Scînteia, februarie 1958 (Anul 27, nr. 4128-4151)
1958-02-27 / nr. 4150
Pag. 2 SFATURILE POPULARE - GOSPODARII TREBURILOR OBŞTEŞTI Se înfăptuiesc propunerile alegătorilor In perioada intilnirilor ce au avut loc în raionul Aiud între candidaţii Frontului Democraţiei Populare şi alegători, s-au făcut peste 200 de propuneri privind mai buna întreţinere a drumurilor, electrificarea şi radioficarea comunelor, construirea de şcoli, cămine culturale, dispensare, extinderea reţelei comerciale etc. Analizînd propunerile făcute, sfaturile populare comunale, cu sprijinul sfatului popular raional, au trecut la înfăptuirea propunerilor pentru care există posibilităţi materiale de realizare, iată cîteva exemple: La întîlnirea candidaţilor cu alegătorii din Ciumbrud s-a propus îndiguirea Mureşului pe o porţiune de 80—100 metri, pentru a nu mai fi inundate terenurile. Sfatul popular raional a trimis la faţa locului ingineri şi tehnicieni de la secţia Drumuri şi Ape care au dat ajutor tehnic, iar ţăranii muncitori au prestat mii de ore muncă voluntară. Locuitorii comunei Lopadea Nouă au cerut să li se repartizeze prin cooperativă araci pentru vie. Uniunea raională a cooperativelor a şi făcut acest lucru. Pînă acum au fost repartizaţi 10.000 araci. Tot pe baza propunerilor făcute la întîlnirile candidaţilor cu alegătorii s-a extins lumina electrică în comuna Unirea şi Războieni, s-au reparat 3 poduri în comuna Decea, s-a deschis o cofetărie la Ocna Mureş etc. Alte propuneri sunt în curs de rezolvare. La Craiova Din realizările sfatului popular CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). • In centrul oraşului Craiova au început săpăturile pentru fundaţia unui nou bloc de 70 apartamente. Noua construcţie este printre primele care au fost proiectate de Institutul regional de proiectare Craiova şi se încadrează în planul de sistematizare şi înfrumuseţare a oraşului. • S-au făcut reparaţii capitale pe o suprafaţa de 220.320 m.p. de străzi. Multe străzi, cum ar fi Elena Pavel, 6 Martie, au fost asfaltate, altele pavate , s-a terminat b-dul 23 August, dat în folosinţă anul trecut. Pe străzile Aurel Vlaicu, Vasile Lupu şi altele s-a extins conducta de apă, iar pe străzile Reforma Agrară, Molotov şi altele s-au făcut lucrări de canalizare. • Au fost amenajate 43 spaţii verzi în diferite puncte ale oraşului. Cu sprijinul elevilor şi al cetăţenilor, în parcuri, pe străzi şi în diferite grădini s-au plantat peste 20.000 de puieţi. • Lucrări mari s-au făcut şi în domeniul electrificării oraşului. S-au făcut reparaţii capitale la peste 30 km. linii ale reţelei electrice şi s-a extins reţeaua iluminatului electric pe alţi aproape 20 de km. • Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit a fost construit şi dat in folosinţă un bloc muncitoresc cu 18 apartamente, s-a început construirea a 3 blocuri muncitoreşti cu aproape 130 apartamente, iar 75 de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabrica „Electroputere“ şi de la C.F.R. au început construirea de case individuale. • S-a lărgit reţeaua comercială. In ultimii 2 ani, în cadrul O.C.L Alimentara s-au deschis 23 noi unităţi. S-au deschis de asemenea 31 de unităţi noi pentru vînzarea produselor industriale şi 14 unităţi Aprozar. '■'""I» , «RL In ultimii ani, în regiunea Ploeşti s-a dezvoltat mult reţeaua sanitară. Au fost construite spitale şi dispensare noi, servicii medico-sanitare etc. In clişeu : vederea generală a dispensarului din comuna Pleaşa. La Reşiţa în ultimii doi ani Cînd am fost în oraşul-uzină mi-am propus să privesc lucrurile nu ca un obişnuit al acestor locuri, ci cu ochii celui care — să zicem — a revenit la Reşiţa după un răstimp de doi ani. Să pornim dar a colinda oraşul, dar nu cu noile taximetre de piaţă „Pobeda“, de curînd sosite, ci pe jos. Să mergem pe strada principală „7 Noiembrie“. Mai întîi, un mic popas la Consiliul orăşenesc F.D.P. Ne întîmpină tov. Ion Jurjică. — Ce s-a făcut nou la Reşiţa de la ultimele alegeri şi pînă acum? — repetă dînsul întrebarea noastră. Priviţi Un panou cu fotomontaje înfăţişează, printre altele, noul spital, cu o capacitate de 160 paturi, cu servicii de radiologie, stomatologie, chirurgie. Apoi primul bazin acoperit de înot construit la Reşiţa şi dat în folosinţă în toamna trecută. Alte şi alte imagini : Piaţa Martin, renovată şi înzestrată cu 60 mese de ciment pentru desfacerea produselor. Parcul „Bernáth Andrei“ — unul din cele mai frumoase din Reşiţa — amenajat, de asemenea, în ultimii doi ani în cartierul Stavilă. Muncitorul Alexandru Lang, pensionarul Iosif Toth, Ioan Riţiu, directorul adjunct al Spitalului unificat, Marta Bodor, Constantin Badea şi alţi deputaţi, mulţi dintre ei din nou propuşi candidaţi, ne îndeamnă să mergem să vedem o serie de înfăptuiri realizate din iniţiativa statului şi cu sprijinul cetăţenilor. Parcurgem străzile Victoria, Românilor, Independenţei, Revoluţiei, Experienţă bună, iniţiativă, spirit gospodăresc străzi acum asfaltate. Aflăm că pe diferite alte străzi au fost executate trotuare din bitum pe 3.256 m. şi din dale de beton pe 8.593 m. Pe alte străzi din raza oraşului a fost aşternută piatra. Pe şoselele ce duc de la Reşiţa la Văliug şi Doman au fost executate ziduri de protejare împotriva apelor. ...Sîntem în luna februarie. Vreme de iarnă. La Reşiţa însă zăpada nu s-a putut statornici. Chiar de mai cade uneori cîte un prăşcău, într-un ceas-două se duce. Aşa că tovarăşii Lang, Toth, Riţiu şi ceilalţi deputaţi pot să ne arate şi spaţiile verzi amenajate cu sprijinul cetăţenilor pe străzile Oituzului, 7 Noiembrie etc. Şi pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a oraşului deputaţii, împreună cu cetăţenii, au izbutit să facă lucruri bune. Pe Valea Sodolului au introdus o conductă de aducţiune în lungime de peste 2 km., încît uzina de filtrare — şi ea reparată — poate să livreze cantităţi mult mai mari de apă. Dar cîte nu s-au mai înfăptuit în ultimii doi ani ! Cartierul Terovă, de exemplu, a fost electrificat. Reţeaua electrică a fost extinsă cu 15 km. pe diferite străzi mărginaşe. La toate aceste înfăptuiri cetăţenii au contribuit cu mii de ore muncă voluntară. Pe zi ce trece deputaţii şi cetăţenii reşiţeni schimbă, prin munca lor, înfăţişarea oraşului-uzină. In prezent este în construcţie o nouă baie publică , 141 cetăţeni şi-au construit sau îşi construiesc case individuale. ...Şi cînd vezi că în lunca Pomostului se construiesc anual zeci de apartamente, cînd priveşti combinatul ce creşte şi se dezvoltă de la an la an, îţi dai seama cită dreptate au reşiţenii cînd spun : „Acum, la două secole de cînd există, oraşul nostru este mai tînăr ca oricînd“. I. SLATINEANU M Scroll line, diafilme, bibliografii Recent, secţia de documentare ştiinţifică a Bibliotecii Academiei R. P Romíne, a primit din Siria două scrisori : mulţumiri din partea unor cercetători sirieni cărora le-a fost expediat, la cerere, microfilmul studiului cu privire la muzica orientală, scris de Dimitrie Cantemir la Începutul secolului XVIII, şi din partea Muzeului de antichităţi din Siria de nord, căruia i-a fost oferit microfilmul manuscrisului arab „Studiu teologic în legătură cu Coranul“ de Ibrahim din Alep. Schimbul de lucrări şi informări ştiinţifice se desfăşoară intens cu institute şi oameni de ştiinţă din întreaga lume. Colegiului agricol Massey din oraşul Palmerston North (Noua Zeelandă) i s-au expediat diafilme în legătură cu agricultura din ţara noastră. Unul din primele periodice romîneşti, „Crestomaticul romînesc“, apărut la 1820, a fost microfilmat în urma cererii Bibliotecii Universitare din München, în cursul anului 1957, Secţia de documentare ştiinţifică a întocmit, la cerere, 43 de bibliografii pentru instituţii ştiinţifice sau oameni de ştiinţă de peste hotare, a efectuat 138 microfilme după cărţi, periodice, manuscrise, documente aflate în Biblioteca Academiei R.P. Române sau în alte biblioteci din ţară, cuprinzînd materiale privitoare la economia, istoria, geografia, literatura şi arta ţării noastre. Totodată, s-au obţinut din străinătate nenumărate informări ştiinţifice şi lucrări necesare oamenilor de ştiinţă de la noi. Biblioteca Centrală pentru acte vechi din Uniunea Sovietică, de pildă, a trimis documente referitoare la Dimitrie Cantemir; din Anglia a sosit un manuscris grecesc cuprinzînd cronica rimată a lui Palamedes despre Mihai Viteazu, cronică datînd din 1607. Distanţele au încetat a mai fi o piedică în calea informării ştiinţifice reciproce ducţie. Iată ce înseamnă să dai uitării planificarea- De aci se poate trage concluzia.... Poate că discuţiile continuă, poate că din cauza atîtor concluzii şi puncte de vedere chestiunea a intrat în impas. E sigur că, dacă a fost pe vremuri un haiduc vestit intre Satu Mare şi Sighet, pe nume Grigore Pintea. Povestesc bătrinii şi adeveresc documente vechi că el a ridicat mulţi ţărani romini, unguri şi ucraineni la luptă contra boierilor. Amintirea lui Pintea este şi astăzi vre in inima poporului. Sculptorii i-au dăltuit chipul, la şezători se spun balade şi cintece despre el. La Baia Sprie s-au păstrat cămaşa de zale a lui Pintea viteazul şi citeva arme de-ale lui, relicve preţioase. S-a păstrat de un fel de a spune. Au tovarăşii de la Sfătul popular disputele vor înceta, nimeni n-o să-şi pună mătura-n doliu. Şi mai sigur este însă că, dacă comitetul executiv va lua măsuri pentru remedierea situaţiei, gospodinele vor avea din nou mături şi celelalte produse pe care Ie caută. Baia Sprne păreri proprii in această privinţă. Doar nu era să le predea la vreun muzeu, cine ştie unde, să le înstrăineze ! Nu . Au avut o idee mai... originală , le-au aruncat claie peste grămadă intr-o magazie. Tot acolo zac o serie de picturi vechi şi multe alte obiecte etnografice de mare valoare. Tovarăşii de la Sfatul popular Baia Sprie n-au avut pînă acum vreo iniţiativă in ceea ce priveşte păstrarea acestor obiecte ce evocă trecutul poporului. Nimic nu-i împiedică să aibă o asemenea iniţiativă de aci înainte. Nimic nu-i împiedică Măturile şi alte „mărunţişuri“ti La Suceava nu sunt mături, bătătoare pentru covoare, ştergătoare din papură, planşete de lemn pentru tăiţei. Prilej de necaz pentru gospodinele vrednice şi de dispute controversate Intre diferite foruri locale. Cine-i vinovat ! — lată problemna care suscită discuţii pasionate, duse cu vehemenţă, fiecare expunind cu argumente punctul de vedere şi condamnînd, desigur, neglijenţa celuilalt. — Secţia de industrie locală a statului popular — iată vinovatul — afirmă pe un ton categoric tovarăşii de la O.C.L. Produse industriale. De ce nu a urmărit ca întreprinderile industriei locale din regiune să livreze comenzile făcute de organizaţiile comerciale ? Iată ce înseamnă să dai uitării „glasul comerţuluiDe aci se poate trage concluzia... — Metoda struţului, care-şi bagă capul în nisip crezind că nu-l vede nimeni. Aşa procedează tovarăşii de la O.C.L. Produse industriale — susţin, la riodul lor, cei de la secţie. N.au făcut comenzile de mărfuri la timp şi, din această cauză, produsele nu pot fi cuprinse in sarcinile planului anual de pro sgenteia Cu maestrul George Georgescu Scurt interviu pe Avionul de Stockholm a adus în patrie pe maestrul George Georgescu, care a dirijat concertele filarmonicii de stat „George Enescu“ în U. R. S. S., Finlanda şi Suedia. Maestrul George Georgescu ne-a împărtăşit cu amabilitate cîteva impresii : — Pretutindeni pe unde am fost, atît în U.R.S.S. cit şi în ţările nordice, am fost întîmpinaţi cu dragoste şi entuziasm. Şi de ce să nu spun, ne era uneori teamă că nu vom putea răsplăti cum se cuvine această dragoste. Temerile însă nu s-au adeverit. Succesul a fost mare, şi despre asta ziarele au scris. Am să povestesc cîteva lucruri care m-au impresionat în mod deosebit. La Moscova, am interpretat Simfonia a II-a de Haciaturian, la care a asistat şi compozitorul. Am fost adine impresionat cînd, la Sfîrşit, compozitorul a venit la noi şi ne-a spus : „Am ascultat cea mai bună interpretare a simfoniei mele. Nu credeam ca această compoziţie să aibă atîta profunzime şi căldură. Vă mulţumesc!“ Şi pentru aceasta, mulţumesc şi eu din suflet membrilor orchestrei. — DAR, IN FINLANDA? — După cum se ştie, nordicii au un temperament mai rece şi un protocol cu tradiţie. Le-am răsturnat. Publicul din Helsinki a aplaudat cu frenezie la scenă deschisă. Iar preşedintele Republicii, contrar protocolului, s-a sculat în picioare şi a cerut, odată cu publicul, să repetăm o parte din concert. Bineînţeles că am făcut-o cu plăcere. Aici, o mare contribuţie a avut-o şi arcuşul lui Ion Voicu. La Stockholm, succesul a fost la fel de mare. Pentru prima dată s-a strigat şi s-a bătut din picioare intr-o sală de concert din Suedia. Orchestra noastră a cucerit publicul prin concepţia interpretativă, prin echilibrul sonor, prin omogenitate şi profunzime. Suedezii învăţaseră cîteva cuvinte romîneşti, pe care le scandau un săli, pe stradă, oriunde ne întîlneau : „La revedere“ şi „Cîhd mai veniţi ?“ — CUM A FOST PRIMITA MUZICA IUI 9EURCE ENESCU? — Voiam tocmai să vorbesc despre asta. La toate cele 10 concerte pe care le-am dat — zece dirijate de mine şi 5 de Mircea Basarab — Rapsodiala de Enescu a fost cerută cu insistenţă la sfîrşitul fiecărui concert — indiferent dacă o avusesem sau nu în program. Publicul era în stare s-o asculte de două sau chiar de trei ori. — MAI ÎNTREPRINDEŢI ALTE TURNEE PESTE HOTARE? — Peste cîteva zile plec la Florenţa pentru a dirija două concerte. In martie şi aprilie sînt invitat să fac parte din juriul concursului internaţional „Ceaikovski“, ce se va ţine la Moscova, iar în mai sunt solicitat să dirijez în Cehoslovacia, în cadrul tradiţionalului concert „Primăvara la Praga“. I-am mulţumit maestrului pentru amabilitatea cu care ne-a răspuns şi i-am urat succes în noile turnee. V. T. EIN ACTIVITATEA FEMEILOR Filatoarele întreprinderii „Ţesătura“-Iași înregistrează zilnic succese în întrecerea socialistă. In luna ianuarie, muncitoarea Măndiţa Chiper a dat 545 m. ţesături peste plan, Lucia Florea 236 m., Jana Isciuc — 201 m. peste plan etc. Luna aceasta, întrecerea a luat un şi mai mare avînt. Majoritatea muncitoarelor dau zilnic între 10—25 m. ţesături peste plan. (N. Topor — coresp. voluntar). Peste 2000 femei din regiunea Bacău au ajutat, în ultimele luni, la construirea de unităţi sanitare şi culturale, realizînd 80.000 ore de muncă voluntară. Cu acest prilej s-au evidenţiat ţărăncile muncitoare din comuna Sagna, raionul Roman. Participantele la conferinţa femeilor din acest raion au hotărît să antreneze mai multe gospodine în munca de înfrumuseţare a satelor şi cartierelor, să contribuie la îmbunătăţirea activităţii comitetelor de sprijin de pe lingă unităţile sanitare, la activizarea comitetelor de părinţi, din care fac parte numeroase mame. In aceste zile, femeile din raionul Roman se străduiesc să traducă în fapt hotărîrile pe care le-au luat în consfătuire. Activitatea pe tărâm cultural-educativ a femeilor din regiunea Hunedoara s-a intensificat, în ultimul timp, ele au înfiinţat în regiune peste 100 cercuri de citit, numeroase cercuri de cultură generală, noi biblioteci de casă, ai căror cititori sporesc mereu. S-au deschis, de asemenea, la oraşe şi sate, numeroase cercuri de croitorie, broderie şi artă culinară. ★ BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). In preajma zilei de 8 martie, femeile din oraşul Baia Mare întreprind noi acţiuni gospodăreşti şi culturale. In întîmpinarea acestei zile s-a iniţiat un concurs între bibliotecile de casă pentru atragerea unui număr cit mai mare de cititori. Cele mai bune rezultate au obţinut tovarăşele Viorica Mocanu şi Margareta Vint. In ultimele săptămîni, femeile băimărene au înfiinţat peste 80 de cercuri de citit în toate cartierele oraşului, care desfășoară acum o bogată activitate. Colectiviştii din Dudeşti-Cioplea au terminat pregătirile pentru primăvară In gospodăria colectivă Dudeşti- Cioplea, Bucureşti, s-au terminat pregătirile pentru campania agricolă de primăvară. Au fost reparate uneltele agricole, seminţele au fost selecţionate. In momentul de faţă, colectiviştii lucrează de zor la grădina de legume. Pentru asigurarea răsadurilor necesare celor 30 ha. grădină s-au construit răsadniţe pe o suprafaţă de 1.500 m.p. şi vor mai fi construite încă pe 1000 m.p. In răsadniţe s-au semănat şi repicat roşiile şi alte legume. Colectiviştii au şi adus pe piaţa Capitalei prima recoltă de legume din acest an : 220 kg. spanac, 300 căpăţini de salată, ceapă verde. Se continuă recoltarea spanacului. Gospodăria a planificat să realizeze în acest an din valorificarea legumelor suma de 590.000 lei. Veniturile băneşti vor creşte şi mai mult, întrucât gospodăria va vinde statului, pe bază de contract, 50.000 litri lapte şi 100 porci graşi. Şcoala din cartier pe harta ţarii au apărut, în ultimii ani, numeroase aşezări noi, cartiere noi în centrele industriale, mai ales, unde s-au înălţat zeci şi sute de blocuri şi locuinţe muncitoreşti. Alături de ele au fost amenajate magazine, instituţii social-culturale, parcuri. Odată cu blocurile de locuinţe din cartierul Ferentari din Capitală s-au ridicat şi zidurile unei şcoli noi pentru copiii din cartier. Iar în cartierul Iris din Cluj, alături de locuinţele muncitoreşti construite, a fost ridicată, cu mijloace locale şi o şcoală. Multe din apartamentele noilor blocuri muncitoreşti din cartierul Căţelu din Capitală şi-au primit locatarii. Printre aceştia şi numeroşi copii, la un loc cu cei care locuiau mai dinainte aici aproape 2.001. Dintre ei 106 sunt deja în pragul virstei şcolare. Dar Sfatul popular al Capitalei, cînd a aprobat proiectul construcţiilor, nu s-a gîndit unde vor învăţa atîţia copii. Cum în raionul Tudor Vladimirescu, de care aparţine acest cartier, nu există şcoală în apropiere de noile construcţii, şcolarii cartierului vor merge la o şcoală din raionul vecin, şi aşa destul de aglomerată. In schimb, Sfatul popular al oraşului Craiova s-a gîndit: elevii şcolii pedagogice au şcoală, ce le mai trebuie şi curte pentru recreaţie şi lucrări în aer liber ? Operativi, au transformat o parte a terenului şcolii în parcele pentru construcţii. Două moduri de gindire care ar trebui să dea de gîndit! Cărţi noi MARCEL BRESLAŞU : Dialectica poeziei — Cintece despre cîntec (ESPLA) HORIA LIMAN : Hotarul soarelui — colecţia „Patria noastră" (Ed. Tineretului) REMUS LUCA: Cămaşa de mire — colecţia „Albina“ (ESPLA) ALBERTO MORAVIA : Povestiri din Roma — colecţia „Meridiane“ (ESPLA) Pionierii români şi unguri, membri ai celor 16 cercuri ale Casei pionierilor din Satu-Mare, depun o activitate interesantă. In clişeu, la cercul de chimie, elevi din clasa a 7-a a şcolii „Mihail Eminescu" urmărind o reacţie chimică. AFIŞE ELECTORALE (Urmare din pag. la) gice. Au dispărut insultele grosolane. Aceste afişe vorbesc cu masele de alegători intr-un limbaj simplu şi clar : limbajul faptelor, al cifrelor, al problemelor. Nici o promisiune deşartă. Nici o vorbă în vint. Fiecare rînd îşi are in viaţă echivalentul în unităţi perfect măsurabile şi controlabile. în spatele rîndurilor clocoteşte viaţa roiă a regiunilor şi oraşelor hotărîrea oamenilor muncii de a obţine noi succese, de a înlătura greutăţile trecătoare, de a păşi înainte pe calea construcţiei socialiste în patria noastră. La Piteşti, acolo unde domneau altădată Brătienii (conacul lor de la Florica era doar la cîţiva kilometri de oraş), Mihalache (Topolovenii nu erau nici ei departe), Armand Călinescu, ambii Antoneşti, oraşul unde demagogia electorală jongla cu cuvintele „municipiu“ şi „metropolă“ lăsîndu-l însă în aceeaşi sinistră degradare în care vegetau majoritatea oraşelor provinciale, la Piteşti, azi, afişul electoral al Consiliului regional F.D.P. grăieşte simplu şi deschis de înfăptuiri pe care nu le poate nimeni tăgădui. Poate fi oare tăgăduită existenţa unui teatru nou în plin centrul oraşului, teatru construit în anii noştri ? Poate fi oare contestată construcţia unei frumoase case a tineretului, la care lucrările au ajuns într-un stadiu înaintat ? Pot fi oare trecute cu vederea pilcurile de noi locuinţe ridicate în cartierele mărginaşe, ca şi noile blocuri ce se construiesc pe arterele Centrale ! Iar în ce priveşte regiunea, odinioară dintre cele mai înapoiate din punct de vedere economic, cine ar putea să nu remarce faptul că a devenit in anii noştri o importantă regiune petroliferă (schele noi petrolifere găseşti azi la Valea Caselor, Cobia, Piteşti, Rm. Vîlcea, Băbeni, Vedea), că de la 19 fabrici prost utilate, cîte erau în 1938, în regiune s-a ajuns azi la 97 de întreprinderi industriale de mare capacitate, utilaje cu maşini şi instalaţii moderne (uzina „Vasile Tudose“ din Colibaşi, fabrica de tananţi „Argeşul", fabrica de placaj din Rm. Vîlcea, fabrica de cherestea din Curtea de Argeş, fabrica de oxigen din Bascov etc., etc.), că pe cuprinsul regiunii se înalţă noi însemnate întreprinderi, cum e marele combinat chimic de la Govora ? Am în faţă chemarea către alegători a Consiliului regional Bacău al Frontului Democraţiei Populare. Noul sparge chinga prea strimtă a cuvintelor şi se conturează în imagini biruitoare. Dintr-o regiune din cele mai întunecate ale ţării, Bacăul a devenit azi, pe drept cuvint, o adevărată regiune a luminii Căci cum ar putea fi altfel caracterizată o regiune în care s-au înălţat două dintre importantele termocentrale ale ultimilor ani — la Comăneşti şi Borzeşti — şi în care se construieşte cea mai mare hidrocentrală a ţării — la Bicaz, o regiune în care producţia de energie electrică a crescut între 1951—1957 de 12 ori ? Tot de 12 ori a crescut şi producţia metalurgică a regiunii. La Roman, unul din orăşelele renumite odinioară prin faptul că acolo „nu se întîmplă nimic*, s-a construit în anii noştri un mare laminor de ţevi cu procesul de producţie în întregime automatizat. Pe locul unui atelier primitiv de turnătorie, la Bacău s-a ridicat o uzină metalurgică modernă care produce utilaj petrolifer. Iar la Dărmăneşti şi Borzeşti s-au înălţat două mari rafinării moderne care valorifică una dintre importantele bogăţii ale regiunii — ţiţeiul. Faţă de 152 de unităţi, cîte erau în 1951, industria locală numără azi aproape 400 de Unităţi care fabrică peste 200 de produse. Iată şi manifestul F.D.P. din regiunea Constanţa, Dobrogea altădată vînzolită de vifore şi sărăcie, azi regiunea cu cea mai înaintată agricultură din întreaga ţară. Vorbeşte afişul electoral în cuvinte sobre şi fără înflorituri despre marile prefaceri care au revoluţionat din temelii viaţa satului dobrogean. Pe cîmpiile zgîriate odinioară de bietele pluguri de lemn lucrează astăzi 5.106 tractoare, 1947 semănători, 1485 secerători-legători, 1341 batoze, 813 combine cerealiere şi alte maşini agricole. Regiunea Constanţa este azi în întregime colectivizată. Cele 335 de gospodării colective ale regiunii cuprind 580.000 hectare de pămînt agricol. Traiul ţăranilor muncitori cunoaşte azi înfăţişări la care altădată oamanii nici niu cutezau barem a visa. In ultimii ătii s-au electrificat zeci de sate din regiune, 12.000 de colectivişti, şi-au construit case noi sau le-au refăcut pe cele vechi, alţi 7.000 şi-au cumpărat aparate de radio, mbcrii Şi-au cumpărat mobilă. Chiar şi într-o regiune despre care nu se poate spune că în trecut ar fi fost înapoiată, cum e regiunea Cluj, alii noştri au adus însemnate înnoiri oglindite în Chemarea Consiliului regional al Frontului Democraţiei Populare. Construirea şi punerea în funcţiune a altor noi întreprinderi ca „Tehrtofrig“, „Carbochim“, „Silica”, „Libertatea“, „Electroceramica“ şi altele, lărgirea cu mult a întreprinderilor existente, sporirea producţiei industriei locale în Ultimii şapte ani de 4,7 ori, mărirea numărului de sate electrificate de la 21 în 1944 la 115 în 1957, construirea la oraşe a peste 100.000 metri pătraţi de locuinţe, iar la sate a 17.608 case — toate acestea sînt mărturiile unui mers înainte neîntrerupt şi avîntat, într-o regiune unde partidele burghezo-moşiereşti se băteau cu pumnii în piept cu dragostea lor pentru cultură şi Unde cultura era, pe vremea lor, lăsată în cumplită paragină, azi sunt aproape 170.000 elevi şi studenţi faţă de cei 123.000 din 1938; în ultimii doi ani s-au construit trei noi cămine studenţeşti cu peste 1.000 de locuri ; funcţionează nu mai puţin de 3 teatre de stat, 2 opere, o filarmonică, un teatru de păpuşi, un palat şil culturii în oraşul Cluj, 13 case raionale de cultură, 880 cămine culturale, 88 cinematografe săteşti şi 27 orăşeneşti, 1.098 biblioteci săteşti, 198 case de citit etc. Niciodată nu s-a bucurat de atâtea drepturi populaţia maghiară şi germană din regiune, ca şi din alte regiuni ale ţării. O universitate cu limba de predare maghiară, secţii cu limba maghiară la institutul agronomic „Dr. Petru Groza“ şi la conservatorul „Gh. Dima“, 222 şcoli elementare şi medii cu limba de predare maghiară, 8 şcoli elementare şi medii cu limba de predare germană, un teatru şi o operă în limba maghiară, numeroase publicaţii în limbile maghiară şi germană — toate acestea sunt elocvente ilustrări ale unui adevăr care a devenit axiomă a întregii noastre vieţi. ...Afişe electorale ! Răsfoindu-le pe cele vechi şi pe cele noi, întîlneşti, faţă-n faţă, chipurile a două lumi. De-o parte — chipul unei lumi de jaf şi mizerie, de minciuni sforăitoare şi baliverne ameţitoare, de noroi electoral împroşcat din belşug, de cealaltă parte — lumea nouă, lumea eforturilor creatoare, a construcţiei, a luptei cu greutăţile, a victoriilor şi perspectivelor luminoase, a socialismului. Afişe electorale ! Nr. 450 A apărut: „Lupta de clasă“ nr. 2—1958 Numărul 2, pe februarie 1958, al revistei „Lupta de clasă“ se deschide cu articolul „Despre unitatea clasei muncitoare şi a partidului său marxist-leninist“ de Ilie Rădulescu. Revista mai cuprinde articolele „Douăzeci şi cinci de ani de la eroicele lupte revoluţionare ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti" de N. Petrovici — N. Lupu, „Probleme actuale ale preţului de cost în industrie“ de Gh. Siclovan — I. Iancu, „Măreaţa forţă a patriotismului socialist" de I. Roşianu — P. Lucaci şi „Pauperizarea clasei muncitoare din Romînia între cele două războaie mondiale" de FI. Burtan — M. Costache. Răspunzînd la întrebările cititorilor, revista publică materialul „Revizionismul contemporan — primejdie principală în mişcarea muncitorească" de C. Almăşan. Rubrica „Din mişcarea muncitorească internaţională" cuprinde: „Unind întregul popor — să construim cu vrednicie şi chibzuială noua Chină socialistă“ text prescurtat al raportului preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină, Lai Jo iua, la Congresul al VlII-lea al Sindicatelor din întreaga Chină, „Pentru unitatea ideologică şi organizatorică a Partidului Comunist din Grecia" şi „Un nou pas în dezvoltarea mişcării comuniste din Martinica“, materiale reproduse din reviste de peste hotare. La rubrica de „Critică şi bibliografie“ sunt publicate articolele „Cooperativizarea agriculturii, domeniu important al cercetării economice“ de I. Chirculescu, „Situaţia muncitorilor din Anglia“ (răsfoind revistele engleze) de Nina Danoş, o notă bibliografica asupra cărţii lui John Lewis, „Marxismul şi iraţionaliştii" de T. Bordeianu, şi note din presa străină.