Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)
1959-07-01 / nr. 4563
Nr. 4583 Deschiderea expoziţiei de artă plastică a tineretului Marţi la amiază a avut loc la Muzeul de Artă al R. P. Român, deschiderea Expoziţiei de artă plastică a tineretului, organizată de Ministerul învăţământului şi Culturii, Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Artiştilor Plastici. Cuvintul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de artistul poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din R. P. Romînă. Vorbitorul a relevat marea grijă pe care partidul şi guvernul o poartă tineretului din ţara noastră, oferindu-i condiţii deosebite, neîntîlnite niciodată îin trecut, de afirmare a talentului său. Maestrul Ion Jalea a urat tinerilor expozanţi noi succese in crearea unor opere de artă care să oglindească veridic şi expresiv marea epopee a transformărilor socialiste din ţara noastră. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde o selecţie din lucrările realizate în ultimul timp de tinerii noştri artişti. Un număr din aceste lucrări vor fi trimise la expoziţia ce se va organiza în cadrul celui de al VlI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena. Expoziţia cuprinde picturi, sculpturi, lucrări de grafică inspirate din viaţa şi munca tineretului nostru din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi ogoare, din şcoli, chipuri ale oamenilor muncii din patria noastră, constructori ai socialismului, privelişti din diverse colţuri ale ţării. (Agerpres) -omo- Faza orăşenească a concursului formaţiilor artistice de amatori Marţi după-amiază, în sala Teatrului Satiric Muzical „C. Tănase“ din Calea Victoriei 174 a început desfăşurarea fazei orăşeneşti a celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori din Bucureşti. întrecerea are loc sub formă de spectacole pe care le vor prezenta până la 19 iulie cele 125 formaţii ale artiştilor amatori bucureşteni : brigăzi artistice de agitaţie, coruri, echipe de dansuri, orchestre simfonice, semisimfonice, de muzicuţe şi de mandoline, echipe de fluieraşi etc. selecţionate la faza raională. Spre deosebire de concursurile precedente, la faza orăşenească a acestei întreceri se prezintă împreună formaţii fruntaşe aparţinînd atit sindicatelor cit şi căminelor culturale şi caselor de cultură ale Sfatului popular al Capitalei. La spectacolul de deschidere şi-au dat concursul corurile întreprinderilor „Electroaparataj“ şi I.R.T.A., echipele de dansuri populare ale întreprinderii „Kirov“, uzinelor „Mao Tze-dun“ şi căminului cultural din comuna Băneasa, brigada artistică de agitaţie a întreprinderii poligrafice nr. 5 şi echipa de fluieraşi a direcţiei orăşeneşti P.T.T.R. Al V-lea concurs al formaţiilor artisitice de amatori este închinat celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. (Agerpres) I -0*INFORMAŢII • La 30 iunie 1959 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu câştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit câştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 096 cu 250 la sută: 429 cu 200 la sută: 168. 293; 365; 599; 673; 736; 825 şi 914 cu 100 la sută. Câştigurile se calculează faţă de soldul mediu pe trimestrul II/1959 al libretelor ieşite câştigătoare. • A apărut nr. 3/1959 al revistei „Arbitrajul de Stat", publicaţie a Arbitrajului de Stat de pe lingă Consiliul de Miniştri. • La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 30 iunie 1959 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : F.U.J. K.V.W. I.A.U. O.Y.T. K.U.Z. E.M.X. J.E.Z. J.R.D. (Urmare din pag. I-a) cui natal, pentru minunile patriei. Ajuns in faţa lacului strălucitor, poetul va mai nota şi o frază auzită în larma unei discuţii intre excursionişti : „Acum, poporul îl ia în primire". Poporul, care a desţelenit drumul spre mărgăritarul incrustat în jos de Mogoşa. Ai iată-mă, în sfîrşit, îndreptîndu mă spre Ferneziu. încă în urmă cu un an, drumul acesta era o aventură, chiar şi cu „GAZ“-ul Acum, surpriză : două şosele cu elegante deschideri leagă Ferneziul de Baia Mare, cu ajutorul autobuzelor care se succed la intervale de citeva minute. Şoseaua din dreapta, dinspre cartierul Limpedea, se mai află în lucru. Un compresor cilindrează piatra spartă amestecată cu zgură granulată. E drumul care duce spre Izvoare, alt loc de recreaţie care merită să fie vizitat. Şi cetăţenii nu mai au răbdare să aştepte. Pun şi ei mina, pentru a i ajuta pe lucrătorii de la Întreprinderea de construcţii „să gate mai răpede !“ Printre dealurile Ferneziului au răsărit case noi de muncitori, pe care nu le mai văzusem. Şi arena sportivă mă ia prin surprindere. În dreptul căminului cultural, care se măreşte. Poduri noi de piatră, albe, orbitor de albe, şi puieţi de plop, şi o fabrică de oxigen în construcţie, nu departe de uzinele „1 Mai". In Om .Şi cifrele au poezia lor coasta uzinei, drumul spre şcoala căţărată pe un deal se pietruieşte. Oamenii lucrează cu drag, aici, in frunte cu tovarăşa Porganschi Rozalia, femeie de serviciu la şcoală şi deputată. Pe dealul dinspre cartierul Podine, poteca îngustă dispare. Mişună mulţimi de bărbaţi şi femei, abia ieşiţi din tură de la uzină— Ascultaţi nunta să vedeţi, mă informează topitorul Endrea Simion, care este foarte mîndru de ispravă. Tăţi is voluntari. Am crepat io pietre din stîncile este, mai iainche, pentru crucile din cimitir. Amu facem drum fain pînă la Podine, unde stăm noi, cei de la „1 Mai". — Dar cum spargeţi stincte, că nu prea văd unelte ? — Apăi, puşcăm cu dinamită. — Și nu-i primejdie pentru cetăţeni ? — Apăi nu dăm dinamită multă, decit numa să le crepe, să nu deie in căşi. Şi cu un suris aproape maliţios. — Noi vrem ca ominii să trăiască, că amu au de ce. Cînd drumu’ a hi gatat, la tomni, om planta cu acaţi, cu salcimi, tot dealu’ ăsta, nu. Pomii dăstilează aeru’. Şi-aşa, cu pomi, altcum să veghe şi stîncile. Topitorul Endrea Simion are preocupări estetice. De ce nu ar avea ? Doar aşa se-ntîmplă cînd inima n-are lacată. TELEGRAME EXTERNE Poporul chinez întîmpinâ cu noi succese a 38-a aniversare a P. C. Chinez PEKIN 30 (Agerpres). — La 1 iulie se împlinesc 38 de ani de la crearea Partidului Comunist Chinez. Muncitorii din întreprinderile industriale şi de pe şantierele de construcţie din R. P. Chineză întîmpină această zi cu mari victorii în munca creatoare şi paşnică. Colectivele de la 21 de uzine din Baotou unde se creează o mare bază metalurgică au îndeplinit înainte de termen în cinstea acestei aniversări glorioase planurile de producţie pe trimestrul al doilea. Toate întreprinderile industriale din oraşul Iaşi (provincia Hubei) au depăşit pînă la 20 iunie sarcinile planului de producţie pe primul semestru cu 23 la sută. Din oraşele Harbin, Tiantzin, Senian şi din alte oraşe ale ţării sosesc veşti despre succesele în muncă în cinstea celei de-a 38-a aniversări a creării Partidului Comunist Chinez. Pînă la 1 iulie numeroase organizaţii de partid din republică au primit în rîndurile lor pe cei mai buni reprezentanţi ai clasei muncitoare, ai ţărănimii şi intelectualităţii. Organizaţia de partid din Tiantzin a primit în rîndurile P. C- Chinez de la 1 iulie 1958 la 1 iulie 1959, 41.000 de persoane. Creşte continuu numărul membrilor de partid şi în oraşul Sizianijuan, unul din cele mai mari centre ale industriei textile din China. Aici în decurs de un an au fost primite în P. C. Chinez peste 11.000 de persoane. JURNAL DE BORD Freamătul portului rimine în turmă. Clocotul pregătirilor de plecare așijderea. Vasul „ARDEAL" a plecat in cursă lungă. E joi, 4 iunie, după amiază. Ținta călătoriei: MEDAN. Insula Sumatra. Încărcătura: ciment rominesc pentru poporul prieten indonezian. Ne avântăm în largul Mării Negre cu direcţia spre Bosfor. Cîteva ore marinarii privesc cu nostalgie coasta românească ce se profilează în zare. Fiecare vorbeşte de copii, nevastă, părinţi. DESPRE MARINARI „Pe copii i-am lăsat dormind — se destăinuia un timonier. Nu m-am indurat să le tulbur somnul. Despărţirea ar fi fost muli grea“. Luîndu-şi rămas bun de la fiinţele dragi, marinarii pleacă la datorie. Nu-i înspăimântă greutăţile, căldurile tropicale, primejdiile furtunilor. Sunt oameni de nădejde, plini de abnegaţie, care vor purta cu cinste peste mări şi oceane stindardul patriei iubite. Este ştiut cât de darnice erau filmele şi romanele de aventuri din trecut în înfăţişarea vieţii marinarilor de pe vasele de cursă lungă : orgii, bătăi în taverne, scandaluri, contrabandă etc. Era o „literatură“ bulevardieră a senzaţionalului şi exotismului ieftin — dar era şi altă viaţă a marinarilor. Marinarii vasului „ARDEAL“ sunt cunoscuţi prin comportarea lor exemplară în vorturile străine Mr. Burke, agent maritim din Belfast (Irlanda de Nord) in vîrstă de 65 de ani, a rămas plăcut impresionat de ţinuta marinarilor vasului ,,ARDEAL". Un alt agent maritim din Bordeaux, cunoscut din perete, după spusele sale, cu George Enescu, a mărturisit cu admiraţie că de mult timp n-a mai intîlnit un echi- Scrisoare de pe vasul „Ardeal“ par atât de disciplinat și cu o comportare atit de frumoasă. Membrii echipajului iţi vorbesc cu modestie despre aceste aprecieri şi consideră comportarea lor ca un lucru firesc pentru cetăţeni ai Republicii Populare Romine. In timpul scurtei convorbiri cu membri ai echipajului, noaptea s-a lăsat pe nesimţite. Vasul, în legănările tangajului şi ruliului, îşi continuă cursa. Timonierul şi ofiţerul de cart, cu ochi de vultur, scrutează întunericul. Aparatele şi instalaţiile de bord, farurile, presărate din loc în loc pe coastă, îi ajută pe marinari să conducă nava pe itinerariul stabilit pe hartă. BOSFORUL ŞI ISTAMBULUL Vineri dimineaţa navigam încă in apele Mării Negre. Nori compacţi acoperă cerul. Dar marinarii îi cunosc bine. Nu e pericol de furtună. Apa e frămîntată de valuri cu spumă albă pe creste. „Înfloreşte marea" spun noii prieteni. Şi intr-adevăr, privind întinderea de necuprins a apei, ai impresia că flori albe, ce se ivesc şi dispar in aceeaşi clipă, au răsărit într-o imensă grădină. Spre prinz se zăreşte Bosforul. Din depărtare se văd zidurile cenuşii din piatră ale vechilor cetăţi ce străjuiau intrarea in această strimtoarre. Pe ceste vegetaţie săracă , tufe de dafin, arbori cu coroane rotunde sau ascuţite cu un colorit verde închis, aproape negru. Maci roşii de cimp ca şi cei ce cresc pe cimpiile noastre. Scări săpate in pământ şi stîncă coboară de pe înălţimi spre mal. Nea Vasile, timonierul, ne atrage atenţia la micile parcele de pămînt cultivate pe coastă. De pe aceste parcele, oamenii din partea locului îşi scot o existenţă mizeră. ...In întîmpinarea vasului, o şalupă aduce pe pilotul turc ce ne va însoţi în trecerea prin Bosfor. Comandantul îl tratează cu cafea, desigur turcească şi cu ţigări romîrneşti; el, la rîndul lui, ne umple pumnii cu zarzăre. Ne întîlnim cu multe vase comerciale sovietice. Iată şi Istambulul. Clădiri în stil modern şi cartiere sărăcăcioase cu căsuţe pitice, îngrămădite unele-ntraltele, moschei cu suliţele minaretelor, cetăţi îmbătrînite de vreme. Pe mal se vede cetatea cu şapte turnuri in care a stat închis înainte de moarte domnitorul Ţârii Romîneşti Constantin Brincoveanu. Pe ţărmuri, mici bărci în jurul cărora roiesc copii îmbrăcaţi in haine peticite- In bărci măcinate de vreme trec pe lingă noi pescari localnici. Sunt oameni ce trudesc din greu pentru a-şi duce viaţa de azi, pe miine. Unul dintre ei o rupe în romîneşte: — „Bună ziua. Romînia . La revedere. Rominia". Marinarii răspund cu căldură la salutul prietenos. „MARMARIŢA" Vasul lasă in urmă Bosforul şi intră in apele liniştite ale Mării de Marmara. Către seară, in depărtare, o insulă — Insula Marmara, „Marmariţa", cum e mingile marinarii noştri, glndind poate la vreo fiinţă dragă de acasă. Trecem pe lingă insulă. Se văd terasele, de pe care se taie din stîncă vestita marmoră. Pe vas, echipând îşi vede de treburile Iţti obişnuite■ obişnuite — şi totuşi atît de deosebite faţă de alte timpuri. Timonierul Dima învaţă englezeşte. Îl interesează deocamdată vocabularul privitor la bucate, fructe, animale. Ofiţerul l. face concurenţă comunicatelor meteorologice. După răsăritul sau apusul soarelui, el dă prognoza vremii in următoarele 24 de ore. Pentru a doua zi, el anunţă vreme frumoasă. Iar prevederile lui se adeveresc. Simbătă dimineaţa o mare calmă, cu un colorit albastru minunat se aşterne primitoare în calea vasului. Cerul e senin. Navigăm în apele Mării Egee. Temperatura creşte. Cît de cald trebuie să fie la maşini! Să coborim în măruntaiele vasului. Căldări masive transformă apa în aburi. Pistoane uriaşe sunt puse necontenit în mişcare de puterea aburului. Apoi, printr-un ax de mari proporţii este invîrtită elicea. Cine stăpâneşte aceste forţe ? Mecanicii şi fochiştii, în dogoarea focurilor, aceşti oameni, care nu apar pe punte decit arareori în orele libere, ţin în frîu puterea aburului şi îl obligă să ducă înainte vasul, să păstreze proaspete alimentele, să răcorească apa de băut, să asigure energia electrică pentru nenumăratele aparate de bord. Sunt aici, ca în întreg echipajul, şi mai vârstnici şi mai tineri. Abramov Ion este mecanic I, Nea Bondică, cum îi spun tovarăşii săi de muncă, e la 47 de ani, dar ca argintul viu. Pune suflet în tot ce face şi tare se mai necăjeşte cînd cei tineri nu scapără pentru o treabă urgentă. Dar supărarea ii trece repede dacă munca s-a făcut bine. E iubit şi respectat. In timpul liber e un partener foarte plăcut pentru discuţii marinăreşti. Fraţii Ilie şi Alexandru (Sandu) Mailat se numără printre cei tineri. Unul e de 28 ani, celălalt de 24. Tatăl lor, Mailat Petre, fochist, a ieşit la pensie în 1950. Meseria şi-a părăsit-o cu mult regret de-bia în 1955. Dar în locul lui lucrează azi fiii săi. Cînd Sandu s-a făcut marinar, bătrînul Mailat i-a spus: „Dacă te-ai hotărît pentru această meserie, să o îmbrăţişezi cu dragoste, să nu-mi faci numele de râs!". Şi feciorii lui Petre Mailat respectă cu sfinţenie porunca tatălui. Sandu învaţă să cânte la acordeon. Nu de mult şi-a cumpărat şi o motoretă. Cînd soseşte acasă din cursă o foloseşte din plin. Regretă, glumind, că nu poate merge şi pe punte cu ea. O INTILNIRE PE APA Simbătă dimineaţa, în raza vizuală — Insula Mityleni. Intr-un golf al acestei insule se adăposteau pe vremuri vestitele corăbii de piraţi, spaima navigatorilor ce se avîntau prin aceste locuri. Seara, la orele 22:20, o „întrevedere" emoţionantă, ne întîlnim cu vasul rominesc „Sulina“. Apare un vas — şi prin semnale luminoase, se întreabă : „Cine eşti ?“ — „Sulina !“. Ofiţerii de cart întreţin un mic dialog. Marinarii ies pe punte. E atîta bucurie în privirile lor; s-au intîlnit doar în plină mare cu o părticică din ţara lor iubită. Duminică, 7 iunie. Odată intrat în Marea Mediterană, vasul ia direcţia spre Port Said. Echipajul se pregăteşte să înfrunte căldurile sudului. Cei mai prevăzători îşi sacrifică podoaba capilară După-amiază, pasionaţii suporteri ai echipei de fotbal ,,Farul“-Constanţa ascultă cu respiraţia tăiată ştirile transmise din Bucureşti despre rezultatele meciurilor. Va scăpa „Farul" de retrogradare ? Cu o explozie de sinceră şi caldă bucurie este primit rezultatul final al meciului cu „Steagul Roşu“. Lunii, 8 iunie. Un pustiu de apă albastră ne înconjoară. Pescărușii, prietenii marinarilor, ne-au părăsit, suntem departe de litoral. Marinarii la posturi pregătesc vasul pentru etapele următoare ale îndepărtatei călătorii. S. PETRESCU -0*0- Vizita împăratului Etiopiei la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). TASS transmite : Intr-un comunicat oficial dat publicităţii se spune că întâlnirea de la 30 iunie a conducătorilor statului sovietic cu Haile Selassie împăratul Etiopiei s-a desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere şi cordialitate prietenească. In cursul convorbirii au fost examinate probleme ale dezvoltării relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Etiopia, ale situaţiei din Africa şi alte probleme internaţionale care prezintă interes pentru Uniunea Sovietică şi Etiopia. La 30 iunie Consiliul universităţii din Moscova a conferit lui Haile Selassie I, împăratul Etiopiei, titlul ştiinţific de Doctor honoris causa în ştiinţe juridice pentru meritele sale deosebite în domeniul întăririi păcii şi dezvoltării principiilor Bandungului. -0*0-In Cuba, reforma agrară a început să fie tradusă în viaţă HAVANA 30 (Agerpres). •— Ziarul „Revolution“ care apare în Cuba anunţă că reforma agrară promulgată de guvernul Castro la 17 aprilie a început să fie tradusă în viaţă prin exproprierea unor pămînturi aparţinînd mai multor societăţi americane precum şi a moşiilor adepţilor fostului dictator Batista. La 25 iunie au fost expropriate 23.224 cabalerias (1 cabalerias este egal cu 13,43 ha.) ale societăţilor Cuban Atlantic Sugar Company, Adelaide Company, Francisco Sugar Co, Baragua Sugar Co, King’s Ranch şi altele. Aceasta din urmă avea cele mai mari crescătorii de vite din provincia Camaguey. Alte exproprieri au fost efectuate de moşiile unor foşti generali şi senatori. Pentru a împiedica sabotarea reformei agrare de către agenţii societăţilor americane şi moşieri, guvernul a ordonat ca pe moşiile expropriate să fie staţionate unităţi militare. Ele sunt sprijinite de ţărani înarmaţi. In vederea dezvoltării producţiei, ţăranii, cu ajutorul comisiilor Institutului naţional pentru reforma agrară, au organizat în cîteva regiuni cooperative. In provincia Las Villas s-a creat o cooperativă formată din 150 de familii condusă de o administraţie aleasă de ţărani. Ea a primit din partea guvernului ajutor în bani şi seminţe. In fostele grădini ale călăului Mural a fost înfiinţată o cooperativă care va furniza materii prime unei fabrici de conserve. Ea va lucra sub controlul Academiei agricole din Havana. In provincia Oriente, unde ţăranii au organizat cooperative încă din timpul luptei armate împotriva dictaturii, Institutul naţional pentru reforma agrară a trimis maşini şi specialişti. -0*0- Oţelarii întreprinderii populare siderurgice Riesa au hotărît să dea peste plan 5500 tone de oţel în cinstea celei de a 10-a aniversări a R. D. Germane. , In fotografie: Vedere parţială a întreprinderii siderurgice de la Riesa. SCÎNTEIA Pag. 88." Hotărîrea Plenarei C. C. al P. U. S. cu privire la accelerarea progresului tehnic în industrie şi construcţii MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 iunie, ziarele din Moscova publică hotărîrea „Activitatea organizaţiilor de partid şi sovietice şi a consiliilor economiei naţionale în domeniul îndeplinirii hotărîrilor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. referitoare la accelerarea progresului tehnic în industrie şi construcţii“ adoptată în cadrul şedinţei de închidere din 29 iunie a Plenarei Comitetului Central al P.C.U.S. Plenara C.C. al P.C.U.S. a subliniat că în perioada care a trecut de la Congresul al XX-lea al partidului (1956), în U.R.S.S. s-a făcut un nou pas important în domeniul dezvoltării şi perfecţionării tehnice a tuturor ramurilor economiei naţionale. Au fost create şi a fost pusă la punct producţia în serie a peste 5.000 de noi tipuri de maşini, mecanisme, aparate şi dispozitive. Au fost elaborate şi aplicate pe scară largă procese tehnologice avansate în industrie şi construcţii. S-a ridicat considerabil nivelul mecanizării, îndeosebi a lucrărilor grele şi care necesită un mare volum de muncă. Au fost automatizate multe operaţii de producţie în industrie, construcţii şi transporturi. In hotărîre se subliniază că consiliile economiei naţionale desfăşoară o amplă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor planului septenal şi pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei in ramurile principale ale economiei naţionale. Marile succese obţinute în dezvoltarea economiei noastre, se subliniază în hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S., dovedesc că înfiinţarea consiliilor economiei naţionale a fost o măsură cu adevărat revoluţionară în domeniul perfecţionării formelor de conducere a industriei şi construcţiilor. Succesele obţinute în industrie, construcţii, transporturi şi în agricultură dovedesc că toate popoarele din Uniunea Sovietică consideră planul septenal o cauză a lor vitală şi luptă cu perseverenţă pentru îndeplinirea lui cu succes. In hotărîrea Plenarei C. C. al P.C.U.S. se spune că realizările Uniunii Sovietice în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, în domeniul aviaţiei cu reacţie, lansarea primilor sateliţi artificiali ai Pămîntului şi a primei rachete cosmice din istoria omenirii au dovedit în mod elocvent întregii lumi ce culmi a atins poporul în ştiinţă şi tehnică în anii Puterii Sovietice. Plenara C.C. al P.C.U.S. constată că noile succese în perfecţionarea tehnică a industriei şi construcţiilor au fost obţinute datorită îndeplinirii consecvente a hotărîrilor Congresului al XX-lea al partidului în domeniul progresului tehnic, al reorganizării conducerii industriei şi construcţiilor şi datorită faptului că organizaţiile de partid şi economice acordă mai multă atenţie introducerii tehnicii noi. In hotărîre se subliniază că în Uniunea Sovietică există toate condiţiile necesare pentru îndeplinirea cu succes a programului cu privire la ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei. Plenara consideră că în prezent principalul este de a ridica activitatea organizatorică şi conducerea de partid şi economică în domeniul introducerii tehnicii înaintate la nivelul noilor sarcini. Plenara C.C. al P.C.U.S. atrage atenţia asupra faptului că in cursul elaborării şi introducerii tehnicii noi unii conducători de întreprinderi se străduiesc să obţină numai sporirea producţiei şi trec cu vederea un scop nu mai puţin important — sporirea productivităţii şi uşurarea muncii muncitorilor, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al produselor. Plenara consideră că lipsurile existente în domeniul introducerii tehnicii noi sînt generate în mare măsură de conservatorismul tehnic care dăinuie în rîndurile unor economişti, ingineri şi tehnicieni, de faptul că aceştia s-au obişnuit cu vechile metode de producţie şi cu uneltele de muncă vechi, de lipsa de dorinţă a multor conducători economici de a birui greutăţile legate de introducerea tehnicii noi, de faptul că ei nu rezolvă problemele perfecţionării tehnice a producţiei de pe poziţia intereselor de stat. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. consideră că principala orientare în activitatea consiliilor economiei naţionale trebuie să devină perfecţionarea tehnică a producţiei în scopul sporirii productivităţii şi uşurării muncii muncitorilor, în scopul creşterii rapide a producţiei industriale, îmbunătăţirii calităţii şi reducerii preţului ei de cost, în scopul ieftinirii şi accelerării construcţiilor. In hotărîre se stabileşte că sarcinile cu privire la cele mai importante lucrări în domeniul creării şi introducerii tehnicii noi, care au o importanţă de stat, trebuie să constituie o parte organică integrantă a planului economiei naţionale. Măsurile pentru crearea şi introducerea tehnicii noi trebuie să fie asigurate în primul rînd prin finanţare şi resurse materiale şi tehnice. O condiţie de importanţă excepţională a îndeplinirii cu succes a planului septenal, se subliniază în hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U..S. o constituie reconstrucţia, lărgirea şi reutilarea tehnică a întreprinderilor în funcţiune, înzestrarea tehnică continuă a organizaţiilor de construcţii. Plenara C.C. al P.C.U.S. a aprobat iniţiativa oamenilor muncii, a organizaţiilor de partid şi economice din Moscova şi Bielorusia şi din alte regiuni în ce priveşte căutarea de posibilităţi pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului septenal printr-o mai bună folosire a capacităţilor de producţie şi prin reconstrucţia întreprinderilor aflate în funcţiune. în hotărîre sînt stabilite procesele tehnologice şi perfecţionările care trebuie să capete o aplicare deosebit de largă în diferite ramuri ale industriei şi transportului. Plenara C.C. al P.C.U.S. a trasat de asemenea măsurile pentru reînzestrarea tehnică a construcţiilor, transporturilor şi comunicaţiilor, pentru întărirea bazei de construcţii şi experimentare a industriei constructoare de maşini. Considerînd că mecanizarea şi automatizarea complexă a proceselor de producţie reprezintă mijlocul principal al progresului tehnic, fără de care nu este cu putinţă un ritm rapid de dezvoltare continuă a productivităţii muncii, plenara a hotărît să se concentreze atenţia asupra îndeplinirii sarcinii trasate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. şi anume lichidarea muncii manuale grele în industrie, construcţii, in transporturi şi agricultură pe baza mecanizării complexe a proceselor de producţie. In hotărîrea plenarei sînt indicate măsurile în vederea mecanizării complexe a unor procese care necesită cel mai mare volum de muncă. Plenara consideră, că îndeplinirea acestor măsuri este o chestiune Urgentă, care nu suferă amînare. Plenara C.C. al P.C.U.S. propune ca in domeniul automatizării principala atenție să fie concentrată asupra îndeplinirii practice a sarcinii trecerii de la automatizarea unor operaţii de producţie la crearea unor procese tehnologice, secţii şi întreprinderi complect automatizate, în primul rînd in ramurile in care automatizarea asigură rezultate economice maxime. A fost adoptată hotărîrea cu privire la elaborarea unui plan de introducere a tehnicii radioelectronice în toate ramurile economiei naţionale. Un capitol special al hotărârii prevede măsuri îndreptate spre dezvoltarea continuă a specializării şi cooperării în economia naţională. Comitetul de stat al planificării de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., Consiliile de Miniştri ale republicilor unionale, ministerele şi departamentele au sarcina ca în anul 1959 să elaboreze planuri de dezvoltare a specializării în industrie şi construcţii. In hotărîre se subliniază necesitatea ridicării rolului ştiinţei în progresul tehnic, al îmbunătăţirii organizării lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi experimentale, precum şi al accelerării introducerii în producţie a realizărilor ştiinţei. Plenara consideră că o sarcină din cele mai importante a tuturor oamenilor de ştiinţă sovietici este dezvoltarea creatoare continuă a ştiinţeişi tehnicii în legătură indisolubilă cu practica construcţiei comuniste. Plenara a hotărît să fie elaborate şi înfăptuite măsuri în vederea întăririi bazei tehnico-materiale a institutelor de cercetări ştiinţifice şi a instituţiilor de invăţămînt superior. Orga-nele competente au sarcina ca pînă la începutul anului viitor să prezinte Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. propuneri cu privire la crearea unor institute de cercetări ştiinţifice pe lingă întreprinderi mari, unificarea unor institute de cercetări ştiinţifice cu instituţii de învăţămînt superior şi comasarea instituţiilor ştiinţifice de acelaşi profil. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. a hotărît ca organizaţiile de partid din industrie, construcţii şi transporturi să-şi concentreze principala atenţie asupra realizării practice a sarcinilor trasate de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. în domeniul pro-, gresului tehnic, ca o condiţie hotărîr'toare a îndeplinirii cu succes a planului septenal. In hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S. se subliniază că în etapa acntuală a construcţiei comuniste lupta pentru progresul tehnic în toate ramurile economiei naţionale este o chestiune a întregului popor şi reclamă o intensă activitate organizatorică din partea tuturor organizaţiilor de partid, sindicale şi comsomoliste. 00- Apelul Plenarei C. C. al P. C. U. S. adresat oamenilor sovietici MOSCOVA 30 (Agerpres). TASS transmite: Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. care şi-a încheiat lucrările la 29 iunie a adresat muncitorilor şi muncitoarelor, colhoznicilor şi colhoznicelor, intelectualilor sovietici, tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică chemarea de a desfășura pe scară largă întrecerea socialistă a întregului popor pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septenal, pentru progresul tehnic. Plenara cheamă pe oamenii muncii să lupte pentru o înaltă productivitate a muncii, pentru mecanizarea şi automatizarea complexă a proceselor de producţie, împotriva conservatorismului, stagnării, răminerii în urmă în domeniul tehnicii. Apelul îndeamnă să se introducă cu mai mult curaj tehnica nouă, să se folosească mai bine rezervele şi capacităţile de producţie. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă la dezvoltarea prin toate mijloacele a ştiinţei înaintate, la însuşirea perseverentă a tehnicii noi, la răspîndirea pe scară şi mai largă a experienţei inovatorilor în producţie, la dezvoltarea mişcării de masă a raţionalizatorilor şi inventatorilor. In apel se subliniază că Uniunea Sovietică a început cu succes septenalul. Industria tuturor republicilor unionale şi regiunilor economice a depăşit planul pe primele şase luni ale anului 1959. Muncile agricole se desfăşoară cu succes. Toate ramurile economiei naţionale accelerează susţinut ritmul pentru a îndeplini înainte de termen planul septenal. Cuvîntul „septenal“, se spune In apel, a înconjurat întreaga lunie, a stîrnit admiraţia întregii omeniri progresiste, a insuflat curaj şi o şi mai mare încredere în victoria socialismului fraţilor noştri de concepţii şi de clasă. Acest cuvint a semănat teamă şi nelinişte în tabăra duşmanilor socialismului. Nici o ţară capitalistă nu ar putea declara în faţa întregii omeniri că îşi propune ca în şapte ani să sporească producţia industrială globală cu 80 la sută, să dubleze producţia de energie electrică, să sporească de trei ori capacitatea industriei sale chimice, să sporească cu 40 la sută veniturile reale ale muncitorilor şi ţăranilor, să construiască 15 milioane de apartamente la oraşe şi 7 milioane de case la sate. Noi, însă, am declarat acest lucru şi îl vom îndeplini cu siguranţă, se spune în apel. Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. aminteşte principalele sarcini ale planului septenal (1959—1965). Septenalul prevede creşterea puterii centralelor electrice cu 60.000.000 kW., ceea ce echivalează cu puterea a 100 hidrocentrale de felul hidrocentralei „Lenin" de pe Nipru. Pînă la sfîrşitul septenalului, Uniunea Sovietică va produce aproximativ 90 milioane de tone oţel pe an, adică mai mult decît produc în prezent toate ţările capitaliste din Europa. Sporul producţiei de laminate feroase în cursul septenalului (aproximativ 25 milioane de tone) echivalează cu producţia a 20 de combinate metalurgice de proporţia Magnitogorsk!!ului, cel mai mare din U.R.S.S. In anul 1965, industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor Va produce într-o zi cît s-a produs în Rusia prerevoluţionară în intregul an 1913. Vor fi construite case de locuit cu o suprafaţă de 650.000.000—660.000.000 m.p. ceea ce echivalează cu apariţia în ţară a 15 noi oraşe de mărimea Moscovei. In apel se subliniază că importantele măsuri în domeniul mecanizării şi automatizării complexe a proceselor de producţie în toate ramurile economiei naţionale prevăzute de Plenara Comitetului Central al P.C.U.S. urmăresc îmbunătăţirea vieţii poporului, înmulţirea bunurilor sale materiale şi culturale, întărirea continuă a puterii Uniunii Sovietice. Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă fiecare colectiv de muncă să elaboreze un plan de însuşire şi introducere a realizărilor ştiinţei, tehnicii, automaticii, de folosire cît mai bună a rezervelor de producţie şi a suprafeţelor de producţie pentru a cuceri mai repede redutele septenalului. Reducere de preturi în U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit unei hotărîri a guvernului sovietic, începind de la 1 iulie preţurile de stat cu amănuntul la unele bunuri de larg consum se reduc în medie cu 21—16 la sută, între care la biciclete — cu 21 la sută, la unele aparate de fotografiat — cu 19 la sută, la ceasornice şi aparate de radio cu picup — cu 16 la sută. Potrivit hotărârii Consiliilor de Miniştri ale republicilor unionale, cu începere de la aceeaşi dată se reduc preţurile de stat cu amănuntul la vinurile din struguri şi fructe în medie cu 20—19 la sută. Se reduc de asemenea preţurile cu amănuntul ale jucăriilor. Această reducere a preţurilor de stat cu amănuntul va aduce populaţiei un cîştig de peste 6 miliarde de ruble anual.