Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-11 / nr. 4546
Nr. 4546 Primirea ambasadorului R. P. Chineze de către ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné Miercuri 10 iunie a.c., ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné, Avram Bunaciu, a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti, Liu Gien-Guo, în legătură cu apropiata depunere a scrisorilor de acreditare. Schimburi turistice studenţeşti Ca şi în anii trecuţi, Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă organizează în vara aceasta, în colaborare cu O.N.T. Carpaţi, schimburi turistice studenţeşti cu Uniunea Sovietică, R. P. Bulgaria, Republica Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Ungară. Cu acest prilej, 600 de studenţi romîni vor vizita aceste ţări timp de două săptămâni, în perioada lunilor iulie, august şi septembrie şi tot atîţiia studenţi străini vor fi oaspeţi ai ţării noastre. (Agerpres) INFORMAŢII Marţi e părăsit Capitala, indreptîndu-se spre Bagdad o delegaţie a Uniunii Tineretului Muncitor din Republica Populară Romînă care va participa la primul congres al Federaţiei Tineretului Democrat din Irak. In cadrul aplicării convenţiei de colaborare ştiinţifică dintre Academia de Ştiinte a Uniunii Sovietice si Academia R.P. Române, marti seara a sosit în Capitală acad. M. I. Kabacinik, membru al Academiei de Stiinte a Uniunii Sovietice, în vederea unui schimb de experienţă cu oamenii de ştiinţă români. ★ Casa de Economii si Consemnaţiuni — C.E.C. — face cunoscut că, în mod excepţional, a prelungit cu 10 zile — de la 11—20 iunie inclusiv — termenul de procurare a obligaţiunilor C.E.C. fără diferenţă de preţ, pentru a se da astfel posibilitatea tutui număr mai mare de cetăţeni de a participa atît la tragerea la sorţi lunară din 30 iunie, cît şi la tragerea la sorţi suplimentară din 31 decembrie 1959, cînd în afara numeroaselor cîştiguri între 800 şi 100.000 lei se vor acorda în plus premii în obiecte şi excursii în străinătate. (Agerpres) SPORT Ultimele meciuri ale campionatului de fotbal Ieri în Capitală şi în provincie s-au disputat ultimele meciuri ale campionatului republican de fotbal categoria A. In Bucureşti s-au întilnit formaţia ploeşteană „Petrolul“ cu „Dinamo“-Bucureşti. Dinamoviştii au fost superiori echipei ploeştene şi au cîştigat cu 2-0. In celelalte meciuri din ţară s-au înregistrat următoarele rezultate: „U. T. A.“-„C. C. A.“ 1-1, „Steagul Roşu“-„Progresul“ 2-2, „Ştiinţa“-Cluj„Jiul“ 2-0, „Ştiinţa“-Timişoara-„Dinamo“-Bacău 6-1. Finala cupei R. P. Româno, e programată duminică pe stadionul „23 August“ din Capitală. Meciul va începe la ora 16.45. Finaliştii acestei competiţii sunt „Dinamo“-Bucureşti şi „C.S.M.“-Baia Mare. (Urmare din pag. 1 a preşedintelui ideea amenajării unui eleşteu la Radu Vodă, pe un braţ al văii Mostiştei, unde pe zeci de hectare nu se cultivă nimic. Pentru amenajarea acestuia pe o suprafaţă de 20 de hectare trebui construit un dic puternic. In adunarea organizatiei de bază ca si in consiliul de conducere, problema a fost discutată si pe-o fată si pe alta. S-a găsit că ideea este bună si că trebuie înfăptuită. Dar în adunarea generală lucrurile n-au mers uşor. — O să muncim degeaba! — Dacă n-o ieşi nimic, cine răspunde 7 Preşedintele nu s-a lăsat, a stăruit, a explicat — și adunarea generală a aprobat începerea lucrărilor. Aşa au pornit cele 200 de familii de colectivişti din comuna Radu Vodă construirea digului. Unii dintre individuali — erau atunci in comună vreo 400 de familii — ii cam luau peste picior. — Lăsati-vă, mă, de prostii. De cind e lumea nu s-a pomenit peste aici. Cnd s-a adus la gospodărie puietul de peşte, — alte vorbe: — Uite pentru ce am muncit noi ! Pentru nişte viermii V-au prostit ăia de unde aţi adus lighioanele astea. Din ăştia să iasă peşti ? Timpul trecea. De eleşteu parcă se uitase. Dar după vreo două luni, colectiviştilor nu le venea să-şi creadă ochilor. Cînd îngrijitorul pleca cu barca să arunce hrană, peştii săreau deasupra apei de-i puteai prinde cu mina. în octombrie s-a strîns recoltă bogată, 11.000 kg. peşte. În ziua aceea, în curtea gospodăriei colective erau adunate nu numai cele 200 de familii de colectivişti dar şi cele 400 de familii din afara gosrpodăriei. Bătălia pentru încrederea în puterea muncii unite fusese câştigată şi meritul cel mai mare l-a avut comunistul Vasile Marin, preşedintele. Rezultate bune a obţinut gospodăria de toată linia în anul trecut.: 1835 kg. grîu de pe 260 ha., 3100 kg porumb de pe 200 de ha. Lafiecare zi muncă colectiviștii au primit peste 10 kg. grîu si porumb, apoi brînză, ulei, vin si 5 lei in numerar. Rezultatele de anul trecut au avut o influentă hotărîtoare asupra țăranilor muncitori din sat. S-au înscris 400 de noi familii (în prezent gospodăria are 634 familii cu 2217 ha.). Colectiviştii din comuna Radu Vodă au fost vizitaţi in ultimul an de mulţi ţărani din Siliştea, Dăneşi, Axintele, Dilga, Nucetu şi din alte comune ale raionului I.ehliu. întorşi acasă, ei au format în comunele lor gospodării colective. Acum colectiviştii din comuna Radu Vodă muncesc cu rivnă. In primăvara asta, în frunte cu preşedintele, au ieşit cu mic cu mare la amenajarea a două elestee noi, fiecare pe o suprafaţă de 20 ha. Sectorul zootehnic al gospodăriei va ajunge in acest an la 150 vaci, 1200 oi, 120 scroafe; colectivistii vor construi o magazie, 2 grajduri, un saivan si cotete pentru 2000 de rate. Cit despre recoltă rodul va fi bogat deoarece și strădania a fost mare. Cu ajutorul tractoarelor si atelajelor ei au însămințat la timp cele 640 ha. cu porumb 146 ha. floareasoarelui. 90 ha. sfeclă de zahăr. 96 ha. ricin; au sădit răsaduri pe cele 20 ha. de grădină, au prăsit culturile. Harnici colectivişti, priceput şi gospodar preşedintei -Ceo-Colectivist harnic — preşedinte priceput ZILELE CULTURII ŞI ARTEI BIELORUSE Ieri în Capitală Miercuri la amiază, V. A. Cernaavskaia, vicepreşedintă a Asociaţiei bieloruse de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine, a făcut o vizită la Casa prieteniei rominosovietice A.R.L.U.S. După amiază, tot la Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. a avut loc conferinţa lui M. A. Minkovici, prim adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, despre „Dezvoltarea culturii bieloruse în anii puterii sovietice“. Scriitorul I. P. Şamiakin, vicepreşedinte al conducerii Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Bielorusă, a avut o întîlnire cu scriitorii din Capitală la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“. La clubul C.F.R. „Griviţa Roşie“, tov. Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, a vorbit despre „Industria R.S.S. Bieloruse în anii septenalului“. La casa de cultură „D. Th. Neculuţa“ asistertt universitar Florica Caloianu a prezentat „Pagini alese difi literatura bielorusă“. Despre „Oameni şi fapte din istoria R.S.S. Bieloruse" a conferenţiat prof. Gh. Velcea la Casa de cultură a tineretului din raionul 23 August. Miercuri seara, Ansamblul de Stat de cîntece și dansuri din R. S. S. Bielorusă a prezentat lui spectacol în sala „Floreasca“ din Capitală. (Agerpres) ★ Deschiderea Expoziţiei de artă plastică a R. S. S. Bieloruse Miercuri la amiază a avut loc în sala Dalles deschiderea Expoziţiei de artă plastică a R.S.S. Bieloruse, organizată de Ministerul învăţământului şi Culturii şi Consiliul General A.R.L.U.S. în cadrul Zilelor culturii şi artei bieloruse care se desfăşoară în prezent în ţara noastră. La festivitatea deschiderii expoziţiei au participat tovarăşii: Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului Invăţămîntului si Culturii, V. Dumitrescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, acad. P. Constantinescu-Iaşi şi O. Livezeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului General A.R.L.U.S., Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, numeroşi oameni de artă şi cultură, ziarişti români şi străini. Au luat parte membrii delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă în frunte cu M.A. Minkovici, prim adjunct al ministrului Culturii al R.S.S. Bieloruse, oaspeţi ai ţării noastre. Au fost de faţă A.A. Epişov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, precum şi şefii unor misiuni diplomatice acredităţi la Bucureşti. Cuvântul de deschidere a fost rostit de artistul poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R.P. Romînă. După ce a adresat un salut membrilor delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S Bielorusă şi artiştilor plastici P.N. Gavrilenko, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.S. Bielorusă, şi A. O. Bembel, artist al poporului din R.S.S. Bielorusă, vorbitorul a arătat că „Zilele culturii şi artei bieloruse sunt o adevărată sărbătoare a prieteniei româno-sovietice. Cu acest prilej vom putea cunoaşte mai îndeaproape una din înfloritoarele republici sovietice care, împreună cu celelalte republici sovietice-surori, construieşte comunismul. In acelaşi timp şi prietenii bieloruşi sosiţi în ţara noastră vor putea vedea multe din realizările obţinute de poporul nostru pe drumul construcţiei socialiste, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, după exemplul fără egal în istorie al marelui popor sovietic şi cu ajutorul permanent al Uniunii Sovietice“. A luat apoi cuvîntul pictorul P.N. Gavrilenko. „Această expoziţie, a spus vorbitorul, oglindeşte calea pe care a urmat-o şi pe care s-a dezvoltat arta plastică bielonisă. Ea ilustrează strânsa legătură a artiştilor plastici cu poporul a cărui luptă şi muncă a însufleţit şi îndrumat întreaga activitate a creatorilor noştri. Opinia publică din R.S.S. Bielorusă, a primit cu multă satisfacţie ştirea că în Bielorusia se pregăteşte organizarea Zilelor culturii şi artei româneşti. Suntem încredinţaţi că legăturile dintre creatorii de artă, schimbul de expoziţii vor întări prietenia frăţească a popoarelor noastre în slujba păcii şi a progresului“. Asistenta a vizitat apoi expoziţia care, prin lucrările de pictură, sculptură, grafică, schiţe de decor pentru teatru şi cinematografie pe care le cuprinde, înfăţişează dezvoltarea artei plastice din R.S.S. Bie,lorusă în ultimii 15 ani. Operele expuse ilustrează lupta eroică a glorioasei Armate Sovietice şi a partizanilor bieloruşi în anii grei ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei, munca paşnică constructivă care se desfăşoară astăzi cu avînt în R.S.S. Bielorusă. Membrii delegaţiei de oameni de cultură din R.S.S. Bielorusă au vizitat miercuri dimineaţa Centrul de producţie cinematografică de la Buftea. Oaspeţii au fostîntîmpinaţi de membri ai conducerii Centrului, de arhitecţi, regizori, operatori, tehnicieni. Delegaţia bielorusă a vizitat platourile de filmiare, studioul de sunet, cabinele de montaj. In timpul vizatei, oaspeţii s-au interesat de activitatea pe care o desfăşoară colectivul Centrului cinematografic. (Agerpres) Farmecul unui bogat folclor Cu prilejul „Zilelor culturii şi artei bieloruse“ am avut prilejul să facem cunoştinţă nemijlocită cu „Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri populare din R. S. S. Bielorusă“. Repertoriul şi stilul de interpretare a artiştilor, care au prezentat în faţa publicului din Capitală primul lor spectacol marţi seara, se înscrie in strălucita tradiţie a artei muzicale şi dansului popular care au căpătat o dezvoltare impresionantă în toate republicile sovietice. Vom întîlni în primul rînd acea calitate specifică şi atît de preţioasă a sudurii perfecte dintre coriştii care cîntă fără dirijor. Vocile se însoţesc, se despart, se complectează, dialoghează firesc — şi pentru că nimeni nu aşteaptă vreo indicaţie din exterior, fiecare interpret dă glas muzicii aşa cum o simte el. Această sensibilitate este însă colectivă şi rezultă dintr-o muncă comună îndelungată, asupra căreia îndrumările conducătorului ansamblului, Ghenadd Ivanovici Titovici, au avut un rol hotărâtor. In mod evident grupul cel mai puternic al ansamblului este corul feminin, care de altfel susţine şi multe numere ale spectacolului. îndeosebi femeile au acea emisiune vocală specifică, bine cunoscută publicului nostru și din programele altor mari ansambluri folclorice sovietice („Piatnițki“, „Voronej“). Interpretarea lor a stîrnit entuziasmul publicului, printre altele în acele scurte cîntece vesele, în care voioşia este animată de sensul hazliu al cuvintelor şi dinamica antrenantă a melodiei („Căpriţa“, „La ferma de păsări“ — prelucrare de Titovici etc.) Cu totul remarcabilă este unitatea de conţinut a întregului spectacol. Alăturate, cântecele şi dansurile înfăţişează, fiecare în mica sa poveste, o frântură din viaţa cotidiană a poporului. De pildă, cîntecul „Bucurie“ de A. Turenkov (versuri: I. Kolas), exprimă sentimentele unei tinere combainiere şi tractoriste; dansul însoţit de cîntec „Inişorul“ — coregrafia de Akvlionok — deapănă povestea naşterii unei ţesături, din momentul în care planta tînără se mai leagănă sub razele soarelui, în „Cîntecul de nuntă“ de Matin — versuri de M. Tank, în cîntecul popular „Serioja“, în „La nuntă“ de G. I. Titovici sau „In satul nostru va fi nuntă“ aflăm înfăţişate crimpeie ale acestei încununări a dragostei, chiar când ea este prezentată în forma alegorică a însoţirii dintre un ţînţar şi o muscă , iar sceneta vocal-coregrafică „Zosia“ realizată de G.I. Titovici şi Igor Moiseev, vorbeşte despre fericirea unei mame, care în statul socialist se poate bucura de toţi cei şapte feciori ai ei, ei şi-au ales meseriile dorite şi nevestele dragi. Lupta poporului bielorus pentru apărarea cuceririlor sale este tema unor cîntece ca „Neman“ de N. Sokolvski — versuri A. Astreiko (este vorba de fluviul ale cărui ape au stăvilit năvala duşmanilor) şi „Cintec de pădure" de Olevnikov — versuri de Rusak (pădurea a cărei taină a ocrotit cetele de partizani). Dragostea pentru pămîntul patriei a inspirat cîntecele „Bielorusia mea“ de G.I. Titovici şi „Slavă Partidului“ de Kuznetov — versuri de A. Astapenko. Şi nu este întâmplător că acest ultim cântec deschide programul ansamblului bielorus, după introducerea pe care o face „Cîntecul de salut“ de P. Sidlovski, în semnul prieteniei, care ne-a prilejuit şi vizita artiştilor bieloruşi, corul ansamblului a interpretat, în limba română şi bielorusă „Doina Haşului“ — unul din cele mai impresionante cîntece revoluţionare din trecutul de luptă al poporului nostru. ADA BRUMARU Aspect de la deschiderea expoziţiei Bieloruse, de artă plastică a R. S. S. Manifestări culturale închinate R. P. Romíno în Italia ROMA 10 (Agerpres). Asociaţia italiană pentru relaţiile culturale cu România a organizat în sala Universităţii Populare din Veneţia lectura dramatizată a piesei „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian. Asociaţia a organizat de asemenea manifestări consacrate R.P. Romano şi în alte oraşe ale Italiei. Astfel, la Bologna a fost organizată conferinţa „Aspecte şi probleme ale României de astăzi“, iar la San Giovanni Persiceto conferinţa „Reforma agrară în România". în acest din urmă oraş a fost deschisă şi expoziţia „Realizări ale R.P. Romine“. La cercul Formiggini din Modena, Asociaţia a organizat o audiţie de muzică românească în cadrul căreia au fos prezentate lucrările marelui compozitor George Enescu. Audiţia a fost precedată de o prezentare a personalităţii lui George Enescu făcută de prof. Ferdinand Mantino. LONDRA 10 (Agerpres), TASS In cadrul şedinţelor plenare din 9 iunie ale „Congresului atlantic“ au fost adoptate o serie de rezoluţii. în rezoluţia politică aprobată de congres se recunoaşte, de pildă, că în perioada de după război „lumea comunistă a obţinut succese uriaşe“ în urma cărui fapt, se spune în rezoluţie, „se apropie momentul hotărîtor cînd va apare primejdia unei schimbări totale în actualul echilibru de forţe“ dintre Vest şi Est. Delegaţii la congres se plîng de faptul că ideologia comunistă „prinde rădăcini adinei care cresc necontenit pretutindeni, în Asia de sud, în Orientul mijlociu, în Africa şi în America Latină“. în rezoluţia privitoare la problemele economice, congresul apreciază realizările ţărilor lagărului socialist în domeniul ştiinţei şi în pregătirea cadrelor ştiinţifice drept „o provocare serioasă la adresa comunităţii atlantice“. Participanţii la congres privesc cu o mare nelinişte puterea militară a tarilor lagărului socialist, dar în loc să tragă concluzii juste şi să se pronunţe în favoarea renunţării la „politica de forţă“, care a pierdut orice sens în condiţiile actualei situaţii internaţionale, organizatorii acestui „congres“ folosesc sperietoarea „primejdiei comuniste“ drept argument pentru „justificarea” mobilizării şi întăririi continue a eforturilor militare ale ţărilor blocului agresiv al Atlanticului de nord. „Congresul atlantic“ se pronunţă pentru sporirea cit mai grabnică a efectivului forţelor armate ale blocului Atlanticului în Europa la nivelul „stabilit de concepţia strategică a N.A.T.O.“. =♦♦♦= Telegrame externe La „Congresul Atlantic“ amare necunoaşteri a mare declaraţii provocatoare şi declaraţii SCENTEIA Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane în U. R. S. S. 1 MOSCOVA 10 (Agerpres). TASS La dejunul care a avut loc la 9 iunie la ambasada R. D. Germane din Moscova au rostit cuvîntări Otto Grotewohl, primul ministru sil R. D. Germane, şi N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Oamenii din Uniunea Sovietică şi R.D. Germană, a spus O. GROTEWOHL, sunt uniţi printr-o prietenie trainică de nezdruncinat. Această prietenie, a spus el, a caracterizat convorbirile şi tratativele pe care le-am început astăzi şi care au dat mari rezultate in domeniul politic, economic şi în celelalte domenii ale colaborării noastre. Ştim de mult, a spus O. Grotewohl, că prietenia dintre popoarele noastre este o chestiune foarte importantă, foarte serioasă, o chestiune politică. Nu este de mirare că germanii nutresc sentimente fierbinţi de prietenie faţă de Uniunea Sovietică despre care, după eliberare, aud numai lucruri bune. Faptul că oamenii sovietici nu au idei preconcepute faţă de poporul ţării din cauza căreia au trecut prin atitea nenorociri este un lucru mare şi important pentru noi, în cuvîntarea sa de răspuns N. S. HRUŞCIOV a spus că de obicei în rândurile unei părţi însemnate a populaţiei statului care a luptat împotriva altei ţări dăinuie multă vreme o atitudine neprietenească, chiar ostilă, faţă de acea ţară şi este nevoie de timp pentru ca oamenii să poată lichida aceste urmări grele ale războiului. N. S. Hruşciov a subliniat că între Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană au fost lichidate urmările războiului, relaţiile s-au normalizat mult mai curînd decit s-ar fi putut aştepta. Mai mult dintre statele noastre, a subliniat N. S. Hruşciov, s-au stabilit nu numai relaţii bune ci relaţii prieteneşti. Ne bucurăm sincer de succesele voastre, a spus N. S. Hruşciov, şi ştim că pe viitor lucrurile vor merge şi mai bine la dumneavoastră. Forţele noastre comune, resursele ţărilor lagărului socialist ne dau posibilitatea să mergem cu încredere înainte intr-un front comun, să dezvoltăm în ritm rapid economia ţărilor noastre, să ridicăm tot mai mult bunăstarea popoarelor ţărilor noastre. RIGA 10 (Agerpres). — TASS transmite: Delegaţia de partid şi guvernamentală a R. D. Germane care a sosit la Riga marţi împreună cu N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a vizitat la 10 iunie cîteva întreprinderi industriale din acest oraş. Un grup de membri ai delegaţiei, în frunte cu Walter Ulbricht şi N. S. Hruşciov, au vizitat Uzina de utilaj electrotehnic „Vef“, cea mai mare întreprindere din Letonia. In piaţa din fata uzinei a avut loc un miting în cadrul căruia au luat cuvîntul Ian Kamberzin, prim-secretar al C.C. al P C. din Letonia, Allois Pisnik, prim-secretar al Comitetului regional Magdeburg al P. S. U. G., membru al delegaţiei R. D. Germane, şi N. S. Hrusciov, şeful guvernului sovietic. Celălalt grup al delegaţiei a vizitat fabrica textilă „Rigas Audums“. Şi aici a avut loc un miting la care au luat cuvîntul Anny Posselt, preşedintele conducerii centrale a Sindicatului muncitorilor din industria textilă, de confecţii şi încălţăminte a R. D. Germane, membru al delegaţiei, Vilis Laris, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Letona» şi alte persoane. .**■k Cu privirile aţintite spre Geneva Duminica trecută, cu prilejul unei excursii cu vaporul pe Sprea, spre lacul Muggel, am cunoscut un tînăr german. Intrînd în vorbă cu el, am aflat că este salariat la poştă, că îi place muzica, citeşte cu mult interes despre realizările ştiinţei şi tehnicii şi că este... taciturn şi „apolitic“. „Nu mă interesează şi nu mă ocup de politică" — mi-a spus intre altele cetăţeanul. După scurt timp însă, aflînd că sînt român, a cam revenit asupra celor afirmate. — „Trebuie să vă mărturisesc ceva. Eu şi familia mea locuim în Berlinul apusean. V-am spus că nu mă amestec în problemele politice, pentru că altfel necupătat am fi ajuns să vorbim de Adenauer. Ne face un rău imens. Vedeţi, conferinţa de la Geneva este pentru noi mai mult decit un eveniment politic. Acolo se discută despre însăşi soarta noastră, a poporului german. Iar Adenauer pune beţe-n roate, pur şi simplu parcă n-ar fi german. Nici nu mai ştim — americanii îl împing pe el sau el îi împinge pe americani. Totuşi, sperăm ca tratativele de la Geneva să ajungă la un rezultat pozitiv în problemele de bază — încheierea Tratatului de pace cu Germania şi normalizarea situaţiei la Berlin. Odată acest lucru făcut, ar fi create condiţii şi pentru înfăptuirea treptată a reunificării“. Cu prilejul unei conferinţe de presă care a avut loc la Berlin, au fost expuse în văzul tuturor scrisorile şi telegramele semnate de 5.500.000 cetăţeni din ambele state germane. Acestea erau adresate delegaţiei R.D. Germane la conferinţa miniştrilor de Externe, delegaţie care primise şi până atunci mesaje semnate de alte milioane de cetăţeni germani. Am luat în mină un vraf de scrisori. Unele cu scrisul frumos, format, de om obişnuit cu condeiul, altele cu slove mai stângace, obţinute cu trudă şi migală, dar exprimînd tocmai prin aceasta hotărîrea cu care au fost întocmite. — Prof. dr. Hans Schwartz, direc- torul cliniciiuniversitare de neurologie din Greifswald, scrie : „Privit în întregul său, proiectul tratatului de pace este un document al uma- De la corespondeiîtul isustru la Denia nismului, fără precedent în istoria mondială. El înseamnă pentru milioane de oameni eliberarea de coşmarul pericolului de război şi garanţii pentru o nouă eră a prieteniei între popoare". — „Pe noi, muncitorii vest-germani — scrie Heinz Rodewald, membru în comitetul partidului socialdemocrat din Kiel — nu ne interesează în momentul de faţă ceea ce desparte Estul și Vestul, pe noi ne interesează pacea. Noi nu putem aştepta din partea guvernului nostru (deşi Bonn — N.R.) nici pace şi nici progres. De aceea, ne declarăm de acord cu majoritatea social-democraţilor de a sprijini conferinţa de la Geneva cît ne va sta în putinţă". — „Fiecare om cinstit vrea pace şi are nevoie de ea — scrie Margarete Grieshammer, profesoară de muzică din Leipzig. Un tratat de pace cu Germania ar duce fără îndoială la realizarea acestei năzuinţe“. Un colectiv de mineri din Eisleben scrie printre altele : „In ultimul timp noi am discutat cet mulţi mineri vest-germani. Cu acest prilej am putut constata incăodată identitatea noastră de vederi în problema de bază — tratatul de pace cu Germania — şi nu celelalte problema de care depinde menţinerea păcii". După cum se ştie, în dorinţa de a contribui la apropierea celor două state germane şi prin aceasta la netrezirea căii spre încheierea tratatului de pace, guvernul R.D. Germane a venit de asemenea cu numeroase iniţiative proprii. Recenta propunere ca cele două state germane si încheie un pact de neagresiune, s-a bucurat de un larg ecou internaţional, fiind sprijinită cu căldură de oamenii muncii din R. D. Germană, ca şi de cercuri largi ale opiniei publice din R.F. Germană. „Eu consider propunerea de a se încheia un pact de neagresiune între cele două state germane ca o foarte bună Contribuţie pentru destindere, pentru ca sabia lui Damocles a unui război nimicitor să nu atîrne permanent deasupra capetelor noastre...“ — a declarat fostul ministru al muncii din landul Hessen (R.F.G.). Poporul german ca şi toate popoarele iubitoare de pace are privirile aţintite cu nerăbdare spre Geneva. Aceasta cu atât mai mult cu cit se aşteaptă ca în zilele următoare lucrările conferinţei să se încheie. Pe bună dreptate observa publicaţia vest-germană „Freie Meinung" difi Düsseldorf: „Tratativele de la Geneva se află sub influenţa crescîndă a voinţei de pace a popoarelor tuturor ţărilor care cer securitate, îmi potriva primejdiei nimicirii atomice". Această voinţă trebuie să fie ascultată de delegaţiile occidentale. ST. DEJU Ciocnire între poliţie şi grevişti la New York NEW YORK 10 (Agerpres). La 9 iunie pe străzile oraşului New York au avut loc violente ciocniri între poliţie şi pichetele personalului de la spitalele din New York, care se află în grevă de şase săptămîni pentru revendicările lor privind mărirea salariilor. Mai mulţi grevişti au fost răniţi şi alţi şase au fost arestaţi. ------0*0----- încheierea conferinţei Internaţionale a redactorilor de politică externă PRAGA 10 (Agerpres). — Cetera transmite: La 10 iunie s-au Încheiat la Praga lucrările Conferinţei internaţionale a redactorilor de politică externă convocată din iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor. La această conferinţă au participat numeroşi ziarişti de diferite vederi politice din ţările Europei, Asiei şi Americii. La încheierea lucrărilor conferinţei a fost adresat un mesaj conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe în care se cere destinderea încordării internaționale şi stabilirea unor relații de prietenie între toate popoarele lumii. ra«. Situaţia grea a oamenilor muncii din Israel De curînd au avut loc în Israel alegeri pentru „Histadrut“ („Confederaţia generală a muncitorilor evrei“). In legătură cu aceasta, săptămînalul israelian „Glasul Poporului“ a publicat „Platforma Partidului Comunist din Israel şi a celor fără de partid“ cu privire la alegeri. Subliniind că depinde de oamenii muncii ca Histadrutul să-şi îndeplinească sarcina de clasă, de apărător al intereselor poporului muncitor — şi nu să rămînă şi pe viitor o unealtă a guvernului, — Platforma P.C. din Israel face o analiză a situaţiei grele în care se află oamenii muncii din Israel, dezvăluie, cauzele acestei stări de lucruri şi cheamă masele muncitoare la luptă împotriva exploatării capitaliste, pentru pâine, pace, democraţie şi progres social. Documentul cuprinde numeroase fapte şi cifre privitoare la situaţia oamenilor muncii din Israel. După cum se arată în Platforma P. C. din Israel, datorită scumpirii neîntrerupte a costului vieţii, creşterii impozitelor şi îngheţării salariilor de bază, valoarea reală a salariilor se reduce continuu. Potrivit înseşi datelor furnizate de publicaţia economică a „Histadrutului“, salariul mijlociu al muncitorului industrial a scăzut în perioada 1949—1956 cu 50%. Dar în realitate — arată Platforma — micşorarea salariului este şi mai mare. Această situaţie este cu atît mai grea, cu cît nu toţi muncitorii primesc salariu în conformitate cu tariful oficial. „Pentru zeci de mii de muncitori folosiţi în agricultură, la lucrări publice... sau în alte ramuri s-a introdus salariul „daliak" (salariu scăzut, de mizerie)”. Neplata la timp a salariilor acestor categorii de muncitori a devenit o adevărată plagă. In acelaşi timp femeile muncitoare, tineretul muncitor, ca şi muncitorii arabi primesc salarii şi mai mici, această scădere ajungînd la zeci de procente. După cum reiese chiar din datele oficiale ale Ministerului de Finanţe şi din calculele unor specialişti americani „două treimi din totalul muncitorilor salariaţi trăiesc dintr-un venit aflat sub minimul necesar existenţei". La cele arătate se adaugă sporirea necontenită a preţurilor îndeosebi la produsele alimentare şi povara tot mai apăsătoare a impozitelor. Astfel, în ce priveşte impozitele pe venituri, partea provenită de la muncitorii salariaţi a crescut în decursul ultimilor patru ani de la 38,5 la sută la 47,5 la sută din total, în timp ce partea provenită de la întreprinderile capitaliste a scăzut de la 27,4 la 19,7 la sută. Şomajul este în continuă creştere. După ultimele date oficiale, numărul şomerilor totali şi parţiali a ajuns în 1958 la 144.000. Ţinînd seama şi de membrii familiilor celor lipsiţi de lu- cru, plata şomajului loveşte 400 000 oameni, ceea ce, raportat la populaţia Israelului, reprezintă o cifră uriaşă — cam a 5-a parte! „Cât priveşte pe acei care au atins vîrsta de 40 de ani — se arată în Platforma P.C. din Israel— puţine sunt şansele ca ei să mai primească de lucru, mai ales dacă sunt noi veniţi în ţară“. Deosebit de grea este situaţia muncitorilor agricoli. Caracterul sezonier al muncii şi sistemul de lucru extenuant, în condiţiile climaterice foarte grele sleiesc puterile acestora şi-i silesc să tri- mită la munca cîmpului pînă şi copii de vîrstă fragedă. In continuare se subliniază situaţia grea în care se află şi intelectualii. „Nevoile i-au împins pe medici, ingineri, funcţionaţi, farmacişti, microbiologi, învăţători, studenţi etc., să recurgă la urma grevei". Suferinţele noilor imigranţi — se subliniază în Platforma P.C. din Israel — nu sunt numai suferinţe provenite de pe urma lipsei de lucru, a şomajului crescînd ci ele se datoresc şi lipsei de locuinţe. Potrivit statisticilor oficiale, 45 la sută, adică aproape jumătate din totalul familiilor din Isarel „locuiesc“ fiecare în 1/2 pînă la 1,1/2 camere. Nu există nici un plan care să asigure locuinţe măcar populaţiei „vechi“ din cartierele sărace şi periferiile oraşelor. Acestea sunt doar cîteva din aspec-, tele vieţii chinuite pe care o duc oa-rmenii muncii din Israel. ----------------* Lupte înverşunate în Nicaragua SAN JOSE (Costa Rica) 10 (Agerpres). — Corespondenţele de presă referitoare la situaţia din Nicaragua menţionează apropierea frontului de luptă de capitala Managua. La 9 iunie, după cum relatează agenţia France Presse, „au avut loc lupte înverşunate între unităţile revoluţionare şi forţele guvernamentale în regiunea Los Mollejones (provincia Chantales) la 80 km. nord de Managua". Comunicatele oficiale arată că la lupte au participat majoritatea forţelor terestre şi aeriene ale guvernului Somoza şi că ,,s-au înregistrat pierderi mari“.