Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)
1952-06-01 / nr. 2363
Pag. 2 Din experienţa aplicării iniţiativei maistrului Anton Bálint în întreprinderile din Timişoara Au trecut două luni şi jumătate de când maistrul Anton Bálint, de la Uzinele Textile Timişoara şi-a propus ca printr-o mai justă gospodărire a secţiei să contribue la eliberarea unor sume cât mai însemnate din fondul de rulment. După cum se ştie, această iniţiativă a fost primită cu multă însufleţire, atât de muncitorii şi tehnicienii din Timişoara, cât şi din celelalte centre ale ţării. Printre angajamentele luate în cinstea lui 1 Mai, muncitorii timişoreni au pus un accent deosebit în întrecerea socialistă pe eliberarea unor sume cât mai însemnate din fondul de rulment. Muncitorii de la „Industria Lânei" au hotărât să elibereze până la sfârşitul anului din fondul de rulment — 282.555 lei, cei de la U.T.T. — 312.600 lei, salariaţii Depoului C.F.R. — 1.250.000, Fabrica de Pălării 75.000, etc. Angajamentele luate de colectivele întreprinderilor din Timişoara se ridică până acum la cca. 2.000.000 lei. In prezent, colectivele a 23 întreprinderi din Timişoara şi-au însuşit minunata iniţiativă a tov. Anton Balint. Comitetul orăşenesc de partid Timişoara, îndrumat de comitetul regional, a îmbrăţişat de la început cu căldură această iniţiativă patriotică, organizând o serie de consfătuiri cu directorii, secretarii organizaţiilor de bază, inginerii-şefi, contabilii, stahanoviştii din principalele întreprinderi din oraş. In aceste consfătuiri, cadrele de conducere din principalele întreprinderi din localitate au primit un ajutor concret pentru a asigura reuşita acţiunii. Secretarii organizaţiilor de bază şi agitatorii au fost instruiţi în cadrul unor şedinţe speciale, primind explicaţii amănunţite asupra fondului de rulment şi asupra factorilor care contribue la accelerarea vitezei de circulaţie a acestuia. In această acţiune, comitetul orăşenesc de partid a mobilizat organele sindicale, U.T.M.-ul, A.S.I.T.-ul, cercurile A.R.L.U.S. Consiliul sindical regional Timişoara a iniţiat un schimb de experienţă în cadrul căruia directorul fabricii U.T.T., tov. Leonida Tămaş şi maistrul Anton Balint au expus modul în care fabrica lor a organizat lupta pentru eliberarea sumei de 312.000 lei din fondul de rulment. Din massa oamenilor muncii s-au născut noi propuneri şi iniţiative valoroase, menite să contribue la accelerarea vitezei de circulaţie a fondului de rulment. La fabrica „Ada Marinescu", comunistul Ştefan Barza a propus ca resturile de fire, ce se găsesc în partizi mici, să fie prelucrate în mărfuri de larg consum. Numai prin aplicarea acestei propuneri, fabrica va putea elibera peste 8.000 lei. La „Industria Lânei", meşterul Dumitru Stoica a luat măsuri care au dus la oftinirea confecţionării spetelor. Colectivul de tehnicieni de la I.R.P., în frunte cu comuniştii Ioan Mixtei şi Tiberiu Iritz, pe baza propunerilor venite din massă, au aplicat noi procedee în producţie, care au contribuit la reducerea ciclului de fabricaţie la piei box cu o zi, la piei bizon cu două zile, etc. La adunările ţinute în întreprinderi, s-a arătat că pentru a grăbi circulaţia fondului de ruilment, trebue accelerat ciclul de fabricaţie, astfel ca materialele şi produsele semifinite să ajungă cât mai repede in stadiu de produs finit. Apoi, trebuesc eliminate stocurile supranormative şi reduse la minimul necesar stocurile normate de materii prime, materiale, combustibil, etc. Este, de asemenea, absolut necesar ca produsele finite să ajungă cât mai repede la consumator, ca facturarea şi livrările să se facă într’un ritm mai rapid. înarmate cu aceste îndrumări, colectivele de muncitori, tehnicieni şi funcţionari din numeroase fabrici timişorene au dus o muncă multilaterală, obţinând o serie de succese însemnate. Sute de propuneri au fost puse in aplicare, contribuind efectiv la reducerea duratei ciclului de fabricaţie. La fabrica „Electromotor", printre alte măsuri, s-a trecut la turnarea zilnică, ceea ce a făcut posibil scurtarea procesului de fabricaţie de la 3 zile şi jumătate la o zi, precum şi reducerea preţului de cost cu aproape 50%. La Fabrica de Pălării, în urma măsurilor luate, productivitatea muncii în luna Aprilie a crescut cu 15%. A crescut deasemenea preocuparea pentru lichidarea stocurilor supranormative. La „Tehnometal" s-au predat I.C.M. diferite mărfuri disponibile în valoare de peste 100.000 lei.. Tov. Ion Győri, maistru la întreprinderea „Gheorghe Doja“ a luat măsuri pentru a evita stocajul de semifabricate în magazia secţiei fierbătorie. Succese însemnate s’au obţinut şi în direcţia accelerării transportului, a valorificării deşeurilor, a simplificării muncii administrative. In cadrul acestei activităţi s’a extins aplicarea metodelor înaintate sovietice, a sporit preocuparea faţă de reducerea consumului specific, s’au realizat economii de câteva sute de mii de lei. In urma acestor succese, colectivele a numeroase întreprinderi au eliberat în preajma zilei de 1 Mai sume însemnate din fondul de rulment. Astfel, Uzinele Textile-Timişoara au eliberat 52.100 lei, „Tehnometal" 15.000 lei, Fabrica de Pălării 100.000 lei, „Gheorghe Doja“ 25.000 lei, „Firul Roşu" cca. 12.000 lei, etc. Pe lângă aceste succese, în desfăşurarea acestei importante iniţiative mai există încă lipsuri şi defecţiuni serioase. Astfel, în unele întreprinderi, ca „Electromotor" şi „Ambalajul Metalic", acţiunea de accelerare a circulaţiei fondului de rulment a căpătat un caracter birocratic. Conducerile şi organizaţiile de partid ale acestor întreprinderi au crezut că vor putea rezolva fără participarea şi sprijinul masselor angajamentele pe care şi le-au luat. La fabrica „Partizanul", directorul întreprinderii, secretarul organizaţiei de bază şi câţiva tehnicieni, şi-au luat „angajamentul" în numele muncitorilor de a restitui până la 16 octombrie suma de 10.000 lei. In realitate, posibilităţile întreprinderii sunt cu mult mai mari. La această întreprindere, s-a creat o situaţie inadmisibilă în ceea ce priveşte mânuirea banilor statului, creându-se stocuri supranontative la materiale, ambalaj, piese de schimb, etc., până la 31 Martie a. c. în valoare de circa 700.000 lei. O situaţie asemănătoare există şi la fabrica „Electromotor", unde numai prin valorificarea timp de 2—3 luni a deşeurilor de tablă silicioasă ,s’ar putea restitui statului suma de lei 16.000 — adică atât cât este întreg angajamentul fabricii până la 7 Noembrie. Realizarea angajamentelor luate de colectivele de muncă din diferite întreprinderi este îngreunată de defectuoasa repartizare a sarcinilor de plan din partea unor ministere. Astfel, fabrica „Partizanul“, unitate dependentă de Ministerul Industriei Metalurgice şi Industriei Chimice , a primit repartiţiile unora din materiile prime pe trimestrul II abia la 16 Aprilie. Fabrica „Bumbacul" şi-a blocat 22% din fondul de rulment pentru că repartiţiile de livrări pe trimestrul I le-a primit abia la 20 Martie. Multe din lipsurile întreprinderilor arătate mai sus se datoresc felului nesatisfăcător în care comitetul orăşenesc de partid se preocupă în ultimul timp de lărgirea şi adâncirea acestei acţiuni. De la 1 Mai, activiştii comitetului orăşenesc nu se ocupă serios de îndrumarea organizaţiilor de bază în direcţia desvoltării acestei iniţiative patriotice. Printre unii instructori ai comitetului orăşenesc de partid mai persistă obiceiul dăunător de a da îndrumări generale, de a trasa sarcini, în loc ca prin studierea problemei, prin desvăluirea lipsurilor, sesizând problemele vieţii de fiecare zi, să ajute organizaţiile de partid în lupta pentru realizarea angajamentelor luate în cadrul acestei acţiuni. Toate aceste lipsuri trebuesc grabnic lichidate. Succesele obţinute până în prezent arată posibilităţile largi care există pentru extinderea şi lărgirea iniţiativei maistrului Anton Bálint, de a pune la dispoziţia statului cât mai însemnate sume din fondul de rulment al întreprinderilor, pentru sporirea volumului acumulărilor socialiste, pentru întărirea continuă a leului noua corespondenţă colectivă din partea redacţiilor ziarelor „Luptătorul Bănăţean" şi „Szabad Szó". SCÂNTEIA încheierea anului şcolar la şcoala medie tehnică de cărbune din Lupeni PETROŞANI (de la corespondentul nostru). In oraşul Lupeni, la o depărtare de numai câteva sute de metri de mină, se află şcoala medie tehnică de cărbune. In fiecare an, ea dă patriei zeci şi zeci de cadre tehnice temeinic pregătite, capabile să contribue la realizarea importantelor sarcini de plan ce revin industriei noastre carbonifere. Mulţi dintre absolvenţii acestei şcoli au intrat în producţie ca tehnicieni, iar alţii au urmat mai departe cursurile Institutului Cărbunelui din Petroşani, devenind ingineri. Astfel, Dumitru Băbălău este azi inginer la mina Lupeni, Cornel Cenuşă este inginer la Trustul Cărbunelui-Lupeni, etc. Anul acesta, 469 elevi au urmat şcoala medie tehnică de cărbune din Lupeni. Dintre aceştia, majoritatea sunt mineri şi fii de mineri, din diferite colţuri ale ţării. Pentru elevii de naţionalitate maghiară s’a înfiinţat în şcoală o secţie cu limba de predare maghiară. Tuturor elevilor li s’au acordat în mod gratuit uniforme, iar unui număr însemnat dintre ei li s’au acordat burse şi întreţinere gratuită în internat. In semestrul II al acestui an, situaţia la învăţătură s-a îmbunătăţit, numărul elevilor slab pregătiţi scăzând aproape la jumătate, datorită aplicării hotărîrilor luate în şedinţele consiliului pedagogic. Astfel, în semestrul II lecţiile au fost predate cu mai multă regularitate, fiecare profesor s-a străduit să-şi întocmească planuri de lecţii cât mai bune, care au fost urmărite îndeaproape de conducerea şcolii. Studiul individual al elevilor a fost îndrumat şi controlat mai temeinic şi pe lângă aceasta au fost reorganizate şi activizate şi formele de studiu în colectiv : grupele de învăţătură, ajutorul tovărăşesc între elevi, etc. Conducerea şcolii a ţinut o strânsă legătură cu părinţii elevilor. Organizaţia de bază U.T.M. s-a ocupat de felul cum învaţă elevii, popularizând pe fruntaşi şi criticând codaşii.* De curând, elevii din anii I, II şi III şi-au dat examenele de sfârşit de an. Printre elevii fruntaşi s-au evidenţiat Mihai Drimuş şi Ştefania Bodo din anul III, Hortensia Dobrovski din anul II, precum şi mulţi alţii. După examene elevii sunt repartizaţi la diferite mine din ţară, unde vor face practică timp de trei luni, în scopul consolidării cunoştinţelor teoretice căpătate la cursuri. După terminarea perioadei de practică ei vor avea vacanţa de vară. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÂNTEIA" „Sa folosim pe deplin tehnica" In articolul de fond intitulat „Să folosim pe deplin tehnica!“, publicat în „Scânteia" Nr. 2341, este criticat şi Comitetul orăşenesc P.M.R., Oraşul Stalin. Critica se referă la unii tovarăşi din comitetul orăşenesc, care au avut o atitudine nejustă faţă de aplicarea iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu, considerând că pentru extinderea acestei iniţiative ar fi nevoie de „condiţii speciale", inexistente încă în întreprinderile din oraş. Răspunzând printr-o scrisoare ziarului nostru, Comitetul de partid al Oraşului Stalin îşi însuşeşte pe deplin critica adusă, subliniind că este întru totul justă. Pentru lichidarea lipsurilor semnalate de ziarul „Scânteia", biroul comitetului orăşenesc de partid a convocat într-o şedinţă pe toţi tovarăşii preşedinţi ai cercurilor A.S.I.T. In cadrul acestei şedinţe a fost discutată problema extinderii iniţiativei stahanovistului Vasu. S’a luat hotărîrea ca în cursul acestei luni să se ţină o consfătuire cu stahanoviştii şi fruntaşii în producţie de la întreprinderile din oraş şi să se organizeze schimburi de experienţă între cercurile A.S.I.T., în vederea extinderii acestei iniţiative preţioase. Iniţiativa stahanovistului Nicolae Vasu a fost extinsă în mai multe secţii de la uzinele „Steagul Roşu", „Sovromtractor", „Strungul", etc. Deasemeni, iniţiativa tovarăşului inginer Dicu Vasile, de la uzinele „Sovromtractor", cu privire la ridicarea nivelului tehnic al muncitorilor, a fost extinsă în uzinele „Steagul Roşu", „Strungul", „Partizanul Roşu", „Electroprecizia", etc. Organizând întrecerea socialistă, colectiviştii obţin importante succese în muncă BARLAD (de la corespondentul nostru). Pe ogoarele gospodăriilor colective din regiunea Bârlad, lucrările de întreţinere a culturilor potrivit regulilor agrotehnice se desfăşoară cu intensitate, întrecerea socialistă între brigăzi, organizată după exemplul colectiviştilor din Călăraşii Vechi, din regiunea Ialomiţa, a făcut ca multe din gospodăriile agricole colective din regiune să termine plivitul păioaselor şi praşila I-a la culturile de primăvară. La gospodăria colectivă „Pavel Tcacenco" din satul Drăguşeni, raionul Bârlad, drapelul de fruntaş în întrecere a fost primit de brigada I-a care a terminat cu o zi înaintea brigăzii a II-a de câmp prăşitul a 20 hectare floarea soarelui. Dintre echipe, fruntaşă este echipa condusă de utemistul Groza Andonie, care depăşeşte zilnic norma cu 50%, întrecerea socialistă a scos la iveală noi fruntaşi, ca Hristache Racoviţă şi Georgeta Racoviţă, care depăşesc zilnic norma cu 100% şi mulţi alţii. Colectiviştii din Drăguşeni au terminat până la 12 Mai plivitul a 130 hectare grâu de toamnă, 40 ha. orz şi 37 ha. ovăz. Ei au prăşit 28 hectare porumb şi 40 hectare floarea soarelui. Datorită întrecerii socialiste, colectiviştii din satul Mitoc au terminat în întregime plivitul păioaselor şi au prăşit pentru a doua oară 20 ha. porumb. Membrii gospodăriei colective din satul Sârbi au boronit şi prăşit 40 hectare porumb şi au prăşit 15 hectare floarea soarelui. Deasemenea, şi gospodăriile agricole colective din satele Rădeni, Albeşti, Roşieşti, Vetrişoara, Târzii, etc. au terminat plivitul păioaselor şi au prăşit majoritatea culturilor de primăvară. ★ TG. JIU (de la corespondentul nostru). Gospodăria colectivă „Vânjuleţ" este una din primele gospodării colective înfiinţate în regiunea Gorj. Spre deosebire ţie anii trecuţi, în acest an organizaţia de întrecerea socialistă organizată în primăvara acestui an la gospodăria agricolă colectivă din Călăraşii Vechi-Ialomiţa a constituit un minunat exemplu şi un Îndemn pentru membrii tuturor gospodăriilor agricole colective. In numeroase gospodării agricole colective, întrecerea socialistă a contribuit la îndeplinirea cu succes a muncilor agricole de primăvară. Acum, membrii multora din gospodăriile agricole colective, avântaţi în întrecerea socialistă muncesc cu însufleţire la întreţinerea culturilor pe baza regulilor agrotehnice indicate de agrominim, obţinând noi şi importante succese în muncă, bază şi consiliul de conducere al gospodăriei şi-au organizat mult mai bine munca, punând un accent deosebit pe aplicarea regulilor agrotehnice, pentru obţinerea unor recolte bogate. Pentru aceasta, conducerea gospodăriei, îndrumată de organizaţia de bază şi ajutată de tehnicienii secţiei agricole a sfatului popular raional Vânjul Mare şi ai S.M.T.-ului Vânjul Mare, a întocmit un plan amănunţit privind lucrările de întreţinere a culturilor; acest plan a fost împărţit pe brigăzi, echipe, oameni, întrecerea socialistă pornită de colectivişti în campania insămânţărilor continuă acum în campania de întreţinere a culturilor. Până acum câteva zile au fost privite toate suprafeţele cu păioase ale gospodăriei. S’a făcut praşila I-a la 11 ha. cu floarea soarelui, 5 ha. de sfeclă furajeră, 2 ha. de ceapă, 1,5 ha. de cartofi iarovizaţi, etc. Deasemeni, era pe terminate praşila I-a la cele 65 ha. de porumb. In întrecerea socialistă, fruntaşă este echipa a patra din brigada de câmp, care a terminat prima praşilă la porumb. Munca de întreţinere a culturilor se desfăşoară din zi în zi cu un avânt tot mai mare. Pe tabla de onoare şi la gazeta de perete a gospodăriei sunt popularizaţi colectivişti ca Angela C. Moise, Constantina Fălcan, Constantin Tâmboi, Ecaterina Enache şi alţii. ★ BRĂILA (de la corespondentul nostru). In gospodăriile colective din raionul Brăila întrecerea socialistă a dat un mare avânt lucrărilor de întreţinere a culturilor. Membrii gospodăriilor agricole colective din satul Tudor Vladimirescu şi comuna Movila Miresii, îndrumaţi de organizaţiile de bază, au încheiat contracte de întrecere pentru executarea tuturor lucrărilor prevăzute de agrominim. Muncind în întrecere socialistă, colectiviştii din cele două gospodării colective au terminat plivitul întregii suprafeţe cultivate cu grâu, prăşitul floarea soarelui şi acum continuă prăşitul porumbului. Rezultate deosebite s-au obţinut în urma organizării întrecerii socialiste şi în alte gospodării agricole colective. Membrii gospodăriei colective „6 Martie“ din comuna Scorţaru Vechi şi-au luat angajamentul să execute la timp lucrările de întreţinere conform agrominimului şi să depăşească la fiecare hectar producţia planificată. Pentru ca acest angajament să fie tradus în viaţă, echipele de colectivişti s-au grăbit să termine încă de acum 10 zile plivitul grâului, prăşitul floarea soarelui, fasolei şi cartofilor. Fruntaşă în întrecere e brigada condusă de tov. Angheluţă Baltag. întrecerea socialistă pentru executarea lucrărilor prevăzute de agrominim se desfăşoară în toate gospodăriile colective din acest raion, fruntaşă fiind gospodăria colectivă „7 Noembrie", din comuna Movila Miresii. Nr. 2363 Pentru o largă popularizare a agrominimului Raidul anchetă organizat de ziarele „Scânteia“ şi „România liberă“ cu sibiirul unor ziare locale In zilele de 25 şi 26 Mai a.c., ziarele „Scânteia" şi „România Liberă" au organizat In regiunile Cluj, Iaşi, Dolj, Ialomiţa, Teleorman, Mureş şi Bihor, cu sprijinul ziarelor locale „Făclia Ardealului“ şi „Igazság"-Cluj „Lupta Moldovei"-Iaşi, „înainte"-Craiova, „Ialomiţa Liberă"-Călăraşi, „Teleormanul Liber"-Roşiorii de Vede, „Ardealul nou"-Tg. Mureş, „Faklya" şi „Crişana"-Oradea, un raid anchetă cu scopul de a urmări felul în care organele de partid şi de stat desfăşoară munca pentru popularizarea şi controlul aplicării agrominimului. Publicăm mai jos constatările făcute în cadrul acestui raid anchetă în regiunile: Bihor, Cluj şi Ialomiţa. Ziarul „România Liberă" publică în numărul de azi constatările din regiunile Iaşi, Teleorman, Dolj şi Mureş. Popularizarea şi aplicarea minimelor agrotehnice în raionul Dej In raionul Dej, munca de popularizare a agrominimului s’a intensificat în ultimul timp. Comitetul raional de partid a mobilizat pe tehnicieni şi numeroşi activişti de partid în acţiunea de popularizare a măsurilor prevăzute în agrominim. In această muncă au fost antrenaţi numeroşi activişti de partid, secretari ai organizaţiilor de bază şi învăţători de la sate. In zilele de 18 şi 25 Mai a. c. s-au organizat conferinţe în toate comunele din regiune, cu prilejul cărora numeroşi tehnicieni agronomi au explicat ţăranilor muncitori în ce constă importanţa aplicării regulilor agrotehnice. La gospodăria agricolă de stat din Dej s-a organizat o vizită cu preşedinţii gospodăriilor colective şi membrii comitetelor de conducere ale întovărăşirilor agricole. Aici, tehnicienii gospodăriei au arătat măsurile agrotehnice care au fost folosite în anul trecut şi care au dus la obţinerea unei recolte de 2.800 kg. grâu la ha, precum şi lucrările care se execută acum la diferite culturi. Vizitatorii s-au interesat îndeaproape de felul cum se lucrează în gospodărie şi s-au angajat să folosească din plin învăţămintele câştigate cu acest prilej. Organizaţiile de bază din comune au dus muncă de îndrumare în rândurile ţăranilor muncitori, îndemnându-i să participe în număr mare la consfătuirile pentru prelucrarea minimelor agrotehnice. Secretarul organizaţiei de bază din comuna Mala, a citit în faţa ţăranilor muncitori din satul Cremene părţi însemnate din broşura privind „Regulile agrotehnice pentru principalele plante de cultură". El a explicat pe larg ce lucrări de întreţinere trebue să se facă în această perioadă. In gospodăria colectivă din Câţcău, în urma prelucrării măsurilor agrotehnice, colectiviştii au cerut să se facă un control riguros asupra felului în care se execută lucrările agricole. La propunerea organizaţiei de bază, colectiviştii au pornit o întrecere socialistă după modelul celei organizate la Călăraşii Vechi. Avântaţi în întrecere ei luptă cu însufleţire pentru aplicarea regulilor agrotehnice. Ziarele „Făclia Ardealului" şi „Igazság" din Cluj au dat un preţios ajutor în acţiunea de popularizare şi aplicare a minimelor agrotehnice în raionul Dej, ca dealtfel şi în celelalte raioane, popularizând realizările şi criticând în acelaş timp organele de partid şi de stat care s’au delăsat în această muncă. Ziarele au organizat împreună un raid-anchetă în care s’au ocupat de felul cum organele de partid şi organele de stat popularizează şi controlează aplicarea minimelor agrotehnice. Toate acestea au făcut ca în raionul Dej lucrările de întreţinere a culturilor să ia un nou avânt. Cerealele de toamnă şi de primăvară au fost privite pe 80% din toată suprafaţa. Deasemeni la prăşit, comuna Căşei a realizat 62%, Călineşti 52%, iar comuna Reteag 49%. Succesele în munca de popularizare a regulilor agrotehnice ar fi fost mult mai mari dacă comitetul executiv al sfatului popular ar fi organizat această muncă mai temeinic. Comitetul executiv al sfatului popular raional a lăsat însă ca planul de muncă să fie întocmit numai de secţia agricolă, fără a antrena în această acţiune şi celelalte secţii, cum ar fi secţia de cultură, căreia îi reveneau sarcini importante în această muncă. Tehnicienii agronomiai au fost îndrumaţi în suficientă măsura, iar planul nu a fost riguros controlat, ceea ce a făcut ca să nu se respecte îndeplinirea lui. Tehnicianul Stamatin, de pildă, în ziua în care trebuia să facă prelucrarea agrominimului într’o comună din raion „s’a încurcat" în lucrări de birou, neglijând această sarcină. Comitetul executiv al Sfatului popular regional Cluj a făcut o distribuţie defectuoasă a broşurilor privind „Regulile agrotehnice pentru principalele plante de cultură’’. In loc ca aceste broşuri să fie distribuite în număr cât mai mare la sate, comitetul executiv al sfatului popular raional a trimis înapoi ministerului 8000 de broşuri. Comitetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular raional Dej au datoria să intensifice şi mai mult munca pentru popularizarea şi aplicarea agrominimului, să mobilizeze în acest scop pe tehnicienii agronomi și să ducă o intensă muncă de îndrumare în rândurile țăranilor muncitori. Preţiosul sprijin al tehnicienilor agronomi In raionul Salonta ca şi în toate celelalte raioane ale regiunii Bihor, Hotărîrea guvernului privind aplicarea minimelor agrotehnice a fost prelucrată din timp cu secretarii organizaţiilor de bază din comune, cu preşedinţii şi secretarii sfaturilor populare comunale. Secţia agricolă a sfatului popular raional a întocmit un plan amănunţit de popularizare a agrominimului în cuprinsul raionului. Potrivit acestui plan, într-o serie de comune, sate, gospodării colective şi gospodării agricole de stat din raion au avut loc adunări în cadrul cărora tehnicienii agronomi au prelucrat agrominimul. In comuna Ghiorac, în afară de adunarea populară în care s’a prelucrat agrominimul, s’a trecut şi la organizarea unui ciclu de 15 lecţii despre minimele agrotehnice. La aceste lecţii, a căror predare a început încă dela data de 16 Mai, participă brigadieri din gospodăria colectivă, şefii brigăzilor de tractoare dela S.M.T.-Ghiorac şi şefii de sectoare din sat. In raionul Salonta acţiunea de popularizare a agrominimului s’a bucurat deci, în mare măsură, de atenţia organelor de partid şi agricole. Cu toate acestea sunt în acest raion comune, ca, de pildă, Belfir, Batăr, Geplu şi altele, unde până acum câteva zile Hotărîrea guvernului cu privire la minimele agrotehnice obligatorii nu fusese prelucrată nici în organizaţiile de partid şi de massă şi nici în adunări populare. In unele comune ca, de pildă, la Arpăşel, ţăranii muncitori adunaţi la căminele culturale au aşteptat zadarnic pe tehnicienii care trebuiau să le vorbească despre agrominim, aceştia n’au mai venit. Trebue spus în general, că obiceiul de a lucra din birou, de a da dispoziţiuni şi de a face controlul doar prin telefon, n’a fost stârpit cu desăvârşire la unii din tehnicienii dela secţia agricolă a Sfatului popular al raionului Salonta. Sunt în acest raion gospodării colective, ca, de pildă, cea din Tulcea şi comune unde tehnicienii agricoli de la sfatul popular raional nu sunt văzuţi cu săptămânile şi unde ajutorul acestora nu se face decât foarte puţin simţit. Cu toate aceste lipsuri manifestate în munca tehnicienilor agronomi, ţăranii muncitori din raionul Salonta au terminat demult plivitul şi prima praşilă şi sunt pe cale de a termina şi a doua praşilă. Fără îndoială că la obţinerea acestui succes şi-au adus contribuţia lor preţioasă şi tehnicienii agronomi din raion. In această direcţie trebue citat exemplul tovarăşului Virág Alexandru, tehnicianul şef al gospodăriei agricole de stat din Salonta, care a îndrumat cu pricepere şi cu dragoste colectivul din această gospodărie în aplicarea metodelor agrotehnice înaintate. Suprafaţa însămânţată cu cartofi a fost prăşită de două ori, prima praşilă făcându-se cu prăşitoarea mecanică, iar a doua praşilă cu mâna. In acelaş mod au fost prăşite culturile de floarea soarelui şi alte culturi. Pe suprafaţa cultivată cu mac, după ce a fost îngrăşată cu gunoi de grajd şi superfosfat —■ s’a făcut praşila întâia, răritul şi praşila a treia. O deosebită grijă şi dragoste pentru avutul obştesc a arătat tovarăşul Virág Alexandru cu prilejul acţiunii de salvare a unor culturi ameninţate de valul de frig ce a bântuit de curând. Dând o adevărată luptă cu natura, el a organizat ca în jurul culturilor de roşii să fie aprinse numeroase focuri de paie şi gunoi care au învăluit culturile cu căldură şi le-au salvat în mare măsură de la distrugere. Succesele dobândite până acum în raionul Salonta în acţiunea de popularizare şi aplicare a minimelor agrotehnice pot şi trebue să fie desvoltate. îndeplinirea formală a sarcinilor de popularizare a agrominimului Potrivit planului întocmit de comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular, în zilele de 18 şi 25 Mai, la căminele culturale din comunele raionului Călăraşi, regiunea Ialomiţa, au avut loc adunări ale ţăranilor muncitori în cadrul cărora s’a făcut prelucrarea regulilor agrotehnice. Trebue spus însă dela început că modul în care au fost pregătite aceste adunări şi modul cum s’au desfăşurat arată că organele de partid şi de stat din raionul Călăraşi au subapreciat însemnătatea agrominimului şi şi-au îndeplinit sarcina de popularizare a acestuia într’un mod birocratic şi formal. „Conferinţele" ţinute de majoritatea tehnicienilor agronomi la adunările ţinute la căminele culturale s’au mărginit de fapt la citirea dela un cap la altul al broşurii „Regulile agrotehnice pentru principalele plante de cultură", fără să se facă discuţii şi fără ca vorbitorii să dea explicaţii asupra celor cuprinse în broşură. De pildă, în ziua de 25 Mai, la căminul cultural din satul Mihai Viteazu a vorbit ţăranilor muncitori tov. Gogoriţă Ion, agronom de sector de la S.M.T.-Bogdana. Tovarăşul agronom Gogoriţă Ion a aflat, el însuşi, cu acest prilej pentru prima oară ce cuprinde agrominimul. Nu e de mirare că el n’a fost în stare să dea nici cele mai elementare lămuriri cu privire la măsurile agrotehnice ce trebue aplicate la întreţinerea culturilor. Tipic pentru felul birocratic în care au fost pregătite adunările, este cazul tehnicianului Ciobotaru Dionisie, de la secţia agricolă a sfatului popular raional. Acesta a primit sarcina să ţină într’o singură zi — la 18 Mai — trei conferinţe. El a prelucrat agrominimul odată la gospodăria colectivă din satul Potcoava, a doua oară la căminul cultural din acelaş sat şi a treia oară în satul Găunoşi. Aceste trei prelucrări, făcute într-o singură zi în fugă, în mod formal, fără discuţii şi lămuriri suplimentare, nu puteau să-şi atingă scopul şi nici nu l-au atins. Răspunderea pentru modul în care s-au prezentat cea mai mare parte a vorbitorilor la adunările ţinute la căminele culturale o poartă, în primul rând, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, tov. Baban Ştefan, precum şi tov. Vasiliu Ştefan, şeful serviciului agricol din cadrul acestei secţii. Dacă aceşti doi tovarăşi au privit cu atâta lipsă de răspundere sarcina de a pregăti vorbitorii la adunările de la sate, era de aşteptat ca ei să fi luat cel puţin măsurile necesare ca măcar broşurile despre agrominim să ajungă în mâinile ţăranilor muncitori. Secţiilor agricole ale sfaturilor populare raionale din cuprinsul regiunii Ialomiţa le-au fost trimise mii de broşuri despre agrominim, care urmau să fie difuzate la sate. Or, în fiecare din comunele raionului Călăraşi nu existau până acum câteva zile mai mult de 3-4 broşuri, în timp ce la secţia agricolă a Sfatului popular raional Călăraşi au stat împachetate circa 2.300 de broşuri. Trebue spus că felul în care sfaturile populare regional şi raionale au înţeles să-şi îndeplinească până acum sarcina de popularizare a agrominimului se datoreşte faptului că organele de partid regionale şi raionale au subapreciat până acum într-un mod de neîngăduit importanţa popularizării agrominimului. Din cauza slabei munci de îndrumare şi control pe care a dus-o în această direcţie Comitetul de partid al raionului Călăraşi, în multe organizaţii de bază prelucrarea minimelor agrotehnice s’a făcut în mod formal, Iar în unele organizaţii de bază, ca acelea din comunele Independenţa, Odobescu, Ciocăneşti şi Cuza Vodă, prelucrarea nici n’a avut loc. Lipsa de Interes manifestată de comitetul raional de partid în chestiunea popularizării agrominimului se oglindeşte puternic pe teren, la sate. Până la 25 Mai niciuna din organizaţiile de bază din raion nu-şi întocmise vreun plan de muncă pentru popularizarea agrominimului, iar majoritatea agitatorilor de partid dela sate nici nu ştiu măcar ce este agrominimul. Deşi tov. Popa Ion, primul secretar al comitetului raional de partid, afirmă că în raion sunt doar 4 sate unde n’a fost popularizat agrominimul, totuşi la data de 26 Mai, într’un număr de 17 sate din raion ţăranii muncitori nu cunoşteau ce este agrominimul. Modul formal şi birocratic în care s’a dus până acum acţiunea de popularizare aminimelor agrotehnice in raionul Călăraşi îşi găseşte expresia în situaţia muncilor de întreţinere a culturilor din majoritatea comunelor raionului. Până la 25 Mai, doar ceva mai mult de 20% din suprafaţa însămânţată cu grâu fusese plivită în raionul Călăraşi, iar din culturile prăşitoare, doar pe circa 11% din suprafaţă se executase prima praşilă. O mare parte din suprafeţele pe care s-au executat plivitul şi praşila aparţin gospodăriilor colective, adică acelor unităţi socialiste unde s’a dus o intensă acţiune de popularizare a acestor importante măsuri agrotehnice. Concluziile raidului anchetă ne arată că în multe din regiunile ţării — cum ar fi bunăoară Cluj, Mureş, Bihor şi altele — organele locale de partid şi de stat acordă atenţie muncii de popularizare a agrominimului, desfăşoară o muncă de îndrumare în rândurile oamenilor muncii de la sate pentru aplicarea regulilor prevăzute de agrominim. Oamenii muncii de la sate primesc cu încredere agrominimul, în care găsesc o armă preţioasă în lupta pentru lichidarea rămăşiţelor înapoiate în practica agricolă, în lupta pentru obţinerea unor recolte îmbelşugate, condiţie de seamă pentru consolidarea succesului reformei băneşti. Mărturie vie a încrederii cu care e primit agrominimul este munca însufleţită desfăşurată de oamenii muncii de la sate sub îndrumarea organelor de partid şi de stat şi cu sprijinul Inginerilor şi tehnicienilor agronomi pentru aplicarea regulilor agrotehnice prevăzute de agrominim. Cu toate acestea, sunt încă unele regiuni, cum ar fi bunăoară Teleorman, Ialomiţa şi altele, unde organele locale de Concluzii partid şl de stat privesc cu o neîngăduită uşurinţă munca de popularizare a agrominimului. Organele locale de partid şi de stat au datoria să dea o mare atenţie acestei munci, socotind-o o acţiune de o însemnătate politică deosebită, acţiune care face parte integrantă din măsurile elaborate de partid şi guvern pentru consolidarea succesului reformei băneşti. In acest scop trebue controlată în special munca de popularizare a agrominimului prin consfătuirile organizate la sate, prin difuzarea materialului propagandistic editat în acest scop, etc. Inginerii şi tehnicienii agronomi trebue îndrumaţi şi sprijiniţi, spre a arăta cât mai pe înţelesul oamenilor muncii de la sate în ce constă importanţa agrominimului şi cum trebue aplicate principalele reguli agrotehnice. In munca de popularizare a agrominimului, o atenţie specială trebue dată combaterii obiceiurilor vechi de lucrare a pământului şi tradiţiilor înapoiate, arătându-se limpede ce neajunsuri prielnuesc acestea agriculturii noastre. Trebue sporită vigilenţa faţă de chiaburi, aceşti duşmani înverşunaţi ai poporului nostru muncitor, care se agaţă cu disperare de obiceiurile şi tradiţiile înapoiate, nutrind gândul ticălos de a ţine pe ţăranii muncitori în întuneric, spre a-i putea exploata mai bine. Cei care sabotează prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la aplicarea agrominimului trebue demascaţi fără cruţare. Organizaţiile de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să desfăşoare o intensă muncă politică educativă, în rândurile oamenilor muncii de la sate, astfel ca fiecărui ţăran muncitor să-i fie limpede că aplicarea regulilor agrotehnice constitue măsuri obligatorii menite să ducă la sporirea recoltei şi la întărirea puterii leului nou ! Comunişti, deputaţi ai sfaturilor populare, fiţi în fruntea muncii pentru popularizarea şi aplicarea agrominimului ! Fiţi un exemplu vrednic de urmat pentru toţi oamenii muncii de la sate.