Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)

1956-07-10 / nr. 3644

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TINIŢI-VA ? Pentru întărirea rîndurilor partidului , Partidul Muncitoresc Român — con­ tot cursul lunii aprilie doar un sin­­ducătorul încercat al poporului de-a gur tovarăș a fost primit candidat de lungul a zeci de ani de luptă — este partid, cu toate că un mare număr de înconjurat de dragostea și încrederea muncitori înaintaţi nutresc dorinţa fier­­neţărmurită a oamenilor muncii. In­ainte de a intra în rîndurile partida­­partid, masele de milioane de oameni lui. Chiar în luna aprilie organizaţiile ai muncii văd apărătorul intereselor de bază din combinatul metalurgic­­e­­lor vitale, călăuza sigură pe drumul şiţa aveau în evidenţa lor aproape 100 construirii unei vieţi noi, al învinge­ cereri nediscutate, din care 15 zăceau fii greutăţilor, al construirii sociatis­ prin sertare de mai bine de un an, mului. Ataşamentul oamenilor muncii Lipsa de preocupare pentru primirea faţă de partid, grija lor pentru con­ de candidaţi, unii membri şi activişti tim­au lui întărire se manifestă în top­ ai Comitetului regional de partid Timi­tul că mulţi dintre cei mai buni şi mai soara o explică în felul următor: în înaintaţi oameni ai muncii, slujitori toamna anului 1955 au fost foarte a­­devotaţi ai intereselor poporului, cer­cupaţi cu însămînţările de toamnă şi să fie primiţi în rîndurile partidului, cu colectările. In primăvara anului cu­ Cinstea de a fi membru al parti- rent pe lingă însămînţări au trebuit să dului revoluţionar este mare, dar foarte se ocupe cu transformarea socialistă a mare este şi răspunderea care-i revine agriculturii. Iar în prezent recoltatul, fiecărui candidat şi membru de partid, dezmiriştitul şi treierişul le răpesc .­ Oamenii muncii care au cinstea de a­proape tot timpul. După cum se vede deveni candidaţi şi membri de partid aceşti activişti aşteaptă pentru munca ştiu că intrind în avangarda clasei de primire în partid „un timp spe­­muncitoare, viaţa şi activitatea lor vor d­ar“, cînd nu vor avea înainte nici un căpăta un rost mai adine, vor avea fel de alte sarcini, de îndeplinit sarcini mai mari, mai de un număr foarte mic de candidaţi răspundere. Dar toate acestea nu-i (între care numai 35% muncitori care sperie, deoarece ei ştiu că în felul acest lucrează direct în producţie) au pri­­ma vor sluji cu mai mult folos ţelurile mii şi organizaţiile de partid din re­­înalte pentru care luptă partidul şi giunea Craiova, înţelegînd greşit sar­­care le sînt atît de dragi. cina îmbunătăţirii compoziţiei sociale Primirea de candidaţi şi membri de a partidului, unele organizaţii de partid — aşa cum a atras atenţia partid din această regiune şi chiar Congresul al I î-l ca al partidului — unii membri şi activişti ai Comitetu­­are o foarte mare însemnătate pen- tui regional de partid Craiova au so­­tru partid. Primirea în partid a cotit timp îndelungat că în regiunea celor mai buni muncitori, ţărani Craiova, regiune agrară, nu trebuie să muncitori, intelectuali, constituie un fie primiţi mulţi candidaţi. Aceasta factor esenţial pentru întărirea orga- în timp ce în întreprinderile regiunii nizaţiilor de bază, sporirea capacităţii Craiova existau mulţi muncitori fran­­tor de mobilizare a oamenilor muncii, laşi în producţie, care au făcut cereri strîngerea legăturilor dintre partid şi de a fi primiţi candidaţi de partid, mase. O preocupare centrală în acea­ cereri care au zăcut nerezolvate prin­stă problemă trebuie să fie îmbuna- sertare luni şi ani de zile. Faptul că lăţirea continuă a compoziţiei sociale nu s-a dus o acţiune susţinută pen­­a partidului Existenţa în partid a unui tru primirea de muncitori în partid a puternic nucleu muncitoresc — care avut ca urmare frînarea primirii în trebuie să devină precumpănitor—con- partid a elementelor muncitoreşti de ’nbuie in mare măsură la menţinerea la sate, a elementelor devotate din rîu­­şi întărirea caracterului revoluţionar al durile ţărănimii muncitoare care sunt partidului, a fermităţii ideologice, a în­ in fruntea luptei pentru transformarea chemarii organizatorice a organizaţiilor socialistă a agriculturii, a colectivişti­­le partide­lor şi a întovărăşiţi­lor înaintaţi cărora . Asigurarea unei juste compoziţii­ sa­­le este scump partidul şi care luptă c­ale a partidului se face prin primi- pentru înfăptuirea politicii partidului. r?a VJ Pa. d In primul rînd a num­­in activitatea multor organizaţii de ci­ton lor şi muncitoarelor din intreprin- partid au loc manifestări de birocra­­ceri, staţiuni de maşini şi tractoare şi tism şi formalism în­­ce priveşte pri­­gospodarii agricole de stat, cu uu­mirea de candidaţi. Din această cauză stagiu îndelungat in producţie, care la birourile organizaţiilor de bază s-a lucreazat direct la maşini şi care se adunat un număr mare de cereri de găsesc in primele rinduri în lupta primire în rindurile candidaţilor , că­­pentru depăşirea planului de produc- tor rezolvare se tărăgănează in mod­­ , ridicarea productivităţii muncii, nejustificat. O serie de organizaţii de re­­cere a preţului de cost, pentru rea- partid fac excese în ceea ce priveşte notiiie sarcim ar construcţiei sociatis- strîngerea de constatări şi date neesen­­' . . .. . ... ţiale, referinţe pentru tot felul de rude , 51 Pf ^d s'3*.Primele îndepărtate, neglijind ceea ce este cel TM şi întovărăşiţi care mai important în primirea de candidaţi rrnnnmîrn 5,'r, P.eJJ*ru n*®T|r?.a şi anume dacă solicitantul este un fiu ■ r ® nizatorică a gospodarii, cinstit, devotat, înaintat al poporului ril­r fari I ^ întovărăși- muncitor. La întîrzierea rezolvării ce­f i a muncit0:.' I,TMntaS‘ rerilor în organizațiile de bază se­cret la initirrei^f’n^6 •*,artlClP^ a”/'" adau£fâ intîrzierea confirmării candida­te forme a tf h° £?n,S!ar*a a d,»P‘ ţilor de către comitetele raionale şi rite forme de producţie socialistă in „HUpne-iti He nirtid agricultură, ingineri, tehnicieni, oa- orUe"esî' P. ’. . . meni de ştiinţă cultură şi artă cadre , Tărăgănări birocratice au loc in mui­didactice etc., care si-au dovedit ataşa­­te ?rean,za.!" de Pa.rt,d !'. m ce Pn' mentul faţă de statul democrat-popular veste examinarea primiri, in partid­a si participă cu elan la construirea p­­t.ovara?l'?.r ,car?ra le'.a exPi ra ,Staei.ul cialismului de candidat. In regiunea Stalin, de Călăuzindu-se după indicaţiile C.C. P"«. Peste 500 de candidaţi cu stagiul al P.M.R., numeroase organe şi orga- ex.p'TM ■"-au »ost pus, inca in discuţia nizaţii de partid perfecţionează nein- «lunarilor generale ale organizaţiilor cetat metodele de muncă cu privire de ,baza; Trebuie subliniat faptul ca la primirea de candidaţi şi membri n­at0­ ri atfa a«s ora au trecut cu cinste în partid şi obţin rezultate însemnate st­ab­u de. cand'dat i­ndicindu-se la în legătură cu îmbunătăţirea compo- "lver“1 cen"celor ce se Pun unul mem­­ziţiei sociale a partidului. Tot mai br!i de.Partid­ . . multe organe şi organizaţii de partid . Pru!,'rea.­in partid a celor mai buni desfăşoară o muncă politică susţinută mai ,înaintaţi oameni ai munci, re­­pentru educarea şi atragerea în parl ^mentarea compoziţiei sociale a par­tid a celor mai înaintaţi muncitori, ţă- ‘ d“lu'­ I"tăriea sa calitativă şi nume­ron! muncitori, intelectuali devotaţi nic?’ toate ace­stea sa Pot asiguri? nu‘ partidului şi poporului, selecţionează Tai C“.CJ°nf‘'l? ca fiecare organizat'e atent şi sunt exigente faţă de cei ce d?. Partid ,să de?fa?oara o munca po­­vor să intre in partid litica susţinuta in mase, sa se ocupe Comitetul orăşenesc" de partid Baia cu răbdare ?" dragoste de educarea care, de pildă, acordă o deosebită oamenil°r muncii, de atragerea lor la atenţie primirii de candidaţi şi membri înfăptuirea politicii partidului, de partid. El a reuşit să imprime în Un mijloc important de creştere şi activitatea organizaţiilor de bază un de Pregătire a viitorilor candidaţi de spirit de înaltă răspundere pentru un- Partid »’ constituie activul fără partid, rărirea continuă a rîndurilor partidu- Formarea unui puternic activ fără par­tid şi îmbunătăţirea compoziţiei sale tid in jurul organizaţiilor de bază duce sociale, nu numai la realizarea sarcinilor cu-Principala metodă de muncă — tole­­rente ale organizaţiilor de bază, ci şi sită cu bune rezultate de organizaţiile l a crearea unor rezerve de cadre, din de bază din oraşul Baia Mare l­a care sint primiţi candidaţi de partid, fost aceea de a da unor membri de Indrumind organizaţiile de bază să partid bine pregătiţi şi cu autoritate daca o muncă culturală şi organizate­­sarcina de a se ocupa de un număr inca continuă in vederea primirii de de muncitori, de a-i educa şi pregăti candidaţi şi noi membri de partid, ca­­pentru a deveni candidaţi de partid. mitetele regionale, raionale şi orăşe- In majoritatea întreprinderilor din oraş nişii de partid nu trebuie să înceteze se organizează cu regularitate conte­­ni ca o clipă să le atragă atenţia uşu­­rinţe pe diferite teme în legătură cu ora necesităţii dezvoltării exigenţei şi primirea in partid, vizionări de filme întăririi vigilenţei revoluţionare. Tre­cu teme din viaţa şi lupta comunişti­ buie combătute cu toată tăria practici­lor. Toate acestea au făcut ca organi- dăunătoare cum sunt cele ce s-au ma­­zaţiile de partid din oraşul Baia Mare infestat la organizaţia de bază de la să primească un mare număr de can­­uzinele „Vlahiţa“ din raionul Odor­­h­idaţi de partid. Dintre candidaţi peste bei, care a primit 4 candidaţi de partid 10% sunt muncitori care lucrează di­ în 28 de minute, rect în producţie, iar ceilalţi sunt in- Fără a precupeţi timpul cu adevărat gineri, funcţionari, etc. Un mare nu- necesar, organizaţiile de partid au nu­­măr de candidaţi de partid care au torța sa examineze în prealabil cu ce a muncit bine şi s-au achitat de sarci- mai mare grijă şi răspundere activi­­nile încredinţate după ce le-a expirat tatea şi comportarea fiecărui om al stagiul de candidat au fost primiţi în muncii care cere să fie primit in par­­rindurile partidului. tidi, să asigure primirea în partid nu-Nu e însă mai puţin adevărat că mai a acelora care luptă cu elan şi de­­multe organe şi organizaţii de partid votament pentru înfăptuirea hotăriri­­lasă ca munca de primire în partid să lor partidului şi care s-au dovedit meargă de la sine, nu analizează pe­ demni de inaltul titlu de comunist,­riodic felul cum cresc organiza- îndatoririle şi răspunderea organi­­ţiile de partid, cum se îmbunătă­­zaţiilor de bază faţă de candidaţii de peşte compoziţia lor socială. Aşa de partid sunt deosebit de mari. Ele tre­­petrec lucrurile, de pildă, în unele ore­buie să se îngrijească necontenit de­ganizaţii de partid din regiunea şi­ creşterea nivelului lor politic şi ideo­­mişoara care în ultimele luni au slăbit logic, să-i atragă în munca organiza­­munca de primire în partid, primind ţrei, să-i ajute să-şi dezvolte calităţi­le un număr foarte mic de candidaţi, revoluţionare. Dacă în­ luna martie organizaţiile de Problema primirii de membri şi partid din regiunea Timişoara au pri- candidaţi de partid este o problemă mit 392 candidaţi, în luna mai ele au de seamă care trebuie să stea în cen­­primit numai 220. trul atenţiei tuturor organelor şi pr­. La combinatul metalurgic Reşiţa In­ganizaţiilor de partid. * In întrecere pentru o înalta productivitate Strungurile, maşinile de frezat­­ şi de rabotat, ciocanele de forjat­­ şi presele mecanice din secţiile­­ Atelierelor C.F.R. „Hie Pintilie“ din Iaşi lucrează din plin in a­­ceste zile. Luptînd pentru o mai înaltă productivitate a muncii, numeroşi muncitori îşi depăşesc cu mult sarcinile de producţie. In secţia mecanică, strungarul Şte­fan Romaşcu îşi depăşeşte, îm­preună cu fiul său, Ion Romaşcu, sarcinile zilnice de producţie cu 95—100%. In clişeu: Strungarii fruntaşi Ştefan Roma­şcu şi Ion Romaşcu la locul de muncă. Acad. prof. dr. G. I. Parhon, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane Luni după-amiază a avut loc la ambasada R. D. Germane din Bucu­reşti solemnitatea înmînării certifica­tului de învestitură de membru cores­pondent al Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane, academicianului prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R. Inmînînd certificatul de învestitură academicianului prof. dr. C. I. Parhon, ambasadorul R. D. Germane la Bucu­reşti, W. Eggerath, a spus : „O ocazie fericită ne-a întrunit astăzi. Preşedin­tele Academiei de Ştiinţe a R. D. Ger­mane ne-a comunicat că savantul re­numit, democrat şi patriot, prieten mare al Republicii Democrate Germa­ne, academicianul C. I. Parhon, a fost numit membru corespondent al Aca­demiei de Ştiinţe a R. D. Germane. Consider o mare cinste pentru mine să vă înmînez certificatul de învesti­tură, împreună cu felicitările ţin să vă exprim speranţa că veţi desfăşura încă mulţi, ani o activitate­­rodnică, că veţi lupta încă mu­lţi ani pentru cauza păcii“. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a spus în răspunsul său: „Sînt profund im­presionat primind titlul de membru co­respondent al Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane. Preţuirea activităţii mele ştiinţifice şi sociale de către a­­cest înalt for ştiinţific o consider ca o înaltă cinste ce mi se face, cu atît mai mult cu cît ea vine din partea anor oameni de ştiinţă din Berlinul de azi, Berlinul care a îmbrăţişat vre­mea nouă, ce salută pacea, împreună cu dv. sper şi sunt convins că se va făuri unitatea Germaniei paşnice, în care să prospere ştiinţa, pacea şi feri­cirea“. Cei prezenţi s-au întreţinut apoi în­­tr-o atmosferă cordială. (Agerpres) IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA a apărut în broşură: Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uni­unii Sovietice cu privire la lichidarea cultului personali­tăţii şi a urmărilor sale 32 pag. 40 bani ^ AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: ~­ • Un raport al O.N.U. des­pre dezvoltarea postbelică a economiei mondiale (pag. 3-a). • Puternice acţiuni munci­­­­toreşti revendicative în ţă­­­­rile capitaliste (pag. 3-a).­­ • Comuniştii vest­-germani J cheamă la unitatea de ac­­­­tiune a tuturor patrioţilor ger- r mani (pag. 4-a). • Tratativele dintre dele­gaţiile guvernamentale ale U.R.S.S. şi R. P. D. Co­reene (pag. 4-a). • La 11 iulie se deschide sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. (pag. 4-a). • Oamenii muncii din Un­garia aprobă hotărîrea C. C. al Partidului celor ce mun­cesc (pag. 4-a). Sâ str­ingem recolta la timp şi fără pierderi! Sâptămînâ record CRAIOVA 9 (Agerpres). — Din uni­­reanu, precum şi mecanizatorii din­ţiativa comitetului regional de partid brigada condusă de Petre Cioponea, şi a Comitetului executiv al Sfatului Urmînd exemplul colectiviştilor, nu­­popular regional Craiova, săptămîna meroşi ţărani muncitori din comună, de la 9—16 iulie a fost declarată săp­ printre care Lepădat Chisăr, Ion rămînă record pentru grăbirea recol- Zamă şi alţii au terminat seceratul ţării păioaselor, păioaselor. Pînă în seara zilei de 9 Desfăşurînd larg întrecerea sodo- iulie în comună s-au recoltat peste listă, membrii gospodăriei agricole cu- 1000 de hectare din cele 1.382 culti­­lective „Steagul Roșu“, din comuna vase cu_grîu. Salcia, raionul Cujmir, au terminat în Jn PnTM. z.L a săptămlnii record, în , , , ,, raionul Cujmir, raion fruntaş pe regiu­prima zi a saptaminii record recolta­ neu viteza zilnică la recoltarea pătoa­­rea celor 107 hectare însamînţate cu S€]or a fost depăşită cu peste 20%. grîu. S-au evidenţiat colectiviştii Ion Pînă în prezent au fost recoltate peste Barză, Nicolae Marcu şi Elena Pădu- 12.300 hectare cu păioase. Primii snopi de grîu TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Pentru că pămîntul era încă moale In ziua de 5 iulie Ciser Ştefan, pre- din cauza ploilor au hotărît ca aceas­­şedintele gospodăriei colective „Pe­­tă lucrare să se facă cu coasele. 26 tofi Sándor“ din comuna Dumbrăviţa, de cosaşi au tăiat în două zile grîul împreună cu cîţiva colectivişti s­au de pe o suprafaţă de peste 40 ha. din oprit la marginea lanului de grîu. Au cel , , ,....., , . examinat cu atenţie boabele care dă- Exemplul colectiviştilor a fost urmat examinat cu­ atenţie boabele care cad . de ţărani muncitori cu KoSpodării duseră în pirga. In seara aceleiaşi individuale C3 Gheorghe Olah, loan zile adunarea generala a colectivei a Szász, loan Marincu şi alţii care au hotărît ca a doua zi să înceapă recul­ trecut la seceratul griului organizați tatul griului, în grupe de într-ajutorare. Numeroşi tineri din Capitala ajuta la recoltare Acum cîteva zile, la Comitetul oră­ Printre primii care au plecat sînt cei senesc U.T.M. Bucureşti se adunaseră 116 elevi ai Şcolii medii de comerţ. Ei sute de tineri. Erau brigadierii care au lucrează la gospodăria de stat din răspuns cu înflăcărare chemării corni- Domneşti la recoltatul mazărei şi fa­­ţetului orăşenesc U.T.M. de a pleca în solei. Alţi 300 de brigadieri, elevi şi gospodăriile agricole de stat din îm- studenţi dau ajutor muncitorilor din prejurimile Capitalei pentru a da ajun . gospodăriile agricole , de stat Dudu, tot la muncile de recoltare, Pantelimon și Mogoșoaia." Brigada artistică de agitaţie sprijină muncile agricole ORAŞUL STALIN (red. ziarului „Drum Nou“).­­ Căminul cultural din comuna Daia, raionul Sighişoara, spri­jină acţiunile de interes obştesc duse de ţăranii muncitori, precum şi mun­cile agricole de vară. O activitate deosebit de bogată In această perioadă desfăşoară brigada artistică de agitaţie care a obţinut pre­miul II pe regiune la concursul de a­­nul trecut. In prezent, principala activitate a acestei brigăzi este de a susţine cam­pania muncilor agricole de vară. Intre altele au fost popularizate metodele meşterilor recoltelor bogate ca :Nicu­­lae Goga, Thomas Schmidt, Avram Radac şi alţii care au obţinut recolte bogate de orz. In acelaşi timp au fost combătute cu ascuţişul satirei delăsă­rile unor ţărani muncitori ca Ion Micu şi Zăharia Manta care nu prea se o­­cupă de buna îngrijire a culturilor şi nici de seceratul păioaselor. Brigada pregăteşte noi programe pe care le va prezenta în campania de se­ceriş şi treieriş în faţa colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor , muncitori individuali. Dintre membrii brigăzii s-au eviden­ţiat Maria Ciontă, care a luat parte la toate acţiunile brigăzii şi a prezentat programele, precum şi Margareta Klei-­­­sch, A. Gunesch şi alţii. Puţul central de la Anina a fost dat în funcţiune Minerii de la Anina au sărbătorit duminică darea în funcţiune a puţu­lui central al minei Anina şi decorarea unor muncitori, tehnicieni şi ingi­neri din cadrul trustului cărbunelui Anina, care s-au distins în muncă la executarea acestei lucrări. La festivitate au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Minelor, ai Consiliului Central al Sindicatului, ai C.C. al Sindicatului muncitorilor mi­neri, ai organelor locale de partid şi de stat, delegaţi de la celelalte mine bănăţene : Coman, Secul, Cozia şi Ponor. Tov. Ion Ţundrea, directorul trustului cărbunelui Anina, a felicitat căl­duros pe harnicii mineri care au reconstruit într-un timp record, cu aproape un an şi jumătate înainte de termen, puţul central de la mina Anina. Prin­tre altele, vorbitorul a arătat că datorită folosirii pe scară largă a prefa­bricatelor din beton armat lucrările de rezidire a puţului au fost efectuate cu un număr de muncitori mai mic decît cel prevăzut. De asemenea, a fost reparată complect maşina de extracţie, s-au amenajat rampele prin­cipale din subteran şi de la suprafaţă şi s-a întărit scheletul metalic al coliviei. După solemnitate a avut loc darea în funcţiune a puţului central al minei. Tov. Nicolae Schwartz, locţiitor al ministrului Minelor, taie panglica de la uşile coliviei. Din adîncul pămîntului, de la abatajul 42, au ieşit primii 4 vagoneţi cu cărbune cocsificabil extras de brigada condusă de Vasile Tăcăluş. __............................ JL (Agerpres). DUMINICĂ,­ ÎN REGIUNEA1­­ 65.134 kg. peşte proaspăt odihnă Jn a/a»-* de oameni al --------------- —-— -----Li-------Z.—. muncii din ţara noastră şi oaspeţi , ... _ străini. Numai la staţiunea Ma-In faţa of c,ului de valorificare pînă.acum se pdihnesc sute şi industrializare a peştelui din d ^ ai ^ printre care portul Tulcea a sosit un tnsemnat ^ de t de oaspeţi număr de vase pescăreşti. De la CehoslovScia, R. P. Ungari punctele piscicole Sam­asuf, Ju­­rilovca şi Sarighiol, au venit n­­­ete­meroase autocamioane. Cu aceste Duminică, la orele 18 a sosit mijloace de transport s-au des­ din Berlin, pe calea aerului, un cărcat în această zi în halele fri- grup de oaspeţi din R. D. Ger­­gonifere din Tulcea 65.134 kg. mană, prin Oficiul Naţional de Tu­­peşte proaspăt. Vasul „Victoria f^sm carpaţi. Oaspeţii vor petrece Deltei" a adus ■cantitatea de . .. .. 12.338 kg. peşte pescuit de pes-­­ carii secţiei mila 23. Numai între Tot in această zi a sosit la Ma- 1­ 7 iulie, pescarii acestei secţii maia un nou lot de 19 oameni ai au dat peste plan 35.000 kg. peşte, muncii din ţara noastră. Majori- Harnicii pescari din intreprin- tarea lor sunt muncitori petrolişti, derile raionului Tulcea muncesc Printre ei se află Ion Mihai, de la cu avînt pentru a da oamenilor intreprjJlderea 5 foraj Ploeşti, So­­muncii cît mai mult peste pro as­­fla aobanu de la oficiul trans_­p ‘ port nr. 5 Tîrgovişte, mecanicul Nici un bob pierdut Aurel Nea^a’ de la uzina nr. 5 ------------------------------------ Moreni şi alţii. Duminică dis-de-dimineaţă, ma­­r­­i­si­­­rea majoritate a colectiviştilor Excursie cu vasul Neptun din comuna Peştera se îndreptau tara spre cîmp. Deşi colectiviştii au ________ lucrat numai pînă la prînz, ei au­­ _ reuşit ca în această zi cu ajutorul Cu Prejul zilei internaţionale a celor 12 secerători simple să re- cooperaţiei Uniunea regionala a colteze 20 ha. grîu. Pentru ca să cooperativelor de consum Cons­­uu se piardă nici un bob, cele 20 ani a fi organizat o excursie în ha. de grîu au fost legate de “ Neptun al NA-către colectivişti noaptea. Cei VROM-ului. Excursia a fost orga­­circa 100 de colectivişti au pră- mzat‘f Peak­“ ce‘ P?ste 20°.d.e de~. şit a treia oară 25 ha. porumb. \e^U ?*. invitaţi, participanţi Echipa legumicolă condusă de ţ»e dare ae scamd a Grigore Bălan a recoltat varză. U.R.C.C.-Constanţa, ceapă, morcovi şi alte legume La aceasta excursie au făcut o care au fost transportate cu auto­­pombare şi invitaţii la conferinţă camionul gospodăriei pe piaţa de la UR.C.C.-Iaşi, Suceava, Ga­­oraşului Medgidia. lat* Ora lul Stalin. Colectiviştii Ion Mocanu, Petre Pe. ”as.s.a organizat un bufet, sjrmxsi- n muzica si dans. Excursioniştii au Mihaila, Dumitru C. Basarabeanu ,­­ cîteva ore vlăcute ne ?i alţii care au muncit cu sîrgu- Petrecut citeva ore P^cuie pe °U Tot în această zi, biroul de tu­fo*t fmntaşi in acea zi. rism al c.C.S.­Constanţa a orga-Kle­­nizat o excursie in larg pentru Noi oaspeţi sosiţi pe litoral cei peste 200 elevi de la tabăra de pionieri Eforie. La casele de odihnă de pe litoral iji petrec concediul de EUFIM NICOLAEV Recepţie oferită de Ambasada Uniunii Sovietice la Bucureşti Luni seara, A. A. Epişev, ambasa- Au participat de asemenea ambasa­dorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, dorii: R. P. D. Coreene — Den Em, a oferit o recepţie cu prilejul înche- R.P.F. Iugoslavia — Nikola Vuland­­­erii turneului pe care l-a făcut în viei; R. P. Albania — Miha Lako; ţara noastră colectivul Teatrului A- R.P. Chineze — Ke Bo-nian ; R. P. Aa­­cademic de Artă „Maxim Gorki“ Jone — Jan Izydorczyk; miniştrii: Ha­din Moscova (M.H.A.T.); l­ei — dr. Francesco Lo Faro; State-La recepţie au participat tovarăşii­­lor Unite ale Americii — Robert H. Gh. Apostol, N. Ceauşescu, Chivu Thayer; Egiptului — Hussein Chawki, Stoica, I. Chişinevschi, Miron Constan- însărcinatul cu afaceri al Elveţiei, An­­tinescu, Al. Drăghici, Al. Moghioroş, dr. Parodi; însărcinaţii cu afaceri ad-D. Coliu, L. Răutu, St. Voitec, I. Coz­­interim. ai Argentinei—J. Medoro Del­­ma, Al. Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I. fino; Finlandei — Matti Pyykkö, Parhon, Constanţa Crăciun, Ion Pas; Turciei — Mustafa Kayagil ; Belgiei — Sorin Tom­a, Marcel Popescu, C. Pris- Albert Willot; Danemarcei — Niels­nea, A. Mălnăşan, O. Livezeanu, al- Hangsted; R. P. Ungare — Imre Ju­­tiştii poporului : Costache Antoniu, Lu­­hasz; R.P. Bulgaria — Anghel Hube­­d­a Sturdza-Bulandra, Gh. Calboreanu, nov. Milos Vojta, secretar al ambasa- George Georgescu, Petre Ştefănescu- dei R. Cehoslovace, şi alţi membri ai Goangă şi George Vraca, personalităţi cornului diplomatic, ale vieţii teatrale, oameni de artă şi Recepţia s-a desfăşurat într-o as­­cultură, reprezentanţi ai presei române moşieră de caldă prietenie, şi străine. , (Agerpres) Spectacol dat de colectivul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ în cinstea actorilor Teatrului M. E A. T. Duminică după-amiază, colectivul laureaţi ai Premiului de Stat şi cel­ Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“,­­alţi artişti au reeditat succesul obţi­­ne curînd întors de la Paris, unde a dnt pe scena Teatrului „Sarah participat la Festivalul internaţional de Bernardt“ din Paris, fiind călduros artă dramatică, a dat în sala Teatru- aplaudaţi­ lui C. C. S. un spectacol în cinstea Artiştii sovietici s-au urcat pe scenă artiştilor Teatrului Academic de Artă pentru a-i felicita şi a le înmîna cu­­„M. Gorki“ din Moscova care se află cheie de flori, întreaga asistenţă a în aceste zile în Capitală. Artiştii ro- ovaţionat în tot timpul acestei eto­­miîni au interpretat comedia „O sem­­­ţionante demonstraţii a prieteniei din­­soare pierdută“ de I. L. Caragiale,­tre artiştii sovietici şi români. La spectacol au fost prezenţi tova- In numele colectivului MHAT, re­­răşii Miron Constantinescu, Constanţa gizorul A. P. Markov, director artistic Crăciun, Constantin Prisnea, artişti de al teatrului, a mulţumit artiştilor ro­la teatrele bucureştene, scriitori, critici mîni pentru minunatul spectacol dat­ de artă, ziarişti. El a arătat că membrii colectivului Comedia „O scrisoare pierdută* a MHAT-ului au urmărit succesele Te a­­fost Interpretată In aceeaşi distribuţie trulul Naţional la Paris şi că ar fi care a întrunit elogiile unanime ale fost mîhniţi dacă nu ar fi avut şi el publicului şi presei pariziene. Artiştii posibilitatea să admire creaţia artişti-C. Bărbulescu, Al. Giugaru, artişt lor romîni. A. P. Markov a urat co­­emerit, laureat al Premiului de Stat, lectivului Teatrului Naţional „I. L. Ga- Cela Dim­a, I­. Atanasiu, laureat al Pre- ragiale“ să obţină şi în viitor succese­riului de Stat, I. Finteşteanu, Gr. Va- tot atît de mart pe cît a fost cel de siliu-Birlic, Marcel Anghelescu, artişti la Paris, emeriţi, C. Antoniu, artist al poporului. (Agerpres) Echipa feminină de handbal a R. P. R. — campioana mondiala Componentele lotului de handbal al R.P.R. De la stînga la dreapta: rîndul de sus: Elena Jianu (căpitanul echi­pei), Irina Nagy, Aurelia Sălăgeanu ; rîndul din mijloc: Iozefina Ugran, Aurora Popescu, Maria Scheip, Caro­lina Răceanu, Lucia Dobre, Mora Windt; rîndul de jos : Elena Pădureanu, Victoria Dumitrescu, Ileana Colesni­­ cov, Irin» Günther, Ana Stark, Magda Haberpursch

Next