Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)

1958-02-09 / nr. 4135

irgan al Comitetului Central al P.M.R. Candidaţi ai F. D. P. In mijlocul alegătorilor baremi de răspundere IAŞI (coresp. „Scînteii“). Cetăţenii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 177 din Iaşi s-au întrlnit, la Casa alegătorului nr. 5, cu candidatul lor In alegerile de la 2 martie, profesorul universitar Ion Creangă, rectorul Universităţii „A. I. Cuza“. După cum era şi firesc, discuţiile purtate au oglindit în mare măsură preocupările alegătorilor pentru problemele dezvoltării culturale şi ştiinţifice ale oraşului Iaşi. Cei mai mulţi dintre vorbitori, printre care conf. univ. Constantin Martiniuc, lectorul Mihai Teodosiu, asistentul Mihai Apaveioaiei şi alţii, au vorbit despre pregătirile organizatorice şi gospodăreşti care au loc în întîmpinarea sărbătoririi centenarului Universităţii ,,A. I. Cuza“, ce va avea loc în anul 1960. Amintind despre importantele realizări din ultimii ani, cum ar fi punerea în funcţiune a conductei de apă de la Prut, terminarea liniei de înaltă tensiune care aduce curent electric de la Borzeşti, alegătorii şi-au exprimat hotărîrea de a sprijini Sfatul popular al oraşului Iaşi în rezolvarea problemelor de interes obştesc. Vorbitorii şi-au arătat bucuria pentru grija pe care partidul şi guvernul o manifestă faţă de oraşul lor care, în viitorul apropiat, va fi alimentat cu gaze naturale şi se va dezvolta prin ridicarea unor noi construcţii social culturale. Dar, în afară de preocupările pentru problemele mari ale oraşului, vorbitorii au arătat că sfatul popular nu trebuie să piardă din vedere cîteva treburi gospodăreşti a căror bună rezolvare interesează pe toţi cetăţenii, cum ar fi mai buna distribuire a apei şi a curentului electric, îngrijirea mai atentă a oraşului, înfrumuseţarea lui. In toate aceste chestiuni, alegătorii au semnalat lipsurile ce, trebuie îndreptate şi s-au angajat să contribuie la aceasta. — Experienţa dobîndită de sfaturile populare, creşterea competenţei lor — a spus prof. univ. Constantin Mihulă vor duce, fără îndoială, la înfăptuirea altor realizări pentru cei ce muncesc. Noi, intelectualii ieşeni, vom sprijini şi mai departe toate acţiunile iniţiate în oraşul nostru de către sfatul popular. Cu sprijinul maselor CRAIOVA (coresp. „Scînteii"), Gospodina Elena Cimpoeru, candidată a F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 190, este cunoscută în cartierul I. V. Stalin din oraşul Craiova, nu numai pentru că aici a trăit şi a muncit toată viaţa ei, ci şi pentru că aici îşi desfăşoară de mai mulţi ani activitatea obştească, de deputată. La întîlnirea dintre candidată şi alegători, care a avut loc la şcoala elementară nr. 1, au luat parte un mare număr de cetăţeni. Tov. Elena Ghindaenu, profesoară, a arătat că sfatul popular, principalul gospodar al oraşului, s-a străduit să antreneze masele de cetăţeni la înfăptuirea a numeroase realizări. Pe vremea burgheziei şi a moşierilor — a spus ea — doar cîteva străzi din centru erau mai îngrijite. In anii din urmă s-au pavat mii şi mii de metri pătraţi de străzi şi s-a extins reţeaua electrică. Viaţa culturală a oraşului s-a dezvoltat. S-au construit două teatre de vară, a luat fiinţă Filarmonica de stat „Oltenia“. Fosta Craiovă a moşierilor e pe cale de a deveni un însemnat centru industrial. Valorificarea zăcămîntului de gaz metan, recent descoperit, va contribui la dezvoltarea economică a oraşului şi la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor săi. Referindu-se la realizările înfăptuite în cartierul lor, şi la care Elena Cimpoeru, ca deputată, a adus o contribuţie de seamă, mai mulţi vorbitori au arătat că cetăţenii acordă o mare atenţie activităţii sfaturilor populare. Această activitate — au subliniat ei — contribuie la întărirea puterii populare. Cu prilejul întîlnirii lor cu candidata F.D.P., alegătorii au arătat însă şi unele din lipsurile care mai există. Gospodina Elena Mateescu a arătat, de exemplu, că oraşul nu e destul de curat şi de îngrijit, că mai sunt străzi insuficient luminate, că controlul obştesc în magazine e încă slab etc. împreună, candidat şi alegători, au analizat posibilităţile de îndreptare a lipsurilor semnalate. Cronică electorală sibiană La Sibiu, pregătirile pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare, care vor avea loc la 2 martie, sunt in toi. In întreprinderi şi In circumscripţii electorale, in mijlocul cetăţenilor, se desfăşoară o susţinută muncă politică de masă. Agitatorii vorbesc despre realizările obţinute de sfatul popular, despre contribuţia şi realizările locuitorilor şi ale deputaţilor lor, mobilizindu-i pentru a obţine şi in viitor noi succese in producţie şi in activitatea obştească. Activişti cu muncă de răspundere in aparatul de partid, de stat şi din economie au vorbit în numeroase întreprinderi despre importanţa participării maselor la activitatea sfaturilor populare, despre înaltul democratism al alegerilor in regimul nostru democrat-popular. Muncitorilor de la uzinele „Independenţa" şi de la fabrica „Libertatea", precum şi cetăţenilor din circumscripţiile cartierelor oraşului, le-au vorbit tovarăşii Petru Ivanici şi Valeria Giurgiu, secretari ai comitetului orăşenesc de partid, tov. Avram Tudor, Olivia Marin şi alţii. In toate întreprinderile şi la locurile cele mai vizibile din oraş au fost expuse panouri şi afişe, lozinci in limbile romină, germană şi maghiară, ale căror texte explică însemnătatea alegerilor de deputaţi in sfaturile populare şi cheamă pe cetăţeni să voteze la 2 martie pentru candidaţii F.D.P. Consiliul orăşenesc F.D.P. a tipărit fotomontaje cu realizări ale Sfatului popular orăşenesc Sibiu, a amenajat vitrine cu fotografii ale candidaţilor F.D.P. etc. La cinematografe sunt prezentate diafilme privind aspecte din munca sfaturilor populare din întreaga regiune. Casele alegătorului, deschise de cîteva zile, sunt sprijinite în activitatea lor de către organizaţiile de partid din întreprinderi. Casa alegătorului de pe lingă uzinele „Independenţa“, cea de la şcoala medie nr. 5 din strada Lenin, ca şi cele din cartierele Turnişor, Guşteriţa şi altele sunt vizitate de numeroşi cetăţeni care găsesc aici un bogat material propagandistic, primesc lămuriri în legătură cu alegerile şi cu tehnica votării. Echipele artistice, corurile şi orchestrele întreprinderilor şi fabricilor din oraş prezintă la casele alegătorului programe special pregătite in cinstea alegerilor. Teatrul de stat din Sibiu a alcătuit trei echipe artistice, dintre care una în limba germană, care vor prezenta programe artistice in cadrul intilnirilor dintre candidaţi şi alegători. In cinstea alegerilor, membrii cenaclului literar „Orizonturi noi“ din Sibiu desfăşoară o intensă activitate de creaţie. Mircea Avram a scris o culegere de schiţe. Paul Constant, Aurel Călinescu, Gheorghe Lăzăroiu şi Eugen Ciobanu au prezentat o serie de scenete, poezii şi schiţe, cu subiect electoral. Compozitorii Gheorghe Şoima şi Cornel Arion au închinat alegerilor de la 2 martie noi cîntece. In acţiunea de popularizare a realizărilor sfatului popular şi a candidaţilor in alegerile de la 2 martie, staţia de radioficare a oraşului emite zilnic programe bogate şi interesante în limbile romină și germană. Stația de radioficare prezintă, de asemenea, reportaje de la întilnirile candidaților cu alegătorii. (foto R. COSTIN) Cu viu Interes participă cetăţenii la întilnirile dintre candidaţi şi alegători. Aspect de la întîlnirea alegătorilor din circumscripţia orăşenească nr. 280, Bucureşti, cu candidatul lor, mecanicul Gh. Dobrescu. In dreapta, candidatul vorbind alegătorilor. Decorarea scriitorului Cicerone Theodorescu Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s-a conferit „Ordinul Muncii“ clasa I-a scriitorului Cicerone Theodorescu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei literare. In întîmpinarea aniversării glorioaselor lupte muncitoreşti din februarie 1933 Realizările ceferiştilor de la depoul Bacău BACĂU (coresp. „Scînteii“). — Peste cîteva zile se împlinesc 25 de ani de la eroicele lupte muncitoreşti din februarie 1933, în întrecerea în cinstea acestei glorioase aniversări, ceferiştii de la depoul Bacău obţin importante succese în producţie. In cursul lunii ianuarie şi în primele zile ale lunii februarie, mecanicii şi fochiştii de aici au remorcat, peste sarcinile de plan, 100 trenuri de marfă a 1000 tone fiecare pe distanţa Bacău-Paşcani. De asemenea, la transportul de mărfuri şi de călători planul de producţie al depoului a fost depăşit in această perioadă cu 6,64%. Economisirea combustibilului este unul din obiectivele principale în întrecerea ceferiştilor din Bacău. Mecanicii Nicolae Chelaru şi Teodor Beldiman au realizat, în ultima lună, împreună cu fochiştii Petre şi Dumitru Drugă, o economie de combustibil convenţional în valoare de 8.800 lei ; de asemenea, mecanicii Iulian Niţu şi Nicolae Tălpic au realizat o economie de combustibil de 14% faţă de combustibilul planificat. După calculele făcute pînă acum, ceferiştii acestui depou au economisit in primele 35 de zile ale anului circa 500 tone combustibil convenţional. La Hunedoara va intra in funcţiune o nouă secţie Muncitorii şi tehnicienii de la Uzina cocso-chimică a Combinatului siderurgic din Hunedoara fac pregătiri pentru punerea in funcţiune a noii secţii de desulfurare a gazelor de cocs. In prezent, lucrările au intrat în ultima fază , se efectuează recepţionarea şi probele de rodaj a instalaţiilor. Prin intrarea in funcţiune a noii secţii aici se va obţine, din gaze de cocs, un alt produs chimic — sulful. Acest produs este necesar industriei chimice la fabricarea unor produse industriale. De asemenea, după desulfurare, gazul de cocs poate fi întrebuințat in procesul de elaborare a oțelurilor la cuptoarele Martin. Au început arăturile de primăvară în regiunea Craiova CRAIOVA . (coresp. „Scînteii“) Cîteva zile în şir în multe părţi din regiunea Craiova timpul s-a menţinut frumos şi pe porţiuni mari terenul s-a zvîntat. După constatările făcute la faţa locului inginerii şi tehnicienii agronomi din multe gospodării de stat au constatat că există condiţii prielnice pentru executarea arăturilor în vederea însămînţărilor de primăvară. In gospodăriile agricole de stat Caracal, Segarcea, Burila, Rogova şi altele tractoarele au fost scoase în cîmp la arături. Ceea ce nu cuprind statisticile Multe cuprind statisticile. In limbajul concis şi lapidar al cifrelor ele îţi pun în faţă date fel de fel acumulate, procentuale, divizate, comparate... Ai crede că nimic nu poate scăpa meticuloasei relatări statistice. Cu toate astea, mi-am propus să scriu despre lucruri pe care, cu toată strădania şi menirea lor, statisticile nu le pot prezenta. Am vizitat, în aceste zile, pe muncitorii fabricii de maşini-unelte „Iosif Rangheţ“ din Arad. Din mîinile acestor oameni harnici şi pricepuţi s-au născut peste 5000 de strunguri şi alte maşini-unelte. 5000 ! Asta înseamnă multe sute de mii de piese delicate, pretenţioase şi, mai presus de toate, precise. Mi-am dat seama că am în faţă un colectiv puternic, care munceşte cu pasiune Tocmai pe acest făgaş — al pasiunii în muncă — am hotărît să-mi îndrept investigaţiile. In mod firesc s-au ivit întrebările: cit de preocupaţi sînt oamenii de aici de îmbunătăţirea muncii lor? Cît de dezvoltat este la ei spiritul de iniţiativă ? Cum se manifestă şi în ce măsură este încurajat şi sprijinit noul ?... Ca să aflu răspuns, zadarnic aş fi consultat statisticile. Aşadar mi-am îndreptat paşii spre secţiile de producţie. Cîteva note la scurte popasuri La turnătoria de metale neferoase, care se află într-o încăpere anexă a turnătoriei de fontă, oameni puţini. Deocamdată nu pot sta cu nimeni de vorbă. Se toarnă. O macara mică îşi roteşte braţul purtînd oala cu metal de la o formă la alta. Metalul fluid, strălucitor ca argintul, le umple pe rînd. Turnătorii au gesturi precise, calme, fără precipitări. Ultima formă. Gata. — E bine ? — rîde spre mine muncitorul care mînuieşte macaraua. — Foarte bine! — îl aprob, deși nu prea-s lămurit la ce se referă. — Uite, macaraua asta ne-a scăpat de caznă, mi se adresează el. Bună, tare bună. Vasăzică asta era ! După ce treaba e gata, mă duc la el să-mi explice mai pe larg ce-i cu macaraua. De ce s-ar lăsa rugat ?... Mai de mult, cînd nu era macaraua, oala de turnare o purtau patru oameni. Trudă grea, îi treceau sudori. Cum să mecanizeze munca ? La asta le era mereu gîndul. Intr-o zi au stat de vorbă cu inginerul Teodor Pîrva și i-au spus păsul lor. Nu s-ar putea oare instala o macara — l-au întrebat. Ideea a fost bună. In scurt timp, macaraua era pe locul de azi. Cu ajutorul ei, aceeaşi treabă, ba mai rapid, mai precis şi mai sigur, o fac acum doi oameni în loc de patru... Mă opresc în hala aglomerată a turnătoriei de fontă şi admir cu cîtă migală şi răbdare pregătesc formarii culcuşurile pieselor mici, delicate — manete, rotiţe etc. — pentru strunguri. Mi-nchipui de cîtă atenție e nevoie la turnarea lor. Mărturisesc acest gînd maistrului Molnár. — Altădată, a fost bai ! Acu'... In loc de explicație mă duce la locul unde se toarnă. Formele stau stivuite ca lăzile într-o magazie. In clipa aceea clopotul macaralei ne previne că pe deasupra noastră va trece în curînd masiva oală de turnare. Perspectiva nu-i deloc surâzătoare. In lături ! — Ce bai ?e îl întreb pe maistru după ce mă asigur de un loc ferit de primejdie. — Privește ! mă îndeamnă acesta în loc de răspuns. Oala se oprește deasupra primei stive. Semnalul, şi fonta începe să curgă — şuvoi greu, incandescent — în orificiul formei de deasupra. Şi curge, şi curge. Unde încape atîta metal într-o formă aşa de mică ? — dau să întreb pe taciturnul meu vecin. îmi întîlneşte privirile. Ghiceşte. Pe faţa lui, abia perceptibil, un zîmbet. — Turnăm în „ciorchine". Asta-i metodă bună, cu spor. Urmează o explicație In detaliu : formele sunt aşezate unele peste altele în așa fel ca orificiile de turnare să corespundă. Se toarnă prin cea de sus şi se umplu toate. Asta-i „ciorchinele“... înainte se turna fiecare piesă în parte,, cu maselotă proprie (risipă înlăturată cu metoda nouă) într-un timp de două ori mai mare ca acum... Asta pricep, dar... — Cine a avut ideea aplicării acestei metode în uzină ? Maistrului se vede că nu-i place întrebarea. Ezită. Apoi, văzind că n-o să scape fără să răspundă, spune : — Noî. — Care noi ? — Cum „care noi" ? Noi, ăștia, de ne vezi aici, cine vrei doar ?... Nu-ți spuneam că era greu altminteri ? Mai mult nu pot scoate de la el. Pretextează că e chemat urgent nu știu unde și se face nevăzut. Ceva mai tîrziu am aflat de la altcineva cine a venit întîi cu ideea introducerii noii metode: maistrul Molnár Ludovic şi turnătorul Kiss Ion. ★ Inginerul Ion Roşu, un tînăr nu prea voinic, cu obrazul rotund, oacheş, îmi vorbeşte despre cîteva din străduinţele izbutite ale strungarilor din secţia de roţi dinţate. Una mi-a atras în mod deosebit atenţia prin felul cum a mobilizat pentru rezolvarea ei întregul colectiv. Broşele cilindrice, cu care se efec- I. STAVARUS (Continuare in pag. II-a col. 6*7) Alegeri sindicale pe secţii REŞIŢA (coresp. „Scînteii“). Recent, cocsarii reşiţeni şi-au ales noul comitet sindical de secţie. In darea de seamă şi în discuţii s-a arătat că comitetul sindical de secţie s-a preocupat îndeaproape de organizarea întrecerii socialiste. Anul trecut au fost date însemnate cantităţi de cocs peste plan. 21 cocsari au fost distinşi cu diplome de onoare. La discuţii, tov. Aurelian Bobu, Cornel Răcoceanu şi alţii au arătat că preşedintele comitetului sindical de secţie, nu a atras pe ceilalţi membri ai comitetului la rezolvarea unor probleme ale muncii sindicale, îndeosebi în domeniul social-cultural. Din noul comitet sindical ales de colectivul secţiei fac parte tov. Dumitru Andriţoiu, Wiliam Holiks, Jiva Vasilovici şi alţii. In regiunea petroliferă a Olteniei au intrat în funcţiune o serie de instalaţii noi. | In clişeu: Staţia de dezbenzinare, intrată în funcţiune anul trecut. Foto AGERPRES MARELE SUCCES al baletului din Leningrad Sîmbătă seara, ansamblul de balet al Teatrului Academic de Stat de Operă și Balet „S. M. Kirov“ din Leningrad, decorat cu ordinul Lenin, a prezentat pe scena Teatrului de Operă și Balet al R. P. Române primul său spectacol în Capitală cu baletul „Lacul lebedelor“, de P. I. Ceaikovski, după scenariul lui V. Beghicev şi V. Ghelţer. Au asistat tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Constanţa Crăciun şi Ion Pas, adjuncţi ai ministrului invăţămîntului şi Culturii, acad. Mihail Ralea, preşedintele Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, şi alţii. A fost de faţă A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Un public entuziast aștepta cu nerăbdare această frumoasă sărbătoare artistică în care avea să evolueze pentru prima oară în Capitală unul dintre cele mai strălucite colective de balet din lume, reprezen- tant de frunte al vestitei școli coregrafice din Leningrad, veche de peste 200 de ani. „Lacul lebedelor“ a fost prezentat de ansamblul din Leningrad într-o viziune regizorală originală, aparţinînd artistului poporului al U.R.S.S. Konstantin Sergheev. Dansul artiştilor din Leningrad impresionează prin virtuozitatea execuţiei, prin concordanţa perfectă între muzică şi dans, prin expresivitatea mişcărilor, care traduc cu fidelitate uimitoare sentimentele ce dau viaţă acţiunii scenice. Artista poporului din U.R.S S, Natalia Dudinskaia, a interpretat dublul rol al Odetei şi Odilei cu minunată graţie şi eleganţă. Artistul poporului Konstantin Sergheev, în rolul prinţului Siegfried, a (Continuare în pag. VI-a, col. 6-7) Cum am reuşit să construim locuinţe mai bune şi cu un preţ de cost mai redus Pe şantierele din oraşul Tg. Mureş se desfăşoară o muncă susţinută pentru construirea unui număr mare de locuinţe muncitoreşti. De la început vreau să spun că noi am obţinut anul trecut o experienţă pozitivă în organizarea lucrărilor de construcţii şi scurtarea duratei lor de execuţie, realizînd pe această bază reducerea costului locuinţelor. Despre necesitatea atingerii acestor obiective ne-am dat mai bine seama la o consfătuire care a avut loc la sfatul popular regional. La această consfătuire s-a pus problema: ce mijloace şi posibilităţi trebuie să folosim pentru a putea construi, cu aceleaşi fonduri, locuinţe mai multe şi frumoase, mai ieftine şi intr-un timp mai scurt. Pentru a putea obţine o reducere substanţială a costului locuinţelor, am studiat cu atenţie posibilităţile de micşorare a cheltuielilor din deviz. De unde am pornit noi cînd am început să întocmim devizul ? In primul rînd, am căutat un teren potrivit unde să putem construi 13 blocuri. Pe baza consultării reciproce dintre conducerea trustului, beneficiar şi proiectant s-a ajuns la concluzia că terenul cel mai potrivit este cel de pe strada Gheorghe Dózsa. De ce tocmai aici? Fiindcă amplasarea blocurilor pe acest teren prezenta multe avantaje. De pildă, în apropiere se afla conducta de gaz metan, de apă și linia electrică, care pot asigura alimentarea acestor blocuri, reducîndu-se astfel mult cheltuielile de investiţii. Totodată, la proiectul tip s-au adus o serie de modificări esenţiale, care au ieftinit mult costul lucrărilor. Astfel, prin schimbarea soluţiei constructive, costul fiecărui metru cub de zidărie s-a redus cu 230,17 lei. Schimbarea soluţiei constructive nu am făcut-o la voia întîmplării, ci ţinînd seama de faptul că în regiunea noastră există materiale de construcţie din producţia locală, mai ieftine decît cele indicate în proiect, pe care le putem folosi foarte bine la construcţii. Proiectînd raţional şi în primul rînd ţinînd seama de criterii economice, am reuşit să obţinem o suprafaţă locuibilă a apartamentelor de 42.500/h în raport cu suprafaţa construită. Un rol important în reducerea costului construcţiilor de locuinţe la 0 EXPERIENŢĂ VALOROASĂ avut indicaţia primită din partea comitetului regional de partid şi a sfatului popular regional de a concentra la un loc fondurile, materialele şi forţa de muncă destinate construcţiei de locuinţe. Despre ce este vorba ? In anii trecuţi, o serie de întreprinderi şi instituţii din oraşul nostru au construit, separat una de alta, diferite locuinţe şi clădiri social-culturale. Acest sistem s-a dovedit a fi însă neeconomic deoarece, prin dispersarea unui număr însemnat de mijloace materiale şi forţe de muncă, se făceau multe cheltuieli suplimentare. Analizînd această situaţie, comitetul regional de partid a indicat sfatului popular să ia măsuri pentru concentrarea fondurilor întreprinderilor şi instituţiilor destinate construcţiei de locuinţe. Practic, acest lucru înseamnă zeci de mii de lei economisiţi, de pildă, numai pentru organizarea şantierului. Avînd toate fondurile concentrate de la mai multe întreprinderi, anul trecut am organizat un singur şantier, unde construim 13 blocuri. Dacă n-ar fi fost luată această măsură, noi am fi cheltuit în plus sume importante. Acum, după ce am construit o mulţime de apartamente, sîntem în măsură să spunem că, pe baza celor arătate, costul pe apartament s-a redus cu 7.000 lei faţă de deviz. Este ştiut — şi experienţa unor şantiere aparţinînd de trustul nostru a confirmat — că cheltuielile de organizare a lucrărilor reprezintă uneori pînă la 10% din valoarea investiţiei respective. Analizînd unele proiecte de organizare în raport cu posibilităţile locale, noi ne-am dat seama că acestea cuprind numeroase rezerve de reducere a cheltuielilor. De aceea, la întocmirea proiectului pentru noilelocuinţe, am căutat să folosim, în primul rînd, lucrările existente, să asigurăm şantierului mijloace materiale numai în măsura necesară. La organizarea şantierului de locuinţe din strada Gh. Dózsa, bunăoară, am folosit pentru transportul tuturor materialelor linia de cale ferată existentă, eliminîndu-se o magazie SOLYMOSI ISTVÁN inginer-şef al Trustului de Construcţii Regiunea Autonomă Maghiară (Continuare în pag. V-a, col. 1—3) ACUM 25 DE ANI... Muncitorii grevişti de la Atelierele Griviţei adunaţi in curtea atelierelor.■ « • IV. Ce e nou • In palatul Kremlinului, a avut loc ieri o mare recepţie in cinstea intelectualităţii sovietice. In cadrul ei, au luat cuvîntul conducători ai partidului comunist şi guvernului sovietic, precum şi reprezentanţi ai ştiinţei, artei şi literaturii sovietice, (pag. 6-a). • A cincea încercare a forțelor aeriene ale S.U.A. de a lansa experimental o rachetă balistică intercontinentală de tip „Atlas“ a eșuat. (pag. 6-a)