Scînteia, martie 1955 (Anul 24, nr. 3220-3246)

1955-03-01 / nr. 3220

f Hr. 3220 Deschiderea consfătuirii fruntaşilor în agricultură (Urmare din pag. l­ a­ P.M.R., Vasile Florea, preşedintele gos­podăriei agricole colective din Văleni sat, regiunea Cluj, Csáki Enteric, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriş, regiunea Baia Mare, Constantul Tănase, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Golăşei, regiunea Galaţi, prof. univ. Gh. Ionescu-Siseşti de la Institutul Agronomic ,,Nicolae Bălce­­scu“, Gheorghe Gheorghiu, ţăran munci­tor cu gospodărie individuală din comuna Străoane, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, preşedintele întovărăşirii agri­­cole din Corabia, regiunea Craiova, Dra­­ghina Curtu, preşedinta gospodăriei agri­cole colective din comuna Şemlac, regiu­nea Arad, Nicolae Precup, ţăran munci­tor cu gospodărie individuală din comuna Blandiana, regiunea Hunedoara, Iosef Rab, ţăran muncitor cu gospodărie indi­viduală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Cos­­teşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan, pre­şedintele Sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea Bucureşti, Dumitru An­­ghel, preşedintele întovărăşirii agricole din satul Uleşti, comuna Eliza Stoeneşti, regiunea Ploeşti, Vladimir Moşneagă, in­giner agronom la staţiunea experimentală I.C.A.R.-Moara Domnească, Barbara ördög, şef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din Beşenova Nouă, regiunea Ti­mişoara, Valeriu Mituiescu, prim-secre­­tar al comitetului raional P.M.R. Bujor, regiunea Galaţi, Andrei Sitaru, agronom le gospodăria agricolă colectivă Lenaus­heim, regiunea Arad. Şedinţa de luni dimineaţa a consfătuirii a fost prezidată de tov. P. Borilă, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat Cu­­vîntul : acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., Gheorghe Dop, secretar al Comitetului regional P.M.R.-Craiova, Ioan Zaporojan, directo­rul gospodăriei agricole de stat Jegălia, regiunea Constanţa, Septimiu Munteanu, directorul gospodăriei agricole de stat din comuna Pod­ul Nou, regiunea Timişoara, Florian Sava, directorul S.M.T.-Podul Iloaei, regiunea Iaşi, Marin Tudor, tehni­cian de circumscripţie agrozooveteri­­nară — comuna Brădeşti, regiunea Cra­iova, Gheorghe Doicin, preşedintele gos­podăriei agricole colective din comuna Conţeşti, regiunea Bucureşti, Gri­gore Chişleanu, şeful direcţiei agricole regio­nale Galaţi, Maria Bordon, şef de echipă la gospodăria agricolă colectivă din co­muna Şelimbăr, regiunea Stalin, în şedinţa de după-amiază, prezidată de tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, au luat cuvîntul: Petre Roşu, ţăran muncitor cu gospodărie indi­viduală din comuna Mărgineni, regiunea Bacău, Ana Jianu, tehnician la secţia agricolă a Sfatului popular raional Ne­greşti, regiunea Iaşi, Grigore Mărgineanu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din Aiud, regiunea Cluj, Virgil Actarian, directorul uzinei de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, Jiva Stoia­­dinovici, ţăran muncitor întovărăşit din comuna Radimna, regiunea Timişoara, ing. Nicolae Ştefan, locţiitor al ministru­lui Agriculturii şi Silviculturii, Margareta Tomulescu, preşedintele Sfatului popular al comunei Gruia, regiunea Craiova. Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres) Pentru mai mult cărbune PETROŞANI (coresp. „Scînteii”). — Vic­toriile minerilor din sectorul ÎV al minei Aninoasa, obţinute în lupta pentru mai mult cărbune, sînt bine cunoscute în toată Valea Jiului. Ei au pornit la realizarea sarcinilor de plan pe anul acesta — ulti­mul an al cincinalului — cu şi mai multă hotărîre ca pînă acum, încheind prima lună a noului an cu o depăşire a sarci­nilor de plan de 8,3 %, colectivul sectoru­lui IV se menţine fruntaş pe întreaga ex­ploatare. Zilele trecute cînd la Aninoasa s-a sem­nat Apelul de la Viena, minerii din aba­tajele sectorului IV au hotărît să dea 50 vagoane de cărbune peste angajamentul luat anterior. Printre primii mineri care au susţinut acest angajament a fost şi co­munistul Victor Dumitraş. Ani de-a rîn­­dul el a lucrat în abatajele minelor de cărbuni din Valea Jiului, învăţînd multe din tainele mineritului. Mineria lui sînt însă zecile de noi cadre de mineri pe care le-a crescut în ultimii ani. Minerii din brigada condusă de fruntaşul în produc­ţie Victor Dumitraş semnîn­d Apelul Pă­cii au hotărît să dea în fiecare zi cel puţin 3 vagoane de cărbune peste sarci­nile de plan. In ultimul timp ei şi-au în­deplinit cu cinste acest angajament. Brigada lui Victor Dumitraş este una dintre numeroasele brigăzi conduse de comuniştii din Valea Jiului care îşi întă­resc semnătura pusă pe Apel prin noi succese în muncă. Realizari ale Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la uzinele metalurgice „I. C. Frimu“-Si­­naia a reuşit ca pînă în ziua de 18 fe­bruarie 1955, adică cu două zile înainte de termen, să livreze Ministerului Agri­culturii şi Silviculturii 300 bucăţi pompe de injecţie pentru tractoarele K.D.-35. Tot pînă la această dată au mai fost li­vrate, peste cantităţile contractate, 146 metalurgiştilor repere piese de schimb pentru pompele de injecţie K.D.-35, în diferite cantităţi. In lupta pentru a livra agriculturii mai multe piese de schimb s-au evidenţiat în mod deosebit brigăzile conduse de Iile Popîrlan, Ion Grama, Ion Olteanu şi alţii de la secţia de tineret — sectorul C. ION POPA corespondent voluntar Din activitatea obştească a femeilor BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). De la începutul anului şi pînă acum, comisia de femei de pe lingă Sfatul popular al ora­şului Satu Mare a desfăşurat o rodnică activitate. Delegatele de femei din cartie­rele oraşului au antrenat numeroase gos­podine la diferite munci de folos obştesc. Astfel, la căminul de zi de pe lingă spi­talul unificat din Satu Mare, un grup de femei au cusut 140 obiecte de lenjerie pentru copii. De asemenea, din banii strînşi de la o reuniune tovărăşească, s-au cumpărat şi confecţionat 30 garnituri de pat, care au fost date căminului de Zi nr. 2 de cartier. In afară de aceste munci, peste 200 gospodine din Satu Mare, îndrumate de către comisia de femei şi delegatele de femei, au participat la curăţatul şi omizi­­tul pomilor din livezile din oraş şi din îm­prejurimi. Din numărul mare de femei care au participat la aceste acțiuni, s-au evidențiat în mod deosebit tovarăşele Ercei Rozalia, Fota Elisabeta, Bodiș Mar­gareta, Ionoş Elisabeta şi altele. Sesiunea ştiinţifică a Institutului de ştiinţe economice şi planificare „V. I. Lenin“ Duminică au luat sfîrşit lucrările primei sesiuni ştiinţifice a Institutului de ştiinţe economice şi planificare „V. I. Lenin”, care s-au desfăşurat în zilele de 25, 26 şi 27 februarie. Lucrările sesiunii de comunicări şi referate ştiinţifice a cadrelor didactice din economie s-au desfăşurat în patru secţii. Au fost prezentate 31 de comuni­cări şi referate ştiinţifice. Asupra comunicărilor şi referatelor ştiinţifice prezentate s-au purtat discuţii ample. Mani­f­e­stări s­p­or­tiv­e Baschet Patru dintre echipele bucureştene, par­ticipante la campionatul republican de bas­chet, au oferit spectatorilor veniţi dumi­nică după-amiază în sala „Floreasca” între­ceri dinamice, de înalt nivel tehnic For­maţia „C.C.A.” a manifestat o permanentă superioritate în jocul susţinut cu echipa „Locomotiva”-P.T.T. Activi în apărare, avînd precizie în lo­viturile spre­­ coş, baschetbaliştii militari au cucerit victoria cu scorul de 56-44. In întîlnirea dintre echipele „Ştiinţa”­­I.C.F şi „Progresul”-F.B., formaţia stu­denţilor a avut la un moment dat un apre­ciabil avantaj de puncte, dar, spre sfîrşi­­tul meciului, echipa „Progresul”-FR a reuşit să echilibreze jocul Pînă la urmă însă partida s-a încheiat cu victoria for­maţiei studenţeşti, cu scorul de 63-52. Celelalte meciuri cuprinse în etapa de duminică au luat sfîrşit cu următoarele rezultate : „Progresul’-Tg Mureş—„Dina­­mo“-Bucureşti 48—40 ; „Dinamo”-Oradea —„Dinamo”-Tg Mureş 58—46 ; „Construc­­torul“-Sibiu — „Progresul”-Oraşul Stalin 61—44. Volei A treia etapă a campionatului republi­can de volei a confirmat faptul că echi­pele tinere — masculine şi feminine — dau o viguroasă replică formaţiilor frun­taşe, cu o îndelungată experienţă. In sala „Dinamo” din Capitală, formaţia „C­CA." a întîlnit tînăra echipă „Meta­lul” din Oraşul Stalin Voleibaliştii de la „C.C.A.” au ctştigat, primele două seturi, dar apoi ei au slăbit ritmul de joc dînd posibilitate partenerilor să ia iniţia­tiva Luptînd cu deosebită ardoare, jucă­torii metalurgişti au reuşit să cîştige ur­mătoarele trei seturi şi să obţină o meri­tată victorie. Arbitrii de margine P Bianu şi M Bel­­diman nu şi-au îndeplinit cu conştiincio­zitate funcţiile la acest meci. Formaţia feminină „Ştiinţa”-I. C. F. a întrecut cu scorul de 3­-0 echipa „Progre­sul”-Timişoara, într-o partidă în care stu­dentele bucureştene au jucat mult sub po­sibilităţile lor. Trebuie relevată perfor­manţa tinerei echipe „Voinţa”-Sibiu, care a obţinut a treia victorie consecutivă din cadrul campionatului, învingînd cu scorul de 3-2 formaţia bucureşteană „Locomo­tiva”. In celelalte jocuri de duminică s-au în­registrat următoarele rezultate: echipe masculine : „Flamura roşie”-Tg. Mureş— „Dinamo IX” 3-2; „Dinamo”-Bucureşti— „Ştiinţa­’-Timişoara 3-1 ; „Locomotiva”­­Bucureşti—„Progresul’-Cluj 3—2 ; echipe feminine: „Constructorul-Bucureşti — „Flamura roşie”-Iaşi 3—1 ; „Progresul”­­Bucureşti—„Progresul”-Cluj 3—1 ; „Dina­­mo”-Bucureşti „Voinţa”-Oraşul Stalin 3—2. Ciclo-cros La ciclo-s crosul de duminică, organizat în cadrul primei faze a campionatului re­publican, au luat startul numeroşi ciclişti fruntaşi, precum şi sportivi cu o activi­tate competiţională mai redusă. Aproape pînă la jumătatea distanţei pe care o aveau de parcurs concurenţii, în fruntea grupului s-a menţinut strungarul Andrei Faniciu, de la uzinele „Mátyás Rá­kosi” Pe porţiunea ce trebuia străbătută prin alergare fără bicicletă, electricianul Ion Moraru, de la „Casa Scînteii”, s-a do­vedit mai iute, trecînd la conducerea gru­pului, care s-a răsfirat pe o distanţă mare indemînetic la trecerea obstacolelor, rapid în alergare şi rezistent la pedalat pe drum greu, Moraru şi-a sporit mereu avantajul asupra celorlalţi parteneri în întrecere, reuşind să sosească primul la capătul tra­seului. El a fost urmat de ostaşul Ion Ba­­ciu (CCA), Andrei Faniciu şi alţii. întrecerea aceasta, desfăşurată în ca­drul campionatului raional, a fost un pri­lej de afirmare a numeroase elemente ti­nere, ca I. Săftulescu, C. Popescu, I. Tudor şi alţii. Colectivul sportiv „Progresul”-I. T. B. a dat o preţioasă contribuţie la organi­zarea ş i buna desfăşurare a competiţiei. S­C­I­N­T­E­I­A IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICĂ a apărut în broşură în limbile romînă, maghiară, germană şi sîrbă. GH. GHEORGHIU-DEJ — Cu privire la politica externă a guvernului R. P. R. Cuvântare rostită la cea de-a 5-a sesiune a Marii Adunări Naţionale din 22 februarie 1955. 32 pag. 0,35 lei Sărbătorirea Zilei de luptă împotriva colonialismului şi de solidaritate cu tineretul din ţările coloniale şi dependente Ziua de luptă împotriva colonialismului şi de solidaritate cu tineretul din ţările coloniale şi dependente a fost sărbătorită duminică după-amiază de sute de tineri din Capitală. In sala de festivităţi a Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti s-au întîlnit pentru a sărbători această zi tineri mun­citori şi ţărani muncitori, studenţi romîni şi tineri veniţi din diferite colţuri ale lumii pentru a studia la noi in ţară. După cuvîntul de deschidere rostit de L. Vladimír, directorul Casei de cultură a sindicatelor din Bucureşti, au luat cuvin­­tul studenţii străini An­ Raza, Magid Da­­rius, T. Panu, Janis Simeonidis, care au vorbit despre lupte desfăşurată de popoa­rele lor pentru libertate, independenţă na­ţională şi pace. Despre munca şi viaţa nouă a tineretu­lui chinez a vorbit cu Ven-de. In numele studenţilor romîni din Capi­tală a luat cuvîntul Stan Soare. A urmat un program artistic. Cîntece argentiniene, dansuri greceşti, melodii populare turceşti, iraniene, australiene, recitări de poezii au oglindit rînd pe rînd viaţa grea şi lupta pentru libertate şi pace a popoarelor coloniale şi dependente. (Agerpres) A apărut: Lupta de clasă Organ teoretic şi politic al Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Român Seria a V-a, anul XXXV, nr. 2 februarie 1955 Sumar : Editorial: Să asigurăm un nivel înalt adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri ale organizaţii­lor de partid. Noi sarcini în faţa comerţului socia­list. M. Voicu: Pentru creşterea necon­tenită a productivităţii muncii în industrie. V. Florea : Al doilea Congres al scrii­torilor sovietici. P. Cornescu : Monopoliştii francezi şi reînvierea militarismului german. Din experienţă muncii de partid A. Duma : Să întărim munca politică de masă în vederea îndeplinirii sarcinilor privitoare la sporirea producţiei agricole. I. Rădulescu: Munca organizaţiilor de partid din instituţiile de învăţă­­mînt superior pentru educarea stu­denţilor. Lecţii şi consultaţii I. Mironescu : Despre lucrarea lui F. Engels „Dialectica naturii“. Răspunsuri la întrebările cititorilor P. Radovan : Cum se constituie gru­pele mixte de partid şi U.T.M. şi care sunt sarcinile lor. Al. Verşanschi : Cum se pot consti­tui organizaţii de partid pe ate­liere, secţii, schimburi etc. şi care sunt atribuţiile lor ; cum se calcu­lează cotizaţiile de partid. INFORMAŢII Duminică seara la Casa Ziariştilor din Capitală, generalul Edgard Buxbaum, membru al Consiliului Mondial al Păcii, preşedintele Ligii pentru emanciparea na­ţională a Braziliei, care se află în ţara noastră ca invitat al Comitetului Perma­nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., a vorbit ziariştilor români şi studenţilor Facultăţii de ziaristică despre frumuseţile şi bogăţiile patriei sale, despre lupta pe care o duce poporul brazilian pentru libertate, independenţa patriei şi apăra­rea păcii. La sfîrşit, generalul brazilian Edgard Buxbaum a răspuns la unele întrebări puse de ziarişti. ★ Duminică Seara la Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc un „festival Topîr­­ceanu”, prezentat de Un colectiv de actori ai Teatrului Municipal, printre cere Şt­ .Ciubotăraşu, laureat al Premiului de Stat, Paul Sava, Benedict Dabija şi alţii. A urmat un program muzical interpretat de un grup de studenţi de la conservato­rul de muzică „Ciprian Porumbescu”. Au participat numeroşi ziarişti din Ca­pitală şi studenţi ai Facultăţii de ziaris­tică. * Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la naşterea marelui savant sovietic V. B. Fila­tov, comitetul A.R.L.U.S. al raionului „Stalin“ şi filiala din Bucureşti a So­cietăţii Ştiinţelor Medicale organizează miercuri 2 martie, ora 18:30, în aula Bi­bliotecii centrale universitare din calea Victoriei, un simposion privind rezulta­tele obţinute în ţara noastră prin apli­carea metodei lui V. B. Filatov — terapia cu ţesuturi conservate. Vor lua cuvîntul acad. Şt. Gh. Nicolau, acad . Hortolomei, acad St. Milcu, prof. V Manolescu, prof. S. Longhin, prof. R. Brauner şi prof. O. Costăchel. Luni dimineaţă a părăsit Capitala, ple­­cînd spre Egipt, reprezentativa sportivă de lupte clasice a R.P.R. Luptătorii romîni vor susţine mai multe întîlniri prieteneşti cu cele mai puternice echipe egiptene. Prima întîlnire va avea loc la 3 martie, la Cairo. Din lotul luptătorilor romîni fac parte D. Pîrvulescu, A. Şun­, M. Beluşica, L. Bu­jor, D. Cuc, V. Popovici, Fr. Horvath, M. Suez şi alţii. (Agerpres) Deschiderea Tîrgului internaţional de primăvară de la Leipzig LEIPZIG 27 (Agerpres). — TASS. La 26 februarie, în sala teatrului din Leipzig a avut loc într-o atmosferă festivă deschiderea oficială a Tîrgului internaţio­nal de primăvară din 1955. La solemnitatea deschiderii tîrgului au participat J Dieckmann, preşedintele Ca­merei Populare a Republicii Democrate Germane, O. Grotewohl, primul ministru al R. D. Germane, W. Ulbricht, O. Nus­­chke, K. Schildewan şi H. Rau, vicepreşe­dinţi ai Consiliului de Miniştri al R. D. Germane. In calitate de oaspeţi de onoare au fost de faţă A I. Mikoian, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şeful delegaţiei guvernamentale sovietice la Tir­­gul de la Leipzig, membrii delegaţiei — S. A. Borisov, locţiitor al ministrului Co­merţului Exterior al U.R.S.S., şi N. E. Ces­­nokov, ministru al Industriei Locale al R.S.F.S.R., precum și G. M. Pușkin, amba­sadorul U.R.S.S. în Republica Democrată Germană, delegațiile Republicii Populare Chineze, Republicii­ Populare Polone, Re­publicii Cehoslovace, Republicii Populare Române, Republicii Populare Ungare, Re­publicii Populare Bulgaria, precum şi o serie de alte delegaţii sosite la Tîrgul de la Leipzig, membri ai corpului diploma­tic, ziarişti străini. Asistenţa a fost salutată de E. Ulich, primarul general al oraşului Leipzig, în numele guvernului R. D. Germane a luat cuvîntul Heinrich Rau. LEIPZIG 28 (Agerpres). — A.D.N. La 27 februarie a avut loc deschiderea expoziţiei tehnice la Tîrgul internaţional de primăvară de la Leipzig din 1955. Cei prezenţi au vizitat pavilioanele Uni­unii Sovietice, Republicii Democrate Ger­mane, pavilionul german al electrotehnicii (pavilion comun al R.D.G. și Germaniei occidentale), pavilioanele Republicii Popu­lare Polone, Republicii Cehoslovace, Repu­blicii Populare Ungare, Republicii Popu­lare Bulgaria, Republicii Populare Chi­neze și pavilionul Indiei. Noi uneltiri agresive în Orientul Mijlociu BEIRUT 28 (Agerpres). — TASS. După cum anunţă corespondentul din Amman al agenţiei libaneze Orient-Presse, guvernul englez exercită presiuni asupra guvernului Iordaniei pentru a-l sili să ur­meze exemplul Irakului şi să participe la blocul militar al Orientului Mijlociu. Co­respondentul arată că guvernul Angliei ameninţă să sisteze livrările de armament şi să-şi revizuiască atitudinea faţă de alte obligaţii engleze decurgînd din tratatul încheiat între Anglia şi Iordania la 1948, în cazul cînd Iordania va refuza să par­ticipe la acest bloc. CAIRO 28 (Agerpres). — TASS. Potrivit relatărilor ziarului ,„Ahbar-El- Jaum”, la Londra a devenit cunoscut în mod oficial că „peste şase săptămîni An­glia va anunţa aderarea ei la pactul tur­­co-irakian”. Ziarul „Al Ahbar” scrie că Anglia va adera la acest pact „cînd în țările arabe se va potoli furtuna stîrnită de încheierea acestui pact”. Pag. 3 Este timpul să se facă lumină­­ la Berna! " In faţa­­noastră se află mai multe ziare sosite recent din Occident. îţi atrag ime­diat privirea fotografiile care înfăţişează aspecte din interiorul legaţiei R.P.R. din Berna după atacul tilhăresc din noaptea de 14 februarie : odăi răvăşite, mobile dis­truse cu sălbăticie, tablouri ciopîrţite, casa de fier cu uşa dată în lături, forţată cu dexteritatea unor „guri de lup‘‘ — însu­şită pe semne, pentru orice eventualitate, în şcolile de spionaj americane. Pe pereţi se văd numeroase găuri — urme ale gloan­ţelor trase de răufăcători cu o furie de­mentă după înjunghierea lui Şeţu. Iţi aminteşti fără să vrei de hauptsturmfü­­hrerii cuprinşi de beţia sîngelui, care după ce-şi răpuneau Victimele continuau să tra­gă cu pistolul în neştire. Cit de grosolan şi-au greşit socotelile Allan Dulles şi compania cînd s-au gândit că un asemenea act de vandalism huliga­nic ar putea găsi ecou favorabil măcar în­tr-o parte a lumii! Plină de indignare, opinia publică con­tinuă să se întrebe: cum a fost posibilă în zilele noastre această tîlhărie fără pre­cedent în analele relaţiilor diplomatice din istoria modernă ? Ziare ca „LE MONDE” dau glas cererii insistente a opiniei publice de a se lua măsuri energice Împotriva teroriştilor le­gionari. „Elveţia — scrie „LE MONDE” — nu va putea admite ca elemente ostile unui regim să abuzeze de ospitalitatea sa comiţînd acte de natură să compromită grav relaţiile prieteneşti pe care confede­raţia înţelege să le întreţină cu alte state”. Chiar şi „TRIBUNE DE GENEVE”, care se face ecoul campaniei calomnioase duse de oficinele de propagandă americană îm­potriva ţărilor democrat-populare, este ne­voită să scrie : „Noi vom continua să con­damnăm în modul cel mai aspru agresiu­nea comisă împotriva legaţiei R.P.R. de la Berna. Ea aminteşte metodele aplicate odinioară în România de „Garda de fierit de tristă memorie, care ridicase asasinatul la rangul unei instituţii politice“. Pentru toată lumea a devenit clar că atacul premeditat de la Berna constituie una din acele lovituri „de forţă” puse la cale de cercurile agresive din Statele Uni­te pentru a agrava şi mai mult situaţia în Europa. Aceste cercuri îşi fac socoteala că le va fi mai uşor să semene neîncrede­re şi vrajbă între popoare şi să-şi pună in aplicare planurile agresive dacă vor reuşi să provoace perturbări in desfăşura­rea raporturilor internaţionale. încercarea acestor cercuri de a şterge impresia penibilă stîrnită de acţiunea gangsterească împotriva reprezentanţei noastre diplomatice prin lansarea ver­siunii că ar fi vorba, chipurile, de ,,un atac izolat“ al unor .,elemente disperate“ s-a prăbuşit lamentabil. Faptele nu lasă nici un dubiu în această privinţă. Fiecare şi-a putut da seama că aci nu este vorba de un act izolat, ci de o acţiune teroristă de tip fascist, pusă la cale pînă în cele mai mici amănunte de o organizaţie specializată în această direc­ţie şi care dispune şi de mijloacele co­respunzătoare. Descoperirea maşinii apar­­ţinînd autorităţilor militare americane din Germania occidentală, care staţiona în imediata apropiere a legaţiei R.P.R. din Berna, n-a făcut decât să confirme cu cea mai mare exactitate ceea ce era la mintea oricui — că aici este mina spio­najului american. Semnalînd înzestrarea cu totul neobiş­nuită a bandei legionare cu armament, măşti de gaze, aparate de transmisiune, ziarul „LE MONDE“ se întreabă : „De unde provin armele ? Ele apar atât de moderne că poliţia din Berna, după exa­minarea măştii găsite asupra primului arestat, a trebuit să renunţe la folosirea gazelor lacrimogene. De ce li s-a interzis fotografilor presei să ia clişee despre ade­văratul arsenal scos din legaţie după ca­pitularea asediaţilor? Ce se ştie despre cei doi oameni care au dispărut în noapte în ciuda asediului poliţiei ?“ Faptul că legionarii au putut trece fron­tiera elveţiană cu un întreg arsenal de arme, ca şi faptul că anumite resoarte ale autorităţilor elveţiene s-au pus în mişcare cu o încetineală suspectă după ce au fost sezisate de însărcinatul de afaceri al R.P.R., demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că aici a acţionat mina acelui superguvern al Europei occidentale — spionajul ame­rican — ai cărui agenţi călătoresc fără viză dintr-o ţară în alta, organizează ta­bere de instrucţie pentru spioni şi diver­sionişti pe teritoriul acestora şi dispun vn sinul poliţiei şi altor autorităţi de oame­nii lor, cu care îşi aranjează treburile fără a se sinchisi prea mult de suverani­tatea acestor state. Pe cit de clar a devenit acum cine sînt organizatorii şi inspiratorii atacului — pe atît de evident a devenit şi cine sînt executanţii. Un mare număr de ziare din Occident subliniază că făptuitorii crimei aparţin rămăşiţelor „Gărzii de fier“, or­ganizaţie ale cărei metode şi procedee te­roriste fasciste sunt bine cunoscute în Eu­ropa occidentală. Ziarul „OBSERVER“ din Londra intr-un articol intitulat: „Mina gărzii de fier“ scrie : „Pregătirea minuţioasă a atacului, precum şi ameste­cul ciudat de tactică teroristă şi rituri mistice practicate de atacanţi, amintesc o tehnică familiară în istoria recentă a Ro­­mîniei — aceea a Gărzii de fier“. Nu este de loc de mirare că faima „Gărzii de fier“ ca organizaţie a celor mai feroci şi mai cruzi terorişti fascişti şi a celor mai zeloşi executanţi ai ordinelor scelerate ale gestapoului a străbătut pînă în Occident. Cu greu s-ar putea găsi în celelalte ţări ale Europei o organizaţie care să-şi fi însuşit cu atîta zel metodele şi procedeele gestapoului şi ale S.S.-ului, ca „Garda de fier“. Făcîndu-şi intrarea pe arena vieţii publice prin asasinarea prefectului de Iaşi, „Garda de fier“ s-a caracterizat în întreaga ei activitate „po­litică“ printr-un şir de asasinate şi po­gromuri de o cruzime care în unele pri­vinţe a făcut-o să-şi întreacă chiar maeş­­ştrii. Cine nu ştie în Occident că „echipe­lor morţii" le-au căzut victime nu numai un mare număr de luptători antifascişti, ci şi demnitari ai României burghezo-mo­­şiereşti, în frunte cu doi primi-miniştri în funcţiune şi un fost prim-ministru ? Prea s-au grăbit oamenii lui Allan Dul­les să-i scoată la lumină în faţa opiniei publice pe haidamacii legionari ţinuţi pînă acum în tainiţele şcolilor de spionaj şi diversiune. In definitiv, toate lucru­rile au o limită : nu poţi să-i prezinţi pe ultimii mohicani ai unei organizaţii tero­­risto-fasciste atît de bine cunoscute, drept campioni ai „democraţiei“ şi ai „libertă­ţilor“, fără să compromit­ definitiv toată şandramaua, şi aşa destul de cârpită şi de şubredă, pe care se sprijină aşa-numita politică de „eliberare“ a ţărilor democrat­­populare ! Tocmai sentimentul că le fuge terenul de sub picioare i-a determinat pe organi­zatorii atacului de la Berna să-şi dea şi mai rău un petec. Cu o grabă febrilă ei se căznesc din toate puterile să ticluiască falsuri grosolane, cu ajutorul cărora să regizeze una din acele înscenări „antico­muniste“ care au fost atît de zdrobitor demascate în ultimii ani. Se vede însă că oricîţi dolari ar pune la bătaie „F.B.I.“-ul american, nici un ziar şi nici o agenţie occidentală, care ţin cit de cit,la respectul cititorilor, nu sunt dis­puse să se preteze la o afacere atît de deochiată. Şi atunci emulii lui Dulles au fost nevoiţi să recurgă la serviciile agen­ţiei Globepress — agenţie obscură creată tocmai în asemenea scopuri de spionajul american şi specializată în lansarea celor mai mincinoase calomnii împotriva ţări­lor democrate şi a mişcării muncitoreşti şi democratice internaţionale. Primind ordinul, agenţia Globepress s-a pus imediat pe treabă. Ea a început să fabrice şi să lanseze — fără a sta mult pe gînduri — tot felul de scorniri cu privire la aşa-zisa „activitate subversivă” a le­gaţiei R.P.R. din Berna. Pînă unde merge lipsa de scrupule a acestor oficine ameri­cane de fabricare a minciunilor o arată ştirea lansată de Globepress că funcţio­narul legaţiei române, Şeţu, ar fi fost un „spion comunist”. „Ştirile“ ticluite de reprezentantul agenţiei Globepress în Elveţia, Harry von Graffenried, s-au dovedit atît de rău mirositoare, incit chiar şi guvernul elve­ţian s-a simţit nevoit să le dezmintă şi să-i ceară prea zelosului provocator ame­rican să nu facă dificultăţi organelor an­chetatoare. Desigur, opinia publică nu se poate mulţumi cu atît. Ea cere — şi este cazul — să se cerceteze mai serios cine l-a „inspirat“ pe von Graffenried; aceasta este singura cale de urmat, dacă există cu adevărat dorinţa de a se face lumină. O agenţie americană şi încă atît de deo­chiată — şi-au spus trăgătorii de sfori de la Washington — nu este deajuns pentru o înscenare de mari proporţii ; trebuie an­trenat şi un „român“ — unul dintre fuga­rii vînduţi cu trup şi suflet spionajului american şi care nu mai au ce pierde. Şi alegerea a fost făcută în persoana lui Mihail Fărcăşanu. Desemnarea în rolul de „tribun al de­mocraţiei“ a unuia din vătafii fostei or­ganizaţii fascisto-teroriste „Sumanele negre”, a aceluia care după 23 August 1944 aspira să devină „fuhrerul” rămăşi­ţelor legionare, nu poate să nu stîrnească reflecţia că trebuie să le meargă tare prost treburile patronilor săi dacă n-au fost în stare să găsească în acest scop un individ mai puţin compromis. Fărcăşanu nu s-a trezit aşa dintr-o dată în tabăra craniilor de lemn legionare. El a fost printre cei mai zeloşi quislingi care au pregătit atmosfera pentru dictatura fas­cistă şi pentru îngenuncherea Romîniei sub călcîiul cizmei prusace. In faimoasa sa lucrare „Monarhia socială”, tipărită în 1940 la Editura fundaţiilor regale, Fărcă­şanu proslăvea în fel şi chip dictatura mo­­narho-fascistă, plagiind fără prea multe scrupule diferite texte naţional-socialiste. „Pretutindeni — scria cu o fervoare goe­­bellsiană Mihail Fărcăşanu — există astăzi o recrudescenţă a ideilor autoritare în opo­ziţie cu democraţiile parlamentare raţio­nalizate, care nu pot dura decit prin con­tinua inhalaţie de oxigen dictatorial”. Dîndu-şi arama pe faţă, el scria : „Din moment ce statul nu-şi mai îndepli­nea misiunea lui naturală, era normal ca societatea să reacţioneze pentru a organiza din nou raporturile politice. Acesta este fenomenul Führertum-ului” Mihail Făr­căşanu tuna şi fulgera împotriva de­mocraţiei, pe care o caracteriza în stil na­zist drept „cel mai veninos mit al istoriei politice”. Chiar şi revoluţia burgheză din Franţa, Fărcăşanu o terfelea în fel şi chip, numindu-l pe unul dintre ideologii ei Jean Jacques Rousseau — „paranoic”. De unde putea să ştie Mihail Fărcăşanu, care credea în victoria Führerului, că din solda hitleriştilor va trece în aceea a „F.B.I.”-ului american... Altfel, cine ştie, poate n-ar fi scris în 1940 : „Tendinţa de a crea creiere în uniformă şi de a nivela chiar spiritele a condus la mecanizarea şi vidul sufletesc, cunoscută sub numele de „americanism”. După cum se vede, un client cit se poate de potrivit, pentru co­misia lui Mc Charty! Iată pe cine oferă domnii imperialişti americani ca prototip al „perfectului de­mocrat“ ! Iată cine se intitulează pompos „preşedintele romînilor liberi” ! Nu este oare cazul să-i întrebăm pa prea onorabilii gazetari de la ,,FIGARO”, da la ,, MESSAGGERO“ sau de la „DER TAG“ ce are un asemenea individ comun cu democraţia, fie chiar cu ciuntita „de­mocraţie occidentală“ ! Nu-şi dau oare seama conducătorii acestor ziare cât de puţin convingătoare pentru cauza pe care vor s-o servească este prezentarea lui Mihail Fărcăşanu în postura de campion al „libertăţilor democratice“? Este uşor de înţeles de ce asemenea escroci politici ca Fărcăşanu şi secretarul său, Barbu Niculescu, caută să-şi dea ifose, străduindu-se să ascundă faptul că nu pot vorbi decit in numele jalnicului grup de fugari reacţionaro-fascişti recru­taţi de spionajul american. Cititorii ziare­lor mai sus amintite sunt însă în drept să se întrebe cum se explică uimitoarea lipsă de precauţiune cu care ele dau publicitate balivernelor pe care le înşiră cei doi şar­latani. Astfel Barbu Niculescu, fiind în­trebat deunăzi de un ziarist dacă poate cita un caz recent de sabotaj din Romî­nia, a trîntit o minciună pentru care me­rită să fie invidiat de însuşi faimosul baron von Münchhausen, cică în 1953 ar fi avut loc „o mare grevă care a paralizat căile ferate în Bucureşti“. Interlocutorii, fără a se gîndi prea mult că falsitatea unei asemenea scorniri este oricînd con­trolabilă, s-au grăbit s-o insereze în co­loanele ziarelor. E mai mult decât îndoiel­nic dacă asemenea „succese de informa­ţie“ pot ridica autoritatea unui ziar în ochii cititorilor. Născocirile care de care mai „senzaţio­nale“ pe care le lansează Mihail Fărcă­şanu şi alţi agenţi mărunţi care îşi dis­pută meritele în faţa patronilor cu agen­ţia Globepress, nu pot decât să demaşte dinainte acea provocare nedibace pe care spionajul american şi ciracii săi ar dori s-o regizeze la Berna. Citind declaraţiile lui Fărcăşanu cu pri­vire la „descoperirile” de la legaţia R.P.R din Berna, opinia publică occidentală este în drept să se întrebe : cum se explici „coincidenţa” de-a dreptul suspectă­­ prezenţei în Elveţia a acestui individ în noaptea atacului împotriva legaţiei româ­ne şi cum se face că i se permite să debi­teze tot felul de aiureli care de care­va absurde şi ridicole, in timp ce autorităţiie elveţiene n-au comunicat nimic cu privi­re la făptuitorii atacului tilhăresc din noaptea de 14 februarie şi cu privire la cei care le-au pus la dispoziţie maşini arme şi muniţii pentru a săvirşi aceast nemaipomenită provocaţie internaţională Este timpul să se facă eforturi real pentru a se da de firele complotului tîl­hăresc de la Berna şi să se dea satisfacţi cererii legitime a poporului român şi a gu­vernului său — criminalii să fie predai autorităţilor romåne I S. BRUCAN Congresul naţional pentru apărarea păcii din Ungari BUDAPESTA 28 (Agerpres). — M. T. In cadrul celui de al 4-lea Congres na­ţional pentru apărarea păcii din Ungari au avut loc discuţii la raportul în legă­tură cu situaţia mişcării mondiale pentr pace şi cu dezvoltarea mişcării pentru pat în Ungaria de la cel de al 3-lea Congro naţional. Congresiştii au adresat un apel popon lui ungar, chemîndu-l să desfăşoare lai campania pentru strîngerea de semnătu pe Apelul Biroului Consiliului Mondial Păcii. La 27 februarie, cel de al 4-lea Congo naţional pentru apărarea păcii din Ung­ria și-a încheiat lucrările. Rezultatele alegerilor din Japonia TOKIO 28 (Agerpres). — La 27 februar au avut loc alegerile pentru Camera in­ferioară a parlamentului japonez. Potrivit rezultatelor încă ne confirma oficial, cele 467 de locuri din Camera in­ferioară se repartizează astfel: „partid democrat” al primului ministru Hato­yama­­ — 184 de locuri; partidul „liber” al fostului premier Iosida — 112 locur partidul socialist de stingă — 80 ; pari­dul socialist de dreapta — 69 ; partid muncitoresc-ţărănesc — 3 ; partidul comu­­ist — 2. „Japonia s-a pronunţat net în favoar restabilirii relaţiilor normale cu U.R.S. şi pentru o cit mai mare libertate­­ acţiune în raporturile sale cu State Unite. Ea a arătat, în acelaşi timp, ...că opune remilitarizării”. Acestea sunt const­­ările observatorilor din Tokio — relatea agenţia France Presse — la urma rezi­­aţelor acestor alegeri.

Next