Scînteia, octombrie 1957 (Anul 26, nr. 4023-4049)
1957-10-01 / nr. 4023
PROEETAR! TOATE ŢĂRILE. UNITTVAt _____________________|_______________________________________________________________________ AMUL XXV!) Mr. 4023 ] Marți 1 octombrie 1957 1j 4 PA8!M! 20 BANI1 Sărbătoarea marelui popor chinez Măreţe popor chinez sărbătoreşte astăzi implinirea a 8 ani de la cel mai însemnat eveniment din istoria sa multimienară, proclamarea Republicii Populare Chineze. Victoria revoluţiei chineze şi a războiului de eliberare, dus cu eroism, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, împotriva clicii reacţionare a lui Cian-Kai-Si, sprijinită cu o mare risipă de dotări şi arme de cercurile imperialiste din S.U.A., a fost un eveniment de însemnătate istorică mondială. Desprinderea marii Chine, cu cei 600 de milioane de oameni ai săi, din tanurile imperiatismului şi trecerea ei în lagărul sociatismului a contribuit in măsură însemnată la schimbarea raportului de forţe dintre capitalism şi sociatism. împreună cu constituirea ceiorlatte ţări de democraţie populară din Europa şi Asia, acest eveniment a dat imperiatismului cea mai grea lovitură după Marea Revolutie Sociatistă din Octombrie. El a imprimat un avint nou și fără precedent luptei de eliberare natională a popoarelor asuprite de cotoniatism. în cei 8 ani care au trecut de la proclamarea republicii populare, poporul chinez a străbătut un drum nelipsit de greutăţi, dar încununat de succese grandioase. Apucind cu curaj şi interepciune geniala învăţătură marxist-feninistă la condiţiile specifice Chinei, Partidul Comunist Chinez, condus de Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Mao-Tze-dun, a izbutit să realizeze intr-o tară uriaşă cu un continent, o dezvoltare extraordinară a forţelor de producţie. Această dezvoltare a fost asigurată de lichidarea vechii orinduiri sociale şi economice, depăşite de istorie, de înfăptuirea victoriei noii orînduiri sociatiste, precum şi de ajutorul frăţesc de care s-a bucurat în tot acest timp R. P. Chineză din partea celorlalte ţări socialiste şi mai ales din partea U.R.S.S. Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului economiei naţionale pe anul 1956, publicat la Pekin la începutul lunii august a. c., a răsunat ca un adevărat comunicat de victorii in opera de construire a sociatismului. Vestile care sosesc din China arată că şi în 1967, ofensiva industriatizării continuă cu avint. Pînă la sfirşitul anului vor fi produse peste 5 milioane tone oret, 120 milioane tone cărbune, 19 miliarde kWh energie electrică. Un număr însemnat de noi tipuri de maşini şi aparate care nu se construiau înainte în China au fost introduse în producţie. Ce înseamnă aceste cifre şi date ne dăm seama mai bine dacă te comparăm cu nivelul maxim al producţiei de oţer atins in vechea Chină a Gomindanului (909.000 tone in 1942) şi dacă aflăm că numai sporul de 25 la sută al producţiei industrial în anul 1956 faţă de 1955 (în valoare de 11 milioane yuani) a întrecut întreaga producţie industrial a Chinei din 1949 (10,7 milioane yuani). Mari succese au fost obfinute şi în agricultură, în 1956 au continuat lucrările masive de irigare (pe o suprafaţă de încă 25 milioane acri). In ciuda calamităţilor naturate, producţia de alimente a fost cu 67% mai mare ca in 1949. Toate acestea au permis ridicarea simţitoare a nivelului de trai material şi culturat al populatiei- bnlOSe satarine au crescut în medie cu 18%. în ce priveşte dezvoltarea invăţămtntului e suficient să cităm două cifre comparative: în 1956 scutite elementare au fost frecventate de 63 milioane de elevi, faţă de 24 milioane in 1949. Universităţile chineze numără azi peste 400.000 studenţi, fată de 117.000 in 1949. Iată pentru ce vizitatorii de azi ai Chinei, chiar aceia care nu sunt însufleţiţi de cele mai bune sentimente fata de sociatism, cum este colaboratorul ziarului „Le Monde", Robert Guillain, recunosc, dacă posedă un minimum de bună credinţă, că sub regimul socialist ţara celor 600 de milioane de chinezi a devenit pur şi simplu, „de nerecunoscut". „Ceea ce te uimeşte — subliniază ziaristul amintit — nu este o anumită uzină, un anumit baraj, o anumită caie ferată, deoarece poji întilni artete asemănătoare sau chiar mai bune şi in aite ţări. Lucru uimitor este că această creştere numerică a barajeior, extinderea retetei de căi ferate, construirea de uzine moderne — toate acestea au foc in China", iar China este (ara unde in trecut, după cum scrie acelaşi autor, „războiul, mizeria, pungăşiile, umilriteie, foametea şi moartea" nu se mai terminau. Anul 1956 nu a fost numai un an de mare avînt în dezvoltarea economiei chineze ci şi un an hotărîtor, de cotitură, in ce priveşte transformarea socialistă a Chinei. Sutele de milioane de țărani chinezi au intrat cu încredere şi avint pe calea agriculturii cooperatiste. 97 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti fac parte azi din cooperative agricole, nu mai puțin de 93,3 la sută aparţinind gospodăriilor cooperative de tip superior. Totodată a fost încheiată in linii mari transformarea sociatistă a intreprinderilor particulare. în felul acesta sunt traduse cu succes în viața directivei( istoricului Congres at Vt!!)ea al partidului, care a avut loc în septembrie anul trecut, în cursul ultimului an, Partidul Comunist Chinez a desfăşurat o largă mişcare de ridicare generală a activităţi sate, denumită campania pentru rectificarea stilului de muncă. Campania a dus la stringerea legăturilor partidului cu masete, la întărirea rolului său conducător. Totodată partidul mobilizează masete la luptă pentru demascarea şi izolarea elementelor burgheze de dreapta care au încercat să submineze rolul conducător al partidului pentru a lovi în orinduirea populară. În viața internaţională, succesele construirii sociatismului de către poporul chinez au consolidat şi sporit cu mult prestigiu) şi influența de mare putere a R. P. Chineze. Factor de consolidare şi dezvoltare neîncetată a prieteniei frățeşti care uneşte făriie lagărului sociatist in frupte cu U.R.S.S., statut democrat-popular al Chinei noi este totodată un factor puternic de stabilitate şi întărire a păcii în Asia şi in lumea întreagă. Nimeni nu mai poate subaprecia astăzi rolul Chinei populare, care a avut o contribuţe atât de însemnată la restabilirea păcii în Coreea şi Indochina, la desfăşurarea istoricei conferinţe de la Bandung, la elaborarea şi promovarea, împreună cu India, a celor cinci principii ale coexistenţei paşnice. Cu atit mai anacronică şi mai absurdă apare situaţia de la O.N.U. unde focul şi drepturile Chinei populare continuă să fie uzurpate de etica dankaisistă, etică împotriva căreia se manifestă tot mai deschis însăşi populaţia Taiwanului. Poporul romin urmăreşte cu sentimente de vie simpatie şi dragoste frăţească succesele interne şi internaţional ale Republicii Populare Chineze. Evenimentele petrecute în cursul ultimului an şi îndeosebi vizita in China a delegatiei romîne, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ca şi schimbul de vizite aie deiegafiilor parlamentare chineză şi romină au contribuit mult la mai buna cunoaştere şi la stringerea prieteniei frățeşti dintre popoarele noastre. Cu prilejul marii sărbători de astăzi, poporul român urează poporului frate chinez noi şi mari succese în dezvoltarea economiei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai, in restabilirea integrată a drepturilor sate naționate şi înternaționate, în construirea sociatismului şi apărarea păcii. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOtSOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQoó T EL EG RAM A - Tovară^M: AL40 TZE-Di/JV Popu/are CAuteze ZVI/ S.40-77 Prepedutfe/e Comife/M/Mi Per/naneu/ a/ /t&mâră Popa/an d/a mreaga C/tiaă Tovară;MJMf C/i/ Premiera/ Comi/ia/at de 5/a/ maas/ra/ i4/acer//or P%/erae a/ Popa&//ca Popa/are Chaaeze Pekin De ziua marii sărbători nationale a poporului frate chinez — cea de-a 8-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — vă transmitem dragi tovarăşi, şi prin dv. intregului popor chinez, ceie mai calde şi sincere felicitări din partea poporului romín şi a noastră personal. Poporul romín salută cu deosebită bucurie mărite realizări obţinute de poporul chinez în opera de transformare socialistă, de întărire şi înflorire a patriei sate. Aceste realizări, precum şi eforturile Republicii Populare Chineze îndreptate spre consolidarea păcii şi securităţii din Asia cit şi în întreaga lume, au dus tot mai mult la întărirea prestigiului şi autorităţii ei, la creşterea continuă a rolului ce-i revine ca mare putere în rezolvarea problemelor internaţionale. Urăm din toată viinţa ca munca plină de avînt a poporului chinez de construire a socialismului în patria sa şi eforturile lui în lupta de apărare a păcii în lume, să fie încununate de succese tot mai mari. Trăiască şi înfiorească în veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez ! ER PETRU GROZA, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine cmru STOICA, Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER, Ministrul Afacerilor Externe ai Republicii Populare Romîne Plecarea tov. Gh. Apostol la Leipzig Duminică dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romină, pentru a participa la lucrările celui de-al 4-lea Congres Mondial al Sindicatelor, care se va ţine la Leipzig. La plecare pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Gheorghe Apostol a fost condus de tovarăşii Petre Borilă şi Niculae Ceauşescu, de secretarii Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romină, Anton Moisescu, Liuba Chişinevschi şi ing. Mihai Marin, de membri ai Prezidiului C.C.S., preşedinţi ai Comitetelor Centrale ale sindicatelor, şefi de secţie din C.C.S., activişti sindicali. (Agerpres) O— — OBRAZTOV, FEODOROVA şi DOLUHANOVA pe scenele romîneşti Serghei Obraztov, artist al poporului al U.R.S.S., directorul Teatrului Central de stat de păpuşi din Moscova, care împreună cu sofia sa şi-a petrecut concediul in țara noastră, va da pentru public un singur recital extraordinar in Capitală, duminică 6 octombrie, ora 11 dimineața, in sala Teatrului satiric muzical „Constantin Tănase". Sîmbătă 5 octombrie, maestrul Serghei Obraziov va da un recital pentru studenţi din Capitală, la Casa studenților. Acompaniamentul la pian va fi susținut de Olga Obraziova, în cadrul manifestărilor prilejuite de Luna Prieteniei romino-sovietice, la inceputul acestei săptămîni vor sosi în țara noastră celebra cintăreață sovietică Zara Doluhanova şi pianista Margarita Feodorova. Zara Doluhanova va da o serie de recitaluri şi concerte la Bucureşti, Timişoara, Cluj, Tg. Mureş şi Iaşi, iar pianista Margarita Feodorova, laureată a Concursurilor internaţionale „Johann Sebastian Bach" de la Leipzig şi „Bedrich Smetana" de la Fraga, va da mai multe recitaluri şi concerte la Bucureşti, Ploeşti, Sibiu, Timişoara, Arad şi Oraşul Stalin. (Agerpres) La sftrşitul săptămânii trecute, uriaşul şarpe de metal intrat pe porţile Capitalei cu puţină vreme inainte avea să împrăştie un arterele marelui oraş ceva care aduce intr-un fel cu văpaia balaurilor din basme .* gazul de sondă. O veritabilă şi nespus de preţioasă transfuzie de putere. Cale de şaptezeci şi doi de kilometri a trebuit să străbată acest uriaş, pas cu pas, de la izvorul zăcămintelor de gaze ce se află la gura Şuţii şi pînă aici. Şaptezeci şi doi de kilometri de conductă pe care abia o poţi cuprinde in braţe, şaptezeci şi doi de kilometri de şanţ săpat la o adincime de un metru şi jumătate. După cum vedeţi cifrele deşi mari nu-s de. proporţii astronomice. La urma urmei avem conducte ce se întind pe distanţe şi mai mari. Remarcabil e insă faptul că cei 72 de kilometri de conductă au fost instalaţi nu numai cinci luni. Te întrebi: cum a fost posibil? Au lucrat un mare număr de oameni ? Nu. Oameni au fost puţini. Oameni au fost puţini, şi eforturi mai puţine. Cind şeful şantierului, tehnicianul Petre Cosma, imi povestea ieri toate astea, in sinea mea imi spuneam nu fără puţină, dar trecătoare, părere de rău, adio fapte de eroism. Prea multe nu poţi spune despre faptul că un excavator înfulecă in cupele sate 400 m. liniari de şanţ intr-o zi pe cind altfel ar fi fost necesari 100 de săpători, despre lansatoare (tractoare Kirov cărora li s-a adaptat un sistem de macarale) ce aşează conducta in şanţ, despre buldozere, sau despre mecanizarea staţiei de izolare cu bitum a burlanelor. Intr-un cuvint s-ar părea că procentul de 80% din munca efectuată la instalarea acestei conducte pe care maşinile şi l-au luat asupra lor nu prea-i dătător de poezie. S-ar mai părea că răpeşte muncii ceea ce are mai frumos, mai atrăgător, romantismul. Aşa să fie oare ? l-am întrebat pe tov. Cosma. Acesta, fără grabă, işi aprinde o ţigară, mă priveşte puţin ironic şi-mi răspunde: — Să te fi intîmplat d-ta pe aici la 16 septembrie, nu te-ai fi prins că nu găseşti fapte de eroism... începuseră lucrările cele mai grele din toată perioada instalării conductei , traversarea pe sub albia Dîmboviţei. Numai că acest riu pe cit parc de liniştit şi apatie printre blocurile Capitalei, pe atite de năvălnie şi furios aproape de izvor. La început oamenii au vrut să-i ia cu binișorul. Au ridicat, cu ajutorul buldozerelor, diguri lungi care să-i abată albia. Ți-ai găsit, ce lucrau ziua, noaptea era dus, cum s-ar zice, pe apa simbetii. Cu chiu cu vai au reuşit s-o înduplece să-și schimbe cursul. Pe fundul vechii albii montaseră de acum 120 de metri de conductă. Trebuia schimbat din nou cursul pentru a se continua lucrările. Dar iată că in 16 septembrie se porneşte o ploaie, potop nu alta. Alt motiv de griji. Dacă ar fi fost averse şi la munte, unul s-ar fi umflat şi atunci lucrările ar fi fost serios ameninţate. De aceea munci Capitala va primi zilnic încă 700.000 m. c. de gazetorii s-au hotărit să pună capăt cerbiciei lui şi cred că, in acele clipe, nimănui nu i-a dat prin minte să se aşeze pe mal şi să evite: „Dimboviţă apă dulce, cin-te bea nu s-ar mai duce...". Dimpotrivă, au injurat-o de mama focului- La un moment dat, Petre Cojocaru a luat-o pieptiş cu buldozerul în susul apei şi s-a oprit unde clocotea ea mai tare. Pentru o clipă, om şi natură şi-au măsurat puterile. In faţa buldozerului condus de Cojocaru şi a încă unuia au fost aşezate panouri din scinduri groase. Dîmboviţa a mai icnit de citeva ori cu necaz vrînd să muşte malul, dar pină la urmă a cedat învinsă. A mai încercat ea, Dîmboviţa, să se răzbune rupînd conductele şi vrînd să te ducă la vale. Insă tot Cojocaru i-a venit de hac cu ajutorul „Kirov"-ului. Au luptat eroic în acea zi, cufundaţi in apă pină la brîu, cu potopul deasupra, şi dulgherii Gheorghe Popescu şi Mişu Marin, şi Petre A. Marin, Rizea A. Ion sau Marin Crăciun. Tot eroii au luptat Constantin Cojocaru, Ion Amza şi Vasile Hancer care, de asemenea, in apă pînă la brîu, au sudat conducta. Pînă către miezul nopţii. Evident că mulţi dintre dumneavoastră vreţi să ştiţi, şi pe btuită dreptate, ce însemnătate are pentru oraşul nostru această conductă, iat-o .* deocamdată conducta, care a şi fost pusă în exploatare, aduce în patrimoniu! Bucureştiului încă 300.000 m.c. de paze pe zi, urmînd ca, la sfîrşitul anului, debitul să se ridice la 700.000 m.c. Aceasta mai înseamnă că debitul de gaze naturale al Capitalei va creşte, faţă de anii 1956—1957, cu 20% şi deci alte mii de locuinţe încălzite fără bătaia de cap ce ţi-o dau lemnele sau păcura, alte zeci de întreprinderi şi instituţii care vor putea să-şi dezvolte activitatea. Cei 700.000 m.c. de gaze înlocuiesc zilnic 250 vagoane de lemne... GHEORGHE VLAD iaTrairiririrrirăTryytrBirryirbirinriryirr^ Fază din meciul România—Iugoslavia la fotbal disputat dumininică pe stadionul „23 August" in fața a 110.000 de spectatori. Ene If trimite mingea cu capul spre poarta apărată de Beara. (Citiți în pagina a ii-a cronicile meciurilor de la București și Skoplje). IIf Cătinii lunii prieteniei romico-sovietice Festivaluri ale Republicilor Sovietice Socialiste In cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice se vor desfăşura in unele regiuni ale ţării, sub auspiciile organizaţiilor A.R.L.U.S., festivaluri ale Republicilor Sovietice Socialiste. Astfel, in regiunile Constanţa, Suceava şi Baia Mare vor avea loc festivaluri în cinstea R.S.S. Ucrainene din regiunile Craiova şi Galaţi — închinate R.S.S. Kazahe, iar în regiunile Bucureşti şi Timişoara — dedicate R.S.S. Bieloruse. Regiunea Hunedoara va organiza festivalul R.S.S. Letone, regiunea Stalin al R.S.S. Uzbece, iar regiunile Taşi şi Oradea al R.S.S. Moldoveneşti. De asemenea vor avea loc festivaluri consacrate R.S.S. Gruzine la Piteşti, R.S.S. Azerbaidjene la Ploeşti, R.A.S.S. Başkire in regiunea Bacău. Cu acest prilej, oameni care au vizitat cît şi foşti studenţi romini in republicile unionale respective, vor ţine simpozioane şi conferinţe. (Agerpres) primi sîr&pcltzl ? CtMPIA TURZtt (coresp. „Scriteii"). Care secţie, schimb sau brigadă va primi, la adunarea festivă din 5 noiembrie, mutt rîvnitul drapel de fruntaş în cinstea Marelui Octombrie? Iată o întrebare în jurul căreia se desfăşoară întrecerea sociatistă la „industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii". E greu de făcut un pronostic, de vreme ce în ultimele săptămîni au repurtat victorii deopotrivă de însemnare şi secţia de electrozi, şi cea de bare trase, şi fabrica de cuie. Angajamentul colectivului de a da pînă la 7 Noiembrie 3150 tone de produse peste plan a fost depăşit încă de pe acum cu aproape 500 tone. Cine-s fruntaşii ? Deocamdată oțetarii. Numai cuptorul Martin a dat anul acesta cu 740 tone de oțet mai mult. Dacă anul trecut media duratei pe campanie a cuptorului a fost de 470 şarje, anul acesta el a rezistat la 582 şarje. Acum bătrînul cuptor — inima ofelăriei — e în reparație. Lipsa lui e suplinită însă de cuptoarele electrice. Deşi mai mici, ele au reuşit să dea împreună, în ultimele 9 luni, 1268 tone de oie peste pian. Pe panoul fruntaşilor au apărut nume noi de echipe, cum e cea a prim-topitorului Pete Ignat şi a inginerului David Teodor. Laminatorii dau şi ei o mare atenţie întreţinerii şi perfecţionării utilajului, conştienţi că de aceasta depind în cea mai mare măsură rezultatele lor. Zilele acestea a fost încercat şi pus în producţie noul dispozitiv de îndreptat ţagle la cald, proiectat de inginerul Ion Fărcăşan, a cărui construcţie a fost realizată de către muncitorii de la întreţinere, conduşi de comuniştii Todea Traian şi Raica Titus. Numărul elevilor mineri a crescut La 15 septembrie au început cursurile şcolilor miniere. Anul acesta funcţionează 7 grupuri şcolare miniere, cu profituri de specializare complexe la: Anina, Comăneşti, Filipeştii de Pădure, Cîmppulung-Muscă, Petroşani, Lupeni şi Baia Mare. In toate grupurile şcolare sunt şcoli profesionale de 3 ani, şcoli de mineri de 1 an şi şcoli de maiştri, iar la Ghelar şi Vatra Dornei, funcţionează de asemenea cite o şcoală profesională de 3 ani de sine stătătoare. La 2 octombrie poporul nostru sărbătoreşte Ziua Forţelor Armate ale R. P. Romîne —* ziua armatei noastre de tip nou, strajă neclintită a muncii paşnice, a cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru muncitor, împotriva oricui ar încerca să ne tulbure liniştea şi construcţia, în clişeu. Ajunși pe înălțime comandantul indică grupei de cercetare misiunea ce-i revine. insăminţatul la timp asigură sporuri de recolte In întreaga ţară se desfăşoară însăminţăriie de toamnă. In regiunea Bucureşti sunt fruntaşi muncitorii din gospodăriile agricole de stat. ti gospodării de stat printre care Duga, Dragatina, I. L. Caragiale, Perieţi, Traian şi Vităneşti au pregătit întreaga suprafaţă ce o vor însămînţa in toamna aceasta şi au semănat pînă acum peste 38 la sută din suprafaţa planificată. Gospodăriile de stat Liţa, Brejeşti, Urziceni şi Borăneşti au insăminţat cu grîu, secară şi orz intre 55—70 la sută din suprafaţa planificată. Realizări frumoase la însămînţări au obţinut şi gospodărire colective şi intovărăşirite agricole din raioanele Slobozia, Călăraşi, Tr. Măgurete, Brăneşti. Pe tartatele gospodăriitor colective din raionul Filimon Sîrbu, regiunea Galaţi, colectiviştii, ajutaţi de mecanizatorii celor cinci S.M.T.-uri din raion, însămînţează din pinn.Colectiviştii din Făurei-sat, de pildă, au semănat în scurt timp peste 110 ha. cu grîu, iar cei din Jugureanu şi Oprişeneşti cite 100 ha. cu griu. O muncă plină de roade desfăşoară şi muncitorii gospodăriei de stat „Lacu sărat" care au semănat pină acum peste 500 ha. cu griu şi 50 ha. cu orz, precum şi intovărăşiţii din Tuluceşti, care au semănat numai in două zile peste 50 ha. cu griu. Colectiviştii din raionul Negreşti, regiunea Iaşi, care s-au pregătit din vreme pentru muncite de toamnă, au semănat numai in citeva zile peste 600 ha. cu griu şi orz. Astfel membrii gospodăriilor colective din Sofroneşti, Cotic şi Slobozia sint fruntaşi pînă acum in această muncă. In aceste zile colectiviştii din regiunea Pioeşti au mobilizat toate forţele pentru a termina la timp insăminţările de toamnă. Membrii gospodăriei colective din comuna Găvăneşti, raionul Buzău, au insăminţat peste 60 la sută din suprafaţa planificată, iar cei din comuna Costeşti peste 50 la sută. (Agerpres) EXPOZIŢIA „TRAIAN VUIA" Miine, cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. Romine, la Muzeul Militar Central din Capitala se deschide expoziţia „Traian Vuia". Avionul original cu care Traian Vuia a efectuat, la 18 martie 1916, celebrul său zbor la Montesson, lingă Paris, fiind primul in lume care s-a ridicat cu un aparat mai greu decit aerul, prin mijloace proprii de bord, va fi expus pentru prima oară in ţara noastră. Lucrările de montare insanutară a avionului adus din Franţa s-au făcut sub îngrijirea lui Raymond Picart, acelaşi care a făcut restaurarea avionului cu ocazia expoziţiei de anul trecut de la Paris. Macheta acestui aparat construită personal de Vuia va fi oferită ţării noastre de Charles Delifus, conservatorul Muzeului Aerului din Paris, unul dintre cei care l-au cunoscut pe Vuia şi au colaborat cu el şi va fi prezentată în cadrul expoziţiei. Va putea fi văzută şi macheta unui helicopter conceput de Vuia in anul 1923 şi alte piese originale. In această expoziţie vor fi prezentate şi o serie de documente (cărţi, studii, reviste, fotografii etc.), privind activitatea creatoare multilaterală a lui Traian Vuia. Spor la muncă în noul an universitar Astăzi se redeschid porţile universităţilor şi institutelor de invăţămint superior, incepe un nou an universitar. Profesorii şi studenţii, reîntilnindu-se după vacanţă, işi împărtăşesc impresiile despre zilele de odihnă (mulţi dintre studenţi au fost în Festival sau în tabere studenţeşti în ţara noastră şin ţările prietene), vorbesc despre lecturile făcute, despre proiectele pentru activitatea care începe. Cu emoţie tinerii studenţi din anul I fac cunoştinţă cu noua şcoală — institute sau universitatea — cu organizaţiile de tineret de aci; ei intră, intr-un cuvint, in viaţa şi familia universitară in care vor trăi de azi înainte timp de ciţiva ani. Invăţămintul superior din ţara noastră, — de la „şcoala academicească de ştiinţe înosofice şi matematiceşti" a lui Gh. Lazăr, pină la institute şi universităţile noastre de azi— s-a dezvoltat in condiţii vitrege care i-au pus de multe ori in primejdie insăşi fiinţa. A existat, cu toate acestea, o tradiţie universitară progresistă reprezentată de profesori şi savanţi de seamă care au înfruntat aceste condiţii, străduindu-se să dezvolte neîncetat invăţămintul nostru universitar. O dezvoltare fără precedent a cunoscut invăţămintul universitar in anii regimului democrat-popular. Vasta operă de construire a unei economii noi, sociatiste, desfăşurarea revoluţiei culturate au făcut să se simtă nevoia unui număr mult mai mare de cadre decit in trecut, oameni cu temeinice cunoştinţe de specialitate, cu un orizont larg. Dacă înainte de război aveam doar 3 centre universitare, in prezent numărul tot s-a ridicat la 9. Numărul studenţilor a crescut de aproape 3 ori faţă de 1938. Numai in primul plan cincinal s-au atacat pentru nevoite invăţămintului peste 340 milioane tei. Pentru tinerii care intră acum in facultăţi nu e nici o mirare cind atlă că institutul lor a fost înzestrat cu o nouă clădire cuprinzind săli de curs şi laboratoare, că au fost ridicate noi cămine, cantine, case de cultură şi cluburi pentru studenţi. Anul acesta, in mod deosebit, invăţămintul superior a primit un nou sprijin din partea partidului şi guvernului, prin Hotărirea din iunie a. c. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii din institute şi facultăţi. Trebuie să amintim ca o idee deosebit de importantă, subliniată de Hotărîre, necesitatea apropierii tot mai strinse a invăţămîntului de producţie, de practică. Furnateie, fabricile de tot foiu, şantiereie, laboratoareie, şcoiie, solicită cadre de specialişti cu o calificare tot mai inartă, care să posede temeinice cunoştinţe din domeniile ştiinţei şi culturii, care să ştie să organizeze producţia întreprinderilor. Au fost luate o serie de măsuri ca, de pildă, apropierea institutelor tehnice de regiunile cu industrie specifică. (Continuare în pag. 111-a, col. 6-7, introducerea anului de pregătire practică în invăţămintul agricol, minier şi de construcţii, introducerea practicii pedagogice. Desigur, aceste măsuri nu rezolvă de la sine problema întăririi legăturii invăţămintului cu producţia, cu viaţa, in faţa conducerilor de institute şi universităţi stă sarcina de răspundere de a transforma planurile de cooperare ştiinţifică intre facultate şi uzină, stagiul de practică etc., in realităţi vii, care să contribuie la ridicarea calificării studenţilor. Pentru ca universităţile şi institutele noastre să corespundă cerinţelor vieţii nu este suficient să pregătească specialişti „tobă de carte" dar lipsiţi de orizont cultural şi politic. Partidul a chemat şi cheamă tineretul să muncească pentru a-şi insuşi o cultură temeinică şi multilaterală şi o concepţie înaintată, socialistă, despre lume şi viaţă. O trăsătură a intelectualului de tp nou, ieşit din sinul poporului şi regat de popor, este capacitatea de a interpreta în mod just datele ştiinţei, in lumina concepţiei materiatismului dialectic, singura concepţie justă capabilă să fructifice gindirea ştiinţifică. Reorganizarea predării ştiinţeior sociale după specificul institutelor şi universităţilor creează condiţii cadrelor didactice de la aceste catedre să-şi îmbunătăţească activitatea de educare marxist-feninistă a studenţiior, să asigure legarea mai strinsă a tezeior fundamentate aie teoriei materiatist-dialectice de problemele de specialitate ale facultăţiior. In grija sa pentru formarea unoi noi intelectualităţi, legate strins de interesele construirii sociatismului, regimul democrat-popular a creat largi posibilităţi finor de muncitori şi ţărani muncitori, precum şi muncitorilor cu experienţă din producţie să facă studii superioare. Cit de puternic contrastează aceasta cu trecutul, cind numărul finor de muncitori care pătrundeau in şcoli superioare era cu totul neînsemnat, cind chiar şi aceia care pătrundeau, rareori aveau posibilitatea să-şi termine studiile! In acest an, sfaturile populare şi întreprinderile productive au pus peste 3000 de burse la dispoziţia fiilor de muncitori şi ţărani muncitori şi a muncitorilor cu experienţă in producţie care, după terminarea studiilor, vor fi angajaţi de unităţile care i-au intreţinut la studii. Pregătindu-se temeinic, majoritatea acestora au trecut cu succes probele concursului. O nouă serie se pregăteşte să ia examenele. Aceşti tineri sint intimpinaţi in universităţi şi institute cu dragoste, căci ei vin pe băncile facultăţilor cu o neostoită dorinţă de a invăţa. Este o datorie de cinste pentru conducerile institutelor, pentru cadrele didactice, pentru organizaţiile de partid şi de U.T.M. să lucreze in aşa fel, incit aceşti studenţi să devină