei, a muncii noastre, a luptei pentru o viaţă mai bună. Xenopol, principalul acţionar al fabricii, s-a dovedit a fi în slujba imperialiştilor anglo-americani. Cu deosebită tărie au cerut muncitorii uzinei noastre pedepsirea aspră a acestui duşman al poporului nostru, cu prilejul procesului din Mai 1949. In ciuda uneltirilor criminale ale duşmanilor noii noastre vieţi, fabrica noastră a crescut an de an, devenind tot mai mult o adevărată întreprindere socialistă. Imaginea vechii fabrici, cu atelierele înghesuite, întunecoase, cu maşini învechite, începe să dispară. In halele refăcute, spaţioase, curate, muncim cu dragoste, cu bucurie. Utilajul vechi a fost revizuit, s’au adus maşini noi, s’a reorganizat întregul proces de producţie, creându-se condiţii pentru sporirea necontenită a productivităţii muncii. Muncitorii noştri se străduesc să obţină succese tot mai însemnate în întrecerea socialistă. Ei ştiu că numai astfel vor putea asigura îmbunătăţirea necontenită a condiţiilor de muncă şi de trai Datorită succeselor obţinute în producţie, în ultimii ani s-au putut realiza în fabrica noastră multe lucruri minunate. Avem azi o frumoasă sală de festivităţi înzestrată cu două aparate de proecţie, cu ajutorul cărora putem vedea în fiecare săptămână câte un film nou. La cantină, unde nu existau înainte decât mese lungi şi bănci, s-au adus acum scaune şi mese mici, de câte patru persoane. Vechile tacâmuri de tablă au fost înlocuite acum cu tacâmuri noi. Pentru cei suferinzi și debili se dă o masă specială sau supliment. Tâmplarul Niculae Ion — acelaș pe care patronii l-au băgat la carceră, după ce l-au silit să care lemne până s’a îmbolnăvit de plămâni — primeşte acum, în fiecare zi, prin grija Asigurărilor Sociale de stat, câte un kilogram de lapte şi o raţie suplimentară gratuită: unt, şuncă, mezeluri. Anul acesta, întocmirea contractului colectiv a fost un eveniment deosebit în viaţa colectivului nostru. Direcţia şi-a luat angajamentul să aducă utilaj nou, să creeze condiţii mai bune pentru sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, să îmbunătăţească condiţiile de muncă. Colectivul de muncitori şi tehnicieni ai uzinei s-a angajat să intensifice eforturile pentru a depăşi sarcinile de plan pe cel de al doilea an al cincinalului. In anul 1952, datorită sporirii producţiei şi productivităţii muncii, vom putea îndeplini o serie de prevederi ale contractului colectiv, ca : mărirea gospodăriei noastre auxiliare, îmbunătăţirea mesei la cantină, acordarea unui număr mai mare de suplimente de hrană pentru muncitorii bolnavi, etc. An cu an, viaţa noastră devine mai bună, mai frumoasă. Şi an cu an creşte hotărîrea noastră de a munci, pentru a o face din ce în ce mai bună, din ce în ce mai minunată, mai plină de bucurii. Privim cu încredere viitorul. Ştim că de lupta noastră depinde pacea lumii, depinde construirea socialismului în patria noastră. STELIAN NICULESCU lăcătuș stahanovist uzinele „Laminorul” Ni se semnalează că... “ In comuna Fântânele, raionul Iaşi, sfatul popular aşteaptă cu braţele încrucişate campania însămânţărilor de primăvară. La centrul de reparat unelte, în loc să se repare uneltele agricole ale ţăranilor muncitori, se ascut de zor topoare. Nu zăreşti niciun plug sau vreo unealtă agricolă, care să fie în reparaţie. La centrul de tratat seminţe deasemeni nu se vede nicio mişcare. Dealtfel, nici până acum organizaţia de bază şi comitetul executiv al sfatului popular n’au prelucrat Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la pregătirea campaniei de primăvară. (G. Dominte — corespondent voluntar). In comuna Zaul de Câmpie, raionul Luduş, în mijlocul unei imense grădini cu pomi fructiferi şi brazi, se află un castel de toată frumuseţea. Castelul era destinat înfiinţării unui sanatoriu T. B.C. Acum un an au şi început lucrările în vederea acestui scop, dar nu mult după aceasta s’a renunţat la acest plan şi în toamnă camerele castelului au fost transformate în magazii. Păcat. Dacă din anumite motive nu se putea face sanatoriu, într’un asemenea castel se putea deschide o şcoală tehnică agro-piscicolă de care ducem lipsă sau se putea amenaja în el o casă de odihnă pentru oamenii muncii (Oprea Dumitru — corespondent voluntar). „ Au trecut mai bine de 4 luni de zile de când gospodăria agricolă de stat Iţcani, raionul Suceava, a trimis pentru reparaţie centrului mecanic Iaşi blocul unui tractor împreună cu alte piese. Toate uneltele trimise spre reparare acum 4 luni zac aruncate prin atelier Cuzineţii, care au fost duşi în perfectă stare pentru a fi strunjiţi, s-au spart. Aşa înţelege centrul mecanic Iaşi să contribue la îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce-i revin în campania agricolă de primăvară ? Oare e vorba de o simplă nepăsare, sau de mai mult ? (V. Sălăgeanu — corespondent voluntar). Metodele rapide de lucru — factor de creştere a productivităţii muncii Spicuiri din scrisorile stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie Ziua în care Garaş Ion, oţelar-prim la „Sovrommetal’-Reşiţa, a elaborat cea dintâi şarjă rapidă a fost un eveniment însemnat în viaţa oţelăriei. Unora nu le venea să creadă. — Nu e posibil să reduci la jumătate durata de elaborare a şarjei — spuneau ei. Cine a mai auzit să dai de două ori mai mult oţel la acelaş cuptor ? Dar oţelul care, fierbinte încă, se întărea în cochie, arăta că acest lucru este pe deplin posibil. Şi din ce în ce mai mulţi muncitori au început să se intereseze îndeaproape de această metodă. Garaş Ion le împărtăşea din toată inima „secretul" minunatei metode : — Lucrul de căpetenie este ca munca să fie mai bine organizată în echipă. Când fiecare ştie ce are de făcut, treaba merge mai bine, repararea şi încărcarea cuptorului se îndeplinesc într’un timp mai scurt. Povestea cu însufleţire despre maiştrii sovietici ai şarjelor rapide. — Secţia de oţelărie Nr. 2 a uzinelor „Dzerdiinski" este de mulţi ani numită secţia şarjelor rapide. Oţelarii sovietici mai tineri o numesc chiar universitatea topirii rapide a oţelului. Acolo lucrează vestitul oţelar, stahanovistul Matulineţ, căruia îi datorăm succesul nostru de acum. Muncitorii îl ascultau cu Interes, dornici să deprindă la rândul lor înalta măestrie a oţelarilor sovietici. Erau, ce-i drept, şi câte unii care spuneau că şarjele rapide scurtează viaţa cuptorului şi alte asemenea vorbe neîntemeiate. Rezultatele obţinute în muncă au spulberat rând pe rând aceste păreri greşite Cuptorul lui Garaş devenise un cuptorşcoală. Aici, nu numai că şarjele se elaborau într’un timp aproape pe jumătate mai scurt ca la celelalte cuptoare, dar şi funcţionarea cuptorului intre reparaţii a fost prelungită. S'au ridicat şi alţi oţelari : Căpuţan Ion, Jemănaru Adam, Rădulcă Petre şi mulţi alţii, meşterii de azi al şarjelor rapide. Sub conducerea organizaţiilor de partid, metoda lui Matulineţ s-a extins în întregul sector siderurgic. La Hunedoara, la „Oţelul Roşu”, oţelarii aplicau deasemeni această metodă. Mii de tone de oţel au fost elaborate peste plan în ultimii ani, datorită aplicării acestei metode. In 1951, producţia de oţel a crescut cu 15,7% faţă de 1950. A crescut în mod simţitor şi productivitatea muncii. In primul semestru al anului trecut, productivitatea muncii a crescut cu 4,3% faţă de plan. In trimestrul al Xl-lea, productivitatea muncii în sectorul siderurgic a sporit cu 12,3% în întreprinderile aparţinând Direcţiei generale a siderurgiei, iar la Sovrommetal-Reşiţa, unde metoda lui Matulineţ a fost aplicată pe scară largă, productivitatea muncii a crescut cu 26% pe trimestrul 111, faţă de trimestrul corespunzător alanului 1950. Aplicarea metodei Matulineţ a contribuit la obţinerea de succese şi în ceea ce priveşte reducerea consumurilor specifice, permiţând astfel scăderea preţului de cot cu 1,7% pe întreaga siderurgie faţă de sarcina trasată. In lupta pentru realizarea măreţelor sarcini ale cincinalului, pentru întărirea continuă a leului nou, metodele rapide de lucru ale stahanoviştilor sovietici iau o tot mai mare desvoltare. „La noi, la uzinele „23 August“ — ne scrie unul din corespondenţii „Scânteii" — tânărul maistru oţelar Patrîchi Niculae, lucrând după metoda stahanovistului sovietic Matulineţ, a reuşit să reducă la jumătate timpul de elaborare a şarjelor. El şi-a luat angajamentul să sprijine extinderea acestei metode în vederea ridicării necontenite a productivităţii muncii, a scăderii preţului de cost, în vederea consolidării noului nostru leu". La Reşiţa, stahanovistul Bala Bârsan Dănilă, lucrând după metoda stahanovistului sovietic Matulineţ, a dat în luna ianuarie cu 9,5% mai mult oţel faţă de sarcinile ce-i reveneau Echipa prim-topitorului Olah Ştefan, de la combinatul siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej" a obţinut cei mai buni indici de utilizare a cuptorului Lucrând după metoda Matulineţ, el a reuşit să producă cu 29 kg. mai mult oţel pe oră şi pe metru pătrat suprafaţă vatră de cuptor. ★ „Zilele acestea am obţinut o nouă victorie în producţie în lupta pentru întărirea noului leu. Lucrând după metoda stahanovistului sovietic Bâkov, de tăiere rapidă a metalelor, realizez o producţie de trei ori mai mare faţă de realizările mele din trecut. Succese asemănătoare au obţinut şi ceilalţi strungari care aplică în uzina noastră această metodă". Aşa îşi începe scrisoarea sa către „Scânteia" strungarul stahanovist Vasu Nicolae, de la uzinele „Timpuri Noi”. El este unul din miile de strungari care, aplicând metoda sovietică de tăiere rapidă a metalelor, Bâkov-Bortkevici, realizează o productivitate sporită a muncii. „Cu toate succesele obţinute până acum, — scrie în continuare tovarăşul Vasu — în uzina noastră mai sunt încă posibilităţi în vederea extinderii metodei de tăiere rapidă a metalelor. In măsura în care conducerea întreprinderii noastre şi comitetul de întreprindere se vor ocupa mai intens de această chestiune, colectivul fabricii noastre va obţine noi şi însemnate victorii pe drumul sporirii productivităţii muncii şi al scăderii preţului de cost al produselor". In anul 1951, industria noastră grea, şi mai cu seamă industria construcţiei de maşini, ramură nouă în economia naţională a luat un mare avânt. Muncitorii şi tehnicienii din aceste întreprinderi, îndrumaţi de organizaţiile de partid şi sprijiniţi de comitetele sindicale, îşi însuşesc şi aplică tot mai larg în întrecerea socialistă metoda de tăiere rapidă a metalelor. Ca urmare a acestui lucru, viteza de tăiere a crescut în anul trecut — pe întreaga ramură a construcţiilor de maşini — cu 15%. Numeroşi strungari, ca Matei Niculae şi Perşa Gheorghe de la „23 August”, Economu Aristide şi Cosma Va- Ieriu de la „Vulcan" etc., au atins o viteză de tăiere de 600-650 metri şpan pe minut, de câteva ori mai mult decât în trecut. Tovarăşul Kobany Gheorghe de la „Flamura Roşie” a realizat o viteză de tăiere de 740 m şpan pe minut, iar stahanovistul Vasilache Constantin, unul dintre cei mai buni strungari din ţară, a ajuns la o viteză de tăiere nemaiîntâlnită la noi, reuşind să realizeze singur în 1951 sarcinile de plan care reveneau unui număr de 10 strungari. „Din toate puterile lupt să dau patriei mele produse cât mai multe, de bună calitate şi la un preţ tot mai scăzut — scrie el „Scânteii" — bucuros că în acest fel pot să aduc şi eu o contribuţie la desvoltarea economiei naţionale pe calea socialismului, la marea cauză a păcii“. Munca entuziastă a zecilor de mii de muncitori şi tehnicieni cuprinşi în întrecerea socialistă, succesele obţinute prin aplicarea şi extinderea metodei de tăiere rapidă a metalelor, au contribuit din plin la realizarea înainte de termen a planului de producţie în ramura construcţiei de maşini, au făcut ca productivitatea muncii să crească simţitor. într’un singur trimestru — trimestrul III al anului 1951 — productivitatea muncii a crescut în acest sector cu 28% faţă de trimestrul corespunzător al anului 1950. ★ Lucrând cu însufleţire pentru îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere ce ie stau în faţă in cadrul cincinalului, minerii Văii Jiului folosesc pe scară tot mai largă metoda de lucru a minerului stahanovist Ivan Golovin din Bazinul Kuznețkului. Aplicată pentru prima dată la începutul anului trecut la Lupeni, metoda a dat rezultate din cele mai bune Aplicând această metodă, echipele de mineri au ajuns de la 1.37 m., cât înaintau în medie zilnic, la începutul anului 1951, la o înaintare de 2,2 metri în luna Martie 1951, pentru ca mai târziu să realizeze zilnic o medie de înaintare de 3,4 metri. Rezultatele obţinute în urma aplicării metodei Golovin nu au la bază o creştere a eforturilor fizice ale minerilor, ci folosirea din plin a timpului de lucru, ca urmare a îmbunătăţirii necontenite a organizării muncii. „La mina Petrila — ne scrie tov ing. Ion Mureşan — echipele care au apuicat metoda Golovin au reuşit să extragă cu 30—40 tone cărbune mai mult pe zi, faţă de sarcinile de plan, sporind productivitatea muncii cu aproape 14%. Ca urmare a creşterii producţiei şi productivităţii muncii, minerii îşi îmbunătăţesc necontenit câştigurile. Fiecare miner care lucrează după această metodă şi-a îmbunătăţit simţitor câştigul lunar. Minerii Văii Jiului văd în metodele de lucru ale str.hanoviştilor sovietici o înaltă pildă de felul cum trebue să-şi organizeze munca, pentru ca strădaniile pe care le depun în folosul întăririi şi sporirii puterii patriei să dea roade cât mai însemnate şi cât mai bogate. Din păcate, însă, la mina noastră Petrila, nu există o permanentă preocupare din partea conducerii administrative şi a unor comitete de întreprindere în vederea creării celor mai bune condiţii pentru extinderea acestor metode, a metodei Golovin în primul rând". ★ Şi în schelele petrolifere aplicarea metodelor sovietice, şi anume metoda forajului rapid şi metoda mutării turlelor fără demontare, duc la creşterea continuă * * productivităţii muncii. „Muncitorii şi tehnicienii oficiului de foraj din schela Băicoi — ne scrie maistrul sondor N. Tuţea — obţin rezultate importante dând tot mai mulţi metri foraţi peste plan. Lucrând după metoda sovietică a forajului rapid, echipele maiştrilor sondori Păun C-tin, Rina Ion şi Cioblea Nicolae de la sonda 68 Ariceşti au reuşit să foreze în 10 zile cu 58,60 metri mai mult faţă de sarcinile programate". Iar tov. Moroianu Sebastian de la schela petroliferă Berea, ne scrie : „Brigăzile de foraj ale tineretului de la sonda Nr. 12 Beciu, folosind din plin în întrecerea socialistă metoda sovietică de foraj rapid au săpat în luna ianuarie cu 243 metri mai mult faţă de sarcinile de plan. Printre cei dintâi care s-au evidenţiat în această acţiune a fost sondoriţa Secuia Ecaterina". In semnate realizări au obţinut şi muncitorii şi tehnicienii trustului Nr. 6. In prima jumătate a anului trecut aceştia rămăseseră sub plan cu peste 20.000 de metri de foraj. Munca politică desfăşurată printre muncitori şi tehnicieni a făcut ca mulţi dintre ei să aplice în întrecerea socialistă metodele rapide de lucru. Brigăzile conduse de stahanoviştii Popa Ion, Prunache Timoftei, Enescu Gheorghe şi alţii, aplicând metoda forajului rapid au reuşit să ridice productivitatea muncii, să foreze în acelaş timp un număr mai mare de metri, reducând astfel la jumătate timpul necesar pentru forarea unei sonde. Muncind cu hotărîre în întrecerea socialistă, învăţând mereu din bogata experienţă a stahanoviştilor sovietici, ei au reuşit să recupereze rămânerea în urmă, iar planul de foraj pe acest trust să fie nu numai realizat dar chiar şi depăşit. O mare importanţă în ridicarea producţiei de ţiţei o are şi aplicarea metodei mutării rapide a turlelor Astăzi, această metodă ete aplicată de tot mai mulţi muncitori petrolişti iar succesele sunt din ce în ce mai îmbucurătoare Despre asemenea succese vorbeşte în scrisoarea sa tov. Gheorghe Marin de la Moreni El scrie ■ „Tov. Nicolae Secăreanu, stahanovist din schela noastră, a mutat în primele zile ale iunii Februarie două turle de sondă fără a le demonta. In afară de economiile realizate, economia care contribue la întărirea noului nostru leu prin mutarea acestor turle nedemontate s’a creat posibilitatea ca două sonde din schela noastră să poată începe forajul cu câte 10 zile înainte de termenul programat". Dragostea şi devotamentul cu care au luptat şi luptă muncitorii şi tehnicienii petrolişti, ajutorul sovietic multilateral şi aplicarea metodelor rapide de lucru ale stahanoviştilor sovietici au contribuit din plin ca, pentru prima dată, planul de extracţie şi prelucrare a ţiţeiului să fie îndeplinit în 1951 înainte de termen, la 21 Decembrie. ★ In sectorul construcţii, sector deosebit de important în desvoltarea economiei patriei noastre, peste 3.000 de zidari lucrează astăzi după metodele de zidărie rapidă ale stahanoviştilor sovietici Orlov şi Koroliov. Numele tovarăşilor Stamate Gheorghe, Schnell Iosif şi alţii, care lucrează după aceste metode şi depăşesc de câteva ori sarcinile zilnice de plan, sunt cunoscute astăzi oamenilor muncii din patria noastră. Aplicarea metodelor rapide de lucru dăposibilitatea unor sectoare întregi din ramura construcţiilor să obţină succese deosebite în ridicarea productivităţii muncii La „Sovromconstrucţii" Nr. 3, unde 83% din muncitori şi tehnicieni aplică metodele sovietice de zidărie rapidă, productivitatea muncii a trecut în anul 1951 cu 13,3% faţă de sarcinile de plan. In acţiunea de aplicare şi extindere a metodelor rapide de lucru mai există însă lipsuri însemnate. Unele conduceri de întreprinderi nu se preocupă îndeajuns să creeze cele mai prielnice condiţii pentru aplicarea acestor metode. La uzinele „Steaua Roşie", de pildă, unde nici conducerea administrativă, şi nici organizaţia de partid şi comitetul de întreprindere nu s’au preocupat îndeaproape de această problemă. prea puţin, strungari aplică metoda de tăiere rapidă a metalelor, deşi şi aici muncitorii manifestă un viu interes pentru aplicarea acestei minunate metode in toate întreprinderile, organizaţiile de partid sunt chemate să desfăşoare o intensă muncă politică în vederea aplicării şi extinderii metodelor rapide de lucru Ele au datoria să îndrume comitetele de întreprinderi şi conducerile administrative ca acestea să organizeze cursuri speciae, care să pregătească pe muncitori în vederea aplicării metodelor rapide de lucru, să organizeze schimburi de experienţă şi expuneri ale stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie care lucrează după aceste metode, să popularizeze larg succesele obţinute, etc Aplicarea metodelor rapide de lucru ale stahanoviştilor sovietici constitue un sprijin hotărîtor în ridicarea producţiei şi productivităţii muncii în fiecare sector industrial, o pârghie principală în lupta pentru întărirea noului nostru leu, pentru desvoltarea economiei naţionale. NICOLAE BIVOLU Nr. 2288 Strălucitul spectacol de circ al Ansamblului artistic al tineretului din R. P. Chineză Programul de circ prezentat în Sala Sporturilor (Floreasca) de Ansamblul artistic al tineretului din R. P. Chineză a stârnit entuziasmul şi adânca admiraţie a miilor de spectatori. Atleţi şi acrobaţi desăvârşiţi, tinerii artişti chinezi au executat cu o mare măestrie, cu uimitoare agilitate, precizie şi armonie în mişcări, numeroase figuri, deosebit de grele şi foarte variate, figuri care îmbină diversele categorii tradiţionale de exerciţii ale circului chinezesc: jocuri cu arme şi unelte de producţie, jocuri cu obiecte casnice, exerciţii gimnastice, scamatorii. In primul număr al programului „Meteorit de apă”, cele două vase cu apă agăţate la capetele unei frânghii cu care artiştii chinezi Gian Tin-suni şi Cen Bai-lui, execută cu o mare repeziciune mişcări din cele mai complicate, fără ca nicio picătură de lichid să se verse, simbolizează o armă străveche a poporului chinez: cu sute de ani în urmă, în locul vaselor cu apă, luptătorul agăţa de frânghie două greutăţi de fierpe care Ie rotea în jurul lui, împiedicând astfel duşmanul să se apropie Deasemeni suliţa din cel de al doilea număr intitulat „suliţa sburătoare”, îşi are pagina într’un fel de greblă foarte veche, devenită apoi armă de luptă. „Suliţa sburătoare" face impresia uluitoare că se mişcă singură în jurul corpului artistului. Van Tin-ivant, care execută acest număr, atinge suliţa doar din când în când, uşor, aproape imperceptibil, cu degetele, cu capul, cu spatele, în mişcări suple, calme şi sigure. Cu deosebită emoţie şi uimire au privit spectatorii numărul „In leagăn", executat de Cjan Go-şen şi Cjan Go-dun. Pe o masă este aşezat orizontal un cilindru, iar deasupra lui o scândură pe care sunt înălţate două mese suprapuse. In vârful acestei complicate şi fragile construcţii, cei doi artişti execută cu o mare precizie figuri acrobatice extrem de grele, legănându-se deoparte şi de alta a cilindrului. „Jonglerie în grup", număr executat de Cen Loben şi Ion Veninalu, reprezintă o tradiţie străveche şi anume, mânuirea cu iscusinţă şi graţie a obiectelor casnice (ceşti, farfurii, pahare, sticle), tradiţie pe care poporul a desvoltat-o într-o adevărată artă. Ropote de aplauze au izbucnit în momentul în care, în sunetele unui marş, unul dintre tinerii artişti chinezi a pornit în pasul de defilare tradiţional al poporului chinez, purtând în dinţi o sticlă de pe fundul căreia se înalţă patru beţişoare care la rândul lor susţin picioarele unei mere încărcate cu un întreg serviciu — pomiera cu fructe, farfurii, păhărele cu ouă. Cu aceeaşi măestrie, în numărul „Farfuriile sburătoare”, Ini lui-hun şi Liu In-ţin au executat exerciţii acrobatice, în timp ce în fiecare mână ţineau câte trei inere pe vârful cărora se învârteau farfurii. In „Acrobaţii pe biciclete" executat de Tzin E-ţin, Tzin Ju-ţin şi Tzin Su-ţin, spectatorii au admirat ingeniozitatea exerciţiilor şi agilitatea cu care artiştii le execută, înfrângând parcă toate legile echilibrului. In spectacolul prezentat de către Ansamblul artistic al tineretului din R. P. Chineză, oamenii muncii din ţara noastră au putut cunoaşte înaltul nivel la care poporul chinez a ridicat circul, în care măestria acrobatică se îmbină armonios cu frumuseţea şi varietatea costumelor, cu acompaniamentul muzical al minunatelor cântece populare. Deşi circul chinezesc are o tradiţie îndelungată, de peste 1000 de ani, el a fost dispreţuit de fostele clare stăpânitoare, care urau creaţiile poporului. Abia după instaurarea Republicii Populare Chineze s-au ivit condiţiile prielnice unei mari desvoltări a acestei minunate arte populare, îmbogăţite şi perfecţionate veacuri dearândul, artă care exprimă cu strălucire inventivitatea şi vigoarea, curajul şi perseverenţa marelui şi eroicului popor chinez. ILEANA VRANCEA Mai multă atenţie activităţii căminelor culturale din raionul Brăila BRAILA (dela corespondentul nostru).— Au trecut mai bine de două luni dela apariţia Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la întărirea activităţii căminelor culturale. Cu toate acestea, în raionul Brăila mai există mari lipsuri în ceea ce priveşte aplicarea acestei Hotărîri Comitetul executiv al sfatului popular raional s-a mulţumit să stabilească unele măsuri pentru reorganizarea muncii culturale, pentru dotarea căminelor cu mobilierul necesar şi aprovizionarea lor cu combustibil, etc., fără, însă, a socoti că e necesar să treacă şi la înfăptuirea măsurilor stabilite. In unele locuri, cum ar fi, de pildă, în comuna Movila Miresei, colectivul de conducere al căminului cultural a studiat cu atenţie Hotărîrea Consiliului de Miniştri, şi a luat chiar în luna Decembrie o serie de măsuri menite să îmbunătăţească activitatea culturală. Directorul căminului Iov Plopeanu, s-a îngrijit de amenajarea unei scene, de repararea uşilor şi faţadei sediului, de înzestrarea bibliotecii cu cărţi noi In perioada Decembrie-Februarie, la cămin s-au organizat — cu sprijinul S.R.SC. şi A.R.L.U.S. — 8 conferinţe, având drept scop popularizarea metodelor agrotehnice Deasemenea, membrii din colectivul de conducere au organizat în timpul ierni cercuri de istorie, geografie şi cooperaţie. Munca rodnică a activiştilor căminului nu a fost însă sprijinită de comitetul executiv al sfatului popular din această comună, care, contrar prevederilor Hotărîrii Consiliului de Miniştri, nu a asigurat iluminatul căminului, nu s’a îngrijit de repararea acoperişului căminului şi de procurarea mobilierului necesar Comitetul executiv al sfatului popular raional nu s'a îngrijit ca Hotărîrea să fie cunoscută de toate sfaturile populare comunale şi de colectivele de conducere ale căminelor culturale. Membrii Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Scorţaru Vechi şi directorul, căminului cultural, de pildă, nici nu au auzit măcar că există o asemenea Hotărîre Căminul cultural din Scorţaru Vechi e instalat într'un local necorespunzător, n’are mobilier, nu e aprovizionat cu petrol pentru iluminat, geamurile dela uşi şi ferestre sunt sparte, iar aparatul de radio nu funcţionează de o lună de zile. Căminul cultural din comuna Scorţaru Nou stă aproape tot timpul închis. Puţinele bănci pe care le avea au fost împrumutate la diferite nunţi şi baluri şi s’au pierdut. Nici în comuna Valea Cânepii situaţia nu este mai bună. Pentru ca activitatea culturală să nu stagneze complect, directorul căminului aduce uneori de acasă lemne pentru încălzirea localului. Tov. Costică Bălan preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular din Valea Cânepii nu cunoaşte sarcinile trasate de Hotărîre şi are o atitudine cu totul nejustă faţă de munca culturală El se mulţumeşte să spună în legătură cu aceasta „Avem alte treburi de făcut. Dacă o să le tenninam, ne vom ocupa şi de munca culturală" Această stare de lucruri se datoreşte atitudinii de neîngăduit a Comitetului executiv al Sfatului popular raional Brăila, care a nesocotit Hotărîrea Consiliului de Miniștri cu privire la activitatea căminelor culturale, călcând astfel disciplina de stat. Comitetul de partid al raionului Brăila are datoria să îndrume mai temeinic și să tragă la răspundere Comitetul executiv al Sfatului popular raional pentru faptul că nu respectă în totul Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la întărirea şi desvoltarea activităţii căminelor culturale.