Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)
1958-06-10 / nr. 4237
Pa 7. 4 ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI In întreaga Germanie occidentală - mari mitinguri împotriva înarmării atomice „Totul înjur fierbe şi clocoteşte“ Despre actuala situa- Autorităţile de la Bonn şi social-democraţi, care fie din Germania occi- încearcă să interzică or- au ridicat un protest plin dentală ziarul „Neorranizarea de referendum de mînie împotriva înar- Rheinzeitung" scrie : „To- muri populare. In ciuda mării atomice a Bundestul în jur fierbe și dle- acestor încercări, s-a pre- wehrului, cotește“. „Campania am văzut organizarea de re- Peste 4 milioane de potriva înarmării atomi- ferendumuri populare la muncitori organizaţi în ce devine o mişcare Hamburg şi Bremen, sindicate au formulat populară“. Frankfurt pe Main şi cererea privitoare la or-Zilele trecute în loca- Offenbach, Darmstadt şi ganizarea unei greve ge- rităţile Niedershausen, O- Braunschweig şi într-o nerale. După cum a dedesbach şi Biesenbach, serie de alte localităţi, datat la 7 iunie cunusdin landul Hessen, sau La această mişcare cutul militant pe tărîm organizat primele fefe participă 44 de cunoscuţi social şi luptător pentru rendumuri populare re savanţi vest-germani Pace vest-german raferitoare la înarmarea a- te ,50 de oamelii de geman, dacă tribunalul tomică a R.F.G. Rezulta federal de la Karlsruhe tele: DE LA 91 LA 940/n TM'tur* , v“ I ^ va interzice sau va DIN CEI INTEROGAŢI 400 politicieni şi mili- tărăgăna un referendum S-AU PRONUNŢAT IMtanţi pe tărîm social, popular „pasul următor POTRIVA ÎNARMĂRII 250 de catolici cunoscuţi, trebuie să fie grevate ATOMICE! 300 de activişti sindicali nevală". Adversarii înarmării îşi unesc forţele BONN 9 (Agerpres). — In cursul zilelor de 7 şi 8 iunie s-au desfăşurat în întreaga Republică Federală mari mitinguri Împotriva Înarmării atomice. La mitingul de la STUTTGART peste 5.000 persoane au adoptat o rezoluţie în care se subliniază că populaţia oraşului va sprijini prin toate mijloacele lupta poporului german Împotriva înarmării atomice. La DUISBURG sute de demonstranţi au parcurs străzile oraşului cu pancarte pe care erau Înscrise lozinci ca : „NU VREM ARME ATOMICE !“, LUPTAM ÎMPOTRIVA MORŢII ATOMICE!“ etc. Referindu-se la acţiunile împotriva Înarmării atomice, care se ţin lanţ in Întreaga Germanie occidentală, corespondentul din Bonn al ziarului englez „Tribune" scrie: „OSTILITATEA POPULATIEI VESTGERMANE FATA DE ÎNARMAREA ATOMICA ESTE EVIDENTA. NICI CIND N-A EXISTAT IN GERMANIA UN ASEMENEA PUTERNIC CURENT DE OPINIE ÎMPOTRIVA UNOR PLANURI MILITARE ALE GUVERNULUI. GERMANII SUNT ÎNGROZIŢI DE CONSECINŢELE UNUI RĂZBOI ATOMIC ŞI EI AR FI FERICIŢI SA SE VADA INCLUŞI INTR-O ZONA LIPSITA DE ARMAMENT ATOMIC“. ------0*0----- -----Irakul se amestecă în evenimentele din Liban Ziarele din Cairo referindu-se la ştirile transmise de agenţiile străine de informaţii şi de presă, arată că, după cum s-a aflat în cercurile influente din Liban, autorităţile din Irak au informat guvernul libanez că Irakul este gata să se amestece oficial în evenimentele din Liban, pentru a înăbuşi insurecţia populară. Autorităţile irakiene „au informat pe Samun că în caz de necesitate el poate conta pe trupele irakiene pentru a-şi asigura securitatea“. --------0*0------- Armata de eliberare algeriană şi-a intensificat activitatea ALGER # (Agerpres). — Comunicatul militar francez recunoaşte căin ultimele citeva zile se constată o recrudescenţă a activităţii detaşamentelor armatei de eliberare naţională din Algeria. Potrivit agenţiei Associated Press, in regiunea muntoasă dintre Batna şi Konsela a avut loc o luptă care a durat 3 zile. Pe de altă parte, agenţia Reuter anunţi că un grup de tehnicieni algerieni în serviciul postului de televiziune din oraşul Alger au „dispărut“, trecind de partea Frontului național de eliberare. Cam a fost primit Macmillan în S. U. A. LONDRA 9 (Agerpres). Ziarele londoneze de duminică protestează împotriva faptului că primul ministru al Marii Britanii, Macmillan, s-a bucurat la Washington de o primire mai puţin călduroasă din partea oficialităţilor decit preşedintele Republicii Federale Germane, Theodor Heuss. Iată cum descrie ziarul „Sunday Express“ sosirea lui Macmillan: „S-au dat onoruri militare preşedintelui Germaniei occidentale, apoi trupele au fost evacuate rapid de pe aeroport. A rămas numai un cordon subţire de soldaţi şi agenţi ai serviciului secret care să asigure securitatea d-lui Macmillan şi a soţiei sale. Dl. Dulles se afla acolo din întîmplare”. WASHINGTON 9 (Agerpres). Luni seara au început la Casa Albă tratativele dintre preşedintele Eisenhower şi primul ministru al Angliei, Macmillan. oto-LONDRA: Luni au intrat în grevă 20.000 docheri Agenția Reuter anunţă că peste 20.000 docheri londonezi au declarat luni dimineaţa grevă, paralizînd lucrul pe aproximativ 120 vase. Greva nu este sprijinită de conducerea sindicatelor britanice. 090-11 milioane voturi pentru partidele de stingă în Italia ROMA 9 (Agerpres). — La Roma au fost date publicităţii rezultatele oficiale definitive ale alegerilor în Camera Deputaţilor, care au avut loc la 25—26 mai. Aceste date arată că SUCCESUL FORŢELOR DE STINGĂ IN ALEGERILE PARLAMENTARE ESTE MAI IMPORTANT DECIT S-A CREZUT ÎNAINTE. Partidul Comunist Italian a obţinut 6.704.493 voturi, sau 22,7 la sută din numărul total al voturilor. Partidul socialist a obţinut 4.206.728 voturi, sau 14,2 la sută din numărul total al voturilor. Prin urmare, numai pentru candidaţii acestor două partide de stingă AU VOTAT APROAPE 11 MILIOANE CETĂŢENI. Partidul social-democrat a obţinut 1.345.447 voturi sau 4,5 la sută, partidele republican şi radical — 405.582 voturi, sau 1,4 la sută, „Uniunea culturală a clasei muncitoare şi ţărănimii“ 173.227 voturi, sau 0,6 la sută. Partidul democrat-creştin a obţinut 12.520.213 voturi, sau 42,4 la sută, partidul liberal — 1.047.802 voturi, sau 3,5 la sută, partidul naţional monarhist — 659.997 voturi, sau 2,2 la sută, partidul popular-monarhist 776.920 voturi, sau 2,6 la sută, partidul neofascist „Mişcarea socială italiană“ — 1.407.718 voturi, sau 4,8 la sută, Partidul popular din Tirolul de sud — 135.491 voturi, sau 0,5 la sută, celelalte grupări politice 177.220 voturi sau 0,6 la sută. 090- Guvernul grec a acceptat propunerea S. U. A. de înarmare cu proiectile atomice ATENA 9 (Agerpres), TASS. Guvernul grec a dat publicităţii o declaraţie în care se spune printre altele : „La cererea guvernului grec şi în conformitate cu planurile N.A.T.O., guvernul S.U.A. a propus să livreze forţelor armate ale Greciei în cadrul programului de ajutor reciproc proiectile de tipul „Honest John“ şi să trimită specialişti pentru iniţierea militarilor greci în utilizarea acestei arme. Guvernul grec, se spune în declaraţie, a acceptat această propunere“. După rachete de tipul „Nike“, scrie în legătură cu aceasta ziarul „Arghi“, în Grecia sunt trimise proiectile de tipul „Honest John“ cu încărcătură atomică, ceea ce reprezintă un al doilea pas pe calea înarmării Greciei cu arma atomică. Alegeri pentru Consiliul ®£epiu blicBB în Crania Comuniştii şi socialiştii au cîştigat locuri PARIS 9 (Agerpres). La 8 iunie au avut loc în 36 departamente ale Franţei alegeri pentru Consiliul Republicii. Subliniind că aceste alegeri „au oglindit o serioasă tendinţă spre stingă", agenţia France Presse anunţă că partidul comunist a cîştigat două jocuri. Partidul socialist a cîştigat de asemenea două locuri. In acelaşi timp partidul republican social (foştii gaullişti) a pierdut două locuri. 090-Numiri în guvernul francez PARIS 9 (Agerpres). — La 9 iunie a avut loc o şedinţă a Consiliului de Miniştri Francez. Generalul De Gaulle a anunţat noile numiri în guvernul francez. Edmond Ramonet (radical) a fost numit ministru al Industriei şi Comerţului, Eugene Thomas (socialist) ministru al Poştelor şi Telecomunicaţiilor, Roger Houdet, (independent—Pinay), ministrul pentru problemele foştilor combatanţi, Robert Baron (popular—republican), ministrul Lucrărilor Publice, Pierre Sudreau, fost comisar pentru problema construcţiilor de locuinţe, ministru al Construcţiilor. De asemenea Consiliul de Miniştri Francez a aprobat numirea generalului Ely ca şef de stat major al armatei in locul generalului Lorillot, şi a lui Brouillet ca secretar general pentru problemele algeriene. Secretar general pentru problemele informaţiilor a fost numit Chabanon. Ministrul de Externe francez la Bonn BONN 9 (Agerpres). — Luni a sosit în capitala R.F.G. ministrul de Externe al Franţei Couve de Murville. El va avea întrevederi cu cancelarul Adenauer, ministrul de externe vest-german von Brentano şi alţi oameni politici vest-germani, în declaraţia făcută radiodifuziunii franceze, Couve de Murville a spus printre altele în legătură cu vizita sa la Bonn că „Franţa aparţine lumii atlantice şi este ataşată şi interesată în cooperare strînsă cu vecinii săi europeni“. 0*0- Rolul cel mai urît revine partidului socialist francez — Un deputat laburist despre situaţia politică din Franţa — Luînd cuvîntul la Liverpool, deputatul laburist Sidney Silverman a declarat că în Franţa democraţia „a decedat în urma unui pact de sinucidere“ la care au participat şi socialiştii francezi. Analizînd situţia din Franţa, Silverman a declarat: „Rolul urît din presă... revine partidului socialist francez, care întîi a renunţat la conducerea socialismului francez în favoarea Partidului comunist, iar apoi a refuzat să colaboreze cu acesta într-un guvern de front popular, singurul care ar fi putut salva sistemul parlamentar“. „Sper, a spus Silverman, că lecţia va folosi conducerii socialiste britanice, Congresului sindicatelor, mişcării cooperatiste şi in primul rind partidului laburist“. 010- Grecii ciprioţi vor declara grevă generală ATENA 9 (Agerpres). — In semn de protest împotriva incidentelor de la Nicosia şi Larnaka, grecii ciprioţi au hotărît să declare grevă generală In întreaga insulă. Intr-o declaraţie făcută presei pe aeroportul din Atena, arhiepiscopul Makarios, care a sosit de la Cairo, a spus că evenimentele din Cipru s-au desfăşurat pe baza unui plan dinainte stabilit, după modelul tulburărilor antigreceşti care au avut loc acum trei ani la Istambul. Makarios a adăugat că autorităţile din Cipru s-au dovedit încă odată incapabile să prevină sau să inăbuşe la timp aceste acte de violenţă şi a chemat pe ciprioţi să-şi organizeze singuri autoapărarea. După cum relatează agenţia Associated Press un martor ocular al evenimentelor sîngeroase petrecute în insula Cipru, deputatul laburist australian Olive Evatt, care a sosit de asemenea la Atena a declarat ziariştilor că posedă „dovezi zdrobitoare asupra complicităţii autorităţilor britanice la actele de violenţă săvârşite de turci în insula Cipru“. ATENA 9 (Agerpres). La 9 iunie s-a deschis la Atena sesiunea parlamentului grec ales în cadrul alegerilor din 11 mai. După depunerea jurămîntului de către deputaţi regele Paul al Greciei a dat citire mesajului tronului în care a spus că Grecia va lupta prin mijloace diplomatice şi politice pentru autodeterminarea Ciprului. Regele s-a pronunţat apoi pentru participarea mai departe a Greciei in N. A.T.O. Grecia s-a adresat la O.N.U. NEW YORK 9 (Agerpres). La 9 iunie reprezentantul grec la O. N.U., Palamas, a avut o întrevedere cu secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite Hammarskjoeld pe care l-a informat asupra gravităţii situaţiei create in insula Cipru. După cum anunţă agenţia Associated Press reprezentantul grec a cerut secretarului general al O.N U. ca Organizaţia Naţiunilor Unite să acţioneze în problema cipriotă. opo SCENTEIA Hotărîrea CC. al P.C.U.S. din 28 mai 1958 cu privire la îndreptarea greşelilor în aprecierea operelor „Marea Prietenie“, „Bogdan Hmelniţki“ şi „Din toată inima“ MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS Ziarul „Pravda“ a publicat, în numărul său din 8 iunie, următoarea hotărîre a C.C. al P.C.U.S. din 28 mai 1958 cu privire la îndreptarea greşelilor în aprecierea operelor „Marea Prietenie“, „Bogdan Hmelniţki“ şi „Din toată inima“. C.C. al P.C.U.S. constată că hotărârea Comitetului Central din 10 februarie 1848 cu privire la opera Iui V. Muradeli, „Marea Prietenie“, a avut în ansamblu un rol pozitiv în dezvoltarea artei muzicale sovietice, în această hotărîre au fost definite sarcinile dezvoltării artei muzicale pe baza principiilor realismului socialist, s-a subliniat importanţa legăturii artei cu viaţa poporului sovietic, cu cele mai bune tradiţii democratice ale clasicismului muzical şi ale creaţiei populare, au fost condamnate în mod just tendinţele formaliste în muzică „pretinsul „spirit inovator", care îndepărta arta de popor şi o transforma în bunul unui cerc restrins de esteţi rafinaţi. Dezvoltarea muzicii sovietice în anii care au urmat a confirmat că aceste indicaţii ale partidului au fost juste şi bine venite. Dar, aprecierile făcute în această hotărîre asupra creaţiei anumitor compozitori au fost într-o serie de cazuri neîntemeiate şi nejuste. In opera lui V. Muradoll „Marea Prietenie“ existau lipsuri care meritau o critică concretă, dar ele nu îndreptăţeau ca opera să fie declarată exemplu de formalism în muzică. Compozitorii talentaţi, tovarăşii D. Şostakovici, S. Prokofiev, A. Haciaturian, V. Şebatin, G. Popov, N. Miaskovski şi alţii, care în unele lucrări au manifestat tendinţe nejuste, au fost calificaţi în bloc ca reprezentanţi ai unei orientări formaliste, antipopulare. Contrar faptelor istorice, în această hotărîre, în cadrul criticii făcute operei lui Muradeh, unele popoare ale Caucazului de nord au fost opuse în mod artificial altora. Unele aprecieri nejuste din hotărîrea susmenţionată au reflectat atitudinea subiectivă a lui I. V. Stalin faţă de anumite creaţii şi opere de artă. Atitudinea subiectivă a lui I. V. Stalin în aprecierea unor opere de artă s-a manifestat şi în critica unilaterală şi tendenţioasă făcută operelor „Bogdan Hmelniţki“ de K. Dankevici şi „Din toată inima" de G. Jukovski, in articolele redacţionale publicate după indicaţiile sale în 1951 de ziarul „Pravda“. Or, după cum se ştie, Molotov, Malenkov şi Beria au exercitat o influenţă deosebit de negativă asupra lui Stalin şi în rezolvarea acestor probleme. Deşi în libretul şi în muzica operei „Bogdan Hmelniţki" existau lipsuri, afirmaţia despre „marile greşeli ideologice“ ale libretului scris de cunoscuţii scriitori sovietici V. Vasilevskaia şi A. Korneiciuc, precum şi învinuirile de neprincipialitate aduse compozitorului Krankevici erau nejustificate. Reproşurile nejuste, cuprinse în acest articol, au fost repetate şi într-o serie de alte articole şi declaraţii. Articolul redacţional despre opera „Din toată inima", alături de observaţii critice juste despre muzica şi libretul operei, cuprindea de asemenea vădite exagerări şi era unilateral. C.C. al P.C.U.S. hotărăşte: 1. Să sublinieze că în hotărîrea din 10 februarie 1948 a C.C. cu privire la opera lui V. Muradell „Marea Prietenie", care a definit just orientarea artei sovietice spre un caracter popular şi realist şi în care erau criticate în mod just tendinţele greşite, formaliste,in muzică — s-au făcut şi unele aprecieri greşite şi nejustificat de aspre asupra creaţiei unor compozitori sovietici talentaţi, ceea ce a constituit o manifestare a trăsăturilor negative caracteristice perioadei cultului personalităţii. 2. Să considere nejustă, unilaterală, aprecierea făcută în articolele redacţionale ale ziarului „Pravda“ asupra operelor „Bogdan Hmelniţki" şi „Din toată inima“. Să însărcineze redacţia ziarului „Pravda“ (pe tov. Satiukov) ca pe baza prezentei hotărâri să pregătească un articol redacţional care să cuprindă o analiză multilaterală şi aprofundată a problemelor fundamentale ale dezvoltării artei muzicale sovietice. 3. Să ceară comitetelor regionale, comitetelor de ţinut şi comitetelor centrale ale partidelor comuniste din republicile unionale şi Ministerului Culturii al U.R.S.S. să desfăşoare în uniunile de creaţie şi în instituţiile de artă munca de lămurire necesară în legătură cu această hotărîre, urmărind ridicarea nivelului ideologic şi artistic al artei muzicale sovietice şi strîngerea continuă a rindurilor intelectualităţii creatoare pe baza ideologiei comuniste şi a întăririi legăturilor dintre artă şi viaţa poporului. CIPRU: Incidente între populaţia turcă şi greacă Manifestaţii violente la Istambul NICOSIA 8 (Agerpres). După cum relatează agenţiile de presă occidentale, sîmbătă seara au avut loc incidente violente între populaţia greacă şi turcă din Nicosia. Agenţia Associated Press relatează că peste 1.000 de demonstranţi turci s-au îndreptat spre cartierul grec din toro-oraşul vechi, înarmaţi cu bare de fier şi cuţite. Manifestanţii vociferau : „împărţire sau moarte". După cum transmite agenţia France Presse, în cursul încăierărilor care au avut loc între populaţia greacă şi turcă, au fost ucişi doi greci şi alţi 15 răniţi grav. ISTAMBUL 8 (Agerpres). Duminică după-amiază a avut loc în faţa Universităţii din Istambul o violentă manifestaţie antigrecească la care potrivit agenţiei France Presse au participat 200.000 de persoane. Ministerul Afacerilor Externe a Turciei a dat publicităţii un comunicat în care se solidarizează cu turcii, din Cipru care au provocat incidentele sîngeroase de sîmbătă şi cere de asemenea împărţirea Ciprului. Plenara C. C. al P. C. Francez PARIS 9 (Agerpres). — TASS: La 9 iunie s-a deschis la Ivry sur Seine plenara Comitetului Central al P. C. Francez, care va examina situaţia politică şi sarcinile partidului. Raportul a fost prezentat de Waldeck Rochet, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C.F. Lucrările plenarei vor dura două zile. ULTIMELE ȘTIRI Răsfoind presa occidentală NEW STATESMAN: Alegeri măsluite în Portugalia Duminică, în Portugalia au avut loc alegeri prezidenţiale. Încă cu câteva zile înainte de alegeri, revista engleză „New Statesman" a publicat un articol cu titlul „Alegeri măsluite", în care prezenta astfel campania electorală . „Nimic n-a fost omis pentru a asigura o victorie impresionantă candidatului lui Salazar — amiralul Tomas. Listele electorale au fost epurate cu grijă, au avut loc arestări in masă şi au fost organizate procese politice şi razii continue in birourile, opoziţiei. Salazar (primul ministru — N.R.) a depăşit metodele lui electorale obişnuite de ameninţări şi înşelăciuni şi de data aceasta a introdus tancuri şi mitraliere in această campanie“. Cu cit se apropie data alegerilor — arată revista — presiunile au fost intensificate şi îşi vor atinge apogeul duminică, atunci cind organele poliţieneşti vor distribui la centrele de votare buletinele de vot care favorizează pe candidatul lui Salazar. Acei care vor voi să voteze pentru candidatul opoziţiei, Delgado, vor trebui să ceară un alt tip de buletin de vot. Intimplător — continuă cu ironie revista — numai aproximativ un milion de cetăţeni, dintr-o populaţie de 10 milioane, sunt înscrişi in listele electorale. Ministerul de interne a comunicat recent instrucţiuni secrete organelor poliţieneşti în care se spune : „Trebuie să obţinem o mare majoritate cu orice preţ. Veţi fi protejaţi de guvernatorul civil. „Bineînţeles — încheia revista — victoria candidatului lui Salazar este sigură, dar campania lui Delgado şi-a realizat ţelul Mitul regimului popular al lui Salazar nu mai poate dăinui, nici chiar pentru apologeții lui miopi". Rezultatul alegerilor LISABONA 9 (Agerpres). — La 8 iunie au avut loc în Portugalia alegeri prezidenţiale. Ia aceste alegeri au fost înscrişi trei candidaţi : Americo Tomas candidatul partidului fascist al lui Salazar „Uniunea naţională", Humberto Delgado, candidatul partidului independent de opoziţie, şi Arlindo Vicente, din partea partidului liberal, care s-a retras însă în favoarea lui Delgado. Agenţia France Presse anunţă că Americo Tomas a obţinut majoritatea de voturi, fiind ales preşedinte al Portugaliei. Nr. 42 ST DE LA CORESPONDENŢII NOŞTRI S-a deschis marele tîrg internaţional de la Poznan POZNAN. (Prin telefon). Tirgul internaţional a fost deschis duminică. De pe 4 continente, din 38 de ţări, s-au adunat aci, pe o suprafaţă de un sfert de milion de metri pătraţi, cele mai diferite mărfuri. Pentru prima dată îşi expun mărfuri ţări ca Ecuador, Chile, Spania, Iran, Cambodgia, Sudan şi Turcia. Polonia, ţara gazdă, expune un mare număr de produse din toate domeniile industriei, pe o suprafaţă de peste 30 mii m. p. Exponatele, admirate de vizitatori, constituie o mărturie a puterii economice în continuă creştere a Poloniei populare. Uniunea Sovietică expune în special produse ale industriei grele, destinate comerţului exterior — numeroase tipuri de strunguri, 9 tipuri de autovehicule, produse ale industriei constructoare de nave şi utilaje de navigaţie, produse radiotehnice, peste 200 exponate din domeniul opticei, hidrometeorologiei, televizoare, bijuterii, porţelanuri, mărfuri de artizanat. Pavilionul exprimă gigantica forţă economică a Uniunii Sovietice. China populară se prezintă cu o bogată gamă de exponate, de la cele mai diverse produse ale industriei constructoare de maşini-unelte, pînă la obiecte de artizanat, neîntrecute prin fineţe şi măiestria execuţiei. Cehoslovacia, care în ultimii 10 ani şi-a trimis mărfurile la nu mai puţin de 135 tîrguri comerciale şi expoziţii, prezintă la Poznan unul din cele mai interesante pavilioane. Statele Unite şi-au construit anul acesta un pavilion de beton, metal şi sticlă, unde sunt expuse maşini agricole, utilaj textil, buldozere şi excavatoare, aparate de radio, televizoare etc. Pavilioanele Greciei, Spaniei şi Marocului atrag prin fructele meridionale destinate exportului, preparatele de sucuri, uleiuri şi peşte pavilionul canadian, prin maşinile pentru prelucrarea lemnului, cel francez prin aparatele electrotehnice, prin ţesăturile de fibre sintetice şi prin vinurile, parfumurile şi articolele cosmetice. Ţara noastră este reprezentată la tîrg de un birou de informare tehnicocomercial Un bogat material documentar, ca şi vitrinele de artizanat şi marochinerie, fac din biroul românesc un punct de atracţie pentru numeroşi vizitatori. Ieri, biroul nostru tehnico-comercial a fost vizitat de tovarăşii Wladislav Gomulka, prim secretar al C.C. al P.M.U.P., şi Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone. Primele discuţii de afaceri au început să fie purtate intre reprezentanţii unor firme poloneze şi străine cu reprezentanţii societăţilor „Romînoexport“, „Industrial-export“, „Chimimport“ şi „Cartimex“. Marea întilnire comercială de la Poznan constituie un simbol al posibilităţilor de coexistenţă şi întrecere paşnică între state cu diferite sisteme sociale. IOAN GRIGORESCU In memoria ostaşilor români BUDAPESTA (prin telefon). În dimineaţa de 8 iunie drumurile ce duc spre comuna Megyaszto erau pline de convoaie de căruţe, camioane şi autobuse împodobite cu drapele romîneşti şi ungare. Ele îi duceau pe cetăţenii din comunele vecine ale centrului de plasă Szerencs, din Miskolc, la solemnitatea dezvelirii monumentului eroilor români de la Megyaszto. In această comună şi pe dealurile din împrejurimile ei, la sfîrşitul anului 1944 şi-au dat viaţă peste 1.600 ostaşi ro -090- mini, în luptele împotriva armatelor hitleriste. Intrăm în comună printr-o poartă triumfală, împodobită cu drapele româneşti şi cu lozinci: „Trăiască prietenia româno-ungară“, „Bun venit, dragi oaspeţi romîni“. Ambasadorul R. P. Româno, Ion Popescu, reprezentanţi ai coloniei româneşti de la Budapesta sunt întîmpinaţi cu urale şi flori de către pionieri. In faţa monumentului s-au aliniat două companii de onoare: una a militarilor, alta a gărzilor muncitoreşti. Sunt de faţă conducători ai organelor de partid şi ai organizaţiilor obşteşti ale plăşii şi comunei, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Forţelor Armate ale R.P. Ungare. Deme László, vicepreşedinte al comi- tetului executiv al sfatului popular judeţean, a vorbit despre tradiţionalele legături de prietenie dintre popoarele noastre. Ambasadorul Ion Popescu a mulţumit locuitorilor pentru ridicarea frumosului monument. Monumentul este construit din marmoră roşie şi poartă inscripţia:in memoria eroilor romîni care au luptat pentru eliberarea patriei noastre“. In comună s a deschis o expoziţie de cărţi din R. P. Romînă şi a fost prezentată o gală de filme documentare românești. EMIL SORAN I S P E C T A COI ElE DE A Z I |j| TELEVIZIUNE: orele 19.00 - Informaţiile după armezii ; 19,05 — Emisiune pentru cei mici : „Nuieluşa de alun“ — film ; 19,25 — Revista spectacolelor ; 20,10 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică ; 20,50 — In cadrul Decade- Culturii Republicilor Sovietice Baltice : Recital vocal susținut de Tat Kuuzik, artist al poporului din U.R S.S .ladwiga Petrascheviciute, artistă emerită a R.F.S. Lituaniene; 20.55 — Jurnalul televiziunii ; 21,15 — Filmul artistic „Lacul lebedelor“ ; 22.55 - Ultimele știri. CINEMATOGRAFE: Zboară cocorii — Patria, București. Grădina Progresul: Vasile Roaită (sală şi grădină). Mioriţa. Moşilor (grădi-ia) . Rita — Republica. C. Frimu (sală şi grădină) . Neamul Gheracilor — Magheru, Lumina. înfrăţirea între popoare . Un condamnat la moarte a evadat - o Alecsaddri. Tineretului. Mulți« : Gloria Balticii — Elena Pavel ; Dani — Central, 25 August (sală și grădină) ; Dreptul la dragoste — Victoria ; Verstele de foc — Doina ; Marty — Maxim Gorka. Volga : Misterul vechiului castel. Mica balerină. Domnul Goe. Sub pînze — Timpuri Noi ; Drumul spre stele și Vînătorii din mările sudului — Cih Doja; Duelul — Alex Popov, Libertăţii (sală şi grădină) ; Contele de Monte Cristo (ambele serii) — 8 Martie ; Oaia cu cinci picioare — Griviţa ; Spionaj-contraspionaj — Cultural. T. Vladimirescu (grădină); Flacăra ; Luna de miere — 8 Mai ; Simfonia dragostei — 1 Mai (sală şi grădină) ; Romeo ţi Julietta — Unirea (sală şi grădină) î iPomişorul fermecat - C. David , Lacul lebedelor Alex Sahia (sala şi grădină) ; Comoara căpitanului Martens— Afta (sală ş grădină) ; Taifun la Nagasaki — Dorica Srno ; Prăpastia tigrului — Ilie Pantille (sală ş grădină) ; Căile dragostei — Popular ; Bijuterii de familie — M Eminescu. Aurel Vlaicu : Şcoala părinţilor — N Bălcescu (sală şi grădină) ; Infidelele — Coşbur (grădină) ; Surprize pe stradă — Olga Banele (sală şi grădină) ; Ultima vrăjitoare — O Barnvna ; Godzilla — Drumul verd ; Vrăjitoarea — 50 Decembrie ; Rlndunica — 16 Februarie. Pentru următoarele trei zile In ţară vremea continuă sâ se încălzească, rămînînd uşor nestabdă şl favorabilă averselor locale de ploaie. Vînt slab, pînă la potrivit cu Intensificări tn estul tării. Temperatura tn creştere: minimele vor oscila intre 7 si 18 grade, iar maximele intre 18 si 31 grade. * mCCStt) va fî n ^ vreme . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scintell“. Tel. 7.60.0, 7-60.40, 7.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi şi Institut». Tiparul: Colabinatul foligafic Casa Stilei „I. V. Slatin