Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)

1959-07-01 / nr. 4563

Nr. 4583 Deschiderea expoziţiei de artă plastică a tineretului Marţi la amiază a avut loc la Mu­zeul de Artă al R. P. Român, des­chiderea Expoziţiei de artă plastică a tineretului, organizată de Ministe­rul învăţământului şi Culturii, Uniu­nea Tineretului Muncitor şi Uniu­nea Artiştilor Plastici. Cuvin­tul de deschidere a expozi­ţiei a fost rostit de artistul poporu­lui Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R. P. Romînă. Vorbitorul a relevat marea grijă pe care partidul şi guvernul o poartă tineretului din ţara noastră, oferin­­du-i condiţii deosebite, neîntîlnite niciodată îin trecut, de afirmare a talentului său. Maestrul Ion Jalea a urat tinerilor expozanţi noi succese in crearea unor opere de artă care să oglindească veridic şi expresiv marea epopee a transformărilor so­cialiste din ţara noastră. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde o selecţie din lucră­rile realizate în ultimul timp de tine­rii noştri artişti. Un număr din aceste lucrări vor fi trimise la expo­ziţia ce se va organiza în cadrul ce­lui de al VlI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena. Expoziţia cuprinde picturi, sculpturi, lucrări de grafică inspirate din viaţa şi munca tineretului nos­tru din fabrici şi uzine, de pe şan­tiere şi ogoare, din şcoli, chipuri ale oamenilor muncii din patria noas­tră, constructori ai socialismului, privelişti din diverse colţuri ale ţării. (Agerpres) -omo- Faza orăşenească a­ concursului formaţiilor artistice de amatori Marţi după-amiază, în sala Tea­trului Satiric Muzical „C. Tănase“ din Calea Victoriei 174 a început desfăşurarea fazei orăşeneşti a ce­lui de al V-lea concurs al forma­ţiilor artistice de amatori din Bucu­reşti. întrecerea are loc sub formă de spectacole pe care le vor prezenta până la 19 iulie cele 125 formaţii ale artiştilor amatori bucureşteni : bri­găzi artistice de agitaţie, coruri, echipe de dansuri, orchestre simfo­nice, semisimfonice, de muzicuţe şi de mandoline, echipe de fluieraşi etc. selecţionate la faza raională. Spre deosebire de concursurile preceden­te, la faza orăşenească a acestei în­treceri se prezintă împreună forma­ţii fruntaşe aparţinînd atit sindica­telor cit şi căminelor culturale şi caselor de cultură ale Sfatului popular al Capitalei. La spectacolul de deschidere şi-au dat concursul corurile întreprinderi­lor „Electroaparataj“ şi I.R.T.A., echipele de dansuri populare ale în­treprinderii „Kirov“, uzinelor „Mao Tze-dun“ şi căminului cultural din comuna Băneasa, brigada artistică de agitaţie a întreprinderii poligra­fice nr. 5 şi echipa de fluieraşi a di­recţiei orăşeneşti P.T.T.R. Al V-lea concurs al formaţiilor ar­tisitice de amatori este închinat celei de-a 15-a aniversări a eliberării pa­triei noastre de sub jugul fascist. (Agerpres) I -0*I­NFORMAŢII • La 30 iunie 1959 a avut loc în Ca­pitală tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu câş­tiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit câştigătoare libretele a­le căror nu­mere au următoarele terminaţii: 096 cu 250 la sută: 429 cu 200 la sută: 168. 293; 365; 599; 673; 736; 825 şi 914 cu 100 la sută. Câştigurile se calculează faţă de sol­dul mediu pe trimestrul II/1959 al li­bretelor ieşite câştigătoare. • A apărut nr. 3/1959 al revistei „Arbitrajul de Stat", publicaţie a Ar­bitrajului de Stat de pe lingă Consiliul de Miniştri. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor de viaţă ADAS din 30 iunie 1959 au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : F.U.J. K.V.W. I.A.U. O.Y.T. K.U.Z. E.M.X. J.E.Z. J.R.D. (Urmare din pag. I-a) cui natal, pentru minunile patriei. Ajuns in faţa lacului strălucitor, po­etul va mai nota şi o frază auzită în larma unei discuţii intre excursio­nişti : „Acum, poporul îl ia în pri­mire". Poporul, care a­ desţelenit drumul spre mărgăritarul incrustat în jos de Mogoşa. A­­­i iată-mă, în sfîrşit, îndreptîn­­du mă spre Ferneziu. încă în­­ urmă cu un an, drumul acesta era o aventură, chiar şi cu „GAZ“-ul Acum, surpriză : două şosele cu ele­gante deschideri leagă Ferneziul de Baia Mare, cu ajutorul autobuzelor care se succed la intervale de cite­­va minute. Şoseaua din dreapta, dinspre cartierul Limpedea, se mai află în lucru. Un compresor cilin­­drează piatra spartă amestecată cu zgură granulată. E drumul care duce spre Izvoare, alt loc de recreaţie care merită să fie vizitat. Şi cetă­ţenii nu mai au răbdare să aştepte. Pun şi ei mina, pentru a i ajuta pe lucrătorii de la Întreprinderea de construcţii „să gate mai răpede !“ Printre dealurile Ferneziului au răsărit case noi de muncitori, pe care nu le mai văzusem. Şi arena sportivă mă ia prin surprindere. În dreptul căminului cultural, care se măreşte. Poduri noi de piatră, albe, orbitor de albe, şi puieţi de plop, şi o fabrică de oxigen în construcţie, nu departe de uzinele „1 Mai". In­ ­Om .­Şi cifrele au poezia lor coasta uzinei, drumul spre şcoala căţărată pe un deal se pietruieşte. Oamenii lucrează cu drag, aici, in frunte cu tovarăşa Porganschi Roza­lia, femeie de serviciu la şcoală şi deputată. P­e dealul dinspre cartierul Po­dine, poteca îngustă dispare. Mişună mulţimi de bărbaţi şi femei, abia ieşiţi din tură de la uzină­­— Ascultaţi nunta­ să vedeţi, mă informează topitorul Endrea Simion, care este foarte mîndru de ispravă. Tăţi is voluntari. Am crepat io pietre din stîncile este, mai i­ainche, pen­tru crucile din cimitir. Amu facem drum fain pînă la Podine, unde stăm noi, cei de la „1 Mai". — Dar cum spargeţi stincte, că nu prea văd unelte ? — Apăi, puşcăm cu dinamită. — Și nu-i primejdie pentru cetă­ţeni ? — Apăi nu dăm dinamită multă, decit numa să le crepe, să nu deie in căşi. Şi cu un suris aproape maliţios. — Noi vrem ca ominii să trăiască, că amu au de ce. Cînd drumu’ a hi gatat, la tomni, om planta cu acaţi, cu salcimi, tot dealu’ ăsta, nu. Pomii dăstilează aeru’. Şi-aşa, cu pomi, altcum să veghe şi stîncile. Topitorul Endrea Simion are preo­cupări estetice. De ce nu ar avea ? Doar aşa se-ntîmplă cînd inima n-are lacată. TELEGRAME EXTERNE Poporul chinez întîmpinâ cu noi succese a 38-a aniversare a P. C. Chinez PEKIN 30 (Agerpres). — La 1 iulie se împlinesc 38 de ani de la crearea Partidului Comunist Chi­nez. Muncitorii din întreprinderile industriale şi de pe şantierele de construcţie din R. P. Chineză întîm­­pină această zi cu mari victorii în munca creatoare şi paşnică. Colectivele de la 21 de uzine din Baotou unde se creează o mare bază metalurgică au îndeplinit înainte de termen în cinstea acestei aniversări glorioase planurile de producţie pe trimestrul al doilea. Toate între­prinderile industriale din oraşul Iaşi (provincia Hubei) au depăşit pînă la 20 iunie sarcinile planului de producţie pe primul semestru cu 23 la sută. Din oraşele Harbin, Tiantzin, Se­nian şi din alte oraşe ale ţării so­sesc veşti despre succesele în mun­că în cinstea celei de-a 38-a aniver­sări a creării Partidului Comunist Chinez. Pînă la 1 iulie numeroase organi­zaţii de partid din republică au pri­mit în rîndurile lor pe cei mai buni reprezentanţi ai clasei muncitoare, ai ţărănimii şi intelectualităţii. Or­ganizaţia de partid din Tiantzin a primit în rîndurile P. C- Chinez de la 1 iulie 1958 la 1 iulie 1959, 41.000 de persoane. Creşte continuu numă­rul membrilor de partid şi în oraşul Si­zianijuan, unul din cele mai mari centre ale industriei textile din Chi­na. Aici în decurs de un an au fost primite în P. C. Chinez peste 11.000 de persoane. JURNAL DE BORD Freamătul portului rimine în tur­mă. Clocotul pregătirilor de plecare așijderea. Vasul „ARDEAL" a ple­cat in cursă lungă. E joi, 4 iunie, după amiază. Ținta călătoriei: ME­DAN. Insula Sumatra. Încărcătura: ciment rominesc pentru poporul prieten indonezian. Ne avântăm în largul Mării Negre cu direcţia spre Bosfor. Cîteva ore marinarii privesc cu nostalgie coasta românească ce se profilează în zare. Fiecare vorbeşte de copii, nevastă, părinţi. DESPRE MARINARI „Pe copii i-am lăsat dormind — se destăinuia un timonier. Nu m-am indurat să le tulbur somnul. Des­părţirea ar fi fost muli grea“. Luîndu-şi rămas bun de la fiinţe­le dragi, marinarii pleacă la datorie. Nu-i înspăimântă greutăţile, căldu­rile tropicale, primejdiile furtunilor. Sunt oameni de nădejde, plini de abnegaţie, care vor purta cu cinste peste mări şi oceane stindardul pa­triei iubite. Este ştiut cât de darnice erau fil­mele şi romanele de aventuri din trecut în înfăţişarea vieţii marina­rilor de pe vasele de cursă lungă : orgii, bătăi în taverne, scandaluri, contrabandă etc. Era o „literatură“ bulevardieră a senzaţionalului şi exotismului ieftin — dar era şi altă viaţă a marinarilor. Marinarii vasului „ARDEAL“ sunt cunoscuţi prin comportarea lor ex­emplară în vorturile străine Mr. Burke, agent maritim din Belfast (Irlanda de Nord) in vîrstă de 65 de ani, a rămas plăcut impresionat de ţinuta marinarilor vasului ,,AR­DE­AL". Un alt agent maritim din Bordeaux, cunoscut din­­ perete, după spusele sale, cu George Enes­­cu, a mărturisit cu admiraţie că de mult timp n-a mai intîlnit un echi- Scrisoare de pe vasul „Ardeal“ par atât de disciplinat și cu o com­portare atit de frumoasă. Membrii echipajului iţi vorbesc cu modestie despre aceste aprecieri şi consideră comportarea lor ca un lucru firesc pentru cetăţeni ai Re­publicii Populare Romine. In timpul scurtei convorbiri cu membri ai echipajului, noaptea s-a lăsat pe nesimţite. Vasul, în legănă­rile tangajului şi ruli­ului, îşi conti­nuă cursa. Timonierul şi ofiţerul de cart, cu ochi de vultur, scrutează întunericul. Aparatele şi instalaţiile de bord, farurile, presărate din loc în loc pe coastă, îi ajută pe mari­­nari să conducă nava pe itinerariul stabilit pe hartă. BOSFORUL ŞI ISTAMBULUL Vineri dimineaţa navigam încă in apele Mării Negre. Nori compacţi acoperă cerul. Dar marinarii îi cu­nosc bine. Nu e pericol de furtună. Apa e frămîntată de valuri cu spumă albă pe creste. „Înfloreşte marea" spun noii prieteni. Şi intr-ade­văr, privind întinderea de necuprins a apei, ai impresia că flori albe, ce se ivesc şi dispar in aceeaşi clipă, au răsărit într-o imensă grădină. Spre prinz se zăreşte Bosforul. Din depărtare se văd zidurile ce­nuşii din piatră ale vechilor cetăţi ce străjuiau intrarea in această strimtoarre. Pe ceste­­ vegetaţie săracă , tufe de dafin, arbori cu co­roane rotunde sau ascuţite cu un co­lorit verde închis, aproape negru. Maci roşii de cimp ca şi cei ce cresc pe cimpiile noastre. Scări săpate in pământ şi stîncă coboară de pe înăl­ţimi spre mal. Nea Vasile, timonie­rul, ne atrage atenţia la micile par­cele de pămînt cultivate pe coastă. De pe aceste parcele, oamenii din partea locului îşi scot o existenţă mizeră. ...In întîmpinarea vasului, o şa­lupă aduce pe pilotul turc ce ne va însoţi în trecerea prin Bosfor. Co­mandantul îl tratează cu cafea, de­sigur turcească şi cu ţigări romîr­neşti; el, la rîndul lui, ne umple pumnii cu zarzăre. Ne întîlnim cu multe vase comer­ciale sovietice. Iată şi Istambulul. Clădiri în stil modern şi cartiere sărăcăcioase cu că­suţe pitice, îngrămădite unele-ntral­­tele, moschei cu suliţele minarete­lor, cetăţi îmbătrînite de vreme. Pe mal se vede cetatea cu şapte tur­nuri in care a stat închis înainte de moarte domnitorul Ţârii Romîneşti Constantin Brincoveanu. Pe ţărmuri, mici bărci în jurul cărora roiesc copii îmbrăcaţi in hai­ne peticite- In bărci măcinate de vreme trec pe lingă noi pescari lo­calnici. Sunt oameni ce trudesc din greu pentru a-şi duce viaţa de azi, pe miine. Unul dintre ei o rupe în romîneşte: — „Bună ziua. Ro­­mînia . La revedere. Rominia". Ma­rinarii răspund cu căldură la salu­tul prietenos. „MARMARIŢA" Vasul lasă in urmă Bosforul şi in­tră in apele liniştite ale Mării de Marmara. Către seară, in depărtare, o insulă — Insula Marmara, „Marma­­riţa", cum e mingile marinarii noş­tri, glndind poate la vreo fiinţă dra­gă de acasă. Trecem pe lingă insu­lă. Se văd terasele, de pe care se taie din stîncă vestita marmoră. Pe vas, echipând îşi vede de tre­burile Iţti obişnuite■ obişnuite — şi totuşi atît de deosebite faţă de alte timpuri. Timonierul Dima învaţă englezeşte. Îl interesează deocam­dată vocabularul privitor la bucate, fructe, animale. Ofiţerul l. face concurenţă comu­nicatelor meteorologice. După răsă­ritul sau apusul soarelui, el dă prog­noza vremii in următoarele 24 de ore. Pentru a doua zi, el anunţă vreme frumoasă. Iar prevederile lui se adeveresc. Simbătă dimineaţa o mare calmă, cu un colorit albastru minunat se aşterne primitoare în calea vasului. Cerul e senin. Navigăm în apele Mării Egee. Temperatura creşte. Cît de cald trebuie să fie la maşini! Să coborim în măruntaiele vasului. Căldări ma­sive transformă apa în aburi. Pistoa­ne uriaşe sunt puse necontenit în mişcare de puterea aburului. Apoi, printr-un ax de mari proporţii este invîrtită elicea. Cine stăpâneşte a­­ceste forţe ? Mecanicii şi fochiştii, în dogoarea focurilor, aceşti oameni, care nu apar pe punte decit ara­reori în orele libere, ţin în frîu pu­terea aburului şi îl obligă să ducă înainte vasul, să păstreze proaspete alimentele, să răcorească apa de băut, să asigure energia electrică pentru nenumăratele aparate de bord. Sunt aici, ca în întreg echipajul, şi mai vârstnici şi mai tineri. Abramov Ion este mecanic I, Nea Bondică, cum îi spun tovarăşii săi de muncă, e la 47 de ani, dar ca argintul viu. Pune suflet în tot ce face şi tare se mai necăjeşte cînd cei tineri nu scapără pentru o treabă urgentă. Dar supă­rarea ii trece repede dacă munca s-a făcut bine. E iubit şi respectat. In timpul liber e un partener foarte plăcut pentru discuţii marinăreşti. Fraţii Ilie şi Alexandru (Sandu) Mailat se numără printre cei tineri. Unul e de 28 ani, celălalt de 24. Ta­tăl lor, Mailat Petre, fochist, a ieşit la pensie în 1950. Meseria şi-a pără­sit-o cu mult regret de-bia în 1955. Dar în locul lui lucrează azi fiii săi. Cînd Sandu s-a făcut marinar, bă­­trînul Mailat i-a spus: „Dacă te-ai hotărît pentru această meserie, să o îmbrăţişezi cu dragoste, să nu-mi faci numele de râs!". Şi feciorii lui Petre Mailat respectă cu sfinţenie porunca tatălui. Sandu învaţă să cânte la acordeon. Nu de mult şi-a cumpărat şi o mo­toretă. Cînd soseşte acasă din cursă o foloseşte din plin. Regretă, glu­mind, că nu poate merge şi pe punte cu ea. O INTILNIRE PE APA Simbătă dimineaţa, în raza vizua­lă — Insula Mityleni. Intr-un golf al acestei insule se adăposteau pe vremuri vestitele corăbii de piraţi, spaima navigatorilor ce se avîntau prin aceste locuri. Seara, la orele 22:20, o „întreve­dere" emoţionantă, ne întîlnim cu vasul rominesc „Sulina“. Apare un vas — şi prin semnale luminoase, se întreabă : „Cine eşti ?“ — „Suli­na !“. Ofiţerii de cart întreţin un mic dialog. Marinarii ies pe punte. E atîta bucurie în privirile lor; s-au intîlnit doar în plină mare cu o părticică din ţara lor iubită. Duminică, 7 iunie. Odată intrat în Marea Mediterană, vasul ia di­recţia spre Port Said. Echipajul se pregăteşte să înfrun­te căldurile sudului. Cei mai prevă­zători îşi sacrifică podoaba capilară­ După-amiază, pasionaţii suporteri ai echip­ei de fotbal ,,Farul“-Cons­­tanţ­a ascultă cu respiraţia tăiată ştirile transmise din Bucureşti des­pre rezultatele meciurilor. Va scăpa „Farul" de retrogradare ? Cu o ex­plozie de sinceră şi caldă bucurie este primit rezultatul final al meciu­lui cu „Steagul Roşu“. Lunii, 8 iunie. Un pustiu de apă albastră ne înconjoară. Pescărușii, prietenii marinarilor, ne-au părăsit, suntem­ departe de litoral. Marinarii la posturi pregătesc vasul pentru etapele următoare ale îndepărtatei călătorii. S. PETRESCU -0*0- Vizita împăratului Etiopiei la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres).­­ TASS transmite : Intr-un comunicat oficial dat publicităţii se spune că întâlni­rea de la 30 iunie a conducătorilor statului sovietic cu Haile Selassie împăratul Etiopiei s-a desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere şi cordialitate prietenească. In cursul convorbirii au fost examinate pro­bleme ale dezvoltării relaţiilor din­tre U.R.S.S. şi Etiopia, ale situaţiei din Africa şi alte probleme inter­naţionale care prezintă interes pen­tru Uniunea Sovietică şi Etiopia. La 30 iunie Consiliul universităţii din Moscova a conferit lui Haile Se­lassie I, împăratul Etiopiei, titlul ştiinţific de Doctor honoris causa în ştiinţe juridice pentru meritele sale deosebite în domeniul întăririi pă­cii şi dezvoltării principiilor Ban­­dungului. -0*0-In Cuba, reforma agrară a început să fie tradusă în viaţă HAVANA 30 (Agerpres). •— Ziarul „Revolution“ care apare în Cuba a­­nunţă că reforma agrară promulgată de guvernul Castro la 17 aprilie a în­ceput să fie tradusă în viaţă prin ex­proprierea unor pămînturi aparţinînd mai multor societăţi americane pre­cum şi a moşiilor adepţilor fostului dictator Batista. La 25 iunie au fost expropriate 23.224 cabalerias (1 ca­­balerias este egal cu 13,43 ha.) ale societăţilor Cuban Atlantic Sugar Company, Adelaide Company, Fran­cisco Sugar Co, Baragua Sugar Co, King’s Ranch şi altele. Aceasta din urmă avea cele mai mari crescătorii de vite din provincia Camaguey. Alte exproprieri au fost efectuate de mo­şiile unor foşti generali şi senatori. Pentru a împiedica sabotarea refor­mei agrare de către agenţii societăţi­lor americane şi moşieri, guvernul a ordonat ca pe moşiile expropriate să fie staţionate unităţi militare. Ele sunt sprijinite de ţărani înarmaţi. In vederea dezvoltării producţiei, ţăranii, cu ajutorul comisiilor Institu­tului naţional pentru reforma agrară, au organizat în cîteva regiuni coope­rative. In provincia Las Villas s-a creat o cooperativă formată din 150 de familii condusă de o administraţie aleasă de ţărani. Ea a primit din par­tea guvernului ajutor în bani şi se­minţe. In fostele grădini ale călăului Mural a fost înfiinţată o cooperativă care va furniza materii prime unei fabrici de conserve. Ea va lucra sub controlul Academiei agricole din Ha­vana. In provincia Oriente, unde ţă­ranii au organizat cooperative încă din timpul luptei armate împotriva dictaturii, Institutul naţional pentru reforma agrară a trimis maşini şi spe­cialişti. -0*0- Oţelarii întreprinderii populare siderurgice Riesa au hotărît să dea peste plan 5500 tone de oţel în cinstea celei de a 10-a aniver­sări a R. D. Germane. , In fotografie: Vedere parţială a întreprinderii siderurgice de la Riesa. S­C­Î­N­T­E­I­A Pag. 88." Hotărîrea Plenarei C. C. al P. U. S. cu privire la accelerarea progresului tehnic în industrie şi construcţii MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 iunie, ziarele din Moscova publică hotărîrea „Activitatea organizaţiilor de partid şi sovietice şi a consiliilor economiei naţionale în domeniul îndeplinirii hotărîrilor Con­gresului al XXI-lea al P.C.U.S. referi­toare la accelerarea progresului tehnic în industrie şi construcţii“ adoptată în cadrul şedinţei de închidere din 29 iu­nie a Plenarei Comitetului Central al P.C.U.S. Plenara C.C. al P.C.U.S. a subliniat că în perioada care a trecut de la Con­gresul al XX-lea al partidului (1956), în U.R.S.S. s-a făcut un nou pas im­portant în domeniul dezvoltării şi per­fecţionării tehnice a tuturor ramurilor economiei naţionale. Au fost create şi a fost pusă la punct producţia în serie a peste 5.000 de noi tipuri de maşini, mecanisme, aparate şi dispozitive. Au fost elaborate şi apli­cate pe scară largă procese tehnologice avansate în industrie şi construcţii. S-a ridicat considerabil nivelul mecaniză­rii, îndeosebi a lucrărilor grele şi care necesită un mare volum de muncă. Au fost automatizate multe operaţii de producţie în industrie, construcţii şi transporturi. In hotărîre se subliniază că consi­­liile economiei naţionale desfăşoară o amplă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor planului septenal şi pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei in ramurile principale ale economiei naţionale. Marile succese obţinute în dezvolta­rea economiei noastre, se subliniază în hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S., do­vedesc că înfiinţarea consiliilor econo­miei naţionale a fost o măsură cu a­­devărat revoluţionară în domeniul per­fecţionării formelor de conducere a in­dustriei şi construcţiilor. Succesele obţinute în industrie, con­strucţii, transporturi şi în agricultură dovedesc că toate popoarele din Uniu­nea Sovietică consideră planul septenal o cauză a lor vitală şi luptă cu per­severenţă pentru îndeplinirea lui cu succes. In hotărîrea Plenarei C. C. al P.C.U.S. se spune că realizările Uniu­nii Sovietice în domeniul folosirii ener­giei atomice în scopuri paşnice, în do­meniul aviaţiei cu reacţie, lansarea pri­milor sateliţi artificiali ai Pămîntului şi a primei rachete cosmice din istoria omenirii au dovedit în mod elocvent întregii lumi ce culmi a atins poporul în ştiinţă şi tehnică în anii Puterii Sovietice. Plenara C.C. al P.C.U.S. constată că noile succese în perfecţionarea tehnică a industriei şi construcţiilor au fost ob­ţinute datorită îndeplinirii consecvente a hotărîrilor Congresului al XX-lea al partidului în domeniul progresului teh­nic, al reorganizării conducerii indus­triei şi construcţiilor şi datorită faptu­lui că organizaţiile de partid şi econo­mice acordă mai multă atenţie intro­ducerii tehnicii noi. In hotărîre se subliniază că în Uniu­nea Sovietică există toate condiţiile ne­cesare pentru îndeplinirea cu succes a programului cu privire la ridicarea con­tinuă a nivelului tehnic al producţiei. Plenara consideră că în prezent princi­palul este de a ridica activitatea orga­nizatorică şi conducerea de partid şi economică în domeniul introducerii tehnicii înaintate la nivelul noilor sar­cini. Plenara C.C. al P.C.U.S. atrage a­­tenţia asupra faptului că in cursul ela­borării şi introducerii tehnicii noi unii conducători de întreprinderi se stră­duiesc să obţină numai sporirea pro­ducţiei şi trec cu vederea un scop nu mai puţin important — sporirea pro­ductivităţii şi uşurarea muncii mun­citorilor, îmbunătăţirea calităţii şi re­ducerea preţului de cost al produselor. Plenara consideră că lipsurile exis­tente în domeniul introducerii tehnicii noi sînt generate în mare măsură de conservatorismul tehnic care dăinuie în rîndurile unor economişti, ingineri şi tehnicieni, de faptul că aceştia s-au o­­bişnuit cu vechile metode de producţie şi cu uneltele de muncă vechi, de lipsa de dorinţă a multor conducători econo­mici de a birui greutăţile legate de in­troducerea tehnicii noi, de faptul că ei nu rezolvă problemele perfecţionării tehnice a producţiei de pe poziţia in­tereselor de stat. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. consideră că principala orien­tare în activitatea consiliilor econo­miei naţionale trebuie să devină per­fecţionarea tehnică a producţiei în sco­pul sporirii productivităţii şi uşurării muncii muncitorilor, în scopul creşterii rapide a producţiei industriale, îmbu­nătăţirii calităţii şi reducerii preţului ei de cost, în scopul ieftinirii şi acce­lerării construcţiilor. In hotărîre se stabileşte că sarcinile cu privire la cele mai importante lu­crări în domeniul creării şi introduce­rii tehnicii noi, care au o importanţă de stat, trebuie să constituie o parte organică integrantă a planului econo­miei naţionale. Măsurile pentru crearea şi introducerea tehnicii noi trebuie să fie asigurate în primul rînd prin fi­nanţare şi resurse materiale şi tehnice.­ O condiţie de importanţă excepţio­nală a îndeplinirii cu succes a planului septenal, se subliniază în hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U..S. o constituie reconstrucţia, lărgirea şi reutilarea teh­nică a întreprinderilor în funcţiune, în­zestrarea tehnică continuă a organiza­ţiilor de construcţii. Plenara C.C. al P.C.U.S. a aprobat iniţiativa oamenilor muncii, a organi­zaţiilor de partid şi economice din Moscova şi Bielorusia şi din alte re­giuni în ce priveşte căutarea de posi­bilităţi pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului septenal printr-o mai bună folosire a capacităţi­lor de producţie şi prin reconstrucţia întreprinderilor aflate în funcţiune. în hotărîre sînt stabilite procesele tehnologice şi perfecţionările care tre­buie să capete o aplicare deosebit de largă în diferite ramuri ale industriei şi transportului. Plenara C.C. al P.C.U.S. a trasat de asemenea măsurile pentru reîn­­zestrarea tehnică a construcţiilor, transporturilor şi comunicaţiilor, pen­tru întărirea bazei de construcţii şi experimentare a industriei construc­toare de maşini. Considerînd că mecanizarea şi auto­matizarea complexă a proceselor de producţie reprezintă mijlocul princi­pal al progresului tehnic, fără de care nu este cu putinţă un ritm rapid de dezvoltare continuă a productivităţii muncii, plenara a hotărît să se con­centreze atenţia asupra îndeplinirii sarcinii trasate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. şi anume lichida­rea muncii manuale grele în industrie, construcţii, in transporturi şi agricul­tură pe baza mecanizării complexe a proceselor de producţie. In hotărîrea plenarei sînt indicate măsurile în vederea mecanizării com­plexe a unor procese care necesită cel mai mare volum de muncă. Plenara consideră, că îndeplinirea acestor mă­suri este o chestiune Urgentă, care nu suferă amînare. Plenara C.C. al P.C.U.S. propune ca in domeniul automatizării princi­pala atenție să fie concentrată asupra îndeplinirii practice a sarcinii trecerii de la automatizarea unor operaţii de producţie la crearea unor procese teh­­nologice, secţii şi întreprinderi com­plect automatizate, în primul rînd in ramurile in care automatizarea asi­gură rezultate economice maxime. A fost adoptată hotărîrea cu privire la elaborarea unui plan de introducere a tehnicii radioelectronice în toate ramurile economiei naţionale. Un capitol special al hotărârii pre­vede măsuri îndreptate spre dezvolta­rea continuă a specializării şi coope­rării în economia naţională. Comitetul de stat al planificării de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., Consiliile de Miniştri ale republicilor unionale, ministerele şi departamentele au sarcina ca în anul 1959 să elaboreze planuri de dezvol­tare a specializării în industrie şi construcţii. In hotărîre se subliniază necesita­tea ridicării rolului ştiinţei în progre­sul tehnic, al îmbunătăţirii organiză­rii lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi experimentale, precum şi al accele­rării introducerii în producţie a rea­lizărilor ştiinţei. Plenara consideră că o sarcină din cele mai importante a tuturor oame­nilor de ştiinţă sovietici este dezvol­tarea creatoare continuă a ştiinţei­­şi tehnicii în legătură indisolubilă cu practica construcţiei comuniste. Plenara a hotărît să fie elaborate şi înfăptuite măsuri în vederea întă­ririi bazei tehnico-materiale a institu­telor de cercetări ştiinţifice şi a insti­­tuţiilor de invăţămînt superior. Orga-­­nele competente au sarcina ca pîn­ă la începutul anului viitor să prezinte Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. propuneri cu privire la crearea unor institute de cercetări ştiinţifice pe lingă întreprinderi mari, unificarea unor institute de cercetări ştiinţifice cu instituţii de învăţămînt superior şi­ comasarea instituţiilor ştiinţifice de acelaşi profil. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. a hotărît ca organizaţiile de partid din industrie, construcţii şi transporturi să-şi concentreze princi­pala atenţie asupra realizării practice a sarcinilor trasate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. în domeniul pro-, gresului tehnic, ca o condiţie hotărîr'­toare a îndeplinirii cu succes a pla­nului septenal. In hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S. se subliniază că în etapa ac­n­tuală a construcţiei comuniste lupta pentru progresul tehnic în toate ra­murile economiei naţionale este o chestiune a întregului popor şi re­clamă o intensă activitate organiza­torică din partea tuturor organizaţii­­lor de partid, sindicale şi comsomo­­liste.­­ ­0­0- Apelul Plenarei C. C. al P. C. U. S. adresat oamenilor sovietici MOSCOVA 30 (Agerpres).­­ TASS transmite: Plenara Comitetului Cen­tral al P.C.U.S. care şi-a încheiat lu­crările la 29 iunie a adresat munci­torilor şi muncitoarelor, colhoznicilor şi colhoznicelor, intelectualilor sovie­tici, tuturor oamenilor muncii din Uni­unea Sovietică chemarea de a desfă­șura pe scară largă întrecerea socia­listă a întregului popor pentru îndepli­nirea înainte de termen a planului septenal, pentru progresul tehnic. Plenara cheamă pe oamenii muncii să lupte pentru o înaltă productivi­tate a muncii, pentru mecanizarea şi automatizarea complexă a proceselor de producţie, împotriva conservatoris­mului, stagnării, răminerii în urmă în domeniul tehnicii. Apelul îndeamnă să se introducă cu mai mult curaj tehnica nouă, să se fo­losească mai bine rezervele şi capaci­tăţile de producţie. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă la dezvoltarea prin toate mijloacele a ştiinţei înaintate, la însuşirea perseve­rentă a tehnicii noi, la răspîndirea pe scară şi mai largă a experienţei ino­vatorilor în producţie, la dezvoltarea mişcării de masă a raţionalizatorilor şi inventatorilor. In apel se subliniază că Uniunea Sovietică a început cu succes septena­­lul. Industria tuturor republicilor unio­nale şi regiunilor economice a depăşit planul pe primele şase luni ale anului 1959. Muncile agricole se desfăşoară cu succes. Toate ramurile economiei naţionale accelerează susţinut ritmul pentru a îndeplini înainte de termen planul septenal. Cuvîntul „septenal“, se spune In apel, a înconjurat întreaga lunie, a stîrnit admiraţia întregii omeniri pro­gresiste, a insuflat curaj şi o şi mai mare încredere în victoria socialismu­lui fraţilor noştri de concepţii şi de clasă. Acest cuvint a semănat teamă şi nelinişte în tabăra duşmanilor socia­lismului. Nici o ţară capitalistă nu ar putea declara în faţa întregii omeniri că îşi propune ca în şapte ani să sporească producţia industrială globală cu 80 la sută, să dubleze producţia de energie electrică, să sporească de trei ori ca­pacitatea industriei sale chimice, să sporească cu 40 la sută veniturile reale ale muncitorilor şi ţăranilor, să con­struiască 15 milioane de apartamente la oraşe şi 7 milioane de case la sate. Noi, însă, am declarat acest lucru şi îl vom îndeplini cu siguranţă, se spu­ne în apel. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. aminteşte principalele sarcini ale planului septenal (1959—1965). Septenalul prevede creşterea puterii centralelor electrice cu 60.000.000 kW., ceea ce echivalează cu puterea a 100 hidrocentrale de felul hidrocentralei „Lenin" de pe Nipru. Pînă la sfîrşitul septenalului, Uniu­nea Sovietică va produce aproximativ 90 milioane de tone oţel pe an, adi­că mai mult decît produc în prezent toate ţările capitaliste din Europa. Sporul producţiei de laminate fe­roase în cursul septenalului (aproxi­mativ 25 milioane de tone) echivalea­ză cu producţia a 20 de combinate me­talurgice de proporţia Magnitogorsk!!u­lui, cel mai mare din U.R.S.S. In anul 1965, industria constructoa­re de maşini şi de prelucrare a meta­lelor Va produce într-o zi cît s-a pro­dus în Rusia prerevoluţionară în in­­tregul an 1913. Vor fi construite case de locuit cu o suprafaţă de 650.000.000—660.000.000 m.p. ceea ce echivalează cu apariţia în ţară a 15 noi oraşe de mărimea Moscovei. In apel se subliniază că importante­le măsuri în domeniul mecanizării şi automatizării complexe a proceselor de producţie în toate ramurile econo­miei naţionale prevăzute de Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. urmă­resc îmbunătăţirea vieţii poporului, înmulţirea bunurilor sale materiale şi culturale, întărirea continuă a puterii Uniunii Sovietice. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă fiecare colectiv de muncă să elaboreze un plan de însuşire şi introducere a realizărilor ştiinţei, tehnicii, automa­ticii, de folosire cît mai bună a rezer­velor de producţie şi a suprafeţelor de producţie pentru a cuceri mai repede redutele septenalului. Reducere de preturi în U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit unei hotă­­rîri a guvernului sovietic, începind de la 1 iulie preţurile de stat cu a­­mănuntul la unele bunuri de larg consum se reduc în medie cu 21—16 la sută, între care la biciclete — cu 21 la sută, la unele aparate de foto­grafiat — cu 19 la sută, la ceasorni­ce şi aparate de radio cu picup — cu 16 la sută. Potrivit hotărârii Consiliilor de Miniştri ale republicilor unionale, cu începere de la aceeaşi dată se reduc preţurile de stat cu amănun­tul la vinurile din struguri şi fruc­te în medie cu 20—19 la sută. Se reduc de asemenea preţurile cu a­­mănuntul ale jucăriilor. Această reducer­e a preţurilor de­ stat cu amănuntul va aduce popu­­­laţiei un cîştig de peste 6 miliarde de ruble anual.

Next