Scînteia, decembrie 1957 (Anul 26, nr. 4076-4102)
1957-12-01 / nr. 4076
LUNA CULTURII In Intîmpinarea celei de-a zecea aniversări a instaurării Republicii noastre populare, are loc o mare sărbătoare cultural-artistică: „Luna culturii". Cu acest prilej vor apare noi cărţi, se vor deschide expoziţii şi muzee, se vor organiza numeroase turnee ale teatrelor şi formaţiilor muzicale, vor fi prezentate in premieră noi lucrări dramatice originale şi filme romineşti, ansambluriie artistice de amatori vor da reprezentaţii la aşezămintele culturale etc. Va fi o largă trecere in revistă a succeselor culturii şi artei in regimul democrat-popular. Faptui că aniversarea Republicii este precedată de o asemenea „Lună a culturii" e plin de semnificaţii. Avintul culturii e unul dintre aspectele cele mai impresionante ale ridicării poporului nostru la o nouă viaţă. Eliberindu-se din lanţurile vechii societăţi burgheze şi păşind pe drumul construirii socialismului, oamenii muncii au dobindit posibilitatea de a-şi dezvolta din plin capacităţile şi talentele a căror expresie inaltă este cultura şi arta. Am fost o ţară cu bogate resurse naturale, dar cu un popor sărac. Am fost o ţară cu resurse artistice imense, dar cu un procent uriaş de analfabeţi. Eminescu se tipărea in citeva mii de exemplare ; azi tirajele marilor scriitori sunt de ordinul sutelor de mii. Teatrele nu jucau pe Caragiale sau pe Camil Petrescu, dar melodramele mediocre ale lui Bataille făceau sute de reprezentaţii; azi piesele româneşti se reprezintă cu succes la Moscova, la Helsinki, sau in America de Sud. Un Babeş era nevoit să caute sprijin pentru cercetările sale peste hotare şi Traian Vuia a inălţat prima oară aripile maşinii sale de zburat spre un cer străin; azi facultăţile noastre primesc prieteneşte studenţi şi din alte ţări, oameni de ştiinţă vin să vadă ciclotronul rominesc. Intr-un timp istoriceşte foarte scurt am devenit o ţară in care a fost lichidat analfabetismul. Numărul facultăţilor şi institutelor de invăţămint superior a crescut de aproape trei ori şi jumătate, numărul studenţilor s-a triplat , iar azi avem cadre culturale şi tehnice proprii in toate domeniile. Am avut două posturi de radioemisiune, azi avem 16. Numărul teatrelor a crescut de două ori şi jumătate al cinematografelor de patru ori, al abonaţilor la radio de cinci ori. Tirajul cărţilor a atins in 1956 aproape 40 milioane exemplare. Au apărut in centrele muncitoreşti teatre şi cinematografe, şi ansambluri artistice, şi coruri, şi filarmonici, şi librării, iar in peisajul obişnuit al vieţii noastre s-au încetăţenit două fenomene care acum douăzeci de ani ar fi părut extraordinare: aglomeraţia la cărţi şi coada la casa de bilete. Aşa se face că „Luna culturii" nu este numai sărbătoarea artiştilor, a savanţilor, a scriitorilor şi a muzicienilor, ci a intregului popor. Păturile cele mai largi de muncitori, ţărani, intelectuali sunt interesate direct in dezvoltarea culturii, urmăresc cu satisfacţie realizările pe ţărim ştiinţific sau artistic, se folosesc de roadele acestor realizări. Cultura noastră, continuind şi dezvoltind tradiţiile ei progresiste, are totodată un conţinut nou, revoluţionar. Ea este o cultură socialistă, menită să slujească intereselor poporului, să contribuie la opera de construire a socialismului. Conţinutul şi ţelurile ei corespund tot mai mult acestei meniri, datorită conducerii revoluţiei culturale de către partid, datorită orientării artei pe făgaşul realismului socialist. In condiţiile prielnice creaţiei, asigurate de regimul democrat-popular, au fost realizate opere de seamă pe tărim literar, muzical, plastic, succese remarcabile in arta interpretativă — multe dintre aceste valori afirmindu-se şi pe plan internaţional. Dar avintul realizat de cultura noastră, sub îndrumarea partidului, nu se măsoară doar prin numărul şi calitatea creaţiilor, ci şi prin felul cum aceste creaţii devin un bun al publicului larg de oameni ai muncii. Nu numai că avem mai multe teatre, dar aceste teatre sint răspindite in toate regiunile ţării, teatrul de provincie" nu mai e desconsiderat şi redus la o panoramă de prost gust — ba chiar, la întreceri republicane, artişti şi regizori din Craiova. Baia Mare sau Tirgu Mureş ies nu odată înaintea colegilor lor bucureşteni. Nu numai că au apărut opere literare remarcabile — dar la sate avemtS.OOO de biblioteci cu 13 milioane de volume şi peste un milion şi jumătate de cititori. Nu numai că avem mai multe filarmonici, dar muncitorii inşişi au corurile,fanfareie,orchestreie şi ansamblurile lor, aplaudate din China pină in Elveţia. In ţara noastră, unde s-a realizat egalitatea in drepturi a celor ce muncesc de toate naţionalităţile, se dezvoltă, cu sprijinul moral şi material al statului democrat-popular, cultura naţionalităţilor conlocuitoare. Maghiari, germani, sirbi etc. au revistede ior, şcoli şi cărţi in limba maternă, deplină posibilitate de manifestare in toate ramurile artei. Festivalurile artistice comune, traducerile dintr-o limbă in arta sunt o caie însemnată de întărire a frăţiei poporului romin cu minorităţiie naţionale. Naţionalităţii conlocuitoare din Republica Populară Romina işi preţuiesc şi işi respectă reciproc specificul, valorile culturale, se mindresc cu succesele comune, ca de succese aie patriei intregi. La mijlocul „Lunii culturii" va avea loc Decada culturii naţionaiităţilor conlocuitoare, care va prilejui o nouă afirmare a egalităţii in drepturi şi a prieteniei ce se consolidează, şi pe tărimul culturii, intre oamenii muncii de toate naţionaiităţiie. „Luna culturii" nu are doar un caracter festiv. Ea va oferi şi un cadru nimerit pentru exprimarea cerinţeior sporite aie celor ce muncesc faţă de creatorii de artă, faţă de toţi oamenii de cultură. Forţa ştiinţei noastre stă in legătura ei tot mai strinsă cu practica, cu nevoile tehnicii, aie industriei, aie agriculturii, ale progresului economic. Forţa artei noastre se întemeiază pe metoda realismului socialist, pe punerea ei in slujba operei de educare a maselor, a luptei pentru socialism. Cultura noastră s-a dezvoltat şi se dezvoltă in luptă cu tendinţele burgheze, decadente şi cosmopolite. Lupta fermă contra acestor tendinţe, care se mai manifestă pe alocuri sub influenţa ideologiei burgheze, este o condiţie a Înfloririi mai departe a culturii, literaturii şi artei din ţara noastră. Scriitorii şi artiştii, oamenii de cultură din toate ramurile sunt chemaţi să întărească legătura cu viaţa, cu munca poporului pe ţărimul construirii socialismului, să-şi sporească exigenţa faţă de calitatea lucrăriior iar Oamenii muncii cer din partea creatorilor de artă opere care să fie la înălţimea epocii noastre de eforturi şi realizări pline de frumuseţe. Vizitind standurile de cărţi, intilnindu-se cu literaţii, masele cititorilor vor aminti din nou acestora că aşteaptă de la ei mai multe cărţi valoroase care să oglindească realist, emoţionant, viaţa noastră actuală. Artiştii plastici vor putea afla încă odată de la vizitatorii expoziţiilor de pictură şi sculptură cit de mult doresc aceştia să se desfete cu opere de profund mesaj, exprimat in imagini vii şi expresive, ferite de influenţele degradante ale curentelor decadente burgheze, care zgirie urechea. Concertele, cuprinzind lucrări mai vechi sau mai noi ale compozitorilor romini, vor reconfirma adevărul atit de Însemnat că muzica melodioasă, bogată in glnduri şi sentimente, găseşte un larg răsunet in inimile ascultătorilor, spre deosebire de lucrările tributare formatismului. In sfirşit, umpiind să fiie de spectacole şi aplaudind cu bucurie creaţiile vaioroase, publicul de oameni ai muncii va reaminti că este dornic de piese, opere, operete, filme, in care să se recunoască cu frămintăriie, cu idealurite, cu lupteie, greutăţiie şi biruinţeie sate. Făcind ultimele pregătiri in vederea viitoareior manifestări din cadru! săptăminii arteior plastice şi muzeeior, al săptăminii muzicii romineşti, al săptăminii cărţii, al săptăminii teatrului, precum şi a numeroaselor turnee, manifestări din şcoli, aşezăminte culturale etc.— instituţiile culturaie, sfaturile populare, organele Ministerului Culturii au datoria să asigure buna organizare, calitatea inaită a acestor manifestări, precum şi o intensă publicitate in jurul lor, spre a re da un cit mai larg caracter de masă. Să facem din „Luna culturii" o adevărată sărbătoare a culturii, a dezvoltării spirituale a poporului in regimul nostru democrat popular. La 3 decembrie se va deschide Expoziţia de artă populară a naţionalităţilor conlocuitoare Cu ocazia sărbătorii „Lunii culturii" şi a celei de-a 16-a aniversări a Republicii Populare Rontine, Muzeul de artă populară din Bucureşti va deschide la 3 decembrie o expoziţie de artă populară a naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră, în acest scop au fost rezervate nouă săui unde vor fi expuse peste iOOO obiecte din ceramică, lemn, ţesături etc. Pentru o prezentare cit mai complectă a obiectei gratit de variate şi de pitoreşti au fost făcute importante achiziţii de costume, podoabe, interioare ţărăneşti şi artere. Fiecare minoritate naţională de pe teritoriul ţării noastre va fi reprezentată ca expoziţie pe zone etnografice. PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! AMUL XXV)! Mr. 4076 Dumincă 1 decembrie 1957 4 PAG!M! — 20 BANI! in interiorul ziarulu). * Viata de partid. Alegeri in organizațiile de partid (pag. 2-a). * însemnăriN. Rădulescu — Lucrări de economie concretă mai multe și mai bune! (pag. 2-a). * Acad. C. Daicoviciu — 520 de ani de la răscoala iobagilor de la Bobilna (pag. 3-a). * A. Cernea, N. Piopeanu — Viermele care roade mărul occidental (pag. 3-a). Departamentul industriei iemnului şi-a îndeplinit pianul auua! iNPRIMELE SOLUNI au fost date peste p!an: 32.000 m. p. parchete * Mobilă în valoare de 22.000.000 lei * 27.000.000 cutii chibrituri etc. Lot 10 noiembrie a.r. Departamentul industriei iemnului şi-a realizat pianul producţiei probate pe întregut an. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din acest sector si-au indepiinit cu cinste angajantentele luate la inceputul anului de a indepiini pianul inainte de termeni Astfel in primeie id tuni aie anului 1 917, unităfiie Departantentului au dat peste pian 32.000 m.p. parchete, 1.730 m c. lemn de celufozd, 3.700 m c. cherestea de stejar, 3.000 m.c. idzi, 70.000 bucăți butoaie, 1.925 m.c placat, 74.253 m.p. panei, mobilă in valoare de 22.000.000 lei din care: 2.333 garnituri dormitoare, 7.637 garnituri bucătării, 234 garnituri camere studio, 7.000 bucăți scaune curbate și 27.000.000 curoi de chibrituri. REGIUNEA STAIN: 50 spaţiu Pină acum 50 de comune şi sate din regiunea Statin au fost complect cooperativizate. La Hălchiu, unde există o gospodărie agricolă colectivă milionară, au fost create în ultimul timp două întovărăşiri agricole, o cooperativă agricolă de producţie. Ultimele 42 de familii de țăran) muncitori din comună au intrat in gospodăria colectivă. Printre comunele complect cooperativizate în ultimul timp se numără Bod, Codiea, Agnita. Comuneie Cristian, Feldioara, Sînpetru, din raionul Codrea, se află de asemenea in pragul complecte cooperativizări. (Agerpres) La serele din Codrea se cultivă ceie mai felurite fiori de ornament, mult apreciate pentru frumuseţea lor. Acum a infiorit dclamenul. Ghiveceie cu fiori au şi început să fie expediate pe piaţă. In clişeu, Lucrătoarele Weidenbacher Frida şi Scheip Anenis îngrijesc cu muită atenţie fioriie care ie sunt încredinţate. (Foto : GH. ViNTiLA) ngă frămînta de mult gîndul să nu mă mai abat cindva pe la Cernăteşti, prin îndepărtatele meleaguri ale Craiovei, dar treburile şi starea sănătăţii mele mă sileau mereu să-mi amin plecarea. La aceasta mă gîndeam şi în acea liniştită amiază de august, cînd am intrat, proaspăt sosit la Călimăneşti, în cantina sanatoriului. Un murmur potolit şi stăruitor plutea în sala de mese, murmurul obişnuit din preajma prînzului. Lingă mine se aşezase un bărbat ca la 40 de ani. Ne-am privit o clipă şi ca să se risipească stinghereala dintre noi l-am întrebat: MIHAIL CIOBANU — Dumneata de unde eşti, tovarăşe ? — Din Craiova. Am tresărit. — Din Craiova ? Din Craiova sunt şi eu. Am făcut şcoala acolo. — Adică să vedeţi, nu chiar din Craiova, ci din regiune — îmi preciză el, şi adăugă, din Cernăteşti. — Asta-i bună!Şi eu tot din Cernăteşti sint. Ne-am strins miinile cu bucurie, l-am spus cum mă cheamă şi povestindu-ne crimpeie din viaţă ca să ne cunoaştem mai bine, l-am întrebat despre „dada mare" — soramea Ţinea — şi despre cine imi mai aminteam din sărăcimea îngrămădită pe Dealul Calului unde-mi trăisem copilăria pină la plecarea mea din Cernăteşti. — Dacă-mi vorbiţi de Dealul Calului — apoi se vede bine că n-aţi mai fost de mult pe acolo ! Multe s-au schimbat de atunci pe la noi. Cit despre Dealul Calului... spuse el, dar se opri o clipă ca să adauge apoi : Mai bine veniţi să vedeţi... Am sosit la Cernăteşti intr-un sfirşit de septembrie, spre seară, lăsînd in urmă — un tropot de cai şi zdruncin de căruţe — Răcarii şi Bratoştiţa, cu amintirea răscoalelor din 1907, Scăeştii cu Întovărăşirea înfiripată nu de mult, şi Rasnicul. Cind am intrat in Corniţa, ultimul sat înainte de Cernăteşti, nepotul meu l-a rugat pe proprietarul căruţei să lase caii la pas, ca să pot vedea conacul cu geamuri ai lui Piriianu, moşierul care la 1907 s-a bucurat de hatirul de a împuşca pe răsculaţi cu mina lui. Pe drumul scăldat in soarele ce înclina spre amurg, treceau sclrţiind care încărcate cu struguri. Am intrat apoi in Cernăteşti. TT^ic-pic, pic-pic, se auzeau de deg*^ parte bătăile înăbuşite ale morii pe care o ştiam de mic şi totul mi-era atît de drag şi de cunoscut de parcă nu părăsisem niciodată satul. Căutam cu greu să-mi stăpînesc bucuria şi clocotul amintirilor care mă năpădeau şi priveam cu uimire cit a crescut satul spre răsărit. Casele — muite acoperite cu tablă şi ţiglă — mi-au adus însă în minte colibele noastre de altă dată cu acoperişurile lor de şindrilă şi paie, casele sărăcimii satului, înghesuite pe Dealul Calului, la rindul lui, conacul boieresc mi-a amintit şi el de vorba moşierului Guţă Amărăscu : „Dacă vezi pe ţăran că fierbe două oale pe foc, răstoarnă una cu piciorul că altfel nu mai vine el să muncească la tine". Pe coama dealului din faţa casei lui Amărăscu, dincolo de Valea Dosului, se zărea drumul ce duce spre Sopot, in Poiana Iancului, unde s-a luptat oastea lui Mihai Viteazu cu turcii, iar în dreapta şoselei, chiar la poalele dealului, de unde începea fosta moşie a lui Iorgu Ţenovici, locul unde au fost doborîţi de gloanţele lui 1907 cei 19 „capi de revoluţie din comuna noastră", aşa cum se poate citi, la sfat, in hirtiile vremii. In mijlocul satului, la „Cernăteştii vechi", am recunoscut de îndată potecile : cea din stingă spre moară, — cea din dreapta, spre Dealul Calului. Lingă potecă, acolo unde era prăvălia cu „beuturi spirtoase" a lui Puţureanu, părtaş şi e! la represiunea din 1907, se află acum cooperativa satului, iar îngă ea, ca şi in trecut, vestita culă a boierilor Cernătescu — veche de 300 ani — cu ziduri groase şi cu deschizături pentru puşcaşi. Am trecut apoi prin faţa şcolii şi a clădirii fostei primării, am lăsat in urmă fintina din căpătui sa- iCont'nuare in pag. 11-a, coi. i—4) „A-nceput de ieri să cadă cite-un târg... (Foto: A4. CLOC) ÎN CONTUL ANULUI 1958 Colectivul întreprinderii „Encsel Mauriciu" din Tîrgu Mureș — fabrică construită în ani puteri populare — obține succese însemnate în întrecerea în cinstea celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române. Fabrica este dotată cu utilaj modern pentru confecţionarea de diferite utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. ................. . . . . . . . ieri, o telegramă venită la redacţie ne-a anunţat că fabrica şi-a indeplinit, de la data de 25 noiembrie a.c., sarcinile de plan pe întregul an. In prezent colectivul fabricii produce In contul anului 1958. In clişeu: Sala de maşini în care se confecționează benzi pentru carde. FESTIVITĂŢILE DE LA CLUJ prilejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoala iobagilor de la Bobîlna CLUJ. (Agerpres). La Cluj au început festivităţile prilejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoalele iobagilor romîni şi maghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o adunare festivă consacrată acestui eveniment. Au participat reprezentanţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, numeroşi oameni ai muncii romini şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat cu căldură sosirea în sală a membrilor delegaţiei C.C. al P.M.R. şi guvernului Republicii Populare Române, care participă la festivităţi. Tov. Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ianoş Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Invățămlntului şi Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Române, Ladislau Banyai, director general In Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, acad. Andrei Oţetea, au luat loc in prezidiu. In prezidiul adunării au luat loc de asemenea tovarăşii Csupor Ludovic, membru al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. al Regiunii Autonome Maghiare, Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Cluj al P.M.R., scriitorul Nagy István, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Kulcsár Francisc, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular regional Cluj, precum şi reprezentanţi ai comitetului orăşenesc P.M.R. Cluj, ai sfaturilor populare regional şi orăşenesc, reprezentanţi ai muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectualilor din regiune. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Petru Jurcă, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvintul tov. acad. Atanase Joja, care a adus adunării salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. Cuvîntarea acad. Atanase Joja Se împlinesc peste 500 de ani de la evenimentul memorabil cind ţăranii romini şi maghiari, infrăţindu-se prin jertfe de sînge in lupta împotriva exploatatorilor şi asupritorilor feudali şi clericali, au ridicat steagul glorios al răscoalei pentru demnitatea omenească, pentru libertate şi pentru o existenţă mai bună — a spus vorbitorul. Răscoala de la Bobîlna este unul dintre cele mai importante acte revoluţionare ale istoriei patriei noastre ; ea se încadrează in rîndul marilor mişcări ţărăneşti din Evul Mediu împotriva feudalismului, fiind prima manifestare de luptă revoluţionară organizată a ţărănimii impilate din ţara noastră. Răscoala de la Bobâlna a luminat ca un far conştiinţa ţărănimii române şi maghiare, a unit in aceeaşi luptă de clasă pentru aceleaşi obiective, pentru aceleaşi interese, hotăritoare in ultima analiză — interesele de clasă — pe ţăranii romini şi unguri; ea a apărut ca o prevestire minunată a unirii iar in decursul veacurilor ce au urmat împotriva exploatării şi împilării, mai ales ca o prevestire a măreţei unităţi a oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, in lupta pentru construcţia socialismului in patria noastră scumpă, Republica Populară Romină. Acest fapt este o strălucită confirmare a tezei marxist-leniniste potrivit căreia interesele de clasă sunt in ultimă analiză determinante, ele constituind motorul progresului istoric, al trecerii de la societatea de exploatare la orinduirea fără exploatare socială şi naţională — dind conţinut şi ţel mişcării istorice de la inferior la superior, de la preistorie la istorie. Aspiraţiile nobile ale răsculaţilor români şi unguri de la Bobîlna au fost realizate şi depăşite intr-o măsură la care ei nu puteau visa — în lupta comună dusă in zilele noastre de poporul romin şi de naţionalităţile conlocuitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin, pentru instaurarea Republicii Populare Romine şi pentru construirea socia(Continuare in pag. 1ii-a, col. 3-4) concursu! „SeSn^eM ' Pentm tei mai ban reportaj Pentru tea mai tmnă informape nt'artd „Sctfdeia" organizează trtfre 7—30 decembrie a.c. aa coacars peafra ce/e mai baae iajora,ajâ pt reportaje care că trtjăji^eze aspecte ate jajăptatrttcr regtaiatat ăe democrajte populară, ate actt&ității creatoare a aiaacttorttor, țăraattor ataacttort, tatetectaatttor, peatru făurirea vieții aot ta regiaatte, tatoaaetet satete patrtet, ta tatreprtaăertte taăastrtate și ta aattățfte soctattste ăta agrtcattară, ta tastttajttte cattarate, saattare etc. La concurs pot participa toţi corespondenţii voluntari şi cititorii ziarului Se vor lua In considerare numai acele Informa!! şi reportaje care se bazează pe o exactitate riguroasă şi pe o verificare temeinică a faptelor relatate. Vor fi acordate următoarele premii: rrppr?#/ * 2 premii In vaioare de 1500 Iei fiecare; * 5 premii II în vaioare de 1000 Iei fiecare; * 10 premii III in vaioare de 500 Iei fiecare; * 10 mențiuni in vaioare de 200 Iei fiecare; * 2 premii I în vaioare de 500 Iei fiecare; * 5 premii II în valoare de 300 Iei fiecare; * 10 premii III în vaioare de 150 Iei fiecare; * 10 menţiuni in valoare de 100 iei fiecare. Materialele se trimit pe adresa ziarului „Scinteia" Bucureşti ( Piaţa Scinteii nr. ), cu menţiunea „PENTRU CONCURS", pină la data de 30.XII. a. c. Fără a anticipa asupra rezultatului final al concursului, redacţia işi rezervă dreptul de a publica unele informaţii şi reportaje pe măsura primirii lor la ziar. Participanţii la concurs vor indica exact numele şi pronumele, adresa şi locul de muncă, profesiunea şi funcţia pe care o deţin.