Scînteia, august 1957 (Anul 26, nr. 3973-3997)
1957-08-01 / nr. 3973
I Întîlniri, vizite şi manifestări ale delegaţiei romine MOSCOVA (De la trimişii speciali Agerpres) . In cea de-a 4-a zi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova tinerii delegaţi au asistat la numeroase manifestări, în parch! „Sokolniki" delegaţia romina a fost oaspeteie deiegaţiei sovietice. Intilnirea care a durat peste 3 ore a fost o puternică manifestare a prieteniei care reagă tineretul Romîniei populare de tineretul marii Uniuni Sovietice eliberatoare. Un alt grup al deiegaţiei române a fost oaspeteie tinerilor coreeni. In cursul după amiezii deiegaţia romină a primit vizita unui grup de deiegaţi din ţările arabe. Astăzi in programul deiegaţiei române nu figura nici un spectacol deoarece mulţi dintre artiştii români s-au prezentat in faţa juruior concursurilor international. S-a Intimplat însă un lucru neprevăzut : delegaţii muncitorilor din raionul Krasnaia Presnia — cartier cu vechi tradiţii revoluţionare — au solicitat delegaţiei române să prezinte un spectacol anunţind că toate pregătirile sunt făcute, că mii de locuitori doresc să-i cunoască pe artiştii români. Astfel seara, orchestra de instrumente populare condusă de Ionel Budişteanu şi ansamblul de dansuri populare U.T.M. au prezentat locuitorilor vechiului raion muncitoresc un program de muzică populară romînească. Artiştii români sunt profund emoţionaţi de primirea ce ie-o rezervă publicul -moscovit. Marţi seara, după spectacolul din Piaţa Comunei, cei 20.000 de spectatori i-au aclamat îndelung şi au scandat „Spasibo vam, rumbnii". . Deşi nu se pot anticipa rezuitatele concursurilor artistice, trebuie să arătăm aprecierea deosebit de favorabilă de care s-au bucurat numeroşi solişti, printre care baritonui Ladislau Konia, dansatorii Ion Cîmpeanu şi Iosif Bereţeni, care au prezentat dansuri naţionale şi care au entuziasmat publicul din sala de concurs şi pe membrii juriior. Azi s-au prezentat in faţa juruior Damian Luca — la nai, N. Albulescu — la xilofon, Guţi Edi — la oboi, ansamblu de dansuri Bucureşti, care a prezentat o suită de dansuri olteneşti etc. In seara de 30 iunie solii tineretului din R. P. Romina şi Luxemburg au fost oaspeţii tinerilor muncitori de la fabrica de lămpi electrice din Moscova. ár: 3973 A TEVERETZEW EUAST S-au deschis primele seminarii internaţionaie studenţeşti MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS La 30 iunie s-au deschis primele seminarii internaţionale studenţeşti. Peste 500 de studenţi economişti, reprezentanţi a 40 de ţări, au luat parte la seminarul de economie care a avut loc în clădirea Universităţii de Stat „Lomonosov". Participanţii la seminar au fost salutaţi călduros de vicepreşedintei Academiei de ştiinţe a U.R.S.S., profesorul Ostrovitianov, Prof. Mahiavia (India), Lavrişcev, profesor la Institutul de Economie din Moscova, şi Robinson, profesor de economie politică la universitatea din Cambridge, au prezentat referate pe tema „Colaborarea economica şi rolul ei în dezvoltarea economiei naţionale a diferitelor ţări". In clădirea Institutului unional de stat al cinematografiei şi la Casa Colhoznică a Culturii de pe teritoriul Expoziţiei agricole unionale s-au deschis de asemenea seminariile internaţionale ale studenţilor de la facultăţile de cinematografie şi agricole. MOSCOVA (prin telefon de la trimisul „Scinteii"). — E noapte. Orologiul Kremlinului a bătut ora 9. In focul alb a! reflectoarelor de peste drum, („peste drum" înseamnă de fapt peste o sută de metri...) brazii de sub ziduri par brumaţi. Străvechile ziduri sint mult mai roşii decit vă puteţi inchipui... Azi, 31 iulie, a fost o zi foarte bogată. 300 de întîlniri între delegaţi, 10 întîlniri pe profesii, 5 spectacole de gală (Argentina, Polonia, Coreea, Siria, Iugoslavia), 10 de teatru, 50 de concerte şi concursuri muzicale, cavalcada circului. Dar cine-i obosit ? Cine se îndură să tragă perdelele ? Virsta festivalului nu se poate (vai.) prelungi.* 14 zile. 14 numai. Cel puţin să ne rămînă şi nopţile. Nopţile festivalului... Le vom uita oare vreodată ? La 9 noaptea, Piaţa Roşie este ultimul „salon" european al conversaţiei, şi cel mai mare. Mii de moscoviţi, 123 de limbi, halate albe, turbane negre, fesuri roşii, cintecul plutind pe toate buzele, tot aşa de firesc ca insuşi aerul pe care-l tragi în piept. — Ce eşti dumneata ? — Italian? — Neamţ ? — A, francezi — Eu sînt romin. — Cum te cheamă 7 Ştii totdeauna cu cine începi să te plimbi, nu ştii niciodată cu cine vei sfîrşi. La 7 seara eram cu învăţătorul italian Gabrieli Minardi, la 7 şi un sfert îl schimbasem pe un tînăr snob turc, cu pantaloni excesiv de inguşti, la 8 vorbeam despre patrie cu sudanezul Abdula Diarra, student la politehnica din Bucureşti, iar la 8 şi jumătate — intr-un grup de chinezi — vorbeam mai departe, ascultam, vorbeam, ascultam... Şi am alergat pe alte străzi, am strins alte mîini, chemaţi de iureşul nopţii, contopiţi cu el, ameţiţi de verva cîntecelor şi de insistenţa irezistibilă a milioanelor de bijuterii sclipitoare de pe zidurile Moscovei. La 8 şi 30 strîngeam mina cîntăreţului american Dizzi Hatesi. Negru, ochi negri, sideful dinţilor dezvelit intr-un zimbet ce chiar zîmbea, nimic confecţionat, nimic din zimbetul-tot pentru public. O informaţie interesantă .* mesagerii Statelor Unite aci sunt de 3 ori mai mulţi ca la Varşovia. Opt cuvinte pe o filă de carnet * „Multe bucurii la festival. O bucurie .* cîntecete romînilor". La 8 şi 40 — ce neaşteptată întîlnire pe Leningradskaia O franţuzoaică de 20 de ani la braţul unui sovietic mărunt. Ea e studentă. El e şeful unei secţii a uzinei „Trud" din regiunea Gorki. Ea rnde, unde şi vorbeşte mereu. El e puţin obosit, căci nu-i mult de cînd a coborît din avion. ...S-a întimplat în Franţa. Acum 15 ani, intr-o noapte, ostaşul sovietic Mihail Potiskatov evada dintr-un lagăr fascist. Casa soţilor Carault (sătucul La Mouriére-Pienne) l-a ascuns citeva zile. Oameni buni, surisul unei fetiţe de 5 ani .* Simona Potiskalov s-a dus in maquis. Soţii Carauli nu l-au mai văzut niciodată... Duminică, la serbarea deschiderii festivalului, „Komsomolskaia Pravda" publica următoarea scrisoare .* „Mai trăieşti, prietene Mihail ? Unde eşti ? Vreau neapărat să te văd. Mama şi tata mi-au poruncit-o Semna Simona Carault, delegată franceză la festival. Şi prietenul Mihail a venit intr-un suflet cu avionul. E ora 9 şi 30... N-aţi obosit încă, prieteni . Ştim, mai aveţi o mie de lucruri să vă spuneţi, mai sunt o mie de miini ce n-au simţit pină acum căldura mîinilor voastre, o mie de cintece pe care vreţi să le învăţaţi... Păcat că nu-i şi Georgi cu voi, şi Radina, şi Sisako Nagata... ...La ora asta pictorul tunisian Georgi şi soţia sa, Radina, il adorm pe Cheng. Cheng are vreo 10 sau 15 zile. S-a născut in ajunul plecării la Moscova. Şi cum pe Georgi şi pe Radina îi chema arzător festivalul, Chenge — azi — ce! mai tinăr oaspete a! lui. Azi a fost scos la plimbare. Privea cu ochii mari şi nu pricepea nimic. Habar n-avea că toate întimplările de afară sunt numai şi numai pentru ochii lui. ...La ora asta şi Sisako Nagata — 20 şi ceva de ani, kimono de un verde apos şi cu flori mari, roz, ca de ceai — stă pe un scaun alb, intre pereţii albi ai institutului medical nr. 2, îngrijită de oameni in alb. Stă de ore şi ore aci. Şi vorbeşte, vorbeşte mereu. Ea a văzut Nagasaki ! A simţit fulgerul arzindu-i ochii. S-a trezit îngropată sub dărîmăturile casei. Au trecut 12 ani de atunci, dar nu s-a vindecat de urmările emanaţiilor ucigaşe. Sub porţelanul transparent al feţei se vede păienjenişul vinişoarelor trandafirii. Specialiştii îi făgăduiesc tămăduirea. Medicina sovietică stăpîneşte leacul. Şi tinereţea, cîntecele, revărsarea mulţimii de oameni de dincolo de ferestre, din noapte, ii făgăduiesc că povestea ei nu se va mai repeta niciodată. Nopţile festivalului... Le vom uita oare vreodată lumina?LE PURCARU Nopţile Festivalului Cinstirea memoriei eroinei Zoia Kosmodemianskaia MOSCOVA 31 (Agerpres).—TASS transmite. La 30 iulie a avut loc dezvelirea unui mon-MTnent ridicat in memoria eroinei Zoia Kosmodemianskaia căreia i s-a decernat post-mortem titlul de Eroină a Uniunii Sovietice pentru devotamentul si eroismul manifestat in lupta de partizani împotriva cotropitorilor fascişti. Monumentul a fost inălţat de tineretul din regiunea Moscova la intersecţia şosetei Minsk şi a drumului care duce spre satul Petrişevo — locul unde a pierit neînfricata comsomotistă. Delegaţi la Festivalul mondial al tineretului au venit să cinstească împreună cu tinerii moscoviţi memoria glorioasei fiice a poporului sovietic. Fosta partizană Kutakova, care a luat cuvîntul la miting, a declarat :* Dezvelind monumentul ridicat in memoria iubitei eroine a poporului nostru chiar în zilele festivalului mondial, tineretul sovietic declară incă odată „nu vrem război". ' rolanda Ba)a$ a cîştigat medalia de aur. a ! Wiesenmayer — timt rff-in-Amoti ai BP Pruning ia 401 rrt tsiaf MOSCOVA (prin telefon). — Oraşul Festivalului este străbătut de muite torente, torente de oameni — localnici şi oaspeţi — care se îndreaptă spre diferite estrade, pieţe, săli de concerte etc. Dar torentul cel mai mare — un torent uriaş — are direcţia parcul sportiv „Lujiki". Ieri, miercuri a fost un program mai bogat, întreceri mai dinamice, victorii scontate insă şi surprize. Din cele şase probe atletice ale zilei, cinci au fost de alergări. Cealaltă — săritura în înălţime-femei. La aceste probe atletismul românesc a fost reprezentat de Iolanda Baiaş (la înălţime), Ion Wiesenmayer (400 m. piat), Fiorica Oţel şi Elisabeta Buda (800 m. piat serii). Seria succeselor—care sperăm să continue — a deschis-o Iolanda. Fosta noastră recordmană mondială a sărit 1,66m, clasindu-se pe focul intfi. E adevărat că acest rezultat nu este la nivelul performanţei ei anterioare, dar victoria e victorie! De zece ani recordul ţării noastre la 400 metri piat aparţinea maestrului emerit al sportului !. Moina. (47,8 sec.). Ei,bine, ieri acest record a fost doborât. Noul recordman este excelentul nostru atlet Ion Wiesenmayer, care, participând în finala probei de 400 metri, a înregistrat timpul de 47,7 sec. El s-a clasat al doilea, în urma cehoslovacului Jirasek (47,6 sec.). Cei mai rapizi atleți ai jocurilor sunt cunoscuţi: polonezul Folk (10,5 sec. pe 1Oom. piat) ," sovietic" Krepkina (1,9 sec. pe aceeaşi distanţă). Scrimerii noştri (echipa de fioretă) au pierdut prima întilnire din turneu final, cu echipa U.R.S.S. Cum s-a întimplat? Explicaţiile nu sunt necesare— cel mai bun a învins. Totuşi nu este exclus ca oboseala din prima zi, cînd ai noştri au învins pe francezi şi polonezi, să fi avut o oarecare influenţă. In clasamentul final, fioretiştii maghiari au ocupat locui intei, urmaţi de cei sovietici. Rominii -- pe locul trei. Fioretistele române au fost învinse şi ele de redutabila echipă a R. P. Ungare, una din favoritele turneului, precum și de echipa Uniunii Sovietice. O veste din Iaroslavl. Meciul de fotbal România-R. D. Germană s-a terminat la egalitate (2—2). Rezultatul poate fi considerat mulțumitor pentru noi. Echipa romina, cu o formaţie tînără şi cu ciţiva jucători indisponibili, a avut în faţă un adversar puternic, prima garnitură de fotbal a ţării prietene. Din nou veşti bune despre cei doi boxeri români de la categoria „muscă". Atât Mircea Dobrescu cit şi Puiu Nicolae au câştigat şi meciurile susţinute ieri. C. Dumitrescu şi Ilie Dragnea au pierdut, iar M. Stoian, încă suferind, nu s-a prezentat în partida cu iugoslarul Jakovievic. La lupte, volei, tenis de masă, baschet, handbal, nataţie, tenis, sportivii noştri au obţinut victorii, continuîndu-şi drumul spre un joc cit mai bun in clasamentele finale. Echipeie de rugbi au început întrecerile. Prima victorie au înregistrat-o rugbiştii italieni: călătoria iar la Moscova — interzisă la început de autorităţile italiene — le-a fost aprobată. Astfel, acum interesantul turneu de rugbi are cinci formaţii cu mare renume: Franţa, Iralia, Ţara Galilor, Cehoslovacia și — aţi ghicit — România. I CINTEIA Semnarea unei convenţii între R. P. Romina şi U. R. S. S. Miercuri s-a încheiat la Bucureşti o convenţie privitoare la regimul apelor de frontieră între R. P. Romînă şi U.R.S.S.. Convenţia a fost semnată de ing. I. Bernachi, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor de pe lingă Consiliul de Miniştri, ca împuternicit ai guvernului român, şi E. A. Lişîţin, ca împuternicit ai guvernului sovietic. Convenţia prevede o strînsă colaborare cu privire la gospodărirea apelor de frontieră, precum şi lucrări de amenajare în folosul ambelor ţări. (Agerpres) —----- din tonul întreprinderii SEBEŞ (coresp. „Scinteii").— La fabrica de hirtie „1 Mai"-Petreşti, fondul întreprinderii pe acest an se ridică la peste 400.000 iei. Din acest fond s-au alocat 102.952 iei, adică 25%, pentru premii şi ajutoare personale şi aproape 310.000 lei, pentru diferite acţiuni social-culturale. Muncitorii au propus conducerii întreprinderii ca din fondul destinat pentru acţiuni sociale să se refacă acoperişul creşei, să se introducă instalaţii de apă potabilă la locurile de muncă, să se amenajeze dispensarul şi cantina etc. Tragerea la sorţi a obligaţiunilor C. E. C. La 31 iunie a.c. a avut loc în oraşul Constanţa tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. cu ciştiguri. Obiigaţiunea cu seria 05956 nr. 30 a ieşit ciştigătoare cu 50.000 lei. Obligaţiunile cu seria 06327 nr. 61, seria330 nr. 50, seria 1581t nr. 27, seria984i nr. 27, au ieşit ciştigătoare cu cite 25.000 iei. S-au mai atribuit 10 ciştiguri a 10.0O0 iei, 50 a 5.000 iei şi 500 ciştiguri a 1.000 iei. Valoarea totală a ciştigurilor atribuite a fost de 1.000.000 iei. Obligaţiunile care n-au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la următoarele trageri lunare. în primeie 10 zile ale fiecărei luni obligațiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală. —----- Informaţii . Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala înapoindu-se in patrie delegaţia de arhitecţi din Uniunea Sovietică, condusă de arhitectul V. P. Mednik, şeful atelierului de proiectare tip din institutul Moldiprogorseistroi din Chişinău, care ne-a vizitat ţara în cadrul acordului cultural încheiat între ţara noastră şi U.R.S.S. La invitaţia Uniunii Societăţilor Tehnico-Ştiinţifice din R.P. Bulgaria, miercuri seara a părăsit Capitala plecind spre Sofia un grup de specialişti din industria lemnului, membri ai Asociaţiei Ştiinţifice a inginerilor şi Tehnicienilor din R. P. Romînă, care vor face schimburi de experienţă cu specialiştii bulgari din industria lemnului. Delegaţia este condusă de ing. N. H. Ionescu, director general în Departamentul industriei lemnului din Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii. «La invitaţia Comitetului Naţiortal pentru Apărarea Păcii din R. P. Romina, marţi seară a sosit în Capitală Thorbjörn Marthinsen, membru al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din Norvegia, împreună cu soţia, pentru a face o vizită in ţara noastră în cadrul vacanţelor păcii. (Agerpres) La a 30-a aniversare a Armatei Populare de Eliberare a Chinei Cu 30 de ani în urmă — in ziua de 1 august 1927 — în focul insurecţiei pornite de fiii poporului chinez împotriva gomindaniştilor reacţionari, care deveniseră slugi ale imperialismului, s-a născut eroica Armată Populară de Etib^^eaCMnm. Poporul chinez a numit armata sa Armată Populară de Eliberare, pentru că ea este singe din singele lui, carne din carnea lui, pentru că ea n-a avut şi nu are alte ţeluri decit libertatea, independenţa şi fericirea patriei sale. Crescută şi călită de Partidul Comunist Chinez, Armata Populară de Eliberare s-a acoperit de glorie nepieritoare în luptele duse timp de decenii împotriva forţelor reacţionare gomindaniste, iar apoi, timp de opt ani, împotriva ocupanţilor japonezi, în lupte crîncene, care au durat patru ani, Armata Populară de Eliberare a infrnnt armatele reacţiunii gomindaniste, sprijinite din plin de către imperialiştii americani. Curajul, forţa morală şi capacitatea de luptă a voluntarilor chinezi, alături de Armata Populară Coreeană, au stăvilit agresiunea împotriva R.P.D. Coreene, şi i-au silit pe agresori să încheie armistiţiu. Astăzi, alături de forţele armate ale tuturor ţărilor socialiste, Armata Populară de Eliberare a Chinei, călită, puternică, înzestrată cu armament mou^^, sMdes^^ăpMM in Extremul Orient şi nu lumea întreagă. Din rîndurile Armatei Populare de Eliberare Chineze , au ieșit luptători ale căror fapte de vitejie au intrat in legendă. Publicăm mai jos portretul unui astfel de erou al Armatei Populare de Eliberare a Chinei. Erou/ //nan — Du-te, Huan, du-te fiu! meu şi apără fericirea noastră. Bătrina mamă i-a prins in piept o floare gingaşă de cumaş, i-a îmbrăţişat şi cu ochii inlăcrimaţi a petrecut vreme îndelungată detaşamentul de voluntari ce se îndepărta pe potecuţa satului desenată ca pe o delicată acuarelă: „Apără fericirea noastră". Cuvinteie îi reveneau în minte cu rezonanţe de mîngiiere şi, în acelaşi timp, de poruncă. Din această fericire care trebuia apărată, Huan Tzi-guan, mama şi frăţiorul său, împreună cu întreaga ţărănime săracă din satu! iar gustaseră abia în 1949, ami cind Armata Populară de Eliberare a Chinei i-a alungat pe dianbaişişti din provincia Sîciuan. Pînă atunci Huan slugărise de lavîrsta de şapte ani la un moşier. Pină atunci, Huan nu cunoscuse hodina, n-avusese parte de mîncare pe săturateiea. Şi iată că, la numai un an după eliberare, cînd viaţa nouă se deschisese în faţa lui ca o uriaşă fioare de totus in razeie dimineţii, trupeie intervenţioniştilor americani, pornite să cotropească Coreeasoră, s-au apropiat de riul Iaiutzian şi au început să bombardeze partea de nord-est a Chinei. Scopul lor era limpede: să pună din nou pe picioare in China vechea șandrama a orinduirii feudaie; să agațe din nou jugul de grumazul poporului chinez. Pentru o clipă in închipuirea lui Huan a reînviat imaginea moșierului: Ha, ha, credeai că mi-ai scăpat, Huan ? Iată, prietenii mei americani mi te-au dat din nou In stăpînire..." Tresărind ca dintr-un vis unit, Huan n-a mai stat pe ginduri: a cerut să fie înscris in rînduriie voluntariior. Avea abia douăzeci de ani... Pînă nu de mult Huan Tzi-guan era unul dintre ceie citeva sute de milioane; se asemuia cu un vai în imensitatea oceanului. Apoi, dintr-odată numele său a ţîşnit ca flacăra unui obuz. Era in toamna anului 1952. Voluntarul Huan se obişnuise cu greutăţile războiului. Conştiinţa că luptă pentru eliberarea poporului frate coreean, pentru apărarea graniţelor patriei saie, Ii dădea puteri, ii maturiza din punct de vedere politic. Fusese numit agent de legătură pe lingă statul major al batalionului. Transmitea ordinele comandantului, transporta muniţii mergînd tîriş sute de metri sub focul aruncătoareior de mine şi a artileriei inamice, dădea ajutor tovarăşilor răniţi. Şi tot pe front Huan a trăit una dintre ceie mai minunate zile din viaţa sa: primirea in rindurile Uniunii Noi Democrate a Tineretului din China, în prezent Uniunea Comunistă a Tineretului. Uneori, in scurtele răgazuri, cînd liniştea cobora asupra nopţii ca o pasăre obosită, Huan privind cerul spuză de stele se gindea la eroii lui Tian-go, Mao Tu, Siu Sin-ven pe care-i cunoscuse şi de aie căror fapte de arme atrase cu prilejul unui miting ţinut în cadrul unităţii, se gîndea la neînfricatul erou sovietic Aiexandr Matrosov, despre a cărui faptă aflase tot pe front, din film. Oare inima lui va fi presimţit că el, Huan Tzi-guan, se va ridica, nu peste multă vreme, la înălţimea acestor eroi ? ...Era in toamna lui 1952, în cea de-a 6-a zi de contraofensivă a intervenţioniştilor în nordul raionului Kimhva. Batalionul lui Huan primise ordinul să contraatace cota 597,9. Sprijinit de focul artileriei, batalionul a respins pe inamic continuînd să înainteze. Deodată drumul ie-a fost stăvilit de o cazemată dușmană din care focul mitralierei ar revărsa tavă ucigătoare peste ostași. Să mergi mai departe fără a distruge cuibul vrăjmaş era cu neputinţă. Insă grupurile de pionieri trimise spre cazemată fuseseră răpuse rind pe rînd. Pentru o clipă îngrijorarea a cuprins pe comandanţi şi pe ostaşi. Mai era un ceas de lumină, iar ordinul suna clar: „Cota va fi ocupată înainte de căderea întunericului". Şi atunci Huan a ieşit din rînduri şi, cu voce rugătoare, aproape de copii, a cerut comandantului să-i dea voie să meargă să înlăture pe duşmani din drum. i s-au dat doi oameni şi grupul, căţărîndu-se pe stînci, a pornit spre cazemată. La scurtă vreme primul, apoi cei de-al doilea ostaş au căzut — seceraţi de gloanţe. Mai erau treizeci de metri pînă la ţintă şi Huan, cu mîiniie rănite, a alunecat de pe stîncă. îndeplinirea misiunii depinde acum numai de ei. A început din nou chinuitorul urcuş, iată-i ajuns la cîţiva paşi. S-a ridicat să arunce grenada şi, în aceeaşi clipă, o pioaie de gloanţe i-a pătruns In trup. Cu puterîie aproape sflrşite, s-a rezemat de stîncă. Mina dreaptă In care ţinea grenada îi atirna fără vlagă. Cu eforturi supraomeneşti a trecut-o in cealaltă mină şi a asvirtit-o. Un fum negru s-a ridicat din cazenmtă, iar mitranerele au amuţit. Pe Huan Tzi-guan i-a năpădit o negură adintă, adincă, s-a prăbuşit Dar, în scură vreme, tinărul a auzit din nou, ca prin vis inci,untui ucigaş. Cazemata fiind distrusă numai în parte, dintr-o ambrazura două mitranere trăgeau :afaie peste rafaie. Venindu-şi în fine, cu un suprem efort de voinţă, Hmm s-a ridicat. Peste o clipă ostaşii bazanionului au văzut cu uimire cum tovarăşul ior pe care credeau nui i se aruncă dintr-un sait asupra ambrazurei, astupind gurile mitraliereior cu trupul său. Numai aşa cota a putut fi cucerită în făptui serii. Pentru vitejia sa, lui Huan Tziguan poporul recunoscător i-a atribuit, post-mortem, titlul de erou. ...Şi abia implinise douăzeci de ani cind bătrîna sa mamă, la despărţire, îi spusese: „Du-te, Huan, du-te fiul meu şi apără fericirea noastră..." GHEORGHE VLAD In discu : o subunitate a Armatei Populare de Eliberare Chineze la exerciţi de debarcare din helicopter. Pag 3 Poporul chinez vrea să trăiască în pace cu poporul japonez PEKIN 31 (Agerpres). — China Nouă : La 25 iunie în cursul primirii delegaţiei Uniunii radiodifuziunii civile japoneze in frunte cu Masutasu Tadziri şi a corespondenţilor agenţiei Kiodo Tusin şi ai ziarului „Asahi", premierul Consiliului de stat al R. P. Chineze, Ciu En-lai, a discutat cu ei problema relaţiilor chino-japoneze. Poporul chinez, a spus Ciu En-lai, vrea să trăiască în prietenie cu poporul japonez. Prietenii japonezi pot vedea că poporul chinez este gata să uite treptat toate neplăcerile vechi şi pe baza prieteniei reciproce care a existat de a lungu la aproximativ 2.000 de ani să dezvolte noi relaţii de prietenie. Cin En-tai a arătat că in ultimii ani muite organizaţii chineze şi japoneze civile şi semioficiaie au încheiat între eie muite acorduri şi in prezent numeroase dintre aceste acorduri se şi aplică. Deşi între Cuina şi Japonia nu au fost încă stabilite relaţii normate şi, potrivit dreptului internaţional, mai există starea de război, aceasta nu împiedică dezvoltarea relaţiilor de prietenie între popoarele celor două ţări şi încheierea unor acorduri între organizaţii semioficiale. Aşadar, a spus el, in vederea unei şi mai mari dezvoltări a relaţiilor dintre cele două ţări trebuie să începem prin a stabili relaţii strinse intre popoare şi a incheia acorduri corespunzătoare ; atunci, in uitima instanţă, ne va rămine doar să Încetăm pe caie diplomatică starea de război. Se poate spune, a arătat In continuare Ciu Eniai, că această metodă a noastră reprezintă un exemplu nou in istoria relaţiilor internaţional. Noi promovăm diplomaţia populară cu un sentiment de bucurie şi speranţă. Considerăm această diplomaţie ca o parte componentă a diplomaţiei noastre în ansamblu. Aceste păreri a femeie, a continuat Ciu En-tai, au găsit ecou In rîndul multor prieteni japonezi. Cit priveşte însă guvernul japonez, trebuie să facem o analiză concretă. Fostul primministru Sighetu Josida urăşte China şi nici vorbă nu poate fi ca el să dorească prietenia. Foştii prim-miniştri Itiro Hatoyama şi Tandzan Isibasi au fost insă însufleţiţi de această dorinţă. După cum arată faptele, cabinetul Nobusuke Kisi a făcut dimpotrivă un pas înapoi. In comparaţie cu cabinetele Hatoyama şi Tandzan Isibasi. După cum a anunţat la 4 iunie ziarul „Asahi", In Taiwan Nobusuke Kisi i-a spus lui Cian Kai-şi : „Dacă China continental ar putea fi reocupată, ar fi după părerea mea foarte bine". Aceasta constituie o manifestare făţişă de ostilitate faţă de poporul chinez de 690 000.000. Premierul Ciu En-tai a respins declaraţia calomnioasă pe care a făcut-o Nobusuke Kişi în cursul vizitei sale In S.U.A. După cum a anunţat din Denver agenţia Associated Press, la 4 iunie Kişi a spus corespondenţilor americani că „comuniştii chinezi încearcă să pătrundă in întreaga Asie". Astăzi, a spus Ciu En-tai, Japonia se află sub controlul S.U.A. şi vizita lui Nobusuke Kisi in S.U.A. este de Interes. Noi nu sîntem împotriva prieteniei Japoniei cu S.U.A. Vrem însă ca toate tăriie să aibă una faţă de alta atitudine prietenoasă şi nu duşmănoasă. Chestiunea este insă că in S.U.A., Nobusuke Kisi a căutat să intre in graţiile stăpinului său american ca domniind noua Chină. Multe fapte dovedesc că vrem să trăim in pace cu toate ţăriie Asiei, a spus Ciu En-tai. Preşedintele Mao Tze-dun şi cu mine am arătat în cadrul convorbirii cu delegaţia partidului socialist din Japonia că este destul ca Japonia să denunţe pactul japono-american de securitate, iar Statele Unite să lichideze bazele lor militare din Japonia şi să-şi retragă trupele din această ţară ca Japonia să poată obţine independenţă deplină, pentru ca prevederile din Tratatul de prietenie, alianţă şi asistenţă Premierul CIU EN-LAI despre problemele relaţiilor dintre cele două ţări mutuală dintre China şi Uniunea Sovietică îndreptate împotriva reînvierii militalismului japonez şi a folosirii acestuia de către alţii să fie revizuite. In continuare, referindu-se la declaraţia făcută de Nobusuke Kisi în cursul vizitei saie în India, menită să semene discordie în relaţiile dintre China şi India, şi pe care Ciu En-tai a calificat-o drept „cît se poate de ridicolă", premierul R. P. Chineze a spus că India sprijină eforturile noii Chine de a fi repusă în locul ce i se cuvine de drept in O.N.U. India consideră China un stat prieten demn de încredere. Nobusuke Kisi a încercat Insă să instige India la înrăutăţirea relaţiilor indo-chineze. Acesta este un act foarte ostil. Partidul socialist din Japonia — a spus Ciu En-tai — procedează altfel decit primul ministru japonez. Ei se pronunţă pentru recunoaşterea Chinei şi împotriva comptotului acelora care vor să existe două Chine. Comerţul între China şi Japonia, a declarat în continuare Ciu En-tai, se dezvoltă tot mai mult. Ne gindim chiar să încheiem contracte comerciale pe termen lung cu părţile interesate din Japonia. Guvernul Nobusuke Kisi nu sprijină însă al treilea acord comercial japono-chinez care prevede crearea reciprocă de reprezentanţe conerciale neoficiale. Sprijinim apelul de pace al poporului japonez, a spus premierul Ciu En-tai. Aceasta arată că poporul chinez are cele mai bune intenţii. Guvernul japonez insă a îngrădit prin condiţii nerezonabile activitatea delegaţiei reprezentanţilor poporului chinez la conferinţa internaţională pentru interzicerea armelor atomică şi cu hidrogen şi pentru dezarmare. Referindu-se la aşa-zisa problemă a cetăţenilor japonezi „dispăruţi fără urmă", ridicată de guvernul japonez, premierul Ciu En-tai a arătat că aceasta este un act neaşteptat şi neamica!. Problema emigranţiior japonezi am rezolvat-o şi o rezolvăm. In conformitate cu uzanţele internaţionale aceste probleme pot fi rezolvate după restabilirea relaţiilor diplomatice Dar, in ciuda acestor uzanţe internaţionale şi in ciuda stării de război care există intre China şi Japonia, noi ne rezolvăm cu ajutorul a trei organizaţii japoneze şi a Societăţii Chineze de Cruce Roşie. Din cei aproximativ 35.000 de japonezi care au locuit în China, cu ajutorul Societăţii Chineze de Cruce Roşie, peste 29.000 de persoane, in afară de cei peste 1.500 de foşti militari japonezi, care au comis diferite delicte, şi de criminali de război, s-au şi întors in Japonia. In septembrie a.c. vor fi puşi in tibertate alţi opt criminali de război care işi vor ispăşi pedeapsa sau vor fi puşi in libertate înainte de termen din motive de bătrineţe şi boală. In încheiere premierul Ou En-tai a spus că fapteie de mai sus ne conving că primul ministru Nobusuke Kişi provoacă în mod deliberat neplăceri Chinei, seamănă discordie in relaţiile dintre ţările Asiei şi China şi calomniind China caută să ciştige simpatia S.U.A. pentru a obţine de la această ţară ajutor pentru reinarmare şi reînvierea militarismului japonez. Dorim ca Japonia să se elibereze de sub controlul S.U.A. şi să stabilească relaţii normate cu China. Acţiunile primului ministru Nobusuke Kisi sunt diametral opuse aspiraţiilor noastre. In acelaşi timp, suntem convinşi că poporul japonez doreşte prietenia intre China şi Japonia. La aniversarea Armatei Populare de Eliberare a Chinei TC&gJWNR Oj/pPJRfO X. E. JV. A JV. S. Z/RG$C/0& AL40 fZE-DtVJV, E/Í/ $.40-77 C/O EJV-Ez4/ Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Liu Sao-fi, preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, şi Ciu En-la, premierul Consiliului de stat al Republicii Populare Chineze. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite următoarea telegramă adresată la 31 iulie a.c. de tovarăşii K. E. Voroşilov, N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov tovarăşilor Mao Tze-dun, preşedintele Republicii Populare Chireze, preşedintele Dragi tovarăşi! Permiteţi-ne să vă felicităm pe dv. şi în persoana dv. poporul chinezfrate, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Armatei populare chineze de eliberare. In decurs de 30 de an, armata populară de eliberare a trecut prin focul luptelor revoluţionare biruind pe numeroşii duşmani ai poporului chinez şi cucerind pentru ţara sa libertatea şi independenţa. Datorită grijii permanente a Partidului Comunist Chinez, armata populară de eliberare s-a transformat din detaşamente de răsculaţi intr-o armată de prim rang, cu care se mindreşte pe drept cuvînt intregul popor chinez. In prezent puternica armată populară de eliberare, înzestrată cu tehnica modernă, dispunînd de toate genuriie moderne de trupe, stă ferm de strajă libertăţii şi independenţei Chinei, cuceririlor socialiste aie poporului chinez, păcii şi securităţii din Extremul Orient. Urăm soldaţilor, ofiţerilor şi generatilor armatei populare chineze de eliberare şi marelui popor chinez noi succese in construirea societăţii socialiste şi in apărarea păcii. G. K. Jttkov, ministrul Apărării al U.R.S.S., mareșal al Uniunii Sovietice, a adresat o telegramă de felicitare lui Pia-De-haai, ministrul Apărării al R. P Chineze, mareșal al R. P. Chineze.