Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)
1953-06-11 / nr. 2684
fz. 2534 Pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu legume şi zarzavaturi a oamenilor muncii din Capitală O problemă de mare însemnătate economică şi politică în momentul actual o constitue aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi a oamenilor muncii din oraşe şi centre industriale. In aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi a oamenilor muncii din Bucureşti s-au obţinut până în prezent unele realizări. însemnate cantităţi de produse legumicole au fost desfăcute până acum prin reţeaua comerţului de stat şi cooperatist şi pe calea desfacerii de către ţăranii muncitori din raioanele producătoare de legume şi zarzavaturi din împrejurimile Capitalei. Mai sunt însă o serie de mari lipsuri în această direcţie. O parte din conducerile unor gospodării agricole de stat din împrejurimile Capitalei manifestă lipsă de răspundere faţă de sarcinile ce le revin în domeniul aprovizionării populaţiei muncitoare cu legume şi zarzavaturi. Astfel, gospodăriile agricole de stat din Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Caragiale şi altele sunt rămase mult în urmă cu îndeplinirea planului de livrare pe trimestrul II, nu îşi îndeplinesc planul de producţie şi de livrare a produselor legumicole în cantităţile prevăzute şi termenele fixate. Conducerile acestor gospodării de stat, în loc să recolteze la timp şi să livreze produsele la termenele prevăzute în graficele de livrare, îngreunează îndeplinirea contractelor cu Aprozarul, sub pretextul îndeplinirii cantitative a planului. COOPERATIVELE SA SE PREOCUPE ÎNDEAPROAPE DE ACHIZIŢII ŞI DE ÎNDEPLINIREA contractelor Un mare rol în îmbunătăţirea aprovizionării cu legume şi zarzavaturi a oamenilor muncii din Capitală revine organelor comerţului de stat şi cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere din oraşul şi regiunea Bucureşti, care au sarcina de a achiziţiona produse legumicole de la ţăranii muncitori şi de a urmări îndeplinirea întocmai a contractelor încheiate, îndreptând produsele achiziţionate spre pieţele Capitalei. Trebue arătat însă că atât în ceea ce priveşte achiziţiile de produse legumicole cât şi în îndeplinirea contractelor există lipsuri serioase. Astfel, conducerile unor agenţii de valorificări, de pe lângă uniunile raionale ale cooperativelor de aprovizionare şi desfacere, cât şi consiliile de conducere ale unor cooperative desconsideră problema achiziţionării de produse legumicole. Conducerile agenţiilor de valorificări din raioanele Brăneşti, Mihăileşti, Răcari şi Vidră, care duc o muncă birocratică, nu au îndrumat şi controlat consiliile de conducere ale cooperativelor ca acestea să pună în centrul preocupărilor lor achiziţionarea produselor legumicole. Din această cauză cooperativele au rămas mult in urmă cu planul de achiziţii atât in ceea ce priveşte achiziţiile libere cât şi achiziţiile pe bază de contracte. In aceste raioane sunt mari posibilităţi pentru achiziţii de cartofi, mazăre, ceapă verde, diverse fructe, etc., dar conducerile agenţiilor de valorificări, precum şi consiliile de conducere ale unor cooperative, lasă să să desfăşoare munca de achiziţii la întâmplare, într’un ritm neîngăduit de încet. Din această cauză până în prezent agenţiile şi cooperativele din raioanele de mai sus n’au livrat decât o mică parte din produsele pe care trebuiau să le livreze. Activizarea aparatului de achizitori ai cooperativelor — care au un rol deosebit de însemnat în îndeplinirea planului de achiziţii — nu a constituit o preocupare pentru conducătorii respectivi. Ca urmare a acestui fapt, unii dintre achizitori stau toată ziua la sedii aşteptând ca produsele legumicole... ,,să pice pară mălăiaţă”. In raionul Vidra, de pildă, conducerea Agevacoopului în frunte cu Apostol Marin nu se preocupă de urmărirea îndeplinirii contractelor, iar achizitorii de la cooperativele săteşti nu sunt mobilizaţi înaceastă direcţie. Aceeaşi situaţie nesatisfăcătoare domneşte şi la conducerea agenţiei de valorificări din raionul Brăneşti. Deşi în comunele Pandeni, Gălbinaşi, Vasilaţi şi altele, s-au încheiat contracte cu ţăranii muncitori, nimeni nu se preocupă să ridice produsele contractate. La finele cooperative din raionul Vidra, cum ar fi de pildă la cele din comunele Adunaţii-Copăceni sau Brăniştari, achiziţionarea produselor legumicole este îngreunată intre altele şi de faptul că consiliile de conducere ale acestor coperative nu au luat măsuri să se facă imediat plata produselor aduse de ţăranii muncitori. Toate acestea au dus la situaţia că Agevacoopurile din raioanele Răcari, Mihăileşti, Brăneşti şi Vidra au livrat în lâna Mai cantităţi cu totul neînsemnate de produse legumicole. Neîndeplinirea planului de achiziţii de către aceste Agevacoopuri atrage după sine neîndeplinirea planului de livrare şi nerespectarea ritmului zilnic, ceea ce creează greutăţi unităţilor de desfacere şi deci aprovizionării oamenilor muncii. MAI MULTA GRIJA PENTRU ORGANIZAREA TRANSPORTURILOR Un rol deosebit de important în aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi îl are şi organizarea transporturilor, care au menirea să lege centrele producătoare de produse legumicole cu pieţele de desfacere. Trebue spus însă că organele comerţului de stat şi ale cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere din oraşul şi regiunea Bucureşti manifestă şi in această privinţă o serie de lipsuri. Proasta organizare şi planificare a mijloacelor de transport fac ca însemnate cantităţi de legume şi zarzavaturi să nu fie ridicate la timp. Din această cauză ele ajung pe pieţele Bucureştiului depreciate sau veştede. Mai grav este faptul că uneori, din cauză că nu se asigură transportarea rapidă şi la timp a produselor legumicole, cantităţi însemnate de produse sunt supuse riscului de a se strica. Cooperativele raionale de aprovizionare şi desfacere ,,21 Decembrie“, „Secera şi Ciocanul“, „Victoria“ şi altele, care au datoria să ridice produsele legumicole de la agenţiile de valorificări din diverse raioane, trimit adeseori mijloacele de transport cu mari întârzieri. Această lipsă se manifestă şi la organele Aprozarului care trebue să asigure: transportarea produselor legumicole de la gospodăriile agricole de stat, centrele de colectare, etc. Cooperativa raională „21 Decembrie" din Bucureşti, de pildă, deşi a primit nota de comandă de la Agevacoop Vidra pentru 3000 kg. produse legumicole încă de pe ziua de 26 Mai a.c., nu a trimis mijloace de transport decât pe ziua de 23 Mai a. c. când o parte din cireşe şi alte produse erau deja stricate. Fapte asemănătoare s-au mai întâmplat şi cu alte ocazii. Deasemenea, cooperativa. „Unirea Muncitorilor" a trimis la Agevacoop Răcari mijloace de transport abia după 48 de ore dela primirea notei de comandă. Această practică dăunătoare s’a încetăţenit şi la Aprozar Bucureşti, care a lăsat mai mult de 3 zile neridicate dela gospodăria agricolă de stat din Domneşti importante cantităţi de legume şi zarzavaturi ca: spanac, ceapă, ridichi de lună şi altele, în timp ce pe pieţele Bucureştiului aceste produse erau foarte căutate. De aceeaşi lipsă de răspundere a dat dovadă conducerea Aprozarului şi în ridicarea produselor dela gospodăriile agricole de stat din comunele Ducu, Alba, Joiţa şi alteia. In alte cazuri, aşa cum s’a întâmplat de pildă cu cooperativa raională „Victoria“ din Bucureşti, se trimit mijloace de transport la Agevacoopuri fără a exista în prealabil comanda, ceea ce duce la folosirea neraţională a mijloacelor de transport. Folosirea neraţională a mijloacelor de transport se datoreşte între altele şi faptului că unităţile furnizoare de legume şi, zarzavaturi nu fac comenzile întotdeauna la timp şi nu anunţă cantităţile şi sortimentele de produse legumicole ce urmează a fi ridicate. Sa întâmplat de pildă ca Centrul nr. 1 Aprozar Obor să trimită în ziua de 4 iunie la „Grădina Bălţatu" un camion de 6 tone pentru a ridica o singură tonă de produse. Răspunzătoare de aceste lipsuri sunt organele Ministerului Gospodăriilor Agricole de Stat, ale cooperaţiei de aprovizionare şi desfacere, ale comerţului de stat din regiunea şi oraşul Bucureşti, precum şi Comitetele executive ale sfaturilor populare regional şi ai Capitalei (secţia comercială) care au tolerat această situaţie şi nu au luat cele mai indicate măsuri pentru curmarea la timp a acestei stări de lucruri. Acestor lipsuri trebue să li se pună capăt neîntârziat. Nu poate fi admisă nicio tărăgănare sau întârziere în rezolvarea problemelor privitoare la aprovizionarea oamenilor muncii cu legume şi zarzavaturi. Trebue dusă o luptă necruţătoare împotriva celor care încearcă să soluţioneze problema aprovizionării în mod birocratic sau manifestă tendinţa de a aştepta ca zarzavaturile sau legumele „să pice din cer“. Elementele din a căror indolenţă se strică produse legumicole sau fructe neridicate şi netransportate la timp, cauzându-se astfel pagube materiale, trebue trase la răspundere. Comitetul regional de partid şi Comitetul orăşenesc de partid Bucureşti au datoria să se ocupe mai îndeaproape ca până acum de aceste probleme, să analizeze temeinic mijloacele de îmbunătăţire permanentă a aprovizionării cu legume şi zarzavaturi şi să ia deîndată măsurile cuvenite. Asigurarea aprovizionării în cele mai bune condiţiuni cu legume, zarzavaturi şi fructe a oamenilor muncii din Capitala patriei noastre trebue să constitue o sarcină de frunte. I. BUNESCU I. FLOCARU Materiale şi echipamente pentru sportivi Massele de oameni ai muncii cuprinşi în colectivele sportive din ţara noastră au la îndemână din ce în ce mai multe materiale şi echipamente necesare practicării diferitelor ramuri de sport. Aparate de gimnastică, ambarcaţiuni pentru sporturile nautice, haltere, rachete şi coroaje de tenis, precum şi alte materiale care cu ani în urmă se importau din străinătate, se produc acum în diferite întreprinderi din ţară. Cantitatea de materiale şi echipamente sportive fabricate anul acesta va spori în proporţie de 230% faţă de producţia din anul 1950. Numărul schiurilor, de pildă, va fi sporit cu mai mult de 3 ori ; cel al diferitelor aparate de gimnastică va spori cu 3-6 ori faţă de anul 1950, al bocancilor de schi şi de munte, al pantofilor de tenis şi atletism, al tricourilor şi treningurilor, etc. va creşte deasemeni în proporţie de 100-500%. O mare parte a acestor materiale sportive se confecţionează în cadrul întreprinderii de Producţie a Materialelor Sportive de pe lângă Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport. Datorită eroismului fără seamăn şi activităţii creatoare a clasei muncitoare, Ţara Sovietelor a înfăptuit în treisprezece ani Industrializarea prin propriile ei forţe, fără împrumuturi înrobitoare din afară, fără jefuirea şi asuprirea popoarelor. Capitalismul a adus agricultura din ţările burgheze la decădere şi degradare, iar massele de multe milioane de ţărani in ruină şi mizerie. In Ţara Sovietelor, sub conducerea partidului, s’a înfăptuit, în decurs de câţiva ani, trecerea dela orânduirea individual-ţărănească burgheză la orânduirea socialistă, colhoznică, care a asigurat dezvoltarea furtunoasă a forţelor de producţie în agricultură, a izbăvit ţărănimea muncitoare de mizeria şi jugul chiaburesc, a creat condiţiile pentru o viaţă îmbelşugată şi cultă. Una din cele mai mari realizări ale partidului şi ale poporului sovietic , este revoluţia culturală, datorită căreia s’a ridicat nemăsurat de mult nivelul cultural al tuturor oamenilor muncii, s’a creat o numeroasă intelectualitate ieşită din rândurile poporului. Drept rezultat al măreţelor transformări, ţara noastră a devenit o cetate de neînvins a socialismului. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei poporul sovietic, condus de partidul comunist, a zdrobit pe agresorii imperialişti, a apărat cu succes libertatea şi independenţa Patriei, a eliberat popoarele Europei şi Asiei de sub jugul tiraniei fasciste. In zilele asprelor încercări ale războiului, partidul comunist s’a înfrăţit şi mai mult cu massele populare. In perioada de după război, înfăptuind planurile elaborate de partidul comunist, poporul sovietic a refăcut rapid economia, a obţinut un nou şi puternic avânt în dezvoltarea economiei şi culturii, a desfăşurat larg construirea comunismului. In munca sa practică de construire a comunismului, partidul se călăuzeşte după hotârîrile Congresului al XlX-lea al P.C.U.S. O importantă contribuţie ideologică la elaborarea problemei căilor de trecere de la socialism la comunism este lucrarea lui I. V. Stalin „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.”. Esenţa politicii partidului nostru, expusă în cuvântările tovarăşilor G. M. Malencov, L. P. Berla şi V. M. Molotov, constă in a asigura toate condiţiile necesare pentru construirea cu şi mai mult succes a comunismului în ŢaraSovietelor, în a manifesta o grijă neobosită pentru binele oamenilor muncii, pentru securitatea Patriei noastre, în a întări mai departe Statul nostru socialist, în a apăra consecvent cauza menţinerii şi consolidării păcii generale. Grija pentru binele omului sovietic, pentru înflorirea poporului este lege supremă pentru partidul nostru ! Satisfacerea maximăa nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale societăţii poate fi obţinută numai pe calea creşterii şi perfecţionării neîntrerupte a producţiei socialiste, pe baza tehnicii celei mai înalte. Partidul pune sarcina de a asigura un avânt continuu şi puternic ,al tuturor ramurilor industriei, in primul rând al industriilor: metalurgică, de construcţii de maşini, carboniferă, petroliferă şi chimică, de a spori producţia de energie electrică. El mobilizează iniţiativa creatoare a masselor la lupta pentru ridicarea neîncetată a productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii producţiei, pentru folosirea deplină a rezervelor. Fiind în fruntea avântului înuncă al masselor, partidul îndrumă întrecerea socialistă a întregului popor spre îndeplinirea şi depăşirea celui de al 5-lea plan cincinal. Oamenii sovietici luptă pentru ca la sfârşitul cincinalului să mărească producţia industrială de trei ori în comparaţie cu anul 1940. Fonduri uriaşe se investesc în construcţii capitale, se mobilizează toate rezervele de producţie. La cele mai importante tipuri de produse industriale se prevede o creştere în următoarele proporţii: fontă — cu 76%, oţel — 62%, laminate — 64%, cărbune — 43%, petrol — 85%, energie electrică — 80%. Partidul acordă multă atenţie dezvoltării continue a agriculturii, consolidării prin toate mijloacele a orânduirii colhoznice, el urmăreşte să obţină înflorirea tuturor colhozurilor din ţară. Orânduirea colhoznică ascunde posibilităţi uriaşe. Folosirea deplină şi multilaterală a acestor posibilităţi va asigura un nou avânt al forţelor de producţie din agricultură, va permite crearea, într’un timp foarte scurt, a unei abundente de alimente pentru populaţie şi materii prime pentru industrie. Partidul organizează lupta oamenilor muncii din agricultura socialistă pentru sporirea producţiei la ha, la toate culturile agricole, pentru mărirea numărului de vite — proprietate obştească — şi creşterea productivităţii lor. In cursul cincinalului se prevede sporirea recoltei globale de cereale cu 40—50%, a produselor creşterii vitelor: carne şi slănină cu 80—90%, lapte cu 40—50%, lână — aproximativ de două-două ori şi jumătate. Aceste sarcini pot fi rezolvate pe baza întăririi continue organizatorico-economice a colhozurilor, a creşterii necontenite a producţiei lor obşteşti, a sporirii utilării tehnice a agriculturii. Statul Sovietic sporeşte necontenit Investiţiile în agricultură. Se desfăşoară o muncă vastă pentru mecanizarea producţiei agricole, sporirea fertilităţii solului pe baza celor mai noi realizări ale agrotehnicii şi se iau şi alte măsuri importante în scopul ridicării producţiei agricole, în special în regiunile centrale ale ţării cu populaţie densă unde investiţiile pot să dea cele mai bune rezultate economice în cel mai scurt timp. Pe teza creşterii neîncetate a forţelor de producţie, a folosirii tuturor posibilităţilor şi resurselor, de care dispune economia socialistă, partidul şi guvernul iau măsuri pentru sporirea considerabilă a producţiei mărfurilor de larg consum, pentru crearea unui telşug de produse alimentare, lărgesc necontenit construcţiile de locuinţe, efectuează în mod sistematic reducerea preţurilor la mărfurile industriale şi alimentare. Ca urmare a dezvoltării prin toate mijloacele a producţiei socialiste, venitul naţional al U.R.S.S. în cursul cincinalului va creşte cu cel puţin 60%. In legătură cu aceasta va creşte şi salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor cu cel puţin 35%, iar veniturile colhoznicilor cu cel puţin 40%. In lupta pentru comunism creşterea nivelului cultural al societăţii are o foarte mare importanţă. Noul cincinal prevede o serie de măsuri importante în domeniul construcţiei culturale. Până la sfârşitul cincinalului se prevede să se desăvârşească trecerea de la învăţământul de 7 ani la învăţământul mediu general (de 10 ani) în capitalele republicilor, în oraşele de subordonare republicană, în centrele regionale, de ţinut şi în marile centre industriale. Se pregătesc condiţiile pentru deplina înfăptuire în decursul cincinalului următor a învăţământului mediu general (de 10 ani) în celelalte oraşe şi localităţi rurale ; o dezvoltare tot mai mare capătă învăţământul superior. In Ţara Sovietelor au fost create toate condiţiile pentru dezvoltarea multilaterală a ştiinţei, a cărei importanţă în viaţa societăţii noastre creşte necontenit, pentru un nou avânt al literaturii şi artei care constitue o parte integrantă foarte importantă a culturii sovietice. In statul nostru multinaţional se dezvoltă cu succes o nouă cultură naţională în formă, socialistă în conţinut. ’ Baza politicii interne a partidului comunist o constitue alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică, colaborarea frăţească şi prietenia dintre popoarele ţării noastre. Partidul păzeşte ca lumina ochilor unitatea şi prietenia între popoare, deoarece atâta timp cât există prietenia intre popoare nu ni-e teamă de niciun fel de duşmani. El duce o luptă necruţătoare împotriva oricăror manifestări de naţionalism şi cosmopolitism, împotriva încălcării şi denaturării politicii naţionale leninist-staliniste, educă pe oamenii muncii din ţara noastră în spiritul ideologiei prieteniei între popoare, în spiritul internaţionalismului proletar şi al patriotismului sovietic. Nu vom pernite nimănui să zdruncine sau să slăbească unitatea şi prietenia dintre popoarele Ţării Sovietelor. Statul Sovietic este principalul Instrument în lupta pentru construirea comunismului. Partidul manifestă o neobosită grijă pentru întărirea Statului Sovietic, pentru înfăptuirea consecventă a principiilor democratismului socialist, pentru întărirea legalităţii şi a rânduelii de drept socialiste, pentru perfecţionareaşi îmbunătăţirea aparatului de stat. Reorganizarea aparatului de stat central înfăptuită în ultimul timp are drept scop să îmbunătăţească munca aparatului, să-l apropie de masse şi să facă în aşa fel încât conducerea economică şi culturală să fie mai concretă, mai operativă şi mai calificată. Statul Sovietic duce o politică de menţinere şi consolidare a păcii, de luptă împotriva pregătirii şi dezlănţuirii războaielor, o politică de colaborare internaţională şi de dezvoltare a legăturilor de afaceri cu toate ţările. Pornind de la teza leninist-stalinistă cu privire la posibilitatea coexistenţei paşnice a unor sisteme opuse, Guvernul Sovietic consideră că nu există probleme internaţionale care să nu poată fi rezolvate pe caie paşnică pe teză de înţelegere reciprocă latre ţările interesate. Politica externă iubitoare de pace a Statului Sovietic corespunde nu numai intereselor poporului sovietic, ci şi ale tuturor celorlalte popoare. Oamenii muncii din toate ţările aprobă şi susţin această politică. Toate popoarele văd în U.R.S.S. reazimul şi speranţa lor în lupta împotriva pericolului unui nou război, pentru pace, democraţie şi socialism,Partidul consideră drept o datorie a sa să menţină şi să consolideze măreaţa cucerire a popoarelor — lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, să consolideze necontenit legăturile de prietenie dintre poporul sovietic şi oamenii muncii din alte ţări, prietenia veşnică şi de neclintit cu marele popor chinez, cu oamenii mucii din toate ţările de democraţie populară. Prin succesele sale în lupte pentru comunism, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi-a cucerit gloria de Brigadă de şoc a mişcării mondiale de eliberare. III. Comunismul apare ca un rezultat al creaţiei conştiente a masselor populare, însufleţite şi organizate de partid. In numele măreţului scop — triumful comunismului — partidul nostru trezeşte şi dezvoltă puternica energie creatoare a poporului so-vietic. „Cu cât este mai mare avântul, cu cât este mai mare amploarea acţiunilor istorice — arăta lemin — cu atât este mai mare numărul oamenilor care participă la aceste acţiuni, şi, dimpotrivă, cu cât este mai profundă transformarea pe care vrem să o înfăptuim, cu atât trebue să sporim maimult interesul şi atitudinea conştientă faţă de ea, să convingem de necesitatea ei noi şi noi milioane şi zeci de milioane de oameni” (Opere, vol. 31, pag. 467, ed. rusă). In condiţiile construcţiei comuniste partidul ridică tot mai sus nivelul conducerii organizatorice şi politice, întăreşte neobosit capacitatea de luptă şi unitatea rândurilor sale. Unitatea de oţel şi coeziunea de monolit a rândurilor partidului sunt condiţia principală a forţei şi puterii partidului. Partidul nostru şi-a făurit această unitate in luptă înverşunată împotriva tuturor duşmanilor leninismului — menşevicii, troţchiştii, buhariniştii, naţionaliştii burghezi. Partidul păzeşte unitatea rândurilor sale ca lumina ochilor, întăreşte şi mai mult legăturile lui indisolubile cu poporul. Forţa conducerii noastre de partid şi de stat constă în caracterul ei colectiv, în coeziunea şi în caracterul ei de monolit. Partidul socoate că respectarea cât mai strictă a acestui principiu suprem constitue chezăşia unei juste conduceri a ţării. In scopul rezolvării cu succes a sarcinilor construcţiei comuniste, partidul foloseşte toate formele muncii organizatorice şi ideologico-politice, se îngrijeşte zi de zi ca toate organizaţiile de massă ale oamenilor muncii — sovietele, sindicatele, Comsomolul şi altele — să-şi intensifice şi mai mult activitatea, să antreneze pe scară şi mai largă pe oamenii muncii în lupta pentru victoria comunismului. Partidul Comunist, ca partid de Inovatori şi transformatori ai societăţii, sprijină tot ce este nou, înaintat şi luptă in mod hotărît împotriva a tot ce este înapoiat, folosind larg puternica armă a criticii şi autocriticii. Critica şi autocritica constitue o metodă deosebită, comunistă de educare a cadrelor, o armă inalienabilă, mereu activă a partidului, indisolubil legată de natura acestuia, de spiritul lui revoluţionar. Critica şi autocritica servesc la dezvăluirea lipsurilor şi la lupta împotriva prezentării de paradă a lucrurilor într’o lumină trandafirie şi a imbătării de pe urma succeselor in muncă. Forţa partidului nostru constă tocmai în faptul că el nu se teme de critică şi din critica lipsurilor sale soarbe energie pentru mersul său continuu înainte. Pentru sporirea capacităţii de luptă a rândurilor sale şi întărirea rolului său conducător în viaţa societăţii sovietice, partidul desfăşoară prin toate mijloacele democraţia internă de partid, întăreşte disciplina de partid şi de stat, asigură o justă selecţionare a cadrelor şi controlul executării, intensifică munca ideologică. Partidul cere să se pună în mod hotărît capăt dăunătoarei subaprecieri a muncii ideologice, să se intensifice această muncă în toate verigile partidului şi statului, să fie demascate necontenit orice fel de manifestări ale ideologiei străine marxismului. Trebue dezvoltată şi perfecţionată cultura socialistă, trebue îndrumate toate mijloacele de influenţare ideologicopolitică, propaganda, agitaţia şi presa noastră spre îmbunătăţirea pregătirii ideologice a comuniştilor, spre ridicarea vigilenţei şi conştiinţei politice a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor. Munca ideologică a partidului urmăreşte lichidarea rămăşiţelor capitalismului în conştiinţa oamenilor, educarea oamenilor muncii in spiritul grijii pentru interesele statului, in spiritul Intransigenţei şi fermităţii în lupta împotriva duşmanilor interni şi externi, în spiritul încrederii în victoria deplină a cauzei noastre. In conformitate cu sarcinile noi, partidul perfecţionează formele organizatorice ale muncii sale, ceea ce şi-a găsit expresia in statutul modificat al partidului, adoptat de Congresul al XIX-lea. Statutul partidului are drept scop ridicarea capacităţii de luptă a rândurilor partidului, întărirea disciplinei de partid, dezvoltarea mai largă a iniţiativei comuniştilor. Pentru înfăptuirea sarcinilor sale istorice, partidul dispune de numeroase cadre care şi-au însuşit măestria conducerii politice şi organizatorice, cadre educate în spiritul marxism-leninismului, strâns legate de popor şi capabile să conducă măreaţa lui activitate constructivă. Puternic prin unitatea rândurilor sale, prin legăturile sale indisolubile cu massele, partidul conduce ferm şi hotărit poporul sovietic pe drumul spre comunism. Poporul nostru, pătruns de o încredere profundă în scumpul său partid comunist, în Guvernul Sovietic, luptă cu abnegație pentru continua înflorire a Patriei socialiste. SCÂNTEIA Vizita în U. R. S. S. a ministrului sănătăţii publice al Indiei MOSCOVA 1.0 (Agerpres). — TASS Andrei Tretiacov, ministrul ocrotirii sănătăţii al U.R.S.S., a primit-o pe d-na Radjkumari Amrit Cani, ministrul sănătăţii publice al Indiei, care vizitează Uniunea Sovietică. Răspunzând la întrebările d-nei Caur, Andrei Tretiacov a vorbit despre felul în care este organizată ocrotirea sănătăţii poporului în Uniunea Sovietică, despre creşterea cadrelor medicale şi despre sistemul de pregătire a lor. ★ MOSCOVA 1.0 (Agerpres). — TASS D-na Radjkumari Amrit Caur, ministrul sănătăţii publice al Indiei, care vizitează Uniunea Sovietică, a studiat sistemul ocrotirii sănătăţii în U.R.S.S., a vizitat instituţii de cercetări ştiinţifice şi curativo-profilactice, şcoli, cămine de copii şi creşe din Moscova, Taşchent şi Roci şi a studiat felul în care este organizată asistenţa medicală pentru populaţia rurală. Intr’o convorbire cu reprezentanţii presei, d-na Caur şi-a împărtăşit impresiile asupra vizitei ei în U.R.S.S. ” Voiam de mult să vizitez Uniunea Sovietică, a spus Radikumari Amrit Caur. In cele două săptămâni pe care le-am petrecut aci am avut prilejul să văd foarte multe lucruri. După părerea d-nei Caur, amploarea măsurilor profilactice care se aplică în Ţara Sovietelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei este fenomenală. La a vorbit în special de activitatea numeroaselor sanatorii sovietice. Vorbind despre călătoria pe care a făcut-o prin Uzbeciistanul sovietic, d-na Caur a declarat: Această călătorie printr-o republică din Asia Centrală a fost extrem de interesantă pentru mine. Se știe că acum 35 de ani acolo nu existau deloc medici uzbeci Acum, cu ajutorul medicilor ruşi, în Uzbekistan au crescut cadre de medici uzbeci, de profesori uzbeci. D-na Caur şi-a exprimat speranţa că în India se vor putea crea instituţii curativoprofilactice asemănătoare acelora pe care le-a văzut în Uniunea Sovietică, şi în special instituţii medicale pentru deservirea populaţiei rurale. In încheierea convorbirii d-na Caur a vorbit despre primirea călduroasă şi cordială care s’a făcut în U.R.S.S. de către toţi oamenii cu care s’a întâlnit. Oamenii sovietici, a declarat ea, sunt plini de entuziasm pentru muncă şi iubesc pacea. Privesc cu speranţă în viitor, gândindu-mă la colaborarea între popoarele ţării noastre şi popoarele Uniunii Sovietice. ■---------Sosirea la Moscova a unei delegaţii de oameni de ştiinţă din Brazilia şi Argentina MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS Răspunzând invitaţiei Ministerului ocrotirii sănătăţii al U.R.S.S., la Moscova a sosit o delegaţie de oameni de ştiinţă, profesori şi medici din Brazilia şi Argentina. Delegaţia braziliană este condusă de profesorul Arnold Marchez, iar delegaţia argentiniană de profesorul Aspinozu. In gara Chiev oaspeţii au fost întâmpinaţi de reprezentanţi ai Ministerului ocrotirii sănătăţii al U.R.S.S. şi ai Academiei de Ştiinţe medicale a U.R.S.S. Teroare în Kenya NAIROBI 10 (Agerpres).— După cum anunţă France Presse, tribunalul din Githunguri a condamnat recent la moarte 12 negri acuzaţi e şi ar fi luat parte la ciocnirile sângeroase care au avut loc între populaţie şi poliţie la Lari. Intr’o singură zi „forţele de securitate“ din Kenya au omorît 16 negri din districtul Denveri. pag. 3 „Calea către reglementarea paşnică a chestiunii coreene este deschisă“ Un articol al ziarului Jenminjibao PEKMN 10 (Agerpres). — TASS într’un articol de fond intitulat „Calea către reglementarea paşnică a chestiunii coreene este deschisă“, ziarul „Tenminjibao” din 9 iunie scrie următoarele în legătură cu acordul de la Panmunjon cu privire la repatrierea prizonierilor de război: „Încheierea acestui acord a apropiat încetarea războiului în Coreea şi a deschis calea către reglementarea paşnică a problemei coreene. De aceea, semnarea acordului constitue fără îndoială un eveniment de importanţă primordială în actualele condiţii internaţionale”. „In cursul tratativelor cu privire la repatrierea prizonierilor de război, începute acum 13 luni, la 11 Decembrie 1951, partea coreeano-chineză a depus în repetate rânduri eforturi uriaşe pentru realizarea unui acord. Deosebit de preţioasă a fost propunerea părţii noastre pe baza căreia au fost reluate tratativele de armistiţiu în Coreea, care au contribuit la examinarea rapidă a chestiunii repatrierii prizonierilor de război. Aceasta arată odată mai mult că partea noastră năzueşte sincer soluţionarea chestiunii privind repatrierea prizonierilor de război şi încetarea războiului din Coreea“. Referindu-se mai departe la mersul tratativelor cu privire la repatrierea prizonierilor de război şi la încheierea acordului din 8 iunie, ziarul subliniază că acest acord „corespunde bazei pentru tratative propuse iniţial de către partea coreeano-chineză pentru ducerea tratativelor“. După ce expune fondul acordului, ziarul subliniază: „Din cuprinsul acestui acord reiese limpede că problema aşa numitei „repatrieri nesilite” in jurul căreia americanii au făcut atâta zarva atunci când s’a examinat chestiunea repatrierii prizonierilor de război, nici nu există. Partea noastră a subliniat întotdeauna că toate declaraţiile făcute în această privinţă de partea americană nu numai că nu corespund realităţii dar sunt neîntemeiate şi din punct de vedere juridic întrucât prizonierii de război sunt reţinuţi cu forţa de către partea care îi are sub supraveghere şi sub controlul ei armat. De aceea întreaga problemă a prizonierilor de război este de a şti în ce fel să fie scoşi prizonierii de război de sub controlul armat al părţii în mâinile căreia se află“. După ce subliniază că clica listunianistă se pronunţă împotriva acordului încheiat cu privire la repatrierea prizonierilor de război, ziarul scrie: „Trebue să fie limpede pentru toată lumea că în chestiunea repatrierii prizonierilor de război principalul este ca partea americană să respecte cu adevărat condiţiile acordului şi să lichideze primejdia reţinerii forţate a prizonierilor de război. Îndeplinirea acestui acord va constitui o nouă probă pentru partea americană. Toţi cei care doresc fierbinte reglementarea paşnică a problemei coreene trebue să fie vigilenţi. Pe lângă aceasta trebue subliniat că in timp ce clica listunianistă se opune acordului cu privire la repatrierea prizonierilor de război, preşedintele S.U.A., Eisenhower, i-a trimis lui Li Sîn Man o scrisoare în care arată că după încheierea armistiţiului în Coreea, Statele Unite intenţionează să înceapă tratative cu lisînmaniştri pentru Încheierea unui aşa numit „pact de apărare comună". Dacăeste adevărat că Statele Unite au această intenţie, ea nu poate fi apreciată decât ca o nouă combinaţie între S.U.A. şi clica lui Li Sîn Man, care va deveni un obstacol în calea reglementării paşnice a problemei coreene, în calea conferinţei politice al cărei scop este să creeze condiţiile în vederea unificării paşnice a Coreei. Potrivit punctului 60 din articolul 4 al proiectului de acord de armistiţiu aprobat de cele două părţi la 5 August 1952, sarcina conferinţei "politice trebuie să fie aceea de a reglementa pe calea tratativelor chestiunile legate de retragerea tuturor trupelor străine din Coreea, de reglementarea paşnică a problemei coreene, etc. Partea noastră este gata să ducă tratative la conferinţa politică după încetarea operaţiunilor militare, pentru a contribui la soluţionarea paşnică a problemei coreene şi la unificarea Coreei. În declaraţia sa din 26 Noembrie 1952, sprijinind propunerea delegaţiei U. R. S. S. cu privire la problema coreeană, prezentată la cea de a 7-a sesiune a Adunării Generale O.N.U., ministrul afacerilor externe al R. P- Chineze, Ciu Kn-lai, a arătat că unificarea paşnică a Coreei trebue să fie realizată de poporul coreean însuşi. Această poziţie corespunde dorinţelor celor mai fierbinţi şi drepturilor legitime ale poporului coreean. Care este însă scopul aşa numitului „pact de apărare comună“ între S.U.A. şi clică lui Li Sin Man ? Nu este greu de înţeles de ce după primirea scrisorii lui Eisenhower, Li Sîn Man a început să strige : „Pentru noi există o singură cale, calea luptei până la victorie sau înfrângere". Acum, când acordul de armistiţiu in Coreea nu a fost încă semnat ,şi conferinţa politică nu a fost convocată" încă, americanii intenţionează făţiş să facă o combinaţie cu clica lui Li Sin Man împotriva conferinţei politice. Acest lucru nu poate să nu atragă atenţia cercurilor largi ale opiniei publice mondiale care doreşte reglementarea paşnică a problemei coreene. Acum, când chestiunea repatrierii prizonierilor de război a fost soluţionată, s-a ivit în sfârşit posibilitatea realizării unui acord deplin la tratativele de armistiţiu din Coreea, tergiversate şi amânate timp de aproape doi ani. Acordul cu privire la repatrierea prizonierilor de război a deschis calea către reglementarea paşnică a problemei coreene. Acum este necesar ca cele două părţi să respecte condiţiile acordului şi să îndeplinească angajamentele asumate pentru a asigura astfel succesul lucrărilor comisiei de repatriere alcătuită din reprezentanţii statelor neutre, pentru a asigura o soluţionare justă şi rezonabilă de către conferinţa politică a problemei prizonierilor de război care nu vor face uz de dreptul lor la repatriere. Cele două părţi trebue să se străduiască pentru soluţionarea problemei coreene în spiritul sincerităţii şi bunei înţelegeri. S’a recunoscut in unanimitate, scrie ziarul în încheiere, că problema coreeană este una din cele mai importante probleme internaţionale şi că soluţionarea ei paşnică ar atenua în mare măsură încordarea Internaţională şi ar pregăti condiţiile în vederea reglementării celorlalte probleme Internaţionale de importanţă vitală. Congresul istoricilor unguri BUDAPESTA 10 (Agerpres). La şedinţa din după amiaza zilei de 9 iunie a Congresului istoricilor unguri au participat Jozsef Révay, ministrul educaţiei, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a R. P. Ungare, academicianul Imre Nagy, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Sándor Rónai, preşedintele Adunării de Stat, membri ai Biroului Politic al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, numeroase alte personalităţi din viaţa politică şi ştiinţifică a Ungariei precum şi reprezentanţii diplomatici ai ţârilor prietene la Budapesta, în frunte cu Chimeliov, ambasadorul Uniunii Sovietice în R.P. Ungară. La această şedinţă, E. V. Tarife, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a făcut o comunicare cu tema „Revoluţia maghiară din 1514“.