Scînteia, ianuarie 1958 (Anul 27, nr. 4103-4127)
1958-01-03 / nr. 4103
'Oman al Comitetului Central al P.M.R. In noul an — noi succese In muncă! Ieri, sirenele fabricilor și uzinelor au chemat pe oamenii muncii să treacă pragul unui nou an de lucru. Un nou an — al treilea în cadrul cincinalului In curs — pe care poporul nostru îl începe plin de încredere și cu hotărîrea de a munci cu rodnicie pentru dezvoltarea pe mai departe a economiei şi culturii, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. In expunerea făcută de tovarăşul Chivu Stoica cu prilejul şedinţei festive a Marii Adunări Naţionale, după ce se face bilanţul înfăptuirilor primului deceniu de putere populară, este înfăţişată perspectiva victoriilor spre care se îndreaptă poporul nostru, perspectiva unui nou avînt al economiei şi culturii in anii noului deceniu în care a păşit Republica Populară Romină. In anul pe care l-am încheiat, ca urmare a muncii pline de abnegaţie a întregului popor muncitor pentru îndeplinirea sarcinilor puse de Congresul al ll-lea al partidului, s-au obţinut realizări importante în toate domeniile de activitate; planul anual al producţiei globale industriale a fost realizat — după date preliminate — in proporţie de 105 Vip; productivitatea muncii în industrie a crescut cu 7,5c/o, faţă de 44% cît fusese planificat, iar nivelul cîştigului muncitorilor — ca urmare a aplicării măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare — a crescut în trimestrul IV 1957 cu 16% faţă de acelaşi trimestru al anului 1956. In agricultură peste 1.300.000 familii de ţărani muncitori — convingîndu-se prin propria lor experienţă de rezultatele bune obţinute de marea majoritate a gospodăriilor colective, cooperativelor agricole de producţie şi întovărăşirilor — au păşit, pină în prezent, cu încredere pe drumul cooperativizării agriculturii. Astăzi sectorul socialist din agricultură deţine 48% din suprafaţa agricolă a ţării. Recoltele obţinute în acest an au fost bune la aproape toate culturile. Oglindind caracterul sănătos, constructiv, al finanţelor ţării noastre, bugetul de stat pe anul 1957 a fost realizat cu un eredent de 1,5 miliarde lei, faţă de 900 milioane lei cit fusese planificat. Îndeplinirea cu succes a planului anual, executarea excedentară a bugetului şi sporirea volumului mărfurilor pe piaţă, au asigurat şi asigură menţinerea unei circulaţii băneşti sănătoase. Bilanţul bogat încheiat in anul care a trecut este rodul strădaniilor neobosite, al muncii pline de abnegaţie şi patriotism depuse de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare, de intelectualitate, pentru valorificarea cît mai largă a imenselor posibilităţi şi resurse de care dispune economia noastră naţională , este rodul investiţiilor făcute de statul democrat-popular pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, culturii, în interesul ridicării nivelului de trai al maselor muncitoare de la oraşe şi sate. Acest bilanţ de realizări obţinute în construirea bazei materiale a socialismului ne permite să dezvoltăm în viitor intr-o măsură şi mai mare ramurile de producţie pentru care dispunem de bogate resurse materiale proprii. Aşa cum s-a arătat în expunerea tovarăşului Chivu Stoica acum a devenit posibilă şi necesară elaborarea unui plan de dezvoltare a economiei patriei noastre pe o perioadă de 15 ani ; elaborarea acestui plan de perspectivă va însemna un mare pas înainte în conducerea planificată a economiei şi în desăvîrşirea construcţiei socialiste. Partidul şi guvernul cheamă poporul muncitor să dobîndească noi succese In anul in care am păşit. In acest an resursele materiale şi băneşti vor fi concentrate in primul rînd pentru punerea in funcţiune, la termenele planificate, a unor uzine şi instalaţii industriale importante aflate în prezent în construcţie. Harta ţării se va îmbogăţi cu noi şi importante obiective industriale. Oţelăria nouă, blumingul şi marele laminor de la Hunedoara, uzina de celuloză din stuf din Deltă, uzinele de fibre şi fire sintetice, uzina de clor, sodă caustică şi produse clorurate din Moldova, uzine de îngrăşăminte fosfatice şi azotoase — care vor contribui la oeţinerea de sporuri de recoltă la hectar — uzina de cauciuc sintetic, rafinăriile de petrol şi instalaţii de cracare catalitică din Moldova, fabrici de industrializare superioară a lemnului, construcţia conductelor magistrale pentru transportul gazului metan ş.a., iată numai cîteva din aceste mari lucrări în curs de realizare pentru care au fost alocate însemnate fonduri materiale şi financiare. In domeniul ridicării nivelului de trai al populaţiei s-au făcut progrese însemnate cu atît mai evidente dacă ţinem seama de unde am pornit acum 10—12 ani; cu toate acestea, datorită stării înapoiate a economiei moştenite de la burghezie şi necesităţii de a face eforturi pentru a lichida aceasta Înapoiere precum şi datorită rămînerii in ----—■ E», urmă a agriculturii faţă de industria socialistă, au mai rămas multe de făcut în acest domeniu. Partidul arată că lichidarea greutăţilor care mai există că ritmul de ridicare a nivelului de trai depinde într-o măsură hotărîtoare de activitatea pe care oamenii muncii o depun pentru sporirea producţiei industriale şi agricole, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, pentru mărirea rentabilităţii întreprinderilor, îndeplinirea cu succes a planului pe anul în care am păşit pune în faţa oamenilor muncii, a ministerelor, departamentelor şi direcţiior generale sarcini deosebit de importante pe linia îmbunătăţirii mai departe a activităţii de producţie şi gospodărire a întreprinderilor şi organizaţiilor economice. Acum la început de an, punerea în dezbaterea colectivelor de muncă din întreprinderi, S.M.T.-uri, G.A.S.-uri a sarcinilor de plan pe anul 1958 şi întocmirea planurilor de măsuri tehnicoorganizatorice, constituie un bun prilej de a dezbate larg şi a analiza problemele producţiei, un prilej de afirmare a iniţiativei şi spiritului gospodăresc al muncitorilor şi tehnicienilor, de atragerea maselor muncitoare la organizarea şi conducerea producţiei. In cadrul planurilor de măsuri tehnico-organizatorice ale ministerelor, departamentelor şi ale întreprinderilor este necesar să fie înscrise la loc de frunte prevederi menite să asigure in primul rînd creşterea simţitoare a productivităţii muncii — cale principală de sporire a volumului de produse şi de creştere a cîştigurilor muncitorilor. Elaborarea celor mai potrivite măsuri — în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei ramuri şi întreprinderi — pentru folosirea cît mai raţională a spaţiilor de producţie, îmbunătăţirea muncii în domeniul aprovizionării tehnico-materiale a întreprinderilor, în scopul înlăturării gîtuirilor în producţie şi a muncii în asalt, munca sistematică pentru extinderea metodelor şi a experienţei înaintate — sunt obiective care trebuie să stea în permanenţă in atenţia conducerilor de întreprinderi, a organizaţiilor de partid şi sindicale, a tuturor colectivelor de muncă. Aşa cum reiese din bugetul aprobat recent de Marea Adunare Naţională, pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs, statul democrat-popular investeşte sume importante. Peste 12.500.000. 000 lei va cheltui statul în acest an pentru dezvoltarea industriei ; pentru agricultură se prevăd fonduri în valoare de 5.300.000.000 lei iar pentru diferite acţiuni cu caracter socialcultural — invăţămînt şi cultură, sănătate şi prevederi sociale — peste 11.290.000. 000 lei. Or, toate aceste fonduri însemnate nu pică din cer, majoritatea lor — peste 90*/6 din totalul veniturilor — se realizează in sectorul socialist al economiei. Depinde deci de activitatea oamenilor muncii din acest sector, stă în puterea lor să contribuie la realizarea cu succes a acestor fonduri, desfăşurînd cu iniţiativă şi perseverenţă, la fiecare loc de muncă, lupta pentru reducerea sistematică a preţului de cost, pentru cheltuirea fiecărui leu cu spirit de economie şi cu maximum de eficacitate. Lupta pentru economii şi reducerea preţului de cost nu trebuie dusă în general; atenţia muncitorilor şi tehnicienilor trebuie îndreptată spre utilizarea raţională a materiilor prime şi a materialelor, economisirea combustibilului, a energiei electrice, spre înlăturarea rebuturilor şi micşorarea procentului de deşeuri, evitarea locaţiilor şi penalizărilor etc. Pentru satisfacerea mai deplină a cerinţelor consumatorilor este nevoie ca în fiecare întreprindere să fie intensificată lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor Trebuie să se desfăşoare o largă muncă de educare pentru a întări spiritul de răspundere în muncă al fiecărui muncitor şi tehnician, se cere îmbunătăţit controlul tehnic calitativ în toate fazele producţiei, în aşa fel încît industria noastră socialistă să poată satisface în măsură tot mai mare cerinţele şi exigenţele sporite ale populaţiei. Ridicarea nivelului de trai al populaţiei depinde într-o măsură însemnată de realizările ce vor fi obţinute în creşterea producţiei agricole. In acest an — aşa cum reiese din prevederile bugetului — statul concentrează fonduri însemnate pentru dezvoltarea agriculturii. Este nevoie ca aceste eforturi să fie susţinute de ţărănimea muncitoare, de colectivişti şi întovă■ăşiţi, de lucrătorii din cadrul S.M.T.urilor şi G.A.S.-urilor printr-o muncă spornică pentru creşterea producţiei agricole-marfă şi în primul ■înd a producţiei-marfă provenită din sectorul socialist ? a agriculturii ; este necesar pentru aceasa să se dea o mare atenţie întăririi xonomico-organizatorice a tuturor (Continuare în pag. IlI-a, col. 2—4) COMUNICAT despre starea sănătăţii tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Mării Adunări Naţionale In urma intervenţiei chirurgicale făcute în ziua de 17 noiembrie 1957, s-a produs o ameliorare subiectivă, boala continuînd să evolueze. In ultimele zile a apărut o înrăutăţire a stării generale şi locale pentru care se aplică tratamentul adecvat. Acad. prof. dr. N. G. Lupu ; Prof. dr. C. Iliescu ; Prof. dr. I. Făgărăşanu; Prof. dr. T. Burghele; Prof. dr. T. Spirchez ; Dr. E. Kahana ; Dr. D. Popescu. Bucureşti, 1 ianuarie 1958. ÎN INTERIORUL ZIARULUI • Viaţa de partid: C. Mantu, I. Piguloiu — Conducerea competentă asigură succesul, (pag. 2-a). • M. Corcaci — Cu mijloace mai puţine se poate transporta mai mult, (pag. 2-a). • Corespondenţii voluntari ne informează, (pag. 2-a). • Noaptea urărilor, (pag. 3-a). • Existenţa imperialismului este incompatibilă cu noua eră pe care o trăieşte lumea - Declaraţia adoptată la Conferinţa de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii, (pag. 4-a). • La capătul unui an de victorii — de FI. Şelmaru (pag. 4-a). DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru stabilirea datei alegerii deputaţilor în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne decretează : ART. UNIC. Data alegerii deputaţilor în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale DR. PETRU GROZA București, la 2 ianuarie 1958 nr. 1 Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE STOICA început bun, muncă spornică — Veşti de la corespondenţii „Scînteii“ — Prima zi de muncă la început de an, orice s-ar spune, nu este chiar o zi obişnuită. Cu ea începi, de fapt, în activitatea ta, un an nou. Cu ea inaugurezi succesele ce vor veni. Atunci cum s-ar putea să nu faci din această zi un model pentru cele ce vor urma 7 ! Aşa a gîndit şi aşa a făcut şi frezorul Ion Mitrea din secţia mecanică uşoară a uzinelor „23 August" din Capitală. El a inaugurat anul cu bine . Nu numai că a îndeplinit, dar a şi depăşit norma în prima zi de muncă din anul 1958. Calendarul lor Atelierele centrale pentru reparaţiile utilajului minier din Baia Mare. Aci sunt mulţi muncitori, de care te apropii cu deosebit respect. De ce ? Iată, de pildă, strungarul Arpad Decsei a sărit peste ani fără să mai ţină cont de revelioane : şi-a terminat planul de producţie al primei zile din... 1966 , bobinatorul Adalbert Rozenbaum a ajuns cu depănatul sîrmei pentru motoarele electrice în 1968. Straşnici oameni pe aici ! Nu ţin socoteala de calendare cînd e vorba de muncă. — Iată — spune inginerul şef Florian Băgăluţ — datorită hărniciei muncitorilor noştri dăm azi producție pentru ziua de 2 martie 1958. Primul „şuit“ al anului Din pîntecul minei, locomotiva trage din greu „plinul“ la lumina zilei. Au muncit cu avînt minerii din Săsar în această primă zi de lucru a anului 1958. „Să călcăm cu dreptul din primul şut" — aşa spun el la fiecare început de an. Maistrul Toader Săcăluş le-a ţinut chiar un mic „discurs“ ortacilor săi. „Măi feciori, să începem anul nou cu depăşiri de plan. Şi să ne meargă tot anul aşa. Depăşirea de plan e bună şi pentru noi şi pentru ţara toată“. Telefonul anunţă ieşirea trenului cu oamenii din primul schimb. La gura minei se întîlnesc cu cei dintr-al doilea. Pe platoul cuptoarelor Cel de-al doilea semnal al orologiului se stinsese înghiţit de vreme. Hotarul dintre cei doi ani era trecut. Feţele oţelarilor — arămii, iluminate de incandescenţa cuptoarelor, exprimau odată cu bucuria noului an aceeaşi hotărîre : „Patriei mai mult metal“. Pretutindeni pe platourile cuptoarelor de la „Oţelul Roşu“, oţelarii îşi strîngeau mîinile, se îmbrăţişau. Apoi au primit felicitările tovarăşilor Tănase Moldoveanu, prim secretar al comitetului de partid al uzinei, şi ale ing. Otto Takacs din partea conducerii între-, prinderii. La sfîrşitul primei zile de lucru din noul an, cei dinţii care şi-au înscris numele în rîndurile fruntaşilor au fost Ştefan Tomaştek, Gaşpar Ion II şi Gheorghe Vasiloaie cu schimburile lor care au reuşit să dea peste planul zilei cu 10% mai mult oţel. — Noroc bun, la mulţi ani ! Cît aţi făcut ! — Să facem socoteala. Maiştrii şi inginerul şef socotesc. S-au înregistrat 15 tone minereu peste plan. Ţesături peste plan Prima zi de muncă din anul nou a început la fabrica ,Ţesătura" din Iaşi în mod obişnuit. La sunetul sirenei, muncitorii din schimbul de dimineaţă s-au prezentat la lucru fără ca să lipsească vreunul. La sfîrşitul primului schimb, în sectorul filatură s-au produs cu 2,5% mai multe fire de bumbac, iar în sectorul ţesătorie s-au produs cu 600 m.p. ţesături peste planul stabilit. In fruntea întrecerii sunt şi de astădată muncitorii din brigada de la ringuri, condusă de Hoştină Paraschiva, care au realizat în această zi cea mai mare producţie. Printre sondori 1 ianuarie 1958. După ce au ciocnit pahare cu vin şi şi-au urat la mulţi ani, sondorii de la întreprinderea de foraj Ţicleni din regiunea Craiova au pornit pe văi şi au urcat pante de dealuri îndreptîndu-se spre sonde. Se forează din plin. Sondorii sînt hotărîţi ca încă din prima zi să obţină succese în muncă. Brigada condusă de tov. Chiţu Vasile a forat în această zi peste prevederile planului 26 metri, brigada lui Moraru Ion 13 metri etc. Intr-o fabrică fruntaşă Muncitorii fabricii de ciment „Congresul al XIX-lea“ din Bicaz au produs în anul 1957 mai mult cu 130.152 tone klinker şi 182.200 tone ciment faţă de anul 1956. Productivitatea muncii a crescut cu 15% faţă de plan, iar preţul de cost a fost cu mult redus. Iată de ce fabrica deţine steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. In prima zi de lucru a anului 1958, muncitorii morali conduşi de Năstase Rafail şi Ion Timofte au şi realizat 180 tone ciment şi 405 tone pastă peste sarcinile de plan. Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despărţim de anul 1957, încheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere şi in acelaşi timp bilanţul unui deceniu de la înscăunarea Republicii Populare Române. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entuziasmaţi de rezultatele obţinute pină în prezent, înfăptuiesc cu adincă încredere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformînd ţara intr-un uriaş şantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului Republicii Populare Romíne, dezvoltînd economia naţională şi îmbogăţind zi de zi cu noi valori patrimoniul nostru cultural, intrăm in primul an al celui de-al doilea deceniu al republicii noastre, intr-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, în viitorul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin muncă spornică poporul român. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări înainte alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi vom adinei tot mai mult frăţeasca colaborare şi prietenie dintre poporul român şi minorităţile naţionale din patria noastră comună. Sintem siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborind şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta inainte pe drumul socialismului industria şi agricultura ţării noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bunei sale stări. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă, izvorite din dragostea pentru popor şi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor şi la întărirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Sîntem convinşi că ţările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şi în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii intre toate ţările, permiteţi-mi ca in această noapte a Anului Nou să vă adresez tradiţionala urare romînească : „La mulţi ani!" PREGĂTIRI PENTRU CONSTRUIREA MARII MAGISTRALE ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). — De cîtva timp, în preajma bogatelor cîmpuri de gaz metan, sute de constructori, aparţinînd întreprinderii I.M.C.M. (întreprinderea de montaje conducte magistrale) din Oraşul Stalin, fac pregătiri în vederea începerii construcţiei magistralei de est, cea mai mare magistrală de gaz metan din ţara noastră, încă din primele zile ale acestui an constructorii vor lucra în trei puncte la marea conductă. Până la jumătatea anului, pe un traseu de 200 km., se vor mai deschide încă 6 şantiere. Magistrala de est — prevăzută în directivele celui de-al 2-lea plan cincinal — va avea o grosime de 28 ţoli (față de 20 ţoli cît are în prezent cea mai mare magistrală). Lungimea magistrale va fi de 750 km., adică cu 250—300 km. mai lungă decit magistrala de vest. Ea va aproviziona cu gaze marile oraşe şi centrele industriale din Moldova. Marea majoritate a lucrărilor noii conducte vor fi executate mecanizat. Maşini speciale vor săpa, vor lansa ţevile în şanţ şi vor astupa şanţurile. De asemenea vor fi mecanizate şi lucrările de sudare şi curăţire a ţevilor. Constructorii I. M. C. M. sunt hotărîţi să îndeplinească cu cinste această sarcină şi să termine lucrările intr-un timp mai scurt decît cel prevăzut. Pînâ la 15 ianuarie va lua fiinţă O Direcţie generala a construcţiilor pe întreaga Capitala Zilele acestea, pină la 15 ianuarie, va lua fiinţă pe lingă Sfatul popular al Capitalei o Direcţie generală a construcţiilor. Odată cu înfiinţarea acestei Direcţii, toate construcţiile de locuinţe şi social-culturale din cuprinsul oraşului Bucureşti, atît în ceea ce priveşte proiectarea cît şi construcţia acestora, vor fi coordonate de un singur organism aflat in subordonarea directă a Sfatului popular al oraşului Bucureşti. Avînd în vedere numeroasele avantaje în ceea ce priveşte asigurarea forţelor de muncă, aprovizionarea directă, folosirea mai raţională a utilajelor şi mijloacelor de transport etc., avantaje ce decurg din organizarea unui for unic de conducere, ritmul şi calitatea construcţiilor se vor îmbunătăţi simţitor în 1958. Revelion cu siderurgiştii Am primit o telegramă : „Comitetul de întreprindere şi conducerea Combinatului siderurgic Hunedoara vă invită a lua parte la revelionul organizat în sala cantinei grupului şcolar“. N-am mai stat pe gînduri. Mi-am luat un bloc notes nou la mine, m-am urcat în ghezăş şi iată-mă la Hunedoara intre siderurgiştii mei. Pină la miezul nopţii mai e puţin. Sala cantinei e neincăpătoare. Peste 600 de siderurgişti au venit aici să-şi petreacă revelionul. Tare aş vrea să cunosc gindurile acestor oameni, ce-şi doresc ei, ce vor să realizeze in noul an. Să le iau interviuri, ii iert. Au venit să petreacă. Totuşi pe directorul general Catană nu-l pot ierta. Deci după el. Credeţi că pot pune mina pe director ? Toţi trag de el, toţi vor să ciocnească un pahar cu directorul lor. Gazetar îi trebuie lui acum ? Dar de mine nu scapă. — Tovarăşe director general, un interviu. Ce doriţi să realizaţi in 1958 ? — Nu pot să realizez nimic fără ei (îmi arată salariale lor interviuri. A ciocnit un pahar cu mine şi mi-a urat la mulţi ani, la interviuri la 600 de oameni! Evrica ! Am găsit. O să ies foarte uşor din încurcătură. Bloc notesul meu e gol golaş. Ataşez un creion la el şi-l trimit din om in om. Ii spun primului : — Scrie ce-ţi doreşti pentru 1958 şi trimite-l mai departe. Urmăresc bloc notesul. E la Stanciu Aurel. A trecut la deputatul László Adalbert. Acum scrie topitorul Birlea Traian, jurnalistul Sireteanu. Bota Elena, de la cocserie... 57 mai are puţin de trăit. Peste citeva minute devine răposat. Se naşte 58. Îmi umplu paharul. Acelaşi lucru il fac toţi. Nu ştiu de ce dar am impresia că toţi invitaţii, toţi siderurgiştii ăştia sunt nişte sportivi. Nişte sportivi care aşteaptă semna- I Iul start. Aşteaptă semnalul să por- I NICUŢA TANASE nească la întrecere. Intr-o cursă lungă. Mai lungă decit maratonul. O cursă care durează un an, cînd arbitrul 59 va da iar startul. S-au stins luminile. Sint lingă fereastră. Aud mulţi ani trăiască, pupături, cîntece, urări. Privesc spre uzină. In Hunedoara nu s-au stins toate luminile. Se văd limbi de foc. Furnalele, O.S.M.-urile lucrează. Ciocnesc cu directorul general in cinstea lor, în cinstea celor care au pornit la întrecere cu 8 ore mai devreme decît noi. O să-i ajungem din urmă ! Bloc notesul meu a ajuns la capătul mesei. Îl iau. Sunt sute de dorinţi, de angajamente în acest carnet de reporter, îl răsfoiesc. „Stanciu Aurel, prim topitor la cuptorul 4, decorat cu Ordinul Muncii, în 1958 vreau să lucrez cu ortacii mei la cel mai mare cuptor din ţară la oţelăria nouă. Vreau să dau un oţel bun şi ieftin“. O dorinţă realizabilă. In 58 oţelăria nouă va intra in funcţiune. „Graefenstein Daniel, atlet, aruncător ciocan. In 1958 vreau să obţin norma de maistru al sportului, adică 59 metri la ciocan. Pentru aceasta am început pregătirile". , „Moisin Constantin, maistru fur(Continuare in pag. 3-a, col. 1—2) Fabrica de cărămidă din Roman construită de cîţiva ani •— produce circa 50 milioane cărămizi anual. De asemenea, ea produce anual 3 milioane de ţigle de argilă şi ciment. In clişeu: clădirea fabricii La Palatul Pionierilor Cîte 1000 de copii vor participa zilnic la serbările Pomului de iarnă Palatul pionierilor s-a gătit de sărbătoare. Moş Gerilă şi tradiţionalul pom de iarnă vor intimpina încă de la intrare pe pionierii şi şcolarii din Bucureşti care vor sărbători in acest an cel de-al şaptelea Pom de iarnă in palatul lor. Începind de mîine şi pină la 12 ianuarie, vor fi prezentate in fiecare dimineaţă filme pentru copii. In fiecare după-amiază vor avea loc scenete interpretate de copiii de la cercul de teatru de la palat, cu concursul Silviei Chicoş, Marianei Oprescu și Zizi Bărbulescu. Spectacolele vor fi urmate de carnavale ale pionierilor, in cadrul cărora vor fi prezentate numere de circ, se vor organiza extemporale de carnaval, concursuri, jocuri distractive. La serbările Pomului de iarnă de la Palatul pionierilor vor participa zilnic peste 1000 de copii din Capitală.