Scînteia, ianuarie 1958 (Anul 27, nr. 4103-4127)
1958-01-03 / nr. 4103
« / NOAPTEA Ornicele din vechile turnuri cu bătut de 12 ori. Crainicul de la radio a anunţat cu vocea abia reţinută că... anul vechi s-a sfîrşit (uitînd să spună obişnuitul: „Noapte bună !“). Pe tot cuprinsul ţării oamenii au ridicat paharele cu vin închinînd urări de an nou. Pretutindeni sărbătoare, veselie. Să fii fericitul care, ca-n cunoscuta poveste, să colinzi în zbor peste sate şi oraşe şi să priveşti prin toate acoperişurile ce se întîmplă în noaptea aceasta — iată o dorinţă pe care oricine şi-ar dori-o îndeplinită. Păcat însă că aceasta nu este decit un vis fantastic. De-a lungul şi de-a latul ţării în noaptea Anului Nou! De la Constanţa pînă la Baia Mare, din Suceava la Timişoara! Multe ar fi fost de aflat. Cîteva însă, deşi cu întîrziere, au ajuns şi pînă la noi. De oriunde s-au aflat, ca participanţi la această sărbătoare, cînd s-a făcut bilanţul unui an de succese şi un altul a primit urări de muncă spornică, colaboratorii noştri au pus mina pe telefon şi ne-au transmis veşti şi, evident, urări. La uzinele 23 August din Bucureşti sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni, împreună cu familiile lor şi-au petrecut revelionul în incinta fabricii. Veselia a ţinut pînă-n zori. A fost o noapte ca-n basm, spune cazangiul Ion C. Gheorghe. Jeşiţa, cetatea oţelului, trimitea feeric în noapte văpaia şarjelor. Un schimb a rămas la posturi lingă cuptoare. Ceilalţi... în splendida sală a Casei de Cultură s-au adunat peste 800 de siderurgişti. Nu mai au feţe grave, concentrate ca pe platourile de turnare. Ca şi acolo, au în gesturi acel „aer" demn de stăpîn, devenit atît de firesc. E plăcut să-i vezi pe aceşti oţelari, jurnalişti, lăcătuşi, nu costume negre de recepţie, dansînd. E plăcut să asculţi urările „La mulţi ani!“ în trei graiuri — român, maghiar, german, să-i vezi, toastînd pentru un an rodnic în succese şi bucurii, pentru pace.Au dat anul trecut 20.000 tone oţel şi 10.000 tone laminate peste plan ? Au realizat 20.000.000 lei economii ? Da, au dat, au realizat. Anul acesta se prind să dobîndească succese şi mai mari!). Cine nu se bucură de un dar primit de anul nou ? Ei bine, cum puteau fi altfel decît entuziasmaţi tinerii din fabrica de hîrtie „Steaua Roşie“ din Bacău cărora le-a fost făcut un dar aparte: un cămin nou, înzestrat cu o frumoasă sală de festivităţi! Şi ce era mai nimerit decît să sărbătorească revelionul în „casă nouă“ ? Aşa au şi făcut. La petrecere au venit însă, cum se cuvenea, şi tinerii şi vîrstnicii. Cu toţii au ciocnit paharele pline cu vin spumos de Răcăciuni. O echipă de urători, în sunetele clopoţeilor şi buhaiului, au „zis“ un pluguşor de toată frumuseţea. Apoi s-au încins îndrăcit horele pînă în zori. La fostul conac al lui Pamfil J . Şeicaru (va suspina cu amărăciune auzind aceasta bătrînul transfug din Spania!) e întinsă o bogată masă boierească. Numai că de data asta dintre cei invitaţi la masă — nici unul nu-i boier. Sînt lucrătorii din gospodăria de stat Ciorogîrla care întîmpină noul an cu urarea ca griul să crească „cu spicul cu vrabia“ (mai bun decît cel din vara trecută cînd au scos — simplă coincidență cu anul! — 1957 kg. la hectar). Peste 2.000 kg.! Cînd spune aceasta tractoristul Alexandru Şandor, fiţi siguri că o să fie aşa, şi nu altfel! Din aula Casei Universitarilor din Cluj e veselie mare. Cîteva sute de studenţi, asistenţi, lectori, profesori sărbătoresc împreună sosirea noului an. Dar cuvîntul împreună mai are aici şi alt înţeles : împreună — studenţii romîni şi maghiari ai facultăţilor de filologieistorie de la universităţile „Victor Babeş“ şi „Bolyai“. Cei de la „Babeş“ sînt gazde, cei de la „Bolyai“ — invitaţi. (Amintind aceasta trebuie să menţionăm că şi la universitatea maghiară s-a sărbătorit anul nou tot împreună , studenţii maghiari de la facultatea de ştiinţe juridice sunt gazde pentru viitori jurişti de la universitatea romînă). Toasturi în două graiuri pentru prietenie şi succese la învăţătură. Şi în fiecare cuvînt — recunoştinţă pentru făuritorul acestei minunate ambianţe — Partidul Muncitoresc Român. Petroliştii ştiu să şi muncească bine, dar să şi petreacă. La clubul schelei Boldeşti s-au strîns în jurul meselor încărcate cu tot felul de bunătăţi şi cu... butelci pline ochi cu vin — sondori, brigadieri, ingineri. Sosirea anului nou e un eveniment care se cere cinstit cum se cuvine. De vechiul an petroliştii din Boldeşti s-au despărţit fără părere de râu, ba chiar l-au încheiat cu o bucurie. In ajun făcîndu-se bilanţul întrecerii, pentru succesele obţinute (8.800 tone ţiţei peste plan) li s-au împărţit premii din fondul întreprinderii în valoare de 81.000 lei. Ştefan Gherghineanu cu oamenii din brigada sa — ca fruntaşi pe tot trestul 3 — au primit 10.000 lei premiu... Vzioara îi „zice" sprinten, acordeo- 1onul îşi umflă burduful mai să plesnească. în casa încăpătoare a lui Vasile Paul din Palatul Mare petrec cu belşug de bucate şi vin pe masă 25 de colectivişti. Cu chiote şi urări întîmpină noul an alte 15 familii de colectivişti adunaţi acasă la Petre Stoian. Răsună satul de cîntece şi urări de veselie. ...„Crească holde pîrguite ! Pe ogoarele unite ! Mai multe şi mail cu spor / De sub brazda de tractor“... Urare nouă de belşug şi fericire pentru toate ogoarele fără haturi ale ţărănimii colectiviste din Dobrogea. Cîteva crîmpeie, scurte secvenţe din filmul care s-a desfăşurat în noaptea de anul nou de la un capăt la celălalt al ţării. Cu cîntece şi veselie, cu speranţe şi gînduri înaripate de Viitor oamenii au păşit cu încredere pragul noului an şi, odată cu el, într-un nou deceniu al Republicii. URĂRILOR Turişti romîni de Anul Nou la Odesa în cursul zilei de ieri s-au înapoiat în ţară cei circa 400 turişti romîni care au făcut o croazieră de trei zile cu motonava Transilvania la Odesa. După o minunată plimbare pe Marea Neagră, turiştii romîni au vizitat în cursul zilei de 31 decembrie oraşul. Anul Nou l-au întîmpinat la restaurantul „Krasnaia“ unde au petrecut revelionul împreună cu numeroşi cetăţeni sovietici. REVELION DI SIDERHRUICHI (Urmare din pag. I-analist. In 1957 am devenit candidat de partid. în 1958 vreau să intru în rîndurile membrilor de partid. Vreau să port cu cinste carnetul roșu“. „Sîrbu Dan, half dreapta, echipatEnergia Hunedoara, divizia B. Dorim să cîştigăm campionatul. E foarte greu. Dar cine se pregăteşte mai bine cîştigă. Noi vrem să cîştigăm“. „Doroftei Gheorghe, tehnician la controlul tehnic calitativ şi actor la teatrul de amatori al siderurgiştilor. Doresc înfiinţarea unui teatru de stat la Hunedoara în care vreau să intru ca actor“. „Zăvălaş Vasile, laminator. Să văd un meci de fotbal într-un stadion nou. Vreau ca la vară să fac baie într-un ștrand din Hunedoara“. „Bogdan Petre, secretar al comitetului de partid. Pentru noi, siderurgiştii, 1958 să aibă numai 11 luni. In noiembrie să ciocnim un pahar şi să ne felicităm pentru îndeplinirea planului". O semnătură indescifrabilă. „Vreau să mă mărit in 1958. Deci mai multe apartamente“. „Un cititor. Vreau să citesc mai multe cărţi despre Hunedoara“. Dragi cititori, bloc notesul are 150 de file. E scris tot. Eu trebuie să transmit telefonic 2 pagini. Cunoaşteţi figura cu secretarii de redacţie. Vă promit însă că la anul am să fac revelionul tot la Hunedoara. Atunci am să fac bilanţul. Dar prin intermediul acestui ziar am să vă aduc la cunoştinţă şi in decursul anului realizările siderurgiştilor. O să am cam mult de scris. Dar dacă am promis mă voi ține de cuvînt. In curînd Tramvaiele 13 şi 14 vor circula de-a lungul Dîmboviţei Lucrările de amenajare a noii linii de tramvai, paralel cu cheiul Dîmboviţei, între podul Izvor şi uzinele „Semănătoarea”, se desfăşoară cu intensitate. După cum ne informează I.T.B. stadiul lucrărilor între Izvor şi Cotroceni a intrat în faza finală, fiind executate în proporţie de 80 la sută. Astfel, în prima parte a lunii februarie tramvaiele 13 şi 14 vor circula pe noul traseu, de-a lungul Dîmboviţei pînă la podul Cotroceni. Mai tîrziu, după terminarea celor două poduri, linia va deservi circulația până la uzinele „Semănătoarea*“. TELEGRAMĂ Tovarăşul dr. PETRU GROZA, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, a adresat tovarăşului ISTVÁN DOBI,i preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare, următoarea telegramă : Cu prilejul celei de a 60-a aniversări a zilei dv. de naştere permiteţi-mi ca în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi al meu personal să vă transmit cele mai calde felicitări prieteneşti. Vă urez multă sănătate, viaţă lungă şi succese tot mai mari în activitatea rodnică pe care o desfăşuraţi pentru progresul şi infiorirea Republicii Populare Ungare. Ce lucrări edilitare se pregătesc anul acesta în Capitală Convorbire cu tov. ing. A. Vlădoiu, preşedintele Sfatului popular al oraşului Bucureşti Un reporter al ziarului nostru a reuşit să-l „prindă“ pe preşedintele Sfatului popular al Capitalei în primele ore de muncă ale noului an. Discuţia s-a purtat îndeosebi pe marginea principalelor acţiuni pe care Sfatul popular al Capitalei intenţionează să le desfăşoare în anul 1958. — Pentru anul acesta avem un plan bogat de acţiuni pe care sperăm, să-l realizăm şi chiar să-l depăşim cu sprijinul cetăţenilor din oraşul nostru, ne-a declarat tov. Vlădoiu. Ca să vă înşir însă tot ce intenţionăm să facem ar însemna să ne prindă noaptea aici. De aceea, voi relata doar cîteva din obiectivele ce ne am propus, fără a te prezenta însă în ordinea in care urmează a fi realizate. Notaţi deci, vă rog. In continuarea acţiunii de construcţii de locuinţe, vor fi începute in anul acesta încă 3.000 de apartamente, dintre care 1.800 în blocuri ce vor fi ridicate pe arterele principale ale oraşului. Şi pentru că tot suntem la capitolul construcţii, trebuie să arăt că anul acesta intenţionăm să amenajăm o mare fabrică de gheaţă şi un încăpător siloz pentru fructe şi zarzavaturi. De asemenea, vor fi construite două noi şcoli medii în cartierele Floreasca şi Mihai Bravu, în preajma blocurilor muncitoreşti. Tot în 1958 urmează să fie terminate şi date în folosinţă cele 8 case raionale de cultură pentru tineret. Pentru îmbunătăţirea transportului în comun, parcul de troleibuse va creşte cu încă 50, numărul tramvaielor va spori cu încă 100 de vagoane, iar taximetrelor existente li se vor adăuga incă 100. Desigur că în planurile noastre mai figurează şi alte măsuri care să îmbunătăţească transportul bucureştenilor, cum ar fi repararea parcului existent de autobuse, noi linii de tramvai etc. Industria noastră locală a reuşit să dea multe produse de larg consum, apreciate de cumpărători. In 1958 întreprinderile industriei locale vor produce cu 24 la sută mai multe produse ca anul trecut. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării Bucureştiului cu apă potabilă, studiem începerea lucrărilor la cel de al treilea canal de aducţiune de la Arcada, care va putea asigura Bucureştiului zilnic încă circa 109.000 m.c. apă. Proiectele noastre mai prevăd şi refacerea, modernizarea şi pavarea unor străzi insumind o suprafaţă de circa un milion metri pătraţi. La aceasta mai trebuie adăugată continuarea electrificării unor cartiere mărginaşe şi extinderea iluminatului fluorescent pe principalele artere ale oraşului. Aş mai putea să vă spun cite ceva în legătură cu extinderea reţelei comerciale, o serie de măsuri în ce priveşte o mai bună aprovizionare a Capitalei, amenajarea unor parcuri, planul de sistematizare a oraşului — ne-a spus tovarăşul Vlădoiu —, însă ceasul imi arată că mă aşteaptă nişte tovarăşi deputaţi. L-am părăsit pe tov. preşedinte, v.rîndu-i, în numele bucureştenilor, succes in realizarea tuturor sarcinilor. L. S. FILARMONICA DE STAT A PLECAT ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ Joi dimineaţa, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit din R. P. Română, a părăsit Capitala pierind în turneu în Uniunea Sovietică. Sub conducerea dirijorilor George Georgescu, artist al poporului din R. P. Romînă, şi Mircea Basarab, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ va da concerte în oraşele Kişinâu, Kiev, Moscova şi Leningrad. In programul concertelor figurează lucrări din repertoriul muzicii universale, sovietice şi romîneşti. (Agerpres) INFORMAŢII ■ la invitaţia Societăţii de ştiinţe matematice şi fizice din R. P. Română a sosit în Capitală acad. prof. S. L. Sobolev, şeful catedrei de analiză numerică a Universităţii din Moscova, care va ţine o serie de conferinţe de specialitate în ţara noastră. Joi după amiază la orele 18, acad. prof. S. L. Sobolev a ţinut prima conferinţă în amfiteatrul „Spiru Heret“ al Facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii C. I. Partion despre : „Aplicaţii noi ale analizei funcţionale la teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale“. ■ La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă A.D.A.S. pe luna decembrie 1957 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : F.R.E. ; R.I.J. ; I.P.S., ; A.V.T. ; Y.C.L. ; A.D.T. ; R.C.R. ; I.U.R. I PROF DR. SIMION IAGNOV La 1 ianuarie a încetat din viaţă profesorul Simion Iagnov, membru corespondent al Academiei R. P. Române, titular al catedrei de clinică medicală de la spitalul „I. C. Frimu“ a Institutului medico-farmaceutic din Bucureşti. Prof. Simion Iagnov s-a născut în anul 1893 la Bucureşti unde a absolvit facultatea de medicină în anul 1921. Şi-a făcut studiile de specialitate la Viena, Paris şi Bruxelles. Incepînd din anul 1913, ca extern, apoi ca intern, medic secundar şi medic primar, a desfăşurat o activitate susţinută în spitalele Eforiei, spitalul de boli contagioase Colentina, spitalul Caritas şi „I. C. Frimu“. Ca om de ştiinţă, profesorul SiIncinerarea va avea loc vineri 3 ianuarie 1958, orele 15, la crematoriul Sion Iagnov a publicat în revistele din ţară şi străinătate peste 120 de lucrări, legate de probleme clinice, experimentale şi teoretice. Unele dintre contribuţiile sale originale sunt citate în cărţile clasice de specialitate. Apreciind valoroasa activitate ştiinţifică şi didactică a profesorului S. Iagnov, Academia R. P. Româno l-a primit în rîndurile sale ca membru corespondent. Pentru meritele sale deosebite, prof. S. Iagnov a fost decorat în anul 1956 cu Ordinul Muncii clasa II-a. Prin dispariţia neaşteptată a profesorului Simion Iagnov, şcoala medicală din ţara noastră înregistrează o grea pierdere. Academia Republicii Populare Române Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale Societatea științelor medicale din R. P. Romînă Institutul medico-farmaceutic din București Cenușa, unde se află depus corpul defunctului. In noul an —noi succese în muncă (Urmare din pag. I-a) a gospodăriilor colective, a cooperativeor agricole de producţie şi întovărăşirilor — condiţie esenţială a succesului muncii politico-organizatorice de transformare socialistă a agriculturii. îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse animale — carne, lapte — cere să fie făcute eforturi susţinute pentru dezvoltarea şeptelului; de asemenea este necesar să se dea întreaga atenţie culturilor de plante tehnice — floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. — culturi de mare însemnătate pentru sporirea producţiei alimentare. Aşa cum a reieşit din expunerea făcută în cadrul şedinţei festive a Marii Adunări Naţionale şi din înseşi prevederile bugetului de stat, în acest an sarcini importante revin sfaturilor populare. Mai mult decît în oricare an, în prezent problemele economice şi social-culturale au căpătat un rol predominant în activitatea sfaturilor populare, au crescut posibilităţile organelor puterii locale de a gospodări mijloacele financiare şi băneşti, de a valorifica resursele locale în scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, în primul rînd pe seama dezvoltării largi a producţiei bunurilor de consum, în scopul realizării de construcţii de locuinţe şi social-culturale. Iată de ce este nevoie să se dea o atenţie deosebită Îmbunătăţirii muncii sfaturilor populare, atragerii deputaţilor şi a maselor largi de oameni ai muncii la această activitate. O condiţie esenţială pentru asigurarea succesului în îndeplinirea sarcinilor mari pe care planul de stat pe acest an le pune în faţa oamenilor muncii este intensificarea muncii politice de masă de către organizaţiile de partid. Este nevoie ca organizaţiile de partid, antrenind activ organizaţiile sindicale, să desfăşoare o astfel de muncă politică de masă incit fiecare om al muncii să înţeleagă limpede că numai în măsura în care vor fi obţinute noi succese în lupta pentru creşterea producţiei industriale şi agricole, pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, statul nostru va putea înfăptui în continuare, cu succes, sarcinile prevăzute de cel de-al II-lea Congres al partidului cu privire la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Lămurind zi de zi politica partidului, organizaţiile de partid şi organizaţiile sindicale trebuie să insufle oamenilor muncii dorinţa de a munci azi mai bine decît ieri şi mîine mai bine decît azi, hotărirea de a învinge greutăţile care mai stau în cale, îmbunătăţirea organizării şi conducerii întrecerii socialiste, în cadrul căreia se ivesc mii de organizatori talentaţi ai producţiei, este una din cele mai importante îndatoriri ale sindicatelor, o sarcină care trebuie să stea în centrul activităţii lor. Grija pentru răspîndirea experienţei înaintate, a metodelor personale de muncă ale fruntaşilor producţiei şi ale colectivelor fruntaşe, să constituie în acest an una din caracteristicile principale ale muncii organizaţiilor sindicale din ţara noastră ! începem un nou an de muncă. Cu încredere nestrămutată în viitor, în partidul care ne călăuzeşte paşii spre o viaţă din ce în ce mai bună, să trecem cu nădejde la muncă, să nu ne cruţăm eforturile pentru a obţine noi izbînzi în lupta pentru dezvoltarea industriei şi agriculturii, pentru înflorirea patriei, pentru construcția socialismului . DE PESTE HOTARE Naţionalizarea societăţilor de autobuse din Ceylon COLOMBO 2 (Agerpres).— Guvernul ceylonez a naţionalizat toate societăţile de autobuse din ţară. Au fost preluate mai multe mii de autobuse. Primul ministru al Ceylonului, Bandaranaike, a declarat că această acţiune a guvernului din Ceylon constituie „una din cele mai importante naţionalizări din Asia de sud-est“. Catastrofa rachetei „Vantquaral“ O RELATARE A REVISTEI AMERICANE „TIME“ NEW YORK 31 (Agerpres). Revista „Time" publică într-unul din ultimele sale numere o relatare amănunţită asupra eşecului încercărilor americane de a lansa un satelit artificial al pămîntului. Articolul este intitulat „Catastrofa rachetei „Vanguard“. „în dimineaţa zilei de vineri 6 decembrie, scrie revista, pe o distanţă de cîteva mile în jurul capului (Cap Canaveral — N.R.), la aproximativ trei mile de rampa de lansare, pe străzi, în curţi, pe şosele şi ştranduri au ieşit elevi, gospodine, soldaţi, funcţionari. A fost ridicată o sferă roşie de semnalizare care arăta că lansarea era iminentă, în larg au ieşit bărci de salvare, trei avioane de observaţie evoluau în apropiere, luînd altitudine. La ora 10,42 au fost desprinse de rachetă giganticele scări mobile de oţel. La ora 11,32 ele au fost aduse din nou şi, în sfîrşit, au fost îndepărtate pentru ultima oară. La 11,44 a fost demontat cablul care lega racheta de instalaţia de lansare. Cîteva secunde mai tîrziu, la baza rachetei „Vanguard TV-3“ au apărut primele urme de degajare a unor gaze de culoare albă imaculată. Dr. G. Paul Walsh, director adjunct al proiectului rachetei „Vanguard“, aflat în dreptul firului care îl lega direct de Washington, transmitea „Zero... lansare... amorsare...". Apoi s-a exclamat în mod subit: „Explozie !“... In acest moment „Vanguard“ reprezenta o privelişte jalnică : racheta se afla aşezată pe partea ei posterioară, capul era desprins şi spre cer se înălţau flăcări multicolore". MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS Comitetul pentru decernarea premiilor internaţionale „Lenin“ — „Pentru întărirea păcii între popoare" a anunţat că unui grup de militanţi de seamă din diferite ţări, care luptă activ pentru pace şi coexistenţă paşnică, i s-a acordat premii pe anul 1956. Printre laureaţi se află : eminentul fizician indian Chandrasekhar Venkai Raman, cunoscut prin lucrările sale în domeniul opticii; Emmanuel d'Astior de la Vigerie (Franţa), unul din primii participanţi la mişcarea partizanilor păcii, tovarăş de luptă al lui Jolliot Curie; Maria Rese Oliver, ziaristă şi activistă pe tărîm social din Argentina, bine cunoscută in ţările Americii Latine prin atitudinea ei în favoarea unei politici de pace ; cunoscutul poet sovietic Nikolai Tihonov, preşedintele Comitetului sovietic pentru Apărarea Păcii; Udakendavala Saranenkara Thero, preot budist şi activist pe tărîm social din Ceylon, (care s-a oferit la timpul său să plece în insula Christmas în semn de protest împotriva experienţelor cu bombe cu hidrogen efectuate de Anglia) şi alţii. Laureaţii premiilor internaţionale „Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“ pe anul 1956 . Congresul al XVIII-lea al P* C* din Suedia şi-a încheiat lucrările STOCKHOLM (Agerpres). TASS transmite : La 31 decembrie şi-a încheiat lucrările cel de-al XVIII-lea Congres al Partidului Comunist din Suedia. Congresul a ales organele de conducere ale partidului. In noua componenţă a Comitetului Central au fost aleşi 45 membri şi 15 supleanţi. La alegerea Comitetului Central, potrivit propunerilor făcute de congresişti, a fost acordată atenţia promovării în acest organ suprem al partidului a membrilor de partid tineri şi a comuniştilor care lucrează direct în producţie. In rezoluţia adoptată de congres în problemele luptei ideologice se subliniază că cea mai importantă problemă în etapa actuală este lupta pentru pace şi în legătură cu aceasta se arată necesitatea de a se demasca propaganda burgheză despre aşa-zisul „caracter paşnic“ al blocului nord-atlantic, în rezoluţie se acordă o mare atenţie necesităţii de a se intensifica lupta împotriva propagandei reacţionare, care caută să silească Suedia să renunţe la politica de neparticipare la blocuri, să demonstreze necesitatea înzestrării Suediei cu arma atomică şi cu hidrogen şi să atragă ţara în blocurile militare ale puterilor occidentale. Congresul a aprobat de asemenea o serie de propuneri făcute de organizaţiile de bază ale partidului, în special propunerile care cer asigurarea folosirii complecte a braţelor de muncă în construcţii şi lichidarea crizei de locuinţe, în cadrul şedinţei de închidere, Knut Senander, membru în Comitetul Central, a raportat după terminarea dezbaterilor că noul Comitet Central constituit la 30 decembrie a ales Comitetul Executiv, format din 11 persoane. Hilding Hagberg a fost reales în unanimitate ca preşedinte al partidului comunist. Apoi congresul a adoptat o rezoluţie cu privire la munca în rîndurile tineretului, care aprobă propunerea de a se crea o organizaţie politică a tineretului. După aprobarea de către congres a rezoluţiei politice, Hilding Hagberg a rostit cuvîntul de închidere. El a subliniat unitatea dintre congresişti în jurul liniei politice fundamentale a partidului. în cadrul congresului, Ene Ţurcanu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. Suceava, a adus salutul Partidului Muncitoresc Român. Parlamentul maltez a adoptat o moţiune de rupere a relaţiilor cu metropola britanica LA VALETTA 31 (Agerpres). Agenţiile de presă occidentale anunţă că primul ministru al guvernului insulei Malta, Mintoff, a prezentat în parlamentul maltez o moţiune prin care cere ruperea relaţiilor cu metropola britanică în cazul cînd şantierele navale proprietate britanică, care se găsesc pe această insulă, nu vor da de lucru muncitorilor maltezi. Parlamentul maltez a adoptat in unanimitate moţiunea prezentată de primul ministru, după ce într-un mesaj al ministrului Coloniilor al Marii Britanii, Lennox Boyd, se anunţa refuzul de a satisface cererea guvernului Maltei. Această măsură a parlamentului maltez a determinat agravarea puternicelor contradicţii care se manifestă de multă vreme între Malta, (colonie britanică) şi metropolă. „Irianul de vest este o parte integrantă inalienabilă a Indoneziei“ INTERVIUL ACORDAT DE PREŞEDINTELE SUKARNO UNUI CORESPONDENT AL AGENŢIEI UNITED PRESS NEW YORK (Agerpres). — TASS Preşedintele Indoneziei, Sukarno, a acordat un interviu unui corespondent al agenţiei United Press Din punct de vedere politic şi istoric, a declarat preşedintele Sukarno. Irianul de vest este o parte integrantă inalienabilă a Indoneziei. Guvernul a încercat în repetate rînduri să reglementeze problema Irianului de vest pe calea tratativelor bilaterale cu Olanda. In prezent, după ce cererea Indoneziei la O.N.U. cu privire la Irianul de vest nu a fost sprijinită de două treimi de voturi la Adunarea Generală, politica Indoneziei urmărește reglementarea tuturor problemelor ei cu Olanda, printre care și a problemei Irianului de vest, în afara cadrului O.N.U. Aceasta înseamnă de asemenea că relaţiile între Indonezia şi Olanda nu vor putea rămîne aşa cum sunt în prezent. Pe de o parte, a arătat preşedintele Sukarno, Olanda duce o politică antiindoneziană, iar pe de altă parte ea vrea să menţină interese economice şi relaţii comerciale favorabile cu Indonezia. * . Aceasta este o anomalie, care nu mai poate dăinui mult timp. Dacă Olanda consideră că relaţiile ei economice şi comerciale cu Indonezia merită să fie menţinute şi îmbunătăţite, a declarat Sukarno, atunci socot că în acelaşi timp Olanda ar fi trebuit să facă ceva pentru a cîştiga prietenia Indoneziei. Referindu-se la afirmaţiile răuvoitoare ale unor persoane oficiale din unele ţări occidentale cu privire la politica dusă de Indonezia, Sukarno a spus : Dacă veţi considera fiecare stat, fiecare ţară, ca pe duşmanul vostru numai pentru că părerea lor se deosebeşte de a voastră, atunci în curînd veţi fi izolaţi de cea mai mare parte a lumii şi de majoritatea omenirii. S.E.A.T.O. intervine în ajutorul colonialiştilor olandezi DELHI 31 (Agerpres). După cum anunţă din Bangkok corespondentul special al ziarului „Daily Times“, ministrul Afacerilor Externe al Australiei, Casey, a declarat recent la şedinţa statului major al SEATO că între Australia şi Olanda a fost realizată o înţelegere cu privire la crearea unei administraţii comune pe întregul teritoriu al Noii Guinee, inclusiv Irianul de vest care după cum se ştie formează o parte integrantă a Indoneziei. O mare influenţă asupra tratativelor cu guvernul olandez în această problemă, a subliniat Casey, au exercitat-o Statele Unite, care au convins autorităţile olandeze că numai extinderea sferei de influenţă a SEATO asupra Irianului de vest va ajuta Olandei să-şi menţină acest teritoriu. Reprezentantul S.U.A. care a participat la şedinţă a arătat că guvernul olandez poate conta în prezent pe sprijinul SEATO în problema Irianului de vest. în legătură cu aceasta, Comitetul special pentru problemele planificării militare a SEATO revizuieşte în prezent sistemul militar al sectorului sud-estic al SEATO în vederea includerii în acest „sistem“ a Irianului de vest ocupat de colonialiștii olandezi și a unei serii de alte teritorii. Guvernul brazilian examinează problema reluării relaţiilor cu U.R.S.S. NEW YORK (Agerpres). După cum anunţă corespondentul din Rio de Janeiro al agenţiei United Press, în mesajul de Anul Nou către ţară Juscelino Kubitschek, preşedintele Braziliei, a declarat că în momentul de faţă guvernul examinează problema reluării relaţiilor diplomatice cu Uniunea Sovietică. Kubitschek a arătat că guvernul Braziliei nu mai poate ignora marea însemnătate a Uniunii Sovietice. Mareşalul Rokossovski numit locţiitor al ministrului Apărării al U.R.S.S. MOSCOVA 2 (Agerpres). TASS transmite : Mareşalul Uniunii Sovietice, Rokossovski, a fost eliberat din funcţia de comandant al trupelor din districtul militar transcaucazian fiind rechemat la Moscova pentru a lucra ca locțiitor al ministrului Apărării al U.R.S.S. ----- Reacţii termonucleare dirijate MOSCOVA (Agerpres). — In 1958 vor fi făcuţi primii paşi spre soluţionarea unei probleme fundamentale a ştiinţei — realizarea reacţiilor termonucleare dirijate. Aceasta a declarat-o acad. Anatoli Blagoniavov într-o convorbire care a apărut în numărul de Anul Nou al ziarului „Sovetskaia Kultura“. In prezent este greu să ne facem o idee, a arătat academicianul, despre revoluţia din tehnică şi viaţa omului pe care o poate determina descoperirea acestei noi modalităţi de obţinere a energiei. Acad. Blagosiavov a emis părerea că anul 1958 va putea să devină un an de cotitură în istoria omenirii. Succesul turneului teatrului „Ţăndărică“ la Cairo CAIRO (De la trimisul nostru). — Ţăndărică, năstruşnicul actor al teatrului nostru de păpuşi, se dovedeşte acum poliglot. De cîteva zile, în fiecare seară în sala Teatrului Housapper din Cairo, el face o reverenţă in faţa numeroşilor spectatori sclutîndu-i în cea mai curată arabă : salam alecum. De la aceste prime cuvinte el cîştigă simpatia celor care în capitala Egiptului au aşteptat cu nerăbdare să vadă genul acesta de spectacole, inedit pentru ei. Surprinderea le este cu atît mai mare cu cit aceasta este o realizare de înaltă ţinută artistică şi nu un joc pentru copii, cum se aşteptau unii. De la primele tablouri, fie că este vorba de spectacolul „Umor pe sfori“ sau povestea Mădălinei, cei din sală, aşa cum scria cronicarul ziarului „Le Progres Egyptien“ sunt cuceriţi de farmecul rar întîlnit al prezentării. Mişcările şi gesturile păpuşilor sînt atît de naturale, incit în multe momente ai impresia că asişti la un spectacol dat de pitici. In concluzie, un spectacol care poate fi văzut şi revăzut. De altfel multe din tablourile spectacolului ,Umor pe sfori" sunt aplaudate frenetic de spectatori. Mai ales scena de balet şi tabloul tarafului cu cei doi solişti, ridică sala în picioare. Toate ziarele care apar la Cairo, atli cele în limba arabă cit şi cete în limba franceză şi engleză, au anunţat spectacolul, ziarul „Al Gumhuria“ publicind chiar un salut intitulat „Bine ai venit, Ţăndărică". Se înţelege că spectacolele de mătineu rezervate copiilor se bucură de o mare afluenţă. Organizatorul turneului îmi declara că este convins că „Ţăndărică" va fi tot atît de aplaudat la Alexandria şi Port Said. TUDOR VORNICU