Scînteia, ianuarie 1958 (Anul 27, nr. 4103-4127)

1958-01-03 / nr. 4103

« / NOAPTEA Ornicele din vechile turnuri cu bătut de 12 ori. Crainicul de la ra­dio a anunţat cu vocea abia reţinută că... anul vechi s-a sfîrşit (uitînd să spună obişnuitul: „Noapte bună !“). Pe tot cuprinsul ţării oamenii au ri­dicat paharele cu vin închinînd urări de an nou. Pretutindeni sărbătoare, veselie. Să fii fericitul care, ca-n cunoscuta poveste, să colinzi în zbor peste sate şi oraşe şi să priveşti prin toate acoperişurile ce se întîmplă în noaptea aceasta — iată o dorinţă pe care oricine şi-ar dori-o îndepli­nită. Păcat însă că aceasta nu este decit un vis fantastic. De-a lungul şi de-a latul ţării în noaptea Anului Nou! De la Con­stanţa pînă la Baia Mare, din Su­ceava la Timişoara! Multe ar fi fost de aflat. Cîteva însă, deşi cu întîr­­ziere, au ajuns şi pînă la noi. De oriunde s-au aflat, ca participanţi la această sărbătoare, cînd s-a făcut bilanţul unui an de succese şi un al­tul a primit urări de muncă sporni­că, colaboratorii noştri au pus mina pe telefon şi ne-au transmis veşti şi, evident, urări. La uzinele 23 August din Bucu­reşti sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni, împreună cu familiile lor şi-au petrecut revelionul în incinta fabricii. Veselia a ţinut pînă-n zori. A fost o noapte ca-n basm, spune cazangiul Ion C. Gheorghe. J­­eşiţa, cetatea oţelului, trimite­a feeric în noapte văpaia şarje­­­­­lor. Un schimb a rămas la posturi lingă cuptoare. Ceilalţi... în splendida sală a Casei de Cultură s-au adunat peste 800 de si­­derurgişti. Nu mai au feţe grave, concentrate ca pe platourile de tur­nare. Ca şi acolo, au în gesturi acel „aer" demn de stăpîn, devenit atît de firesc. E plăcut să-i vezi pe ace­şti oţelari, jurnalişti, lăcătuşi, nu costume negre de recepţie, dansînd. E plăcut să asculţi urările „La mulţi ani!“ în trei graiuri — român, maghiar, german, să-i vezi, toa­­stînd pentru un an rodnic în suc­cese şi bucurii, pentru pace.­­Au dat anul trecut 20.000 tone oţel şi 10.000 tone laminate peste plan ? Au reali­zat 20.000.000 lei economii ? Da, au dat, au realizat. Anul acesta se prind să dobîndească succese şi mai mari!). C­ine nu se bucură de un dar pri­mit de anul nou ? Ei bine, cum puteau fi altfel decît entuzias­­m­aţi tinerii din fabrica de hîrtie „Steaua Roşie“ din Bacău cărora le-a fost făcut un dar aparte: un cămin nou, înzestrat cu o frumoasă sală de festivităţi! Şi ce era mai nimerit decît să sărbătorească re­velionul în „casă nouă“ ? Aşa au şi făcut. La petrecere au venit însă, cum se cuvenea, şi tinerii şi vîrstni­­cii. Cu toţii au ciocnit paharele pli­ne cu vin spumos de Răcăciuni. O echipă de urători, în sunetele clo­poţeilor şi buhaiului, au „zis“ un pluguşor de toată frumuseţea. Apoi s-au încins îndrăcit horele pînă în zori. L­a fostul conac al lui Pamfil J . Şeicaru (va suspina cu amă­­răciune auzind aceasta bătrî­­nul transfug din Spania!) e întinsă o bogată masă boierească. Numai că de data asta dintre cei invitaţi la masă — nici unul nu-i boier. Sînt lucrătorii din gospodăria de stat Ciorogîrla care întîmpină noul an cu urarea ca griul să crească „cu spicul cu­ vrabia“ (mai bun decît cel din vara trecută cînd au scos — simplă coincidență cu anul! — 1957 kg. la hectar). Peste 2.000 kg.! Cînd spune aceasta tractoristul Alexan­dru Şandor, fiţi siguri că o să fie aşa, şi nu altfel! Din aula Casei Universitarilor­­ din Cluj e veselie mare. Cîteva sute de studenţi, asistenţi, lec­tori, profesori sărbătoresc împreună sosirea noului an. Dar cuvîntul împreună mai are aici şi alt înţeles : împreună — studenţii romîni şi ma­ghiari ai facultăţilor de filologie­­istorie de la universităţile „Victor Babeş“ şi „Bolyai“. Cei de la „Babeş“ sînt gazde, cei de la „Bolyai“ — in­vitaţi. (Amintind aceasta trebuie să menţionăm că şi la universitatea ma­ghiară s-a sărbătorit anul nou tot împreună , studenţii maghiari de la facultatea de ştiinţe juridice sunt gazde pentru viitori jurişti de la uni­versitatea romînă). Toasturi în două graiuri pentru prietenie şi succese la învăţătură. Şi în fiecare cuvînt — recunoştinţă pentru făuritorul aces­tei minunate ambianţe — Partidul Muncitoresc Român. P­etroliştii ştiu să şi muncească bine, dar să şi petreacă. La clubul schelei Boldeşti s-au strîns în jurul meselor încărcate cu tot felul de bunătăţi şi cu... butelci pline ochi cu vin — sondori, briga­dieri, ingineri. Sosirea anului nou e un eveniment care se cere cinstit cum se cuvine. De vechiul an petro­liştii din Boldeşti s-au despărţit fără părere de râu, ba chiar l-au încheiat cu o bucurie. In ajun făcîndu-se bi­lanţul întrecerii, pentru succesele obţinute (8.800 tone ţiţei peste plan) li s-au împărţit premii din fondul întreprinderii în valoare de 81.000 lei. Ştefan Gherghineanu cu oame­nii din brigada sa — ca fruntaşi pe tot trestul 3 — au primit 10.000 lei premiu... Vzioara îi „zice" sprinten, acordeo- 1o­nul îşi umflă burduful mai să plesnească. în casa încăpătoa­re a lui Vasile Paul din Palatul Mare petrec cu belşug de bucate şi vin pe masă 25 de colectivişti. Cu chiote şi urări întîmpină noul an alte 15 familii de colectivişti adunaţi acasă la Petre Stoian. Răsună satul de cîntece şi urări de veselie. ...„Crească holde pîrguite ! Pe ogoa­rele unite ! Mai multe şi mail cu spor / De sub brazda de tractor“... Urare nouă de belşug şi fericire pentru toate ogoarele fără haturi ale ţărănimii colectiviste din Dobrogea. Cîteva crîmpeie, scurte secvenţe din filmul care s-a desfăşurat în noaptea de anul nou de la un capăt la celălalt al ţării. Cu cîntece şi ve­selie, cu speranţe şi gînduri înari­pate de Viitor oamenii au păşit cu încredere pragul noului an şi, odată cu el, într-un nou deceniu al Repu­blicii. URĂRILOR Turişti romîni de Anul Nou la Odesa în cursul zilei de ieri s-au îna­poiat în ţară cei circa 400 turişti ro­mîni care au făcut o croazieră de trei zile cu motonava Transilvania la Odesa. După o minunată plimbare pe Marea Neagră, turiştii romîni au vizitat în cursul zilei de 31 decem­brie oraşul. Anul Nou l-au întîmpi­­nat la restaurantul „Krasnaia“ unde au petrecut revelionul împreună cu numeroşi cetăţeni sovietici. REVELION DI SIDERHRUICHI (Urmare din pag. I-a­­nalist. In 1957 am devenit candidat de partid. în 1958 vreau să intru în rîndurile membrilor de partid. Vreau să port cu cinste carnetul roșu“. „Sîrbu Dan, half dreapta, echipa­­tEnergia­ Hunedoara, divizia B. Do­rim să cîştigăm campionatul. E foar­te greu. Dar cine se pregăteşte mai bine cîştigă. Noi vrem să cîştigăm“. „Doroftei Gheorghe, tehnician la controlul tehnic calitativ şi actor la teatrul de amatori al siderurgiştilor. Doresc înfiinţarea unui teatru de stat la Hunedoara în care vreau să intru ca actor“. „Zăvălaş Vasile, laminator. Să văd un meci de fotbal într-un stadion nou. Vreau ca la vară să fac baie într-un ștrand din Hunedoara“. „Bogdan Petre, secretar al comite­tului de partid. Pentru noi, siderur­­giştii, 1958 să aibă numai 11 luni. In noiembrie să ciocnim un pahar şi să ne felicităm pentru îndeplinirea pla­nului". O semnătură indescifrabilă. „Vreau să mă mărit in 1958. Deci mai multe apartamente“. „Un cititor. Vreau să citesc mai multe cărţi despre Hunedoara“. Dragi cititori, bloc notesul are 150 de file. E scris tot. Eu trebuie să transmit telefonic 2 pagini. Cunoaş­teţi figura cu secretarii de redacţie. Vă promit însă că la anul am să fac revelionul tot la Hunedoara. Atunci am să fac bilanţul. Dar prin inter­mediul acestui ziar am să vă aduc la cunoştinţă şi in decursul anului realizările siderurgiştilor. O să am cam mult de scris. Dar dacă am promis mă voi ține de cu­vînt. In curînd Tramvaiele 13 şi 14 vor circula de-a lungul Dîmboviţei Lucrările de amenajare a noii linii de tramvai, paralel cu cheiul Dîm­­boviţei, între podul Izvor şi uzinele „Semănătoarea”, se desfăşoară cu intensitate. După cum ne informea­ză I.T.B. stadiul lucrărilor între Izvor şi Cotroceni a intrat în faza finală, fiind executate în proporţie de 80 la sută. Astfel, în prima parte a lunii februarie tramvaiele 13 şi 14 vor circula pe noul traseu, de-a lungul Dîmboviţei pînă la podul Co­troceni. Mai tîrziu, după terminarea celor două poduri, linia va deservi circulația până la uzinele „Semănă­toarea*“. TELEGRAMĂ Tovarăşul dr. PETRU GROZA, preşedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Popula­re Române, a adresat tovarăşului ISTVÁN DOBI,­­i preşedintele Consi­liului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare, următoarea tele­gramă : Cu prilejul celei de a 60-a aniver­sări a zilei dv. de naştere permiteţi-mi ca în numele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Populare Române şi al meu personal să vă transmit cele mai calde felicitări prie­teneşti. Vă urez multă sănătate, viaţă lun­gă şi succese tot mai mari în acti­vitatea rodnică pe care o desfăşuraţi pentru progresul şi infiorirea Republi­cii Populare Ungare. Ce lucrări edilitare se pregătesc anul acesta în Capitală Convorbire cu tov. ing. A. Vlădoiu, preşedintele Sfatului popular al oraşului Bucureşti Un reporter al ziarului nostru a reuşit să-l „prindă“ pe preşedintele Sfatului popular al Capitalei în pri­mele ore de muncă ale noului an. Discuţia s-a purtat îndeosebi pe mar­ginea principalelor acţiuni pe care Sfatul popular al Capitalei intenţio­nează să le desfăşoare în anul 1958. — Pentru anul acesta avem un plan bogat de acţiuni pe care sperăm, să-l realizăm şi chiar să-l depăşim cu spri­jinul cetăţenilor din oraşul nostru, ne-a declarat tov. Vlădoiu. Ca să vă înşir însă tot ce intenţionăm să facem ar în­semna să ne prindă noaptea aici. De aceea, voi relata doar cîteva din obiectivele ce ne am propus, fără a te prezenta însă în ordinea in care ur­mează a fi realizate. Notaţi deci, vă rog. In continuarea acţiunii de construcţii de locuinţe, vor fi începute in anul a­­cesta încă 3.000 de apartamente, dintre care 1.800 în blocuri ce vor fi ridicate pe arterele principale ale oraşului. Şi pentru că tot suntem­ la capitolul con­strucţii, trebuie să arăt că anul acesta intenţionăm să amenajăm o mare fabri­că de gheaţă şi un încăpător siloz pen­tru fructe şi zarzavaturi. De asemenea, vor fi construite două noi şcoli medii în cartierele Floreasca şi Mihai Bravu, în preajma blocurilor muncitoreşti. Tot în 1958 urmează să fie terminate şi date în folosinţă cele 8 case raionale de cultură pentru tineret. Pentru îmbunătăţirea transportului în comun, parcul de troleibuse va creş­te cu încă 50, numărul tramvaielor va spori cu încă 100 de vagoane, iar taxi­metrelor existente li se vor adăuga incă 100. Desigur că în planurile noastre mai figurează şi alte măsuri care să îmbu­nătăţească transportul bucureştenilor, cum ar fi repararea parcului existent de autobuse, noi linii de tramvai etc. Industria noastră locală a reuşit să dea multe produse de larg consum, a­­preciate de cumpărători. In 1958 între­prinderile industriei locale vor produce cu 24 la sută mai multe produse ca anul trecut. In vederea îmbunătăţirii aprovizio­nării Bucureştiului cu apă potabilă, studiem începerea lucrărilor la cel de al treilea canal de aducţiune de la Ar­­cada, care va putea asigura Bucureştiu­­lui zilnic încă circa 109.000 m.c. apă. Proiectele noastre mai prevăd şi re­facerea, modernizarea şi pavarea unor străzi insumind o suprafaţă de circa un milion metri pătraţi. La aceasta mai trebuie adăugată continuarea electrifi­cării unor cartiere mărginaşe şi extinde­rea iluminatului fluorescent pe princi­palele artere ale oraşului. Aş mai putea să vă spun cite ceva în legătură cu extinderea reţelei comer­ciale, o serie de măsuri în ce priveşte o mai bună aprovizionare a Capitalei, amenajarea unor parcuri, planul de sis­tematizare a oraşului — ne-a spus to­varăşul Vlădoiu —, însă ceasul imi arată că mă aşteaptă nişte tovarăşi depu­taţi. L-am părăsit pe tov. preşedinte, v.rîndu-i, în numele bucureştenilor, succes in realizarea tuturor sarci­nilor. L. S. FILARMONICA DE STAT A PLECAT ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ Joi dimineaţa, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit din R. P. Română, a părăsit Capitala pie­rind în turneu în Uniunea Sovietică. Sub conducerea dirijorilor George Georgescu, artist al poporului din R. P. Romînă, şi Mircea Basarab, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ va da concerte în oraşele Kişinâu, Kiev, Moscova şi Leningrad. In programul concertelor figurează lucrări din re­pertoriul muzicii universale, sovie­tice şi romîneşt­i. (Agerpres) I­NFORM­AŢII ■ la invitaţia Societăţii de ştiinţe matematice şi fizice din R. P. Română a sosit în Capitală acad. prof. S. L. Sobolev, şeful catedrei de analiză nu­merică a Universităţii din Moscova, care va ţine o serie de conferinţe de specialitate în ţara noastră. Joi după amiază la orele 18, acad. prof. S. L. Sobolev a ţinut prima con­ferinţă în amfiteatrul „Spiru Heret“ al Facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii C. I. Partion despre : „A­­plicaţii noi ale analizei funcţionale la teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale“. ■ La tragerea de amortizare a asi­gurărilor de viaţă A.D.A.S. pe luna de­cembrie 1957 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : F.R.E. ; R.I.J. ; I.P.S., ; A.V.T. ; Y.C.L. ; A.D.T. ; R.C.R. ; I.U.R. I PROF DR. SIMION IAGNOV La 1 ianuarie a încetat din viaţă profesorul Simion Iagnov, membru corespondent al Academiei R. P. Ro­mâne, titular al catedrei de clinică medicală de la spitalul „I. C. Frimu“ a Institutului medico-farmaceutic din Bucureşti. Prof. Simion Iagnov s-a născut în anul 1893 la Bucureşti unde a ab­solvit facultatea de medicină în anul 1921. Şi-a făcut studiile de speciali­tate la Viena, Paris şi Bruxelles. In­­cepînd din anul 1913, ca extern, apoi ca intern, medic secundar şi medic primar, a desfăşurat o activitate sus­ţinută în spitalele Eforiei, spitalul de boli contagioase Colentina, spi­talul Caritas şi „I. C. Frimu“. Ca om de ştiinţă, profesorul Si­Incinerarea va avea loc vineri 3 ia­nuarie 1958, orele 15, la crematoriul Sion Iagnov a publicat în revistele din ţară şi străinătate peste 120 de lucrări, legate de probleme clinice, experimentale şi teoretice. Unele dintre contribuţiile sale originale sunt citate în cărţile clasice de spe­cialitate. Apreciind valoroasa activitate ştiinţifică şi didactică a profesorului S. Iagnov, Academia R. P. Româno l-a primit în rîndurile sale ca mem­bru corespondent. Pentru meritele sale deosebite, prof. S. Iagnov a fost decorat în anul 1956 cu Ordinul Muncii clasa II-a. Prin dispariţia neaşteptată a pro­fesorului Simion Iagnov, şcoala me­dicală din ţara noastră înregistrează o grea pierdere. Academia Republicii Populare Române Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale Societatea științelor medicale din R. P. Romînă Institutul medico-farmaceutic din București Cenușa, unde se află depus corpul defunctului. In noul an —noi succese în muncă­­ (Urmare din pag. I-a) a gospodăriilor colective, a cooperative­­or agricole de producţie şi întovără­şirilor — condiţie esenţială a succesu­lui muncii politico-organizatorice de transformare socialistă a agriculturii. îmbunătăţirea aprovizionării popu­laţiei cu produse animale — carne, lapte — cere să fie făcute eforturi susţinute pentru dezvoltarea şeptelului; de asemenea este necesar să se dea întreaga atenţie culturilor de plante tehnice — floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. — culturi de mare însemnă­tate pentru sporirea producţiei alimen­tare. Aşa cum a reieşit din expunerea fă­cută în cadrul şedinţei festive a Ma­rii Adunări Naţionale şi din înseşi prevederile bugetului de stat, în acest an sarcini importante revin sfaturilor populare. Mai mult decît în oricare an, în prezent problemele economice şi social-culturale au căpătat un rol pre­dominant în activitatea sfaturilor populare, au crescut posibilităţile or­ganelor puterii locale de a gospodări mijloacele financiare şi băneşti, de a valorifica resursele locale în scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, în primul rînd pe seama dezvoltării largi a producţiei bunurilor de con­sum, în scopul realizării de construc­ţii de locuinţe şi social-culturale. Iată de ce este nevoie să se dea o aten­ţie deosebită Îmbunătăţirii muncii sfa­turilor populare, atragerii deputaţilor şi a maselor largi de oameni ai mun­cii la această activitate. O condiţie esenţială pentru asigura­rea succesului în îndeplinirea sarcini­lor mari pe care planul de stat pe a­­cest an le pune în faţa oamenilor muncii este intensificarea muncii po­litice de masă de către organizaţiile de partid. Este nevoie ca organizaţiile de partid, antrenind activ organiza­ţiile sindicale, să desfăşoare o astfel de muncă politică de masă incit fie­care om al muncii să înţeleagă lim­pede că numai în măsura în care vor fi obţinute noi succese în lupta pen­tru creşterea producţiei industriale şi agricole, pentru ridicarea productivi­tăţii muncii şi reducerea preţului de cost, statul nostru va putea înfăptui în continuare, cu succes, sarcinile pre­văzute de cel de-al II-lea Congres al partidului cu privire la ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al oameni­lor muncii. Lămurind zi de zi poli­tica partidului, organizaţiile de partid şi organizaţiile sindicale trebuie să insufle oamenilor muncii dorinţa de a munci azi mai bine decît ieri şi mîine mai bine decît azi, hotărirea de a învinge greutăţile care mai stau în cale, îmbunătăţirea organizării şi con­ducerii întrecerii socialiste, în ca­drul căreia se ivesc mii de orga­nizatori talentaţi ai producţiei, este una din cele mai importante îndatoriri ale sindicatelor, o sarcină care trebuie să stea în centrul activităţii lor. Gri­ja pentru răspîndirea experienţei îna­intate, a metodelor personale de muncă ale fruntaşilor producţiei şi ale colec­tivelor fruntaşe, să constituie în acest an una din caracteristicile principale ale muncii organizaţiilor sindicale din ţara noastră ! începem un nou an de muncă. Cu încredere nestrămutată în viitor, în partidul care ne călăuzeşte paşii spre o viaţă din ce în ce mai bună, să tre­cem cu nădejde la muncă, să nu ne cruţăm eforturile pentru a obţine noi izbînzi în lupta pentru dezvoltarea in­dustriei şi agriculturii, pentru înflori­rea patriei, pentru construcția socialis­mului . DE PESTE HOTARE Naţionalizarea societăţilor de autobuse din Ceylon COLOMBO 2 (Agerpres).— Guver­nul ceylonez a naţionalizat toate so­cietăţile de autobuse din ţară. Au fost preluate mai multe mii de au­tobuse. Primul ministru al Ceylo­nului, Bandaranaike, a declarat că această acţiune a guvernului din Ceylon constituie „una din cele mai importante naţionalizări din Asia de sud-est“. Catastrofa rachetei „V­antquaral“ O RELATARE A REVISTEI AMERICANE „TIME“ NEW YORK 31 (Agerpres).­­ Revista „Time" publică într-unul din ultimele sale numere o rela­tare amănunţită asupra eşecului încercărilor americane de a lansa un satelit artificial al pămîntu­­lui. Articolul este intitulat „Ca­tastrofa rachetei „Vanguard“. „în dimineaţa zilei de vineri 6 decembrie, scrie revista, pe o distanţă de cîteva mile în jurul capului (Cap Canaveral — N.R.), la aproximativ trei mile de ram­pa de lansare, pe străzi, în curţi, pe şosele şi ştranduri au ieşit e­­levi, gospodine, soldaţi, funcţio­nari. A fost ridicată o sferă roşie de semnalizare care arăta că lan­sarea era iminentă, în larg au ieşit bărci de salvare, trei avioa­ne de observaţie evoluau în apro­piere, luînd altitudine. La ora 10,42 au fost desprinse de rache­tă giganticele scări mobile de o­­ţel. La ora 11,32 ele au fost aduse din nou şi, în sfîrşit, au fost în­depărtate pentru ultima oară. La 11,44 a fost demontat cablul care lega racheta de instalaţia de lan­sare. Cîteva secunde mai tîrziu, la baza rachetei „Vanguard TV-3“ au apărut primele urme de dega­jare a unor gaze de culoare albă imaculată. Dr. G. Paul Walsh, di­rector adjunct al proiectului ra­chetei „Vanguard“, aflat în drep­tul firului care îl lega direct de Washington, transmitea „Zero... lansare... amorsare...". Apoi s-a exclamat în mod subit: „Explo­zie !“... In acest moment „Vanguard“ reprezenta o privelişte jalnică : racheta se afla aşezată pe partea ei posterioară, capul era desprins şi spre cer se înălţau flăcări multicolore". MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS Comitetul pentru decernarea pre­miilor internaţionale „Lenin“ — „Pentru întărirea păcii între po­poare" a anunţat că unui grup de militanţi de seamă din diferite ţări, care luptă activ pentru pace şi coexistenţă paşnică, i s-a acordat premii pe anul 1956. Printre laureaţi se află : eminen­tul fizician indian Chandrasekhar Venkai Raman, cunoscut prin lucră­rile sale în domeniul opticii; Em­manuel d'Astior de la Vigerie (Franţa), unul din primii participanţi la mişcarea partizanilor păcii, tova­răş de luptă al lui Jolliot Curie; Maria Rese Oliver, ziaristă şi acti­vistă pe tărîm social din Argentina, bine cunoscută in ţările Americii Latine prin atitudinea ei în favoa­rea unei politici de pace ; cunoscu­tul poet sovietic Nikolai Tihonov, preşedintele Comitetului sovietic pentru Apărarea Păcii; Udakenda­­vala Saranenkara Thero, preot bu­dist şi activist pe tărîm social din Ceylon, (care s-a oferit la timpul său să plece în insula Christmas în semn de protest împotriva expe­rienţelor cu bombe cu hidrogen e­­fectuate de Anglia) şi alţii. Laureaţii premiilor internaţionale „Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“ pe anul 1956 . Congresul al XVIII-lea al P* C* din Suedia şi-a încheiat lucrările STOCKHOLM­­ (Agerpres).­­ TASS transmite : La 31 decembrie şi-a încheiat lu­crările cel de-al XVIII-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia. Congresul a ales organele de condu­cere ale partidului. In noua compo­nenţă a Comitetului Central au fost aleşi 45 membri şi 15 supleanţi. La alegerea Comitetului Central, potri­vit propunerilor făcute de congre­­sişti, a fost acordată atenţia promo­vării în acest organ suprem al par­tidului a membrilor de partid tineri şi a comuniştilor care lucrează di­rect în producţie. In rezoluţia adoptată de congres în problemele luptei ideologice se subliniază că cea mai importantă problemă în etapa actuală este lupta pentru pace şi în legătură cu aceasta se arată necesitatea de a se demasca propaganda burgheză despre aşa-zi­­sul „caracter paşnic“ al blocului nord-atlantic, în rezoluţie se acordă o mare a­­tenţie necesităţii de a se intensifica lupta împotriva propagandei reac­ţionare, care caută să silească Suedia să renunţe la politica de nepartici­­pare la blocuri, să demonstreze ne­cesitatea înzestrării Suediei cu arma atomică şi cu hidrogen şi să atragă ţara în blocurile militare ale pute­rilor occidentale. Congresul a aprobat de asemenea o serie de propuneri făcute de orga­nizaţiile de bază ale partidului, în special propunerile care cer asigu­rarea folosirii complecte a braţelor de muncă în construcţii şi lichidarea crizei de locuinţe, în cadrul şedinţei de închidere, Knut Senander, membru în Comite­tul Central, a raportat după termi­narea dezbaterilor că noul Comitet Central constituit la 30 decembrie a ales Comitetul Executiv, format din 11 persoane. Hilding Hagberg a fost reales în unanimitate ca preşedinte al partidului comunist. Apoi congresul a adoptat o rezo­luţie cu privire la munca în rîndu­rile tineretului, care aprobă propu­nerea de a se crea o organizaţie po­litică a tineretului. După aprobarea de către congres a rezoluţiei politice, Hilding Hag­berg a rostit cuvîntul de închidere. El a subliniat unitatea dintre con­­gresişti în jurul liniei politice fun­damentale a partidului. în cadrul congresului, Ene Ţur­­canu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regio­nal P.M.R. Suceava, a adus salutul Partidului Muncitoresc Român. Parlamentul maltez a adoptat o moţiune de rupere a relaţiilor cu metropola britanica LA VALETTA 31 (Agerpres).­­ Agenţiile de presă occidentale anun­ţă că primul ministru al guvernului insulei Malta, Mintoff, a prezentat în parlamentul maltez o moţiune prin care cere ruperea relaţiilor cu metropola britanică în cazul cînd şantierele navale proprietate brita­nică, care se găsesc pe această insulă, nu vor da de lucru munci­torilor maltezi. Parlamentul maltez a adoptat in unanimitate moţiunea prezentată de primul ministru, după ce într-un mesaj al ministrului Coloniilor al Marii Britanii, Lennox Boyd, se a­­nunţa refuzul de a satisface cererea guvernului Maltei. Această măsură a parlamentului maltez a determinat agravarea pu­ternicelor contradicţii care se ma­nifestă de multă vreme între Malta, (colonie britanică) şi metropolă. „Irianul de vest este o parte integrantă inalienabilă a Indoneziei“ INTERVIUL ACORDAT DE PREŞEDINTELE SUKARNO UNUI CORESPONDENT AL AGENŢIEI UNITED PRESS NEW YORK­­ (Agerpres). — TASS Preşedintele Indoneziei, Sukarno, a acordat un interviu unui corespondent al agenţiei United Press Din punct de vedere politic şi isto­ric, a declarat preşedintele Sukarno. Irianul de vest este o parte integran­tă inalienabilă a Indoneziei. Guvernul a încercat în repetate rînduri să re­glementeze problema Irianului de vest pe calea tratativelor bilaterale cu O­­landa. In prezent, după ce cererea In­doneziei la O.N.U. cu privire la Iria­nul de vest nu a fost sprijinită de două treimi de voturi la Adunarea Generală, politica Indoneziei urmă­rește reglementarea tuturor probleme­lor ei cu Olanda, printre care și a pro­blemei Irianului de vest, în afara ca­drului O.N.U. Aceasta înseamnă de a­­semenea că relaţiile între Indonezia şi Olanda nu vor putea rămîne aşa cum sunt în prezent. Pe de o parte, a arătat preşedintele Sukarno, Olanda duce o politică anti­indoneziană, iar pe de altă parte ea vrea să menţină interese economice şi relaţii comerciale favorabile cu In­donezia. * . Aceasta este o anomalie, care nu mai poate dăinui mult timp. Dacă Olanda consideră că relaţiile ei economice şi comerciale cu Indone­zia merită să fie menţinute şi îmbu­nătăţite, a declarat Sukarno, atunci socot că în acelaşi timp Olanda ar fi trebuit să facă ceva pentru a cîştiga prietenia Indoneziei. Referindu-se la afirmaţiile răuvoi­toare ale unor persoane oficiale din unele ţări occidentale cu privire la politica dusă de Indonezia, Sukarno a spus : Dacă veţi considera fiecare stat, fie­care ţară, ca pe duşmanul vostru nu­mai pentru că părerea lor se deose­beşte de a voastră, atunci în curînd veţi fi izolaţi de cea mai mare parte a lumii şi de majoritatea omenirii. S.E.A.T.O. intervine în ajutorul colonialiştilor olandezi DELHI 31 (Agerpres).­­ După cum anunţă din Bangkok corespondentul special al ziarului „Daily Times“, ministrul Afacerilor Externe al Australiei, Casey, a declarat recent la şedinţa statului major al SEATO că între Australia şi Olanda a fost realizată o înţelegere cu pri­vire la crearea unei administraţii comune pe întregul teritoriu al Noii Guinee, inclusiv Irianul de vest care după cum se ştie formează o parte integrantă a Indoneziei. O mare influenţă asupra tratativelor cu guvernul olandez în această pro­blemă, a subliniat Casey, au exer­citat-o Statele Unite, care au convins autorităţile olandeze că numai ex­tinderea sferei de influenţă a SEATO asupra Irianului de vest va ajuta Olandei să-şi menţină acest teritoriu. Reprezentantul S.U.A. care a participat la şedinţă a arătat că guvernul olandez poate conta în prezent pe sprijinul SEATO în pro­blema Irianului de vest. în legătură cu aceasta, Comitetul special pentru problemele planificării militare a SEATO revizuieşte în prezent siste­mul militar al sectorului sud-estic al SEATO în vederea includerii în a­­cest „sistem“ a Irianului de vest o­­cupat de colonialiștii olandezi și a unei serii de alte teritorii. Guvernul brazilian examinează problema reluării relaţiilor cu U.R.S.S. NEW YORK­­ (Agerpres).­­ După cum anunţă corespondentul din Rio de Janeiro al agenţiei United Press, în mesajul de Anul Nou către ţară Juscelino Kubitschek, preşedintele Braziliei, a declarat că în momentul de faţă guvernul examinează pro­blema reluării relaţiilor diplomatice cu Uniunea Sovietică. Kubitschek a arătat că guvernul Braziliei nu mai poate ignora marea însemnătate a Uniunii Sovietice. Mareşalul Rokossovski numit locţiitor al ministrului Apărării al U.R.S.S. MOSCOVA 2 (Agerpres).­­ TASS transmite : Mareşalul Uniunii Sovietice, Ro­kossovski, a fost eliberat din func­ţia de comandant al trupelor din districtul militar transcaucazian fiind rechemat la Moscova pentru a lucra ca locțiitor al ministrului Apă­rării al U.R.S.S. -----­ Reacţii termonucleare dirijate MOSCOVA­­ (Agerpres). — In 1958 vor fi făcuţi primii paşi spre soluţionarea unei probleme funda­mentale a ştiinţei — realizarea reac­ţiilor termonucleare dirijate. Acea­sta a declarat-o acad. Anatoli Bla­goniavov într-o convorbire care a a­­părut în numărul de Anul Nou al ziarului „Sovetskaia Kultura“. In prezent este greu să ne facem o idee, a arătat academicianul, despre revoluţia din tehnică şi viaţa omu­lui pe care o poate determina des­coperirea acestei noi modalităţi de obţinere a energiei. Acad. Blagos­iavov a emis părerea că anul 1958 va putea să devină un an de cotitu­ră în istoria omenirii. Succesul turneului teatrului „Ţăndărică“ la Cairo CAIRO (De la trimisul nostru). — Ţăndărică, năstruşnicul actor al teatrului nostru de păpuşi, se dovedeşte acum poliglot. De cîteva zile, în fiecare seară în sala Teatrului Housapper din Cairo, el face o reverenţă in faţa numeroşilor spectatori sc­lu­­tîndu-i în cea mai curată arabă : salam alecum. De la aceste prime cuvinte el cîştigă sim­patia celor care în capitala Egip­tului au aşteptat cu nerăbdare să vadă genul acesta de specta­cole, inedit pentru ei. Surprinde­rea le este cu atît mai mare cu cit aceasta este o realizare de înaltă ţinută artistică şi nu un joc pentru copii, cum se aşteptau unii. De la primele tablouri, fie că este vorba de spectacolul „U­­mor pe sfori“ sau povestea Mădă­­linei, cei din sală, aşa cum scria cronicarul ziarului „Le Progres Egyptien“ sunt cuceriţi de farme­cul rar întîlnit al prezentării. Mişcările şi gesturile păpuşilor sînt atît de naturale, incit în multe momente ai impresia că asişti la un spectacol dat de pi­tici. In concluzie, un spectacol care poate fi văzut şi revăzut. De altfel multe din tablourile spectacolului ,Umor pe sfori" sunt aplaudate frenetic de spec­tatori. Mai ales scena de balet şi tabloul tarafului cu cei doi so­lişti, ridică sala în picioare. Toa­te ziarele care apar la Cairo, atli cele în limba arabă cit şi cete în limba franceză şi engleză, au a­­nun­ţat spectacolul, ziarul „Al Gumhuria“ publicind chiar un salut intitulat „Bine ai venit, Ţăndărică". Se înţelege că spec­tacolele de mătineu rezervate co­piilor se bucură de o mare a­­fluenţă. Organizatorul turneului îmi declara că este convins că „Ţăndărică" va fi tot atît de a­­plaudat la Alexandria şi Port Said. TUDOR VORNICU

Next