Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)

1958-02-27 / nr. 4150

Pag. 2 SFATURILE POPULARE - GOSPODARII TREBURILOR OBŞTEŞTI Se înfăptuiesc propunerile alegătorilor In perioada intilnirilor ce au a­­vut loc în raionul Aiud între candi­daţii Frontului Democraţiei Popu­lare şi alegători, s-au făcut peste 200 de propuneri privind mai buna întreţinere a drumurilor, electrifica­rea şi radioficarea comunelor, cons­truirea de şcoli, cămine culturale, dispensare, extinderea reţelei co­merciale etc. Analizînd propunerile făcute, sfa­turile populare comunale, cu spriji­nul sfatului popular raional, au tre­cut la înfăptuirea propunerilor pen­tru care există posibilităţi materiale de realizare, iată cîteva exemple: La întîlnirea candidaţilor cu ale­gătorii din Ciumbrud s-a propus în­diguirea Mureşului pe o porţiune de 80—100 metri, pentru a nu mai fi inundate terenurile. Sfatul popular raional a trimis la faţa locului ingi­neri şi tehnicieni de la secţia Dru­muri şi Ape care au dat ajutor teh­nic, iar ţăranii muncitori au prestat mii de ore muncă voluntară. Locuitorii comunei Lopadea Nouă au cerut să li se repartizeze prin cooperativă araci pentru vie. Uniu­nea raională a cooperativelor a şi făcut acest lucru. Pînă acum au fost repartizaţi 10.000 araci. Tot pe baza propunerilor făcute la întîlnirile candidaţilor cu alegă­torii s-a extins lumina electrică în comuna Unirea şi Războieni, s-au reparat 3 poduri în comuna Decea, s-a deschis o cofetărie la Ocna Mu­reş etc. Alte propuneri sunt în curs de rezolvare. La Craiova Din realizările sfatului popular CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ • In centrul oraşului Craiova au început săpăturile pentru fundaţia unui nou bloc de 70 apartamente. Noua construcţie este printre primele care au fost proiectate de Institutul regional de proiectare Craiova şi se încadrează în planul de sistematiza­re şi înfrumuseţare a oraşului. • S-au făcut reparaţii capitale pe o suprafaţa de 220.320 m.p. de străzi. Multe străzi, cum ar fi Elena Pavel, 6 Martie, au fost asfaltate, altele pa­vate , s-a terminat b-dul 23 August, dat în folosinţă anul trecut. Pe străzile Aurel Vlaicu, Vasile Lupu şi altele s-a extins conducta de apă, iar pe străzile Reforma Agrară, Molotov şi altele s-au făcut lucrări de canalizare. • Au fost amenajate 43 spaţii verzi în diferite puncte ale oraşului. Cu sprijinul elevilor şi al cetăţeni­lor, în parcuri, pe străzi şi în diferite grădini s-au plantat peste 20.000 de puieţi. • Lucrări mari s-au făcut şi în do­meniul electrificării oraşului. S-au fă­cut reparaţii capitale la peste 30 km. linii ale reţelei electrice şi s-a extins reţeaua iluminatului electric pe alţi aproape 20 de km. • Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit a fost construit şi dat in folo­sinţă un bloc muncitoresc cu 18 apar­­tamente, s-a început construirea a 3 blocuri muncitoreşti cu aproape 130 apartamente, iar 75 de muncitori, in­gineri şi tehnicieni de la fabrica „Electroputere“ şi de la C.F.R. au început construirea de case individuale. • S-a lărgit reţeaua comercială. In ul­timii 2 ani, în cadrul O.C.L Alimen­tara s-au deschis 23 noi unităţi. S-au deschis de asemenea 31 de unităţi noi pentru vînzarea produselor industriale şi 14 unităţi Aprozar. '■'""I» , «RL In ultimii ani, în regiunea Ploeşti s-a dezvoltat mult reţeaua sanitară. Au fost construite spitale şi dispensare noi, servicii medico-sanitare etc. In clişeu : vederea generală a dispensarului din comuna Pleaşa. La Reşiţa în ultimii doi ani Cînd am fost în oraşul-uzină mi-am propus să privesc lucrurile nu ca un obişnuit al acestor locuri, ci cu ochii celui care — să zicem — a revenit la Reşiţa după un răs­timp de doi ani. Să pornim dar a colinda oraşul, dar nu cu noile taximetre de piaţă „Pobeda“, de curînd sosite, ci pe jos. Să mergem pe strada principală „7 Noiembrie“. Mai întîi, un mic popas la Consiliul orăşenesc F.D.P. Ne în­­tîmpină tov. Ion Jurjică. — Ce s-a făcut nou la Reşiţa de la ultimele alegeri şi pînă acum? — repetă dînsul întrebarea noastră. Priviţi Un panou cu fotomontaje înfăţi­şează, printre altele, noul spital, cu o capacitate de 160 paturi, cu ser­vicii de radiologie, stomatologie, chirurgie. Apoi primul bazin aco­perit de înot construit la Reşiţa şi dat în folosinţă în toamna trecută. Alte şi alte imagini : Piaţa Mar­tin, renovată şi înzestrată cu 60 mese de ciment pentru desfacerea produselor. Parcul „Bernáth Andrei“ — unul din cele mai frumoase din Reşiţa — amenajat, de asemenea, în ultimii doi ani în cartierul Stavilă. Muncitorul Alexandru Lang, pen­sionarul Iosif Toth, Ioan Riţiu, di­rectorul adjunct al Spitalului unifi­cat, Marta Bodor, Constantin Badea şi alţi deputaţi, mulţi dintre ei din nou propuşi candidaţi, ne îndeamnă să mergem să vedem o serie de în­făptuiri realizate din iniţiativa sta­tului şi cu sprijinul cetăţenilor. Parcurgem străzile Victoria, Ro­mânilor, Independenţei, Revoluţiei, Experienţă bună, iniţiativă, spirit gospodăresc străzi acum asfaltate. Aflăm că pe diferite alte străzi au fost executa­te trotuare din bitum pe 3.256 m. şi din dale de beton pe 8.593 m. Pe alte străzi din raza oraşului a fost aşternută piatra. Pe şoselele ce duc de la Reşiţa la Văliug şi Doman au fost executate ziduri de protejare împotriva apelor. ...Sîntem în luna februarie. Vre­me de iarnă. La Reşiţa însă zăpa­da nu s-a putut statornici. Chiar de mai cade uneori cîte un prăşcău, într-un ceas-două se duce. Aşa că tovarăşii Lang, Toth, Riţiu şi cei­lalţi deputaţi pot să ne arate şi spa­ţiile verzi amenajate cu sprijinul cetăţenilor pe străzile Oituzului, 7 Noiembrie etc. Şi pentru îmbunătăţirea alimentă­rii cu apă potabilă a oraşului de­putaţii, împreună cu cetăţenii, au izbutit să facă lucruri bune. Pe Valea Sodolului au introdus o con­ductă de aducţiune în lungime de peste 2 km., încît uzina de filtrare — şi ea reparată — poate să livreze cantităţi mult mai mari de apă. Dar cîte nu s-au mai înfăptuit în ultimii doi ani ! Cartierul Terovă, de exemplu, a fost electrificat. Re­ţeaua electrică a fost extinsă cu 15 km. pe diferite străzi mărginaşe. La toate aceste înfăptuiri cetă­ţenii au contribuit cu mii de ore muncă voluntară. Pe zi ce trece de­putaţii şi cetăţenii reşiţeni schim­bă, prin munca lor, înfăţişarea ora­­şului-uzină. In prezent este în con­strucţie o nouă baie publică , 141 ce­tăţeni şi-au construit sau îşi cons­truiesc case individuale. ...Şi cînd vezi că în lunca Pomos­­tului se construiesc anual zeci de apartamente, cînd priveşti com­binatul ce creşte şi se dezvoltă de la an la an, îţi dai seama cită dreptate au reşiţenii cînd spun : „Acum, la două secole de cînd exis­tă, oraşul nostru este mai tînăr ca oricînd“. I. SLATINEANU M Scroll line, diafilme, bibliografii Recent, secţia de documentare ştiinţifică a Bibliotecii Academiei R. P Romíne, a primit din Siria două scrisori : mulţumiri din partea unor cercetători sirieni cărora le-a fost expediat, la cerere, microfil­mul studiului cu privire la muzica orientală, scris de Dimitrie Cante­­mir la Începutul secolului XVIII, şi din partea Muzeului de antichităţi din Siria de nord, căruia i-a fost oferit microfilmul manuscrisului a­­rab „Studiu teologic în legătură cu Coranul“ de Ibrahim din Alep. Schimbul de lucrări şi informări ştiinţifice se desfăşoară intens cu institute şi oameni de ştiinţă din întreaga lume. Colegiului agri­col Massey din oraşul Palmerston North (Noua Zeelandă) i s-au ex­pediat diafilme în legătură cu a­­gricultura din ţara noastră. Unul din primele periodice romîneşti, „Crestomaticul romînesc“, apărut la 1820, a fost microfilmat în urma cererii Bibliotecii Universitare din München, în cursul anului 1957, Secţia de documentare ştiinţifică a întocmit, la cerere, 43 de bibliografii pen­tru instituţii ştiinţifice sau oameni de ştiinţă de peste hotare, a efec­tuat 138 microfilme după cărţi, pe­riodice, manuscrise, documente aflate în Biblioteca Academiei R.P. Române sau în alte biblioteci din ţară, cuprinzînd materiale pri­vitoare la economia, istoria, geo­grafia, literatura şi arta ţării noa­stre. Totodată, s-au obţinut din străi­nătate nenumărate informări ştiin­ţifice şi lucrări necesare oamenilor de ştiinţă de la noi. Biblioteca Centrală pentru acte vechi din Uniunea Sovietică, de pildă, a tri­mis documente referitoare la Di­mitrie Cantemir; din Anglia a so­sit un manuscris grecesc cuprin­zînd cronica rimată a lui Palame­­des despre Mihai Viteazu, croni­că datînd din 1607. Distanţele au încetat a mai fi o piedică în calea informării şti­inţifice reciproce ducţie. Iată ce înseamnă să dai ui­tării planificarea- De aci se poate trage concluzia.... Poate că discuţiile continuă, poate că din cauza atîtor concluzii şi puncte de vedere chestiunea a intrat în impas. E sigur că, dacă a fost pe vremuri un haiduc ves­tit intre Satu Mare şi Sighet, pe nume Grigore Pintea. Povestesc bă­­trinii şi adeveresc documente vechi că el a ridicat mulţi ţărani romini, unguri şi ucraineni la luptă con­tra boierilor. Amintirea lui Pintea este şi astăzi vre in inima poporului. Sculptorii i-au dăltuit chipul, la şe­zători se spun balade şi cintece des­pre el. La Baia Sprie s-au păstrat cămaşa de zale a lui Pintea viteazul şi citeva arme de-ale lui, relicve preţioase. S-a păstrat d­e un fel de a spune. Au tovarăşii de la Sfătul popular disputele vor înceta, nimeni n-o să-şi pună mătura-n doliu. Şi mai sigur este însă că, dacă comitetul executiv va lua măsuri pentru re­medierea situaţiei, gospodinele vor avea din nou mături şi celelalte produse pe care Ie caută. Baia Sprne păreri proprii in această privinţă. Doar nu era să le predea la vreun muzeu, cine ştie unde, să le înstrăineze ! Nu . Au avut o idee mai... origi­nală , le-au aruncat claie peste gră­madă intr-o magazie. Tot acolo zac o serie de picturi vechi şi multe alte obiecte etnografice de mare valoare. Tovarăşii de la Sfatul popular Baia Sprie n-au avut pînă acum vreo ini­ţiativă in ceea ce priveşte păstrarea acestor obiecte ce evocă trecutul po­porului. Nimic nu-i împiedică să aibă o asemenea iniţiativă de aci înainte. Nimic nu-i împiedică Măturile şi alte „mărunţişuri“ti La Suceava nu sunt mături, bătă­toare pentru covoare, ştergătoare din papură, planşete de lemn pen­tru tăiţei. Prilej de necaz pentru gospodinele vrednice şi de dispute controversate Intre diferite foruri locale. Cine-i vinovat ! — lată problemna care suscită discuţii pasionate, duse cu vehemenţă, fiecare expu­­nind cu argumente punctul de ve­­dere şi condamnînd, desigur, negli­­jen­ţa celuilalt. — Secţia de industrie locală a statului popular — iată vinovatul — afirmă pe un ton categoric to­varăşii de la O.C.L. Produse indus­triale. De ce nu a urmărit ca între­prinderile industriei locale din re­­giune să livreze comenzile făcute de organizaţiile comerciale ? Iată ce înseamnă să dai uitării „glasul comerţuluiDe aci se poate tra­ge concluzia... — Metoda struţului, care-şi bagă capul în nisip crezind că nu-l vede nimeni. Aşa procedează tovarăşii de la O.C.L. Produse industriale — susţin, la riodul lor, cei d­e la secţie. N.au făcut comenzile de mărfuri la timp şi, din această cauză, produsele nu pot fi cuprinse in sarcinile planului anual de pro­ sgenteia Cu maestrul George Georgescu Scurt interviu pe Avionul de Stockholm a adus în patrie pe maestrul George Geor­­gescu, care a dirijat concertele filar­monicii de stat „George Enescu“ în U. R. S. S., Finlanda şi Suedia. Maestrul George Georgescu ne-a împărtăşit cu amabilitate cîteva im­presii : — Pretutindeni pe unde am fost, atît în U.R.S.S. cit şi în ţările nor­dice, am fost întîmpinaţi cu dra­goste şi entuziasm. Şi de ce să nu spun, ne era uneori teamă că nu vom putea răsplăti cum se cuvine această dragoste. Temerile însă nu s-au adeverit. Succesul a fost mare, şi despre asta ziarele au scris. Am să povestesc cîteva lucruri care m-au impresionat în mod deosebit. La Moscova, am interpretat Sim­fonia a II-a de Haciaturian, la care a asistat şi compozitorul. Am fost adine impresionat cînd, la Sfîrşit, compozitorul a venit la noi şi ne-a spus : „Am ascultat cea mai bună interpretare a simfoniei mele. Nu credeam ca această compoziţie să aibă atîta profunzime şi căldură. Vă mulţumesc!“ Şi pentru aceasta, mulţumesc şi eu din suflet membrilor orchestrei. — DAR, IN FINLANDA? — După cum se ştie, nordicii au un temperament mai rece şi un protocol cu tradiţie. Le-am răstur­nat. Publicul din Helsinki a aplau­dat cu frenezie la scenă deschisă. Iar preşedintele Republicii, contrar protocolului, s-a sculat în picioare şi a cerut, odată cu publicul, să re­petăm o parte din concert. Bineînţe­les că am făcut-o cu plăcere. Aici, o mare contribuţie a avut-o şi arcuşul lui Ion Voicu. La Stockholm, succesul a fost la fel de mare. Pentru prima dată s-a strigat şi s-a bătut din picioare in­tr-o sală de concert din Suedia. Or­chestra noastră a cucerit publicul prin concepţia interpretativă, prin echilibrul sonor, prin omogenitate şi profunzime. Suedezii învăţaseră cîteva cuvinte romîneşti, pe care le scandau un săli, pe stradă, oriunde ne întîlneau : „La revedere“ şi „Cîhd mai veniţi ?“ — CUM A FOST PRIMITA MUZICA IUI 9EURCE ENESCU? — Voiam tocmai să vorbesc des­pre asta. La toate cele 10 concerte pe care le-am dat — zece dirijate de mine şi 5 de Mircea Basarab — Rap­sodia­l­a de Enescu a fost cerută cu insistenţă la sfîrşitul fiecărui concert — indiferent dacă o avusesem sau nu în program. Publicul era în sta­re s-o asculte de două sau chiar de trei ori. — MAI ÎNTREPRINDEŢI ALTE TURNEE PESTE HOTARE? — Peste cîteva zile plec la Floren­ţa pentru a dirija două concerte. In martie şi aprilie sînt invitat să fac parte din juriul concursului interna­ţional „Ceaikovski“, ce se va ţine la Moscova, iar în mai sunt solicitat să dirijez în Cehoslovacia, în cadrul tradiţionalului concert „Primăvara la Praga“. I-am mulţumit maestrului pentru amabilitatea cu care ne-a răspuns şi i-am urat succes în noile turnee. V. T. EIN ACTIVITATEA FEMEILOR Filatoarele întreprinderii „Ţesă­­tura“-Iași înregistrează zilnic succese în întrecerea socialistă. In luna ia­nuarie, muncitoarea Măndiţa Chiper a dat 545 m. ţesături peste plan, Lucia Florea 236 m., Jana Isciuc — 201 m. peste plan etc. Luna aceasta, întrecerea a luat un şi mai mare avînt. Majoritatea mun­citoarelor dau zilnic între 10—25 m. ţesături peste plan. (N. Topor — coresp. voluntar). Peste 2000 femei din regiunea Ba­cău au ajutat, în ultimele luni, la construirea de unităţi sanitare şi culturale, realizînd 80.000 ore de muncă voluntară. Cu acest prilej s-au evidenţiat ţărăncile muncitoare din comuna Sagna, raionul Roman. Participantele la conferinţa femeilor din acest raion au hotărît să antre­neze mai multe gospodine în munca de înfrumuseţare a satelor şi cartie­relor, să contribuie la îmbunătăţi­rea activităţii comitetelor de sprijin de pe lingă unităţile sanitare, la ac­tivizarea comitetelor de părinţi, din care fac parte numeroase mame. In aceste zile, femeile din raionul Ro­man se străduiesc să traducă în fapt hotărîrile pe care le-au luat în con­sfătuire. Activitatea pe tărâm cultural-edu­­cativ a femeilor din regiunea Hune­doara s-a intensificat, în ultimul timp, ele au înfiinţat în regiune peste 100 cercuri de citit, numeroase cercuri de cultură generală, noi bi­blioteci de casă, ai căror cititori sporesc mereu. S-au deschis, de ase­menea, la oraşe şi sate, numeroase cercuri de croitorie, broderie şi artă culinară. ★ BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). In preajma zilei de 8 martie, fe­meile din oraşul Baia Mare între­prind noi acţiuni gospodăreşti şi culturale. In întîmpinarea acestei zile s-a iniţiat un concurs între bibliotecile de casă pentru atrage­rea unui număr cit mai mare de cititori. Cele mai bune rezultate au obţinut tovarăşele Viorica Mocanu şi Margareta Vint. In ultimele săptămîni, femeile băimărene au înfiinţat peste 80 de cercuri de citit în toate cartierele oraşului, care desfășoară acum o bo­gată activitate. Colectiviştii din Dudeşti-Cioplea au terminat pregătirile pentru primăvară In gospodăria colectivă Dudeşti- Cioplea, Bucureşti, s-au terminat pregătirile pentru campania agricolă de primăvară. Au fost reparate unel­tele agricole, seminţele au fost se­lecţionate. In momentul de faţă, colectiviştii lucrează de zor la grădina de legu­me. Pentru asigurarea răsadurilor necesare celor 30 ha. grădină s-au construit răsadniţe pe o suprafaţă de 1.500 m.p. şi vor mai fi construite încă pe 1000 m.p. In răsadniţe s-au semănat şi repicat roşiile şi alte le­gume. Colectiviştii au şi adus pe piaţa Capitalei prima recoltă de le­gume din acest an : 220 kg. spanac, 300 căpăţini de salată, ceapă verde. Se continuă recoltarea spanacului. Gospodăria a planificat să reali­zeze în acest an din valorificarea legumelor suma de 590.000 lei. Ve­niturile băneşti vor creşte şi mai mult, întrucât gospodăria va vinde statului, pe bază de contract, 50.000 litri lapte şi 100 porci graşi. Şcoala din cartier pe harta ţarii au apărut, în ultimii ani, numeroase aşezări noi, cartiere noi în centrele industriale, mai ales, unde s-au înălţat zeci şi sute de blo­curi şi locuinţe muncitoreşti. Alături de ele au fost amenajate magazine, instituţii social-culturale, parcuri. O­­dată cu blocurile de locuinţe din car­tierul Ferentari din Capitală s-au ri­dicat şi zidurile unei şcoli noi pentru copiii din cartier. Iar în cartierul Iris din Cluj, alături de locuinţele munci­toreşti construite, a fost ridicată, cu mijloace locale şi o şcoală. Multe din apartamentele noilor blocuri muncitoreşti din cartierul Că­­ţelu din Capitală şi-au primit loca­tarii. Printre aceştia şi numeroşi co­pii, la un loc cu cei care locuiau mai dinainte aici aproape 2.001­. Dintre ei 106 sunt deja în pragul virstei şcolare. Dar Sfatul popular al Capitalei, cînd a aprobat proiectul construcţiilor, nu s-a gîndit unde vor învăţa atîţia co­pii. Cum în raionul Tudor Vladimi­­rescu, de care aparţine acest cartier, nu există şcoală în apropiere de noile construcţii, şcolarii cartierului vor merge la o şcoală din raionul vecin, şi aşa destul de aglomerată. In schimb, Sfatul popular al oraşu­lui Craiova s-a gîndit: elevii şcolii pedagogice au şcoală, ce le mai tre­buie şi curte pentru recreaţie şi lu­crări în aer liber ? Operativi, au transformat o parte a terenului şcolii în parcele pentru construcţii. Două moduri de gindire care ar trebui să dea de gîndit! Cărţi noi MARCEL BRESLAŞU : Dialectica poeziei — Cintece despre cîntec (ESPLA) HORIA LIMAN : Hotarul soare­lui — colecţia „Patria noastră" (Ed. Tineretului) REMUS LUCA: Cămaşa de mi­re — colecţia „Albina“ (ESPLA) ALBERTO MORAVIA : Povestiri din Roma — colecţia „Meridiane“ (ESPLA) Pionierii români şi unguri, mem­bri ai celor 16 cercuri ale Casei pionierilor din Sa­­tu-Mare, depun o activitate intere­santă. In clişeu, la cer­cul de chimie, e­­levi din clasa a 7-a a şcolii „Mihail Eminescu" urmă­rind o reacţie chi­mică. AFIŞE ELECTORALE (Urmare din pag. l­a) gice. Au dispărut insultele groso­lane. Aceste afişe vorbesc cu masele de alegători intr-un limbaj simplu şi clar : limbajul faptelor, al cifrelor, al problemelor. Nici o promisiune deşartă. Nici o vorbă în vint. Fie­care rînd îşi are in viaţă echiva­lentul în unităţi perfect măsurabile şi controlabile. în spatele rîndurilor clocoteşte viaţa r­oiă a regiunilor şi oraşelor hotărîrea oamenilor muncii de a obţine noi succese, de a înlă­tura greutăţile trecătoare, de a păşi înainte pe calea construcţiei socia­liste în patria noastră. La Piteşti, acolo unde domneau altădată Brătienii (conacul lor de la Florica era doar la cîţiva kilometri de oraş), Mihalache (Topolovenii nu erau nici ei departe), Armand Căli­­nescu, ambii Antoneşti, oraşul unde demagogia electorală jongla cu cu­vintele „municipiu“ şi „metropolă“ lăsîndu-l însă în aceeaşi sinistră de­gradare în care vegetau majoritatea oraşelor provinciale, la Piteşti, azi, afişul electoral al Consiliului regio­nal F.D.P. grăieşte simplu şi deschis de înfăptuiri pe care nu le poate ni­meni tăgădui. Poate fi oare tăgăduită existenţa unui teatru nou în plin centrul oraşului, teatru construit în anii noştri ? Poate fi oare contestată construcţia unei frumoase case a ti­neretului, la care lucrările au ajuns într-un stadiu înaintat ? Pot fi oare trecute cu vederea pilcurile de noi locuinţe ridicate în cartierele mărgi­naşe, ca şi noile blocuri ce se cons­truiesc pe arterele Centrale ! Iar în ce priveşte regiunea, odinioară din­tre cele mai înapoiate din punct de vedere economic, cine ar putea să nu remarce faptul că a devenit in anii noştri o importantă regiune petroliferă (schele noi petrolifere găseşti azi la Valea Caselor, Co­­bia, Piteşti, Rm. Vîlcea, Băbeni, Vedea), că de la 19 fabrici prost utilate, cîte erau în 1938, în re­giune s-a ajuns azi la 97 de în­treprinderi industriale de mare capacitate, utilaje cu maşini şi in­stalaţii moderne (uzina „Vasile Tu­dose“ din Colibaşi, fabrica de ta­­nanţi „Argeşul", fabrica de placaj din Rm. Vîlcea, fabrica de cheres­tea din Curtea de Argeş, fabrica de oxigen din Bascov etc., etc.), că pe cuprinsul regiunii se înalţă noi în­semnate întreprinderi, cum e ma­rele combinat chimic de la Govora ? Am în faţă chemarea către alegă­tori a Consiliului regional Bacău al Frontului Democraţiei Populare. Noul sparge chinga prea strimtă a cuvintelor şi se conturează în ima­gini biruitoare. Dintr-o regiune din cele mai întunecate ale ţării, Ba­căul a devenit azi, pe drept cu­vint, o adevărată regiune a luminii­ Căci cum ar putea fi altfel caracteriza­tă o regiune în care s-au înălţat două dintre importantele termo­centrale ale ultimilor ani — la Co­­măneşti şi Borzeşti — şi în care se construieşte cea mai mare hidrocen­trală­ a ţării — la Bicaz, o regiune în care producţia de energie elec­trică a crescut între 1951—1957 de 12 ori ? Tot de 12 ori a crescut şi pro­ducţia metalurgică a regiunii. La Roman, unul din orăşelele renu­mite odinioară prin faptul că acolo „nu se­ întîmplă nimic*, s-a con­struit în anii noştri un mare lami­nor de ţevi cu procesul de produc­ţie în întregime automatizat. Pe locul unui atelier primitiv de tur­nătorie, la Bacău s-a ridicat o uzi­nă metalurgică modernă care pro­duce utilaj petrolifer. Iar la Dăr­­măneşti şi Borzeşti s-au înălţat două mari rafinării moderne care valorifică una dintre importantele bogăţii ale regiunii — ţiţeiul. Faţă de 152 de unităţi, cîte erau în 1951, industria locală numără azi aproa­pe 400 de Unităţi care fabrică peste 200 de produse. Iată şi manifestul F.D.P. din re­­giun­ea Constanţa, Dobrogea altă­dată vînzolită de vifore şi sărăcie, azi regiunea cu cea mai înaintată agricultură din întreaga ţară. Vor­beşte afişul electoral în cuvinte so­bre şi fără înflorituri despre ma­rile prefaceri care au revoluţionat din temelii viaţa satului dobrogean. Pe cîmpiile zgîriate odinioară de bietele pluguri de lemn lucrează astăzi 5.106 tractoare, 1947 semă­nători, 1485 secerători-legători, 1341 batoze, 813 combine cerealiere şi alte maşini agricole. Regiunea Con­stanţa este azi în întregime colec­tivizată. Cele 335 de gospodării co­lective ale regiunii cuprind 580.000 hectare de pămînt agricol. Traiul ţăranilor muncitori cunoaşte azi în­făţişări la care altădată oamanii nici niu cutezau barem a visa. In ul­timii ătii s-au electrificat zeci de sate din regiune, 12.000 de colecti­vişti, şi-au construit case noi sau le-au refăcut pe cele vechi, alţi 7.000 şi-au cumpărat aparate de ra­dio, mbcrii Şi-au cumpărat mobilă. Chiar şi într-o regiune despre care nu se poate spune că în tre­cut ar fi fost înapoiată, cum e re­giunea Cluj, alii noştri au adus în­semnate înnoiri oglindite în Chema­rea Consiliului regional al Frontu­lui Democraţiei Populare. Construirea şi punerea în funcţiu­ne a altor noi întreprinderi ca „Teh­­rtofrig“, „Carbochim“, „Silica”, „Li­bertatea“, „Electroceramica“ şi alte­le, lărgirea cu mult a întreprinderi­lor existente, sporirea producţiei in­dustriei locale în Ultimii şapte ani de 4,7 ori, mărirea numărului de sate electrificate de la 21 în 1944 la 115 în 1957, construirea la ora­şe a peste 100.000 metri pătraţi de locuinţe, iar la sate a 17.608 case — toate acestea sînt mărturiile unui mers înainte neîntrerupt şi avîntat, într-o regiune unde partidele burghezo-moşiereşti se băteau cu pumnii în piept cu dragostea lor pentru cultură şi Unde cultura era, pe vremea lor, lăsată în cumplită paragină, azi sunt aproape 170.000 elevi şi studenţi faţă de cei 123.000 din 1938; în ultimii doi ani s-au construit trei noi cămine studen­ţeşti cu peste 1.000 de locuri ; funcţionează nu mai puţin de 3 teatre de stat, 2 opere, o filarmo­nică, un teatru de păpuşi, un palat şil culturii în oraşul Cluj, 13 case raionale de cultură, 880 cămine cul­turale, 88 cinematografe săteşti şi 27 orăşeneşti, 1.098 biblioteci să­teşti, 198 case de citit etc. Nicioda­tă nu s-a bucurat de atâtea drep­turi populaţia maghiară şi germa­nă din regiune, ca şi din alte­ re­giuni ale ţării. O universitate cu limba de predare maghiară, secţii cu limba maghiară la institutul­­ agronomic „Dr. Petru Groza“ şi la conservatorul „Gh. Dima“, 222 şcoli elementare şi medii cu limba de predare maghiară, 8 şcoli elemen­tare şi medii cu limba de predare germană, un teatru şi o operă în limba maghiară, numeroase publi­caţii în limbile maghiară şi ger­mană — toate acestea sunt eloc­vente ilustrări ale unui adevăr care a devenit axiomă a întregii noas­tre vieţi. ...Afişe electorale ! Răsfoindu-le pe cele vechi şi pe cele noi, întîlneşti, faţă-n faţă, chi­purile a două lumi. De-o parte — chipul unei lumi de jaf şi mizerie, de minciuni sforăitoare şi baliver­ne ameţitoare, de noroi electoral împroşcat din belşug, de cealaltă parte — lumea nouă, lumea efor­turilor creatoare, a construcţiei, a luptei cu greutăţile, a victoriilor şi perspectivelor luminoase, a socialis­mului. Afişe electorale ! Nr. 4­50 A apărut: „Lupta de clasă“ nr. 2—1958 Numărul 2, pe februarie 1958, al re­vistei „Lupta de clasă“ se deschide cu articolul „Despre unitatea clasei muncitoare şi a partidului său mar­­xist-leninist“ de Ilie Rădulescu. Re­vista mai cuprinde articolele „Două­zeci şi cinci de ani de la eroi­cele lupte revoluţionare ale muncitori­lor ceferişti şi petrolişti" de N. Pe­­trovici — N. Lupu, „Probleme actuale ale preţului de cost în industrie“ de Gh. Siclovan — I. Iancu, „Măreaţa forţă a patriotismului socialist" de I. Roşianu — P. Lucaci şi „Pauperiza­rea clasei muncitoare din Romînia între cele două războaie mondiale" de FI. Burtan — M. Costache. Răspunzînd la întrebările cititori­lor, revista publică materialul „Revi­zionismul contemporan — primejdie principală în mişcarea muncitorească" de C. Almăşan. Rubrica „Din mişcarea muncitoreas­că internaţională" cuprinde: „Unind întregul popor — să construim cu vrednicie şi chibzuială noua Chină socialistă“ text prescurtat al raportu­lui preşedintelui Federaţiei Sindicate­lor din întreaga Chină, Lai Jo­ iua, la Congresul al VlII-lea al Sindicatelor din întreaga Chină, „Pentru unitatea ideologică şi organizatorică a Parti­dului Comunist din Grecia" şi „Un nou pas în dezvoltarea mişcării co­muniste din Martinica“, materiale re­produse din reviste de peste hotare. La rubrica de „Critică şi bibliogra­fie“ sunt publicate articolele „Coope­rativizarea agriculturii, domeniu im­portant al cercetării economice“ de I. Chirculescu, „Situaţia muncitorilor din Anglia“ (răsfoind revistele engle­ze) de Nina Danoş, o notă bibliogra­fica asupra cărţii lui John Lewis, „Marxismul şi iraţionaliştii" de T. Bordeianu, şi note din presa străină.

Next