Scînteia, aprilie 1956 (Anul 25, nr. 3559-3583)

1956-04-01 / nr. 3559

2 S­C­E­N­T­E­I­A Lucrările Marii Adunări Naționale Legea pentru modificarea articolelor 18, 19 alineatul 2 și a articolului 50 din Constituția Republicii Populare Romíne Marea­ Adunare Națională a Repu­blicii Populare Romíne hotărăște: Articol unic. 1. Articolele 18, 19 ali­neatul 2 și articolul 50 din Consti­tuţia Republicii Populare Române se modifică şi vor avea următorul cu­prins : „Art. 18. — Republica Populară Ro­­mînă are următoarea împărţire admi­­nistrativ-teritorială: Regiunile: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Oradea, Pi­teşti, Ploeşti, Stalin, Suceava, Timi­şoara, Regiunea Autonomă Maghiară“. „Art. 19 alin. 2. — Regiunea Auto­nomă Maghiară cuprinde raioanele: Ciuc, Cristoru Secuiesc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Singeorgiu de Pă­dure, Sf. Gheorghe, Tîrgu-Mureş, Tîr­­gu-Secuiesc, Toplița*. „Art. 50. — Ministerele Republicii Ministerul Populare Române sunt următoarele: Ministerul Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Agriculturii Ministerul Ministerul Cailor Ferate Ministerul Colectărilor ... . . . Ministerul Comerţului Exterior Minister Ministerul Comerţului Interior Ministerul Ministerul Construcţiilor Ministerul Ministerul Cultelor Ministerul Ministerul Culturii Ministerul Ministerul Energiei Electrice şi In- Ministerul Austriei Electrotehnice Ministerul Ministerul Finanţelor Ministerul Forţelor Armate Ministerul Ministerul Gospodăriilor Agricole Ministerul de Stat Ministerul Ministerul Gospodăriei Comunale şi Ministerul Industriei Locale Industriei Alimentare Industriei Chimice. Industriei Materialelor de Construcţii Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de mraşini Industriei Petrolului Industriei Lemnului , Industriei Uşoare Invăţămîntului Justiţiei Minelor Poştelor şi Telecomunica­ţiilor Prevederilor Sociale Sănătăţii Silviculturii Transporturilor Rutiere, Navale şi Aeriene“, mai pentru a distinge binele de fiu, pentru a nu trimite in­­judecată un ne­vinovat, pentru a apăra drepturile la libertate ale cetăţenilor cinstiţi ai re­publicii noastre, pentru a le apăra bu­nul lor de preţ — libertatea individu­ală — persoana şi avutul lor realizat prin muncă cinstită. Constituţia noastră garantează prin a­rt. 87 In,Mjcfiabilitatea ..persoanei...şi proiectul de azi precede mijloacele procedurale destinate acestui scop. Pu­terea noastră populară sune un preţ deosebit pe înfăptuirea concretă a a­­cestei­ libertăţi, căci libertatea tuturor acelora care respectă legile noastre fo­loseşte construcţiei, sociatistâ. ' V» ’ In tot cursul i­rmăririi partple fiîttă în ’ faţa judecăţii, infractorul participă, contribuie la stabilirea adevărului ma­terial. Nu se poate proceda la întocmirea actului de sezisare a instanţei de ju­decată pînă ce, în prealabil, învinuitu­lui nu i s-a adus la cunoştinţă întregul material al dosarului care-l priveşte şi dacă în acest mod nu se foloseşte toată contribuţia lui pentru stabilirea adevă­rului, pentru apărarea lui. Această participare continuă şi di­rectă era în trecut incomodă, jena an­cheta şi justiţia burgheză. Exemplul clasic de violare a celor mai elementari reguli de procedură, ca să nu vorbim de­cit de aceasta, îl constituie monstruosul proces politic din „Dealul Spirei“, în care învinuiţii n-au cunoscut nimic din materialul strîns împotriva lor, au ce­rut şi li s-a refuzat studierea pieselor şi­­problemelor din dosar, iar în pre­ziua judecăţii ,au primit o copie de pe ordonanţa definitivă de trimitere în ju­decată — şi ea aproape ilizibilă. Şi to­­ţ­t­ fişii dirt punct de vedere al pretinsei cunoaşteri a adevărului material şi ştiinţific, ordonanţa era denumită de­finitivă şi sezisarea în formă. Noul proiect modificator al Codului de procedură penală se caracterizează printr-un profund democratism, ajută operei justiţiei populare, ajută la întă­rirea ordinei de drept socialiste şi a re­gimului nostru de democraţie popu­lară. Discuţii asupra modificărilor la legea pentru organizarea judecătorească, Codul de procedură penală şi Codul familiei Cuvîntul deputatului Constantin Cristescu lmnţee cuiete 5 mV juridiice lucrări con . „ ... Nu este de conceput înfăptuirea la Unul din principiile care stau la In trecut, sub regimul burghezo-­­ului educativ al organelor de justiţie baza organizării judecătoreşti în Repu- moşieresc, oamenii muncii din ţara _ a SpUS In continuare vorbitorul - llica Populară Romînă — a spus vor- noastră erau excluşi de la activitatea fgrg ca legile să fie cît mai bitolul — este participarea asesorilor de administrare a justiţiei. Chiar dacă­­,ine cunoscute de toţi cetăţenii. Se populari la judecarea proceselor. Prin unele infracţiuni erau judecate de aşa­ întîmplă uneori ca legile să fie în­ instituţia asesorilor populari, mii de numitele „curţi de juraţi“ acestea nu carcate pentru că nu au fost cunos­­muncitori, ţărani muncitori şi, intelec- reprezentau pe oamenii muncii, juraţii cure sau pentru că dispoziţiile lor ri­tuale sînt atraşi să participe activ la fiind recrutaţi aproape în exclusivitate au fost înţelese Posibilitatea de popu realizarea justiţiei populare şi să ajute din rîndurile claselor avute. larizare­a legilor constituie un factor instanţele judecătoreşti în aprecierea Cu toată importanţa pe care o au a­ activ în promovarea legalităţii noastre mai temeinică a fiecărei cauze în sesorii populari în Justiţia ţării noas- populare, factor care pînă în prezent parte, împreună cu judecătorii, aseso- tre se mai întîmplă ca ei să nu-şi în- nu a fost suficient înţeles şi folosit, nii populari contribuie prin hotăririle deplinească sarcinile, lipsind de la se-­Socotesc de o importanţă deosebită date la apărarea vieţii, on­oarei şi de ş­­dinţele instanţelor de judecată sau atenţia pe care trebuie s-o acorde om­­nităţii cetăţenilor şi luptă cu hotărîre nestudiind din timp dosarele ce or­­ganele supreme de­ stat publicităţii­le împotriva speculei, huliganismului, ur­­mează a fi soluţionate. Acest lucru se gifor şi toate celelalte organe ale sta­­disciplinei, infracţiunilor de servi­ datoreşte de multe ori şi faptului că tutul şi îndeosebi organele justiţiei , cit etc. unele conduceri ale unităţilor în care popularizării legilor, în înfăptuirea ro-Pe timpul cît îşi exercită mandatul, aceştia lucrează, subapreciind rolul a- t ului educativ al legilor, al activităţii asesorii populari au aceleaşi drepturi sesorilor populari, îi împiedică sa par­ instanţelor şi hotărîriior pronunţate de şi îndatoriri ca şi judecătorii. ticipe la aceasta muncă, sub motivul acestea, în educarea cetăţenilor pen-O altă latură a instituţiei asesorilor cf . a.u imP°rtante de exe- tru respectarea legilor, un rol deose-S ’A.TSir0?sa »“A«oTM,. .«e. “ L'TCtr 28”S'n » !i rf^f r rrr “8,r"”nU mulată, contribuind astfel la difuzarea împortante legii în vigoare pentru pr-­T atli ,nttitutiiu noastre în mase a principiilor de drept, de gos- gazarea judecătorească, care vor tj" ' rialHat surcese lm­podărire ?i respectare a bunurilor ob- duce la mai buna funcţionare a jus- ^S ^îf activitatea de asigurare a steşti, de disciplină in muncă, t.ţ.e. în ţara noastră. Aplicării legilor noastre democratice. Cuvîntul deputatului Stelian Niţulescu există încă la *unele instanţe multe tendinţe birocratice, de tărăgănare în Proiectul de lege privind modifi- instanţelor judecătoreşti prin proiectul tratarea şi judecarea cauzelor, sau carea legii pentru organizarea judecă- de lege este aceea de apărare a avu- unii judecători care ei înşişi nu dau­torească asigură o formă de organiza­­torui obştesc, dovadă de respectarea întocmai a le­ge mai bună pentru înfăptuirea justi- Urmărirea şi încasarea rapidă a des- galităţii populare. Astfel de organe, ţiei şi întărirea legalităţii populare. păgubirilor acordate de tribunale îm- tratînd soarta oamenilor în mod bi- Unul din principiile care asigură potriva jefuitorilor este educativă şi tocratic, fără suflet, iau măsuri justiţiei un caracter adînc democratic reparatorie, de aceea ea trebuie făcută arbitrare şi unilaterale. Trebuie aratat este independenta judecătorului şi nu­ cu toată grija. Totuşi, prin faptul că că se mai întocmesc dosare pe baza punerea lui numai legii. Aceasta în­ Ministerul Justiţiei şi Ministerul­ui­ cărora oameni cinstiţi şi nevinovaţi seamnă că judecătorul şi asesorul nanţelor nu au găsit pînă in prezent sînt­ trimişi în faţa tribunalelor şi popular eliberaţi de orice influenţa, forma de organizare necesară a aces- după mai multe aminari sunt achitaţi, judecă şi hotărăsc pornind de la con­­tor urmăriri şi nici cei păgubiţi nu se Unii judecători soluţionează procesele ştiinţa lor juridică, socialistă, pe baza ocup. Cu grijă de această problemă, rupt de realităţile vieţii şi în mod for­­probelor şi împrejurărilor de fapt, fară în cursul anului 1955 nu s-a recupe- mat­ Alţii manifestă tendinţe puter­­de care sînt obligaţi să aplice legile rar decît aproximativ 20 la sută din nice de indulgenţă în soluţionarea do­tării. Supunîndu-se numai legii, jude­ cuantumul acestor despăgubiri. neme­­sajelor de judecată. Sînt de asemenea cătotul împlineşte misiunea de a asi­­dierea acestei situaţii va ajuta la pre-­cazuri cînd în mod inutil, fără rost si­gura respectarea şi aplicarea legilor de venirea infracţiunilor împotriva avuto- justificare, se pun oamenii pe drumuri către toate organele şi instituţiile de jur obştesc, ca martori, stat, ca şi de toţi cetăţenii R.P.R. Desfăşurarea unei munci politice de Tribunalului suprem îi revine rolul Proiectul de lege pune în fața con­ mas­ pentru crearea unei atmosfere deosebit de important de a îndruma h lima' rip'cpS j^1 md6 ImnoH ntăr°a de reprobare faţă de cei ce comit a­ instanţele judecătoreşti în practica lor r­om­ăHi rîîrMn­semenea infracţiuni duce la lichidarea judiciara, pentru o mai bună aplicare hlemfiac.Hr/ri '°trîh.!n r?. Prevenirea infracţiunilor comise îm- * legilor. Potr'va avutului obştesc. Judecătorii, organele Justiţiei, nu face faţă volumului de cauze ce vin Proiectul de Jege , va asigura justi- jrunt* trehu^^^Daîîi11 'toatele fol^ spre rezolvarea lor trebuie să rămină tiei noastre populare o forma de or jitie, • t^ule s« dgfltiJWJrf“tJ una din grijile Ministerului de Jus- ganizare și mai bun*, mai corespun- rile pentru lichidarea ‘psurik* ce '­titie. zătoare, menită să contribuie la întă- observa în activitatea lor. Este nece­sna din sarcinile principale trasate firea legalităţii populare, pentru co^rintea educau personalu­l* a . » * . . 1 • T tT« , lui judecătoresc tn spiritul răspunderii Cuvîntul deputatului Ion Vinte pentru respectarea legalităţii în munca sa. tn spiritul intoleranţei faţă de orice Proiectul de lege pentru organizarea de convingătoare, încît cei ce ascultă lipsuri şi greşeli, faţă de acei care fac judecătorească — a spus vorbitorul— la judecată să înţeleagă justeţea de­ abuz de putere. Judecătorul noi­­exprimă caracterul profund democratic tărîrii pronunţate de instanţă. tru trebuie să fie vigilent şi ne­al justiţiei noastre populare Legile sta- Posibilitatea de a se judeca cauzele cruţător faţă de duşmanii statu­tului nostru exprimă voinţa poporului, l s faţa locului constituie un alt mii- 'uit să fie întotdeauna drept în a­­politica partidului şi guvernului şi serv foc eficace de educare a cetăţenilor, păcarea legii şi să dea dovadă de vese interesele vitale ale oamenilor într-o măsură Insuficientă au fost o­ înţelegere faţă de oamenii muncii. El muncii, în lupta lor pentru construirea filizate dările de seamă ale asesorilor trebuie să fie ferm şi exigent faţă de socialismului. In cuprinsul legilor se populari faţă de cei care i-au ales, ca sine însuşi şi faţă de alţii, să se îmbină armonios interesele societăţii mijloc de popularizare a activităţii d­in­ bucure de prestigiu şi autoritate, cu interesele personale ale cetăţenilor, stanţelor­ şi a legilor. Un alt mijloc Mergînd pe acest drum, organele Proiectul de lege pentru organizarea de educare a cetăţenilor este şi al- justiţiei noastre se vor bucura şi mai judecătorească prevede, ca o îndatorire ţiunea de prevenire desfăşurată de mult de încrederea, dragostea şi spri­­fundamentală pentru instanţele rude către judecători şi asesorii populari in finul tuturor cetăţenilor cinstiţi ai­cătoreşti, sarcina de a apăra cu sfin- rindul populaţiei. Lucrătorii din ius- Republicii noastre, tem­e aplicarea și realizarea în toate Af’iei.mwTÂa«s,at 8 Drin' Cuvîntul deputatului Isidor Pop r» RA0D^rîr^ei5?-ntrfesl^uî H'lea Din studierea proiectului pentru mo- Desigur că nu trebuie să se maî P MK. combatmd once manifestare a­dificarea Codului de procedură penală ivească în practică situaţii ca acelea indolenţei şi a încălcării disciplinei de rezultă că acesta conţine reglementări cu dosarul nr 305/1953 al tribunalului Glat, cel din partea tuturor cetăţenilor, amănunţite cu privire la pornirea pro- popular al raionului Jibou, care şi in mod deosebit din partea lucrato* cesului penal, la modul în care se a trebuit să fie restituit de patru ori M?Han^raftU l * 2 ’ respec­area e desfăşoară cercetarea şi ancheta pe­ procuraturii din şedinţa pregătitoare, nn­­ popular’e oală, la modul cum învinuitul parti- spre a fi complectat, deoarece ancheta a rt nipta pentru aplicarea întocmai a la urmărirea penală, a fost efectuată în mod superficial. I?fLrr,piin a0 ^ovlrs.ltor jignite Reglementarea propusă prin proiect Tot astfel, dosarul nr. 3740/1955 al tri- Sare în rindTmSr E iu urmăreşte stabilirea în cele mai bune banalului popular al raionului Beclean IZmM; ti“iîVVnM. S'U Kftix'it * 11 ,ie­r­narea moralei noi, socialiste, şi la lupta aU in'tanW curaturi!, din şedinţa pregătitoare, pentru lichidarea rămăşiţelor cănită- să nu ajungă decît dosarele în care deoarece Wbunalul a constatat că an­­&rno^Uflin^of1hfdrrefrnrp\Metl0hr„l^Urs cercetările făcute indică' în mod cale­­c^‘a "» ^ese efectuată în mod corn­­fip ?nrfi rii carp tn £°ric Pa învinuit ca autor al infrac- plect. Mleî* Wll»rRai HrtnHită ^i Jiit tiunii săvîrșite. Prin modificările ce aduce Codului calcă legile să fie deîndata și just . , ,* -.iji pedepsiți Faptul că proiectul prevede o durata de procedura penala, proiectul de lege V Activitatea inatantalnr indivi-atrraaH maximă pentru efectuarea cercetărilor prezentat contribuie în mod activ la nu se reduce numai­­la iplicarea sanc­­y. duce în practică la terminarea lor realizarea sarcinii de combatere a fap­­ţiunilor împotriva celor ce încalcă le- !,n ,r"m­ . r„m.®n c" mf. aPr0Plat, ,de celor pedepsite de legislaţia noastră, file; ea are un rol educativ deosebit data sezisar.i organului de urmărire Printreelementări]e ce le aduce pro-6, Important tn „dor., tnd.pllnk­» »»■ • * *• t*ctatii me?£ p. tal. j.'.Âtao. A AA'lA consecință* negaîi............... „»Util «tta d drepturilor c.t«,„ito, repu­mînă o urle de mijloace şi căi. Astfel, urmăririiu­blicii noastre populare, judecarea cauzelor în şedinţă publică ^ * « face posibil ca cetăţenii prezenţi să ia V^UVUltUl contact cu toate detaliile procesului, « « • nUnu de la ascultarea martorilor pînă la pro deputatului C. ParaSChlVeSCU-BalaCead­ A­ nunţarea sentinţei Judecătorul trebuie­­ să conducă dezbaterile cu competenţă Modificările aduse Codului de proce­­d« drepturile şi libertăţii* lui cetăţe­­ni pricepere, în spiritul legii Puterea dura ,ă in proiectul ce nl M su­­neşti, de asigurarea şi garantarea lor educativa a unei hotartri judecătoreşti _ . , , . De ce in regimul nostru există o aşa Izvorăşte însă din justeţea şi temeinl- Pune *Pr® *Pr°bare reprezintă în prin­ de mare grija pentru modificarea Co­da ei. Orice sentinţă trebuie să fie atît cfplu şl In fond grija faţă de *nn, faţă dulul de procedură penală ? Toc- Cuvîntul deputatului Alexa Augustin Proiectul de lege pentru modificarea procedurii penale constituie una din cele mai importante schimbări în le­gislaţia penală a ţării noastre. In pro­cesul activităţii legislative — în neîn­treruptă dezvoltare pe baza principiilor socialiste ale dreptului, şi în concor­danţă cu noile stări social-economice şi politice din ţara noastră — noua reglementare a procedurii privind ur­mărirea penală reprezintă un moment cînd se înlătură rămăşiţele vechilor re­guli de cercetări, realizîndu-se şi mai mult principiile profund democratice ale dreptului socialist cu privire la ur­mărirea penală. Normele noi ce se fi­xează prin acest proiect de modificare a procedurii penale şi traducerea lor în viaţă în desfăşurarea procesului pe­nal vor avea o mare influenţă pentru sporirea şi întărirea garanţiilor proce­suale, ceea ce constituie una din trăsă­turile de bază ale dreptului socialist Prin normele prevăzute în proiect se instituie garanţii temeinice pentru lă­murirea în mod complect a faptelor să­­vîrşite de cei învinuiţi, pentru a face deplină lumină în fiecare cauză pe­nală, stabilind adevărul obiectiv al faptelor săvîrşite. Prin aceste norme se asigură efectuarea unor cercetări şi anchete penale temeinice, astfel încît persoana vinovată de săvîrşirea unei fapte penale să nu scape de răspun­dere şi în acelaşi timp nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspun­dere penală pe nedrept. Prin aceste norme juridice noi, caracteristice sta­telor socialiste, se asigură dreptul de apărare al învinuitului și se garan­tează libertatea personală a cetățenilor împotriva oricărei măsuri arbitrare din partea vreunui organ de cercetare sau anchetă penală. Procesul penal este un instrument de luptă pentru întărirea legalităţii populare. În dreptul socialist, urmărirea pe­nală are ca principii fundamentale sta­bilirea adevărului obiectiv, adică a realităţii faptelor şi stricta individua­lizare a răspunderii în fiecare cauză penală. Aceste principii străbat ca un fir conducător întregul proiect, înce­pînd chiar din momentul pornirii pro­cesului penal. In vechea legislaţie burghezo-moşierească din ţara noas­tră, momentul in care se pornea pro­cesul penal era astfel reglementat, în­cît organele de represiune să aibă mînă liberă în acţiunile de reprimare a celor ce muncesc şi să poată mane­vra, fără nici un control, cercetarea sau ancheta penală împotriva oameni­lor muncii şi a elementelor progre­siste ale poporului puse sub urmărire. Principiul stabilirii adevărului cu garantarea integrală a dreptului de a­­părare se oglindeşte în mod deosebit în proiect, în cele două instituţii cu ''toţuLnor": aceea a Punera sub Învinu­ire, care are loc în prima fază a urmă­ririi penale şi aceea a prezentării lu­crărilor şi materialelor urmăririi pe­nale învinuitului, în faza finală a ur-Introducerea acestor două Instituţii noi în dreptul nostru procesual penal constituie o temeinică garanţie pentru ca in toate cauzele penale si poată fi stabilite faptele in lumina adevărului si cu respectarea in întregime a dreptului şi posibilităţii reale a învinuitului de a-şi susţine nevinovăţia în cursul ur­măririi penale. Urmărirea penală trebuie să fie fă­cută temeinic şi la timp, fără nici o tărăgănare. Este de relevat în mod deosebit fap­tul că proiectul, în baza prevederilor Constituţiei R.P.R., reglementează pre­cis toate garanţiile cu privire la liber­tatea personală a celor puşi sub urmă­rire penală. Nimeni nu poate fi reţinut de organele de cercetare penală mai mult de 24 ore. Numai în cazuri excep­ţionale, cu aprobarea procurorului, re­ţinerea poate fi prelungită pînă la cel mult 5 zile. Nimeni nu poate fi arestat preventiv decît pe baza mandatului emis sau confirmat de procuror şi în condiţiile în care legea prevede posi­bilitatea arestării. Durata deţinerii pre­ventive este limitată la o lună pentru cercetări şi la două luni pentru an­cheta penală. Prelungirea acestor ter­mene nu este îngăduită decât în ca­zuri excepţionale şi numai cu aproba­rea organelor de conducere ale Procu­raturii Republicii Populare Romîne. La sfîrşitul urmăririi penale, orga­nul care a efectuat cercetarea sau an­cheta penală, pe baza lucrărilor de cer­cetare sau anchetă efectuate, trage concluzii cu privire la faptele penale constatate, cu privire la persoanele vi­novate de aceste fapte sau cu privire la încetarea ori suspendarea procesu­lui penal, după caz. In acest moment se angajeaza întreaga răspundere a acestui organ, a fiecărui lucrător în activitatea de cercetare sau de anche­tă, convingerea sa intimă, în scopul unei soluţii drepte în care să se re­flecte că stările de fapt în legătură cu infracţiunea cercetată au fost exact reţinute, percepute şi înţelese just de către acest organ şi că el a apli­cat prevederile legii în mod corespun­zător. Traducerea în viaţă a principiilor socialiste de drept care stau la baza acestui proiect de lege cere o mai bu­nă calificare profesională a cadrelor. Deşi în ultimii ani procesul întări­rii legalităţii populare este în creştere în ţara noastră, mai sînt numeroase cazuri în care cercetările se pornesc în mod netemeinic, durata medie a cercetărilor este încă mult prea mare şi în multe cazuri cercetările efectuate sînt incomplecte sau de slabă calitate. îndeplinirea sarcinilor ce revin or­ganelor care au atribuţiuni de cerce­tare este legată de întărirea simţu­lui de răspundere al tuturor celor ce lucrează în astfel de organe. Legile penale ale ţării prevăd, şi cînd se iveşte nevoia se iau măsuri de tragere la răspundere a acelora care sub influenţa unor elemente duş­mănoase sau din orice site cauze se dedau la acte de samavolnicie şi abuz cu ocazia­­exercitării obligaţiilor lor legale. Respectarea legilor puterii populare asigură întărirea continuă a orînduirii de stat democrat-populare şi apărarea consecventă şi fermă a drepturilor și intereselor legale ale cetăţenilor. Cuvîntul deputatei Maria Ciocan Studiind proiectul de lege prezentat Marii Adunări Naţionale privitor la unele modificări ale Codului familiei, am constatat că legiuitorul urmăreşte să dea căsătoriei o existenţă cît mai trainică, ca soţii să hotărască de co­mun acord în problemele de familie, întrucft la baza familiei stă înţelege­rea şi armonia dintre soţi. Una din complectările aduse Codu­lui familiei precizează că schimbarea numelui comun, declarat de soţi la în­cheierea căsătoriei, nu va putea fi ob­ţinută dectt cu consimţămtntul ambi­lor soţi. Socotesc de asemenea justă dispo­ziţia care prevede că măsurile ordo­nate de instanţa de divorţ cu privire la drepturile şi obligaţiile personale sau patrimoniale între părinţii divor­ţaţi şi copiii lor nu pot fi modificate decît de instanţa judecătorească com­petentă şi nu de autoritatea tutelară, care, potrivit vechilor dispoziţiuni, a­­vea această competenţă. In aceeaşi ordine de idei, trebuie semnalată şi complectarea propusă prin care se stabileşte o delimitare clară intre competenţa instanţei judecăto­reşti şi aceea a autorităţii tutelare, am­bele chemate a interveni­tn neînţele­gerile dintre părinţi referitoare la drepturile copiilor. De o deosebită importanţă este mo­dificarea prin care se înlătură dispozi­ţia că înfierea nu poate fi făcută decit sau de doi soţi împreună, sau numai de femeia necăsătorită. Prin modifica­rea propusă se admite înfierea copilu­lui unui soţ de către celălalt soţ, posi­bilitate care nu exista pînă acum, dar pe care practica a doovedit-o foarte ne­cesară. Prevederile Codului familiei sînt o expresie vie a grijii părinteşti ce o poartă partidul şi guvernul nostru co­piilor și tineretului. Cuvîntul deputatului D. Dejeu Autoritatea tutelară, a spus vorbito­rul, a fost instituită pentru a se pu­tea supraveghea şi exercita un con­trol efectiv şi continuu din partea sta­tului asupra modului în care copilul este crescut, educat şi îngrijit, indi­ferent dacă acesta este sub ocrotirea părinţilor, a tutorelui sau sub altă îngrijire. Acest sistem este menţinut şi în actualul proiect de lege cu pri­vire la modificarea şi complectarea Co­dului familiei, cu observaţia că în pri­vinţa modificării măsurilor referitoare la drepturile şi obligaţiile existente între părinţii divorţaţi şi copii, proiec­tul trece competenţa de la comitetul executiv al sfatului popular, ca autori­tate tutelară, la instituţia judecăto­rească. In continuare, vorbitorul a arătat că sarcina de a exercita atribuţiile autorităţii tutelare, deci de a supra­veghea şi ocroti copiii minori a­ ţării este dată comitetelor executive ale sfa­turilor populare care au obţinut în exercitarea acestor atribuţiuni în gene­ral rezultate pozitive. Vorbitorul a arătat apoi că în­fierea este în aşa fel concepută încît să servească exclusiv intereselor minorului, în scopul de a-i asigura o familie in care minorul să găsească grija şi căldura căminului pe care, din diferite Împrejurări, nu le poate avea în familia firească. Consider că dispoziţia proiectului, potrivit căreia adopţiile, încuviinţate înainte de intrarea în vigoare a Codu­lui familiei, se vor putea transforma în înfiere cu efectele filiaţiunii fireşti este bine venită. Această dispoziţie va da posibilitatea ca să se rezolve în mod favorabil cereri juste, făcute în dorinţa de a crea copilului ce a fost adoptat o situaţie care să nu-l deose­bească cu nimic de acel firesc, și de aceea ea se integrează în mod armo­nios pa linia generală a Codului fami­lial Ne scriu cititorii Despre felul cum circulă unele tramvaie şi autobuse Numeroşi corespondenţi voluntari şi cititori au adresat in ultima vreme re­dacţiei scrisori in care işi exprimă pă­rerea despre felul cum se desfăşoară transportul în comun în Capitală. In aceste scrisori ei apreciază măsurile luate de întreprinderea de Transport Bucureşti (I.T.B.) pentru îmbunătăţi­rea transportului. Sporirea numărului de vagoane şi autobuse pe unei© tra­see, punerea în circulaţie a unui nu­măr de vagoane şi în cursul nopţii au venit în sprijinul călătorilor. Pe lîngă aceste aprecieri, mulţi co­respondenţi voluntari şi cititori ai zia­rului scot la iveală o serie de lipsuri ale transportului în comun. Bună­oară, tovarăşul Pompiliu Popescu, corespondent voluntar, în scrisoa­rea sa arată necazurile pe care ie provoacă oamenilor muncii circulaţia defectuoasă a tramvaielor de pe linia nr. 1. „In orele de dimineaţă — arată corespondentul — e foarte greu să te urci în tramvaiul nr. 1. De multe ori aştepţi vreme îndelungată în staţie şi atunci cînd soseşte un tramvai, ori este aglomerat, de nu te poţi urca, ori din cauza grabei, manipulantul porneşte vagonul înainte de a se urca toţi că­lătorii“. Greutăţi de felul celor de mai sus ne-au fost semnalate şi de cetăţenii care circulă cu tramvaiele nr. 7, 8, 23 şi cu autobusele nr. 38 şi 47. Corespon­dentul voluntar Ioan D. Gheorghe ne-a scris în repetate rînduri că muncitorii de la Filatura Romînească de Bumbac şi de la alte întreprinderi sînt nevoiţi să aştepte mult timp în staţii pînă se iveşte un tramvai pe linia nr. 7. Redacţia a primit scrisori şi din partea conducerilor unor întreprinderi, în care se arată că circulaţia defec­tuoasă, în orele de dimineaţă, a tram­vaielor şi autobuselor face ca munci­torii să nu ajungă cînd trebuie la lu­cru, cu toate că pleacă de acasă la timp,pl potrivit. Neajunsurile menţionate sunt provo­cate uneori şi de felul cum înţeleg să-şi facă datoria unii manipulanţi. Sunt manipulanţi care, pentru a recu­pera timpul pierdut la capetele de li­nii, trec prin unele staţii fără ca măcar să oprească De exemplu , în ziua de 16 martie a.c., în jurul orei 7 diminea­ţa, manipulantul de pe linia 7, care conducea vagonul turul nr. 1, s-a oprit în staţiile Sabinelor şi I. Creangă. O altă cauză care provoacă pertur­bări în circulaţie este faptul că va­goanele şi autobusele nu sunt bine re­vizuite şi puse la punct înainte de a fi scoase din depouri. Intr-o consfă­tuire organizată de redacţie, lucrători din depour­i.T . „Ilie Pintilie“ au arătat că există multe cazuri de acest fel. Oamenii muncii din Capitală sînt în­credinţaţi că lucrătorii întreprinderii de Transport Bucureşti au toate posi­bilităţile să îmbunătăţească transportul în comun cu tramvaie şi autobuse. Se cere însă din partea lor mai mult efort, grijă şi atitudine tovărășească "față de călători. Nr. 3559 La fabrica de „cîntârefi“ —­ Ap­er­at deasupra unei mese, tovarăşul Ştefan Moldovan, sau Ştefi-băcşi cum i se mai zice, lu­cra cu migală un spate de vioară. El este un vechi maistru al vio­rii. În tinereţe cint­a la nunţi şi botezuri; din asta trăia. Mai pe urmă a învăţat să meşterească viori cu un cuţit de coasă. ...Acum cîţiva ani, la urechile lui Ştefi­ băcsi a ajuns vestea că la Reghin a venit un meşter care face viori şi că se caută alţi meş­teri. Ştefan Moldovan s-a înfiin­ţat la tovarăşul Roman Boian­­ciuc, laureat al Premiului de Stat, maistru al secţiei de instrumente muzicale de la combinatul din Reghin. — Angajează-mă să fac viori. Ți-oi face trei pe săptămînă. Maistrul dădu din cap cu în­doială, uitîndu-se la omul firav, gata să sculpteze orice cu cuțitul său de coasă. După trei săptă­­mini de muncă grea Ștefi-băcsi se dădu bătut. Făcuse un loc de nouă viori una singură. Era tare amărât că nu-şi ţinuse făgăduiala şi se temea că nu-l vor angaja. L-au angajat. Prea erau evidente dragostea­­ muzicantului pentru delicatul instrument şi dorința-i arzătoare de a lucra la fabrica­rea viorilor. Aceasta era prin 1952. De atunci i-a mers vestea lui Ştefan Moldovan. Mereu a fost fruntaş In muncă. Multe sute şi sute de piese de viori au tre­cut In aceşti ani prin mlinile Iul iscusite. A dăltuit şi zece contra­basuri, instrumente care pînă acum nu se fabricau la noi In fără. Ca un artist a corpi operă poartă o părticică din sufletul lui, aşa şi viorile lui Ştefi-băcşi poartă fiecare cite o fărimă din sufletul lui îndrăgostit de mu­zică Intr-o bună zi, minafi de tre­buri, patru flăcăiandri de prin părţile Oaşului, din aceia care doboară lemnul in sectorul Lă­­puşnei, au poposit in oraş la Re­ghin. Au vizitat­­şi fabrica de „cîntăreţi“, cum i se zice seefiei de instrumente muzicale. După ce au străbătut întreaga seefie, cei patru flăcăi din Oaş au ajuns şi la o magazie unde erau înşirate pe poliţe sute şi sute de instrumente muzicale — viori, viole, chitare, mandoline — care urmau să fie trimise cluburilor, căminelor culturale, magazinelor din țără. Aici i-a aşteptat o sur­priză. Muzicantul sculptor de viori Ştefan Moldovan a luat dintr-un raft o vioară şi, potri­­vindu-i strunele, a cântat celor patru doborîtori de lemne sprin­tene jocuri de prin părfile lor. Ochii lui Clnta Ion — cel mai vlrstnic dintre ei — străluceau ca mărgelele. I-am Intîlnit mai apoi pe cei patru flăcăi prin oraș, In Reghin. Mergeau In grup, cu fețe zimbi­­toare. Numai că nu spuneau: — Vedefi cine sintem­ noi ? Sintem­ cei care îmburdăm lemnul de re­zonantă din care se fac viori. ANETA ALMAȘAN corespondentul „Scînteii“ pentru Regiunea Autonomă Maghiară „Analele Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C. C. al P. M. R.“ Nr. 2, martie — aprilie 1956 Cel de-al doilea număr din „Analele Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R.“, pe lunile martie—aprilie 1956, cuprinde în pri­mele pagini articolul intitulat „în­semnătatea istorică a documentelor Congresului al ll-lea al P.M.R.“. La rubrica „Studii şi referate" sînt cu­prinse următoarele articole: „Lupta muncitorilor forestieri de pe Va­lea Mureşului din aprilie-mai 1929“ de Simion F. Ligeti, „Situaţia ma­terială a ţărănimii din Romînia şi unele răscoale ţărăneşti din anii 1923- 1928“ de Vasile Hurmuz şi „Poziţia clasei muncitoare din Romînia faţă de războaiele balcanice” de N. Copoiu. Revista are o rubrică de lecţii şi consultaţii, în cadrul căreia este pu­blicat articolul „Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, începutul unei noi ere in istoria omenirii. Avântul re­voluţionar în Romînia. Creare» P.C.R. — victorie istorică • leninismului a­­supra oportunismului şi reformismului in mişcare» muncitorească din Romt­nia”. Documentele publicate în acest număr sînt intitulate: „Despre Statu­tul Partidului Comunist din Romînia din 1929“ de M. Stănoiu şi „Pagini din viaţa şi lupta marinarilor potem­­kinişti stabiliţi în Romînia“ (trei do­sare de corespondenţă şi materiale din perioada 1905-1909 privitoare la potemkinişti) de Tr. Udrea. Acest număr al „Analelor In­stitutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R.“ cuprinde şi câteva note ştiinţifice printre care: „Despre lupta dusă de clasa muncitoa­re în timpul răscoalei ţărăneşti din 1907“ de D. Hurezeanu, „Ecoul răscoa­lei ţărăneşti din 1907 în mişcarea mun­citorească internaţională“ de Gh. Ma­tei, „Unele date privind transportarea în Rusia a „Iskrei” leniniste prin Ro­mînia“ de Gh. Haupt şi „Unele date în legătură cu Comuna din Paris“ de D. Rosenzweig. Revista mai publică articole de cri­tică şi bibliografie, informaţii, date calendaristice etc.

Next