Scînteia, aprilie 1960 (Anul 29, nr. 4797-4822)

1960-04-01 / nr. 4797

Nr. 4797 31 martie 1960 TELEGRAMA Către Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite New York Sindicatele şi oamenii muncii din Republica Populară Romînă au luat cunoştinţă cu profundă indignare de masacrul sîngeros săvîrşit de autorităţile din Uniunea Sud-Africană, încălcarea grosolană a celor mai elementare drepturi şi libertăţi ale populaţiei africane a culminat cu asasinarea şi rănirea, în masă a sute de oameni nevinovaţi care au cerut abrogarea legilor de discrimi­nare rasială. Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă condamnă cu toată hotărârea odioasa politică de discriminare rasială practicată de guvernul sud-african şi cere Consiliului de Securitate să ia de urgenţă toate măsurile necesare pentru ca in Uniunea Sud-Africană să înceteze represiunile şi să fie recunoscute in practică drepturile de­mocratice şi umane ale populaţiei africane, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Declaraţia generală a drepturilor omului. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA ★ ★ O telegramă de protest tu conţi­­nului ministru al guvernului Uni- But asemănător a fost trimisă pri­­unii Sud-Africane. ----------------peo----------------­ Plenara comitetului de partid al centrului universitar Bucureşti la Casa Universitarilor din Bucu­reşti a avut loc de curînd o plenară a comitetului de partid al centrului universitar Bucureşti cu activul său. Plenara a discutat modul cum se desfăşoară învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice din institutele de învăţămînt superior din Capitală. Biroul comitetului de partid a pre­zentat plenarei o informare, după care au luat cuvîntul numeroşi par­ticipanţi : rectori, decani, profesori, conferenţiari, secretari şi propagan­dişti de partid. Plenara a scos în evidenţă intere­sul manifestat de cadrele didactice universitare pentru însuşirea învăţă­turii marxist-le­ni­nişte, succesele în­semnate obţinute în legarea mai strînsă a activităţii din institute cu viaţa, cu problemele concrete ale construirii socialismului în patria noastră. Intîlnirea dintre delegaţia C. C. al Sindicatelor din R. P. Romînă şi delegaţia C. C. al Uniunii Sindicatelor din R. P. F. Iugoslavia In zilele de 29-31 martie a.c. a avut loc la Bucureşti întîlnirea în­tre delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă şi delegaţia Consiliului Central a Uniunii Sindicatelor din Republica Populară Federativă Iu­goslavia. In cadrul acestei întîlniri a avut loc un schimb de experienţă asupra modului în care sindicatele partici­pă la elaborarea normelor de salari­zare şi premiere a muncitorilor şi funcţionarilor, la creşterea produc­tivităţii muncii. In continuare, delegaţia Consiliu­lui Central al Uniunii Sindicatelor din Republica Populară Federativă Iugoslavia va vizita unele întreprin­deri şi va avea întîlniri cu activişti ai sindicatelor. R. P. Romînă acţionează perseverent In vederea industrializării sale Declaraţiile d-lui D. Morse După cum s-a anunţat în presă, dl. David A. Morse, director gene­ral al Biroului Internaţional al Muncii, s-a întîlnit miercuri seara cu reprezentanţi ai presei centrale şi radioteleviziunii române, cărora le-a făcut o declaraţie şi le-a răs­puns la unele întrebări în legătură cu aspecte ale activităţii O.I.M. şi cu vizita sa în R. P. Romînă. Dl. D. Moise a arătat că Organi­zaţia Internaţională a Muncii de la a cărei înfiinţare au trecut peste 40 de ani, urmăreşte întărirea păcii prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor de pretutindeni. Această activitate — a subliniat el — se desfăşoară prin colaborare in­ternaţională, astfel încît resursele tuturor ţărilor să poată fi st­rinse laolaltă şi folosite în efortul comun. Cea mai semnificativă caracteris­tică a timpurilor noastre — a ară­tat apoi dl. Morse — o constituie faptul că ţările Asiei, Orientului mijlociu şi acum cele ale Africii s-au ridicat la statutul de state in­dependente. Odată cu această inde­pendenţă politică s-a făcut auzită cererea insistentă pentru un nivel de trai mai bun şi guvernul fiecă­reia din aceste ţări este angajat în programe de dezvoltare economică şi socială, în această sarcină O.I.M. poate avea un rol important. Direc­torul general al Biroului Interna­ţional al Muncii a arătat însă că activitatea O.I.M. în acest domeniu nu corespunde încă necesităților actuale. Referindu-se la vizita sa în Româ­­nia, dl. Morse și-a exprimat con­vingerea, pe baza convorbirilor avu­te cu conducători ai statului român, că activitatea R. P. Române în ca­drul O.I.M. se va dezvolta tot mai mult, prin îndreptarea eforturilor reciproce spre ţelul comun —o lume prosperă în condiţii de pace. Impresia pe care o am pe baza discuţiilor avute aici — a adăugat dl. Morse — este că această ţară ac­ţionează in mod perseverent în vede­rea industrializării sale, a îmbună­tăţirii continue a producţiei sale atît din punct de vedere industrial cît şi agricol. Cred că guvernul ro­mân este foarte conştient de proble­mele pe care le are de rezolvat şi lucrează în mod activ la ele, ca de exemplu la rezolvarea problemei locuinţelor. Am impresia că toate păturile societăţii romîneşti se in­teresează într-o mare măsură de dezvoltarea economică a ţării, în sfîr­­şit o concluzie a mea foarte impor­tantă se bazează pe străduinţa gu­vernului român de a-şi aduce con­tribuţia la găsirea unei baze trai­nice pentru pacea mondială. Joi dimineaţa dl. David A. Morse, director general al Biroului Inter­naţional al Muncii, a părăsit Capi­tala. (Agerpres) -omo- Contribuţia mecanizatorilor la reducerea preţului de cost al lucrărilor (Urmare din pag. I-a) In ce constă metoda evidenţei cheltuielilor pe fiecare tractorist ? Iată cum lucrează brigada de trac­toare condusă de comunistul Vasile Obîrsan de la S.M.T. Băneasa. La ieşirea în campania de primăvară, şeful de brigadă primeşte un caiet în care sunt trecute toate trac­toarele, pe mărci şi ştanţe cu ulti­ma reparaţie, sarcina de plan şi suma alocată pe campanii pentru reparaţii. Fiecare tractorist primeş­te, la rîndul lui, un carnet care cu­prinde date asemănătoare pentru tractorul pe care-1 are în primire. Cînd se iveşte nevoia unei piese de schimb, aceasta nu poate fi luată de la magazie fără ca valoarea ei să nu fie trecută şi în caietul trac­toristului, făcîndu-se totodată şi soldul la zi. Se înscriu apoi aceste date şi în caietul brigăzii. In felul acesta, fiecare tractorist şi şef de brigadă cunoaşte precis ce bani s-au cheltuit pe brigadă şi pe fiecare tractor şi maşină în parte în raport cu stadiul de realizare a planului de producţie şi cu sumele planifica­te. Lucrînd în felul acesta, brigada a reuşit să realizeze economii în va­loare de 150.000 lei. Aplicarea acestei metode la S.M.T.-urile Băneasa, Ostrov, Topo­­logu şi altele, care de ani de zile depăşeau preţul de cost pe hantru, a dus în anul 1959 la realizarea a însemnate economii. Aşa, de exem­plu, S.M.T. Ostrov a realizat eco­nomii în valoare de 840.106 lei, S.M.T. Chirnogeni — 1.164.000 lei, S.M.T. Dorobanţu — 1.094.000 lei, cu un preţ de cost pe ha. a.n. de 66,98 lei etc. Organizaţiile de partid au sprijinit îndeaproape iniţiativa me­canizatorilor privind realizarea de economii. Metodele folosite de către tractoriştii fruntaşi au fost larg popularizate. Ţinîndu-se seama de acest lucru, în iarna aceasta peste 93 la sută din reparaţii au fost executate în ate­lierele staţiunilor. In felul acesta, costul reparaţiilor la tractoare a fost mult redus. Cu toate realizările mari obţinu­te de către mecanizatorii din S.M.T.-urile regiunii Constanţa, ex­perienţa a dovedit că mai sunt încă rezerve însemnate pentru reducerea preţului de cost al lucrărilor. Obiec­tivele pe anul 1960 pe care şi le-au propus mecanizatorii în cadrul în­trecerii socialiste sunt cu mult mai mari decit anul trecut. Ei s-au an­gajat să realizeze un volum de lu­crări de 2.500.000 hectare arătură normală și să realizeze economii in valoare de 10 milioane Iei. Rezultatele au început să se vadă a­cum, în campania agricolă de pri­măvară. Insămînţarea culturilor din prima epocă a fost terminată. De asemenea, s-au terminat arăturile pentru însămînţări. Majoritatea me­canizatorilor din regiune lucrează în momentul de faţă la pregătirea te­renului pentru insămînţarea culturi­lor din epoca a II-a şi în special a porumbului. Brigada de tractoare condusă de candidatul de partid Ni­­colae Căţeloiu, care lucrează pe o­­goarele gospodăriei colective din Progresu şi-a îndeplinit planul în campania de primăvară a anului a­­cestă în proporţie de 110 la sută. A­­semenea rezultate au mai obţinut zeci şi zeci de alte brigăzi din sta­ţiunile de maşini şi tractoare Chir­nogeni, Dorobanțu, Ceamurlia de Jos, Remus Opreanu, Adam­ Clisi şi altele. DIN EXPERNTA7 SOVIETICA Intr-o oră 100 kg. de carne de porc După demobilizarea sa din Ar­mata Sovietică, în faţa viteazului soldat Vasili Ivanovici Sarsavenkov s-au deschis multe căi luminoase, largi, spre viaţă şi muncă. Avea însă o singură dorinţă: să se în­toarcă pe meleagurile natale din re­giunea Kaluga şi să muncească în agricultură. Sovhozul „Cikalov“, în care s-a angajat, nu se deosebea pe atunci prin nimic de alte gospodării. Sov­hozul avea puţin peste 1.000 de porci, pe care îi îngrijeau 65 de oa­meni. Carnea de porc livrată statu­lui de sovhoz revenea scump. La început, V. I. Sarsavenkov a lucrat într-o brigadă de construc­tori. îl atrăgea însă mai mult cre­șterea animalelor. A devenit îngri­jitor de porci. Noua sa muncă îl captiva, îl interesa orice amănunt, acumula experiență, se gîndea cum să îngraşe mai bine animalele, cum ar putea să sporească mai mult greutatea lor. Aceasta s-a întîmplat la începu­tul anului 1956. La fermă au fost instalate atunci hrănitoare auto­mate, în care s-au introdus nutre­ţuri concentrate. Porcii mîncau cu poftă. Şi, ceea ce era deosebit de îmbucurător, sporurile de greutate erau foarte mari. Primul succes i-a dat elan tînărului îngrijitor de porci. Curînd după aceasta, lui Vasili Ivanovici i-a venit o altă idee: să îngrijească singur 1.000 de porci. Urmînd sfatul lui V. I. Sarsaven­kov, constructorii din sovhoz au reamenajat adăpostul pentru porci. Ei au desfiinţat boxele şi au împăr­ţit adăpostul pentru porci în 4 sec­toare. Au introdus în adăpost o con­ductă de apă. Din cei 1000 de porci pe care îi îngrijea pe atunci Vasili Sarşaven­kov, peste 800 au fost destinaţi să complecteze efectivul de porcine al sovhozului, iar 200 au fost puşi la îngrăşat pentru carne. Iarna, el a in­trodus sistemul plimbărilor regu­late ale porcilor, i-a hrănit cu siloz de porumb, cu coceni, cartofi cruzi şi nutreţuri concentrate. Toate scroafele au dat primăvara o pră­­silă bogată, purceii au fost viguroşi şi au crescut bine. In anul următor, sovhozul a con­struit pentru porci o tabără de vară, lingă un mic eleşteu. Pentru cei 1.100 de porci pe care îi îngrijea V. I. Sarşavenkov s-au însămînţat 15 ha. cu iarbă de Sudan, o supra­faţă egală cu lucerna şi 35 ha. cu cartofi. Porcii păşteau în tabără. Iscusitul îngrijitor de porci căuta cu zei căi noi pentru sporirea pro­ducţiei de carne şi reducerea preţu­lui de cost. Cu ajutorul mecanizato­rului Fiodor Leonov, Vasili Ivano­vici a învăţat să conducă tractorul şi a început să care singur nutreţul la fermă, să transporte gunoiul de grajd pe ogor. Astfel a dobîndit un nou succes. In 1959 — primul an al septena­lului — comunistul Vasili Sarsaven­kov a îngrășat 875 porci și a predat statului circa 90 tone de carne de porc. Afară de aceasta, el a îngri­jit cîteva sute de porci pentru com­­plectarea efectivului de porcine al sovhozului. în zilele plenarei din decembrie 1959 a C.C. al P.C.U.S., V. I. Sar­şavenkov şi-a luat angajamentul să îngrijească in 1960 cel puţin 1.500 porci, fiecare urmind să aibă o greu­tate de cel puţin 100 kg. In 1961, el va îngriji 2.500 porci. In prezent, V. I. Sarşavenkov în­grijeşte simultan 800 de porci. în­treţinerea animalelor în adăposturi fără boxe aduce sovhozului mari a­­vantaje. In anul 1959, în comparaţie cu 1955, cheltuielile de muncă pen­tru îngrijirea animalelor s-au redus la a zecea parte. Nu de mult, V. I. Sarsavenkov a adresat o scrisoare vestitului îngri­jitor de porci Iaroslav Semionovici Cij din R.S.S. Ucraineană. El îl cheamă pe I. S. Cij la întrecere so­cialistă , să lupte pentru ca într-o singură oră de muncă să producă cel puţin 100 kg. de carne de porc. Iaroslav Cij a acceptat chemarea lui Vasili Sarsavenkov, întrecerea a­­ceasta dă roade minunate. In pri­mele două luni ale anului curent, V. I. Sarsavenkov a obţinut 42.000 kg. de carne de porc. Pentru com­­plectarea efectivului de porci de rasă, el a dat 600 porci. Zilele trecute, ferma în care lu­crează vestitul îngrijitor de porci a fost vizitată de membri ai biroului comitetului regional al P.C.U.S., de constructori şi zootehnicieni din re­giune. Aici, în condiţiile în care se desfăşoară producţia, a fost studiată experienţa îngrijitorului de porci, fruntaş în muncă, şi au fost elabora­te măsuri pentru răspîndirea largă a acestei experiențe valoroase. I. RUBTOV (Din ziarul „Pravda") --------------pmo Telegrama adresată de N. S. Hruşciov Congresului partizanilor păcii din Irak MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS transmite: Preşedintele Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a adresat participanţilor la cel de-al 3-lea Congres al partizanilor păcii din Irak, care are loc la Bagdad, o telegramă de salut în care urează succes lucrărilor congresului, pen­tru binele păcii în lumea întreagă. In telegramă se spune Intre altele : Problema păcii este principala proble­mă a contemporaneităţii. Numai în condiţiile unei păci trainice şi ale nea­mestecului statelor, mari şi mici, în treburile altor state, popoarele vor pu­tea să rezolve problemele lor politice şi economice interne după cum cred de cuviinţă şi potrivit intereselor lor. Irakul aduce un important aport la lupta comună a tuturor forţelor iubi­toare de pace pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru colaborarea paşnică şi independenţa tuturor popoa­relor. In această luptă nobilă, poporul irakian se bucură de o caldă simpa­tie şi de sprijin atît din partea poporu­lui sovietic, cit şi din partea tuturor celorlalte popoare iubitoare de pace. Cuvîntarea lui Macmillan în senatul american WASHINGTON 31 (Agerpres).­­La 30 martie după o întrevedere cu congressmeni americani de sea­mă, primul ministru al Marii Bri­tanii, Macmillan, a luat cuvîntul în senatul american. In lume există multe puncte de îngrijorare și primejdie, a declarat el. Consider în mod sincer că în ul­timul an s-a produs o oarecare îm­bunătăţire a situaţiei şi o anumită slăbire a încordării în relaţiile din­tre marile grupări ale puterilor din Est şi Vest. Referindu-se la vizita sa din anul trecut la Moscova, Macmillan a amintit că pe atunci această vizită nu a fost privită deosebit de favo­rabil în Statele Unite. Acum însă, a adăugat el, schimbul de vizite între liderii lumii a devenit foarte la modă. E bine că este aşa, a spus Macmillan în continuare, deoarece cu cît se vor stabili mai multe contacte intre guverne, între state şi între grupurile reprezentînd di­ferite state care se află în tabere deosebite, cu atît mai mici vor fi şansele de izbucnire a unui război din cauza unei erori, scăpări, nea­tenţii sau a unui act de demenţă. LONDRA 31 (Agerpres). — La 31 martie primul ministru al Marii Britanii, Macmillan s-a înapoiat în Anglia venind din Statele Unite unde a dus tratative cu președintele D. Eisenhower. S­C­Î­N­T­E­I­A Date noi cu privire la editarea operelor lui V. I. Lenin MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS transmite : Lucrările lui Vladimir Ilici Lenin a­­par în Uniunea Sovietică în 88 de limbi , în 62 de limbi ale popoarelor U­R.S.S. şi 26 de limbi ale popoare­lor din diferite alte ţări — scrie re­vista „Probleme de istorie a U.R.S.S.“. Operele lui Lenin au apărut în U.R.S.S. în 17 limbi ale unor popoare care abia după victoria Revoluţiei din Octombrie au căpătat scriere proprie. Tirajul total al operelor lui Lenin publicate în Uniunea Sovietică din 1917 pînă în 1959 se cifrează la 315.649.000 exemplare dintre care 239.474.000 în limba rusă, 59.264.000 în celelalte limbi ale popoarelor U.R.S.S.­­ şi 16.911.000 în limbi străine. Potrivit unei hotărîri a C.C. al P.C.U.S., în prezent se pregăteşte pentru tipar cea de-a 5-a ediţie a ope­relor lui Lenin, care va fi cea dinţii ediţie de opere complecte. Ea va cu­prinde 55 de volume. In afară de opere, în Uniunea So­vietică au fost tipărite 36 de culegeri din operele lui Lenin în care au fost publicate pentru prima oară 6.000 de documente. în afară de acestea în U.R.S.S. se editează in milioane de exemplare opere separate ale lui V. I. Lenin. In ţările lagărului socialist se edi­tează opere ale lui Lenin, opere alese, culegeri, diferite lucrări. Numărul tot mai mare al acestor ediţii ilustrează uriaşul interes al oamenilor muncii din aceste ţări pentru teoria marxistă, dorinţa lor de a-şi însuşi învăţătura marxist-leninistă. Lucrările lui Lenin ocupă primul joc in literatura progresistă a 50 de ţări din întreaga lume. INFORMAŢII • In cinstea sărbătorii naţionale a poporului maghiar — cea de-a 15-a a­niversare­ a eliberării Ungariei de că­tre glorioasa armată sovietică — la staţiile noastre de radio se v­a orga­niza, între 1 şi 7 aprilie, o „Săptă­mână a muzicii maghiare“. • Joi seara, la locuinţa ambasado­rului R. Cehoslovace la Bucureşti, dr. Ivan Rohat Itkiv, a avut loc un concert susţinut de Nonetul ceh, cu prilejul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Formaţia cehă de muzică de cameră a interpretat lucrări de Beethoven, Zoltán Aladár, Bohuslav Marttim şi Zdenek Folprecht. La concert au asis­tat reprezentanţi ai Ministerului Afa­cerilor Externe, Ministerului învăţă­mântului şi Culturii, I.R.R.C.S., muzi­cieni, alţi oameni de cultură. Au fost ■de faţă membri ai corpului diplomatic. • Miercuri seara a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Milano, delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Romînă, condusă de tovarăşul Gh. Paloş, secretar al C.C.S., care va lua parte la lucrările celui de-al V-lea Con­gres al Confederaţiei Generale Italiene a Muncii. (Agerpres) IN EDITURA POLITICA a apărut: KARL MARX - FRIEDRICH ENGELS Opere, vol. 7 688 pag., 15 lei N­­E­L­EG­RAME EXTERNE c. f.­ E. R.: Lucrările Comisiei Permanente pentru Energia Electrică MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ In­tre 22 şi 28 martie a. c. a avut loc la Moscova şedinţa ordinară a Co­misiei Permanente pentru Energia Electrică C.A.E.R. La şedinţă au luat parte delega­ţiile : R. P. Albania, R. P. Bulga­ria, R. Cehoslovace, R. D. Germa­ne, R. P. Polone, R. P. Romíne, R. P. Ungare şi U.R.S.S. In calitate de observatori au par­ticipat la şedinţă reprezentanţii R. P. Chineze şi R. P. Mongole. Comisia a examinat o serie de probleme ale colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice ale ţărilor membre, între care se menţionează schimbul de experienţă pentru fo­losirea raţională a jigniţilor şi căr­bunilor bruni inferiori, problemele în legătură cu construcţia şi exploa­tarea nodului energetic Mucacevo, ca punct de interconexiune a siste­melor energetice ale R. P. Ungare, R. P. Romíne, R. Cehoslovace şi a Ucrainei de Vest (U.R.S.S.) Şedinţa a decurs într-o atmosferă de acord m­arnim, de înţelegere reci­procă şi de colaborare frăţească. Spre electrificarea totală a U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS transmite: La adunarea generală a secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., care a avut loc la Moscovă, au fost discutate pro­bleme legate de înfăptuirea electri­ficării totale a Uniunii Sovietice in următorii 15—20 ani. Producția de energie electrică ur­mează să fie sporită de la 264 mi­liarde kWh in 1959 la 1.500 miliar­de kWh in 1975 și la 2.300 miliarde kWh in 1980. Conferinţa de presă a lui D. Eisenhower WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ La 30 martie a avut loc o confe­rinţă de presă a preşedintelui S.U.A., D. Eisenhower, în cursul căreia i-au fost puse numeroase întrebări în legătură cu interzicerea experienţe­lor nucleare şi rezultatele tratative­lor sale în această problemă cu pri­mul ministru al Angliei. Răspunzând la aceste întrebări, Eisenhower a declarat că crede în sinceritatea do­rinţei Uniunii Sovietice de a se ajunge la dezarmare şi încetarea ex­perienţelor cu arma nucleară. El a declarat, de asemenea, că o dovadă a sincerităţii Uniunii Sovietice în această privinţă sunt concesiile fă­cute de aceasta puterilor occidentale în ultimele ei propuneri cu privire la interzicerea experienţelor Preşedintele a fost întrebat dacă moratoriul propus de el şi de Mac­millan asupra experienţelor nucleare va fi obligatoriu pentru viitorul pre­şedinte al S.U.A, Eisenhower a răs­puns că după părerea sa orice pre ■ şedinte al S.U.A. va avea posibili­tatea să se comporte faţă de mora­toriu aşa cum va crede de cuviinţă. Unul dintre corespondenţi a de­clarat lui Eisenhower că în timpul alegerilor din 1956 el s-ar fi ridicat împotriva oricărei interziceri a ex­perienţelor nucleare. Eisenhower a respins categoric această declaraţie a corespondentului, spunînd că el s-a pronunţat împotriva acelei interzi­ceri a experienţelor nucleare care nu este însoţită de un sistem de control. Vorbind despre sistemul de control Eisenhower s-a exprimat greşit, folosind în loc de expresia „un sistem de control“ cuvintele „un sistem de spionaj”. Această greşeală a preşedintelui a stîrnit animaţie în rândurile coresponden­ţilor. Preşedintele Eisenhower şi-a ex­primat speranţa că la conferinţa la nivel înalt din luna mai se va reuşi să se rezolve problema numărului de inspecţii necesare verificării în­deplinirii tratatului cu privire la încetarea experienţelor cu arma nu­cleară. Eisenhower a declarat de asemenea că se îndoieşte de utili­tatea convocării încă a unei confe­rinţe la nivel înalt înainte de ex­pirarea mandatului său de pre­şedinte, dacă nu se va întîmpla o complicare excepţională a situaţiei internaţionale. Pag. Pe fosta moşie a grofului Pînă acum cincisprezece ani, co­munele Sándorfalva, Sövényháza, Dacz, Baks şi Levelény din apropie­rea oraşului Eger, asemenea mul­tora de pe pămîntul Ungariei, erau stă­pi­ni­te de un mare moşier. Nu numai bătrînii din aceste sa­te, dar şi cei mai tineri şi-l amin­tesc pe Pallavicciny - groful, cum ii spunea cu teamă toată suflarea aflată pe cele 56.000 iugăre de pămînt pe care le stăpînea cu tot ce se afla pe ele. Sub oblă­duirea horthyș­­tilor, Pallavicci­ny și-a lărgit și mai mult „drep­turile“, ajungînd de fapt să ho­tărască printr-un cuvînt spus jan­darmilor viaţa sau moartea pen­tru robii de pe pămînturile sale. El, groful, avea in mină pe atunci şi pîinea şi cuţitul. Iar cuţitul ne­cruţător tăia in came vie.Legea şi-o făcea singur. De străjuit o străjuiau puştile şi vinele de bou ale jan­darmilor. Legi care întreceau în ne­dreptate şi­ cruzime pe cele din vremea iobăgiei. Dar a venit 4 Aprilie 1945. Paravicciny şi-a adu­nat în grabă lingourile de aur şi a şters putina, îndreptîndu-­se spre apus. István baci, Şăndor baci, tină­rişta şi toţi robii de pe moşie­­ răsuflat uşuraţi. Viaţa a prins miji la Sándorfalva, Sövényháj Dacz, Baks şi Levelény. Foştii i­bagi au început cu timiditate să­­facă mici căscioare. Apoi au pun curaj, l-au lămurit muncitorii, c­muniştii, că groful e dus pent totdeauna, că ai lor este p­­întul, că ei trebuie să î­veţe să gospodărească, să coi­ducă treburi obşteşti. Aşez­tau cu suflet la gură cu vi­tele simple a fraţilor lor mun­citori. In oe le strălucea în­crederea, bucuria pentru viite Au trecut 15 ani... Ţăranii de a- au păşit şi ei cu încredere pe dru­mul agriculturii socialiste. Baks Dacz sunt acum comune complet cooperativizate. Pe locul aşezării, cu cocioabe de altădată, unde bir­­uiau foametea şi molimele, unci oamenii muncii se zbateau în mize­rie, suferinţe şi întuneric, au apări case mari, magazine universale, co­operative de producţie meşteşugu­­rească,­­cum e cea de confecţii di Sándorfalva, unde lucrează 70 d oameni), şcoli luminoase, farmaci Copiii ţăranilor care înainte tre­buiau să muncească alături de părinţii lor din fragedă virstă sin înconjuraţi cu dragoste de educa­toarele de la grădiniţa de copil Fostul castel din Sövényháza, unde pe vremuri huzureau in ospeţe s­orgii trântorii şi despoţii de teapt lui Pallavicciny, este acum azil pem­tru bâtrinii cărora le-a supt vlago groful. S-o fi mirind Pallavicciny pe acolo unde este el de ce sunt ir stare robii săi de ieri. Fostul său argat Sota Mátyás este astăzi pre­şedintele sfatului popular din Dacz şi conduce cu multă pricepere tre­burile obşteşti. Iar ca el sînt mulţi. In cele arătate îşi găsesc expre­sia marile prefaceri pe care le-a adus cu sine pe pămîntul Ungariei ziua de 4 Aprilie 1945, ziua eliberă­rii de sub fascism, ziua în care rîn­­du­ie­lile nedrepte menţinute veacuri de-a rîndul de exploatatorii şi asu­pritorii poporului ungar au dispărut pentru totdeauna. ŞT. DEJU Corespondență din R. P. Ungară - ■ Will-Vedere a barajului hidrocentralei de la Tiszalok (R.P. Ungară). ŞTIRI DIN INDONEZIA DJAKARTA 31 (Agerpres).­­ A­­genţia Antara anunţă că la Djakarta, capitala Indoneziei, a fost înfiinţat un nou studiou cinematografic „Ha­­sanuddin Film Corporation“, cu un capital iniţial de 2.000.000 de rupii. La noul studiou va începe în cu­rînd turnarea filmului indonezian „Valurile oceanului“. ★ După cum relatează agenţia An­tara, trei noi laboratoare dotate cu aparatură modernă vor fi puse la dispoziţia studenţilor facultăţii de medicină de la Universitatea din Makassar. ★ După cum a anunţat Ministerul Educaţiei, un grup de proiectanţi so­vietici au elaborat planurile de con­struire a unui institut oceanogra­fic şi de construcţii navale în apro­pierea oraşului Ambon. In cadrul planului de dezvolta economică a Indoneziei, anul aces vor fi puse bazele industriei sid­rurgice, pentru care împrumuturi acordate de către Uniunea Sovietic au o deosebită importanţă. Astfel, în vestul insulei Java , construieşte o uzină de elaborare oţelului cu fier vechi cu o capac­tate anuală de 100.000 de tone oţe In sudul Sumatrei se va construi u furnal cu o capacitate anuală c peste 50.000 de tone fontă, iar­­ insula Kalimantan un furnal cai va produce 250.000 de tone fontă s­nual, precum şi o oţelărie cu o mar capacitate de producţie. La 30 martie a avut loc la Dja­karta ceremonia semnării unui pro­tocol cu privire la turnarea unu film documentar — coproducţie so­vieto-indoneziană — închinat vizite lui N. S. Hrușciov în Indonezia. CORESPONDENŢĂ TELEFONICĂ Un meci care a trezit interesul a milioane de oameni Este îndoielnic că vreo competi­ţie sportivă a trezit pînă acum un interes atît de mare ca meciul de şah care se desfăşoară în prezent la Moscova între Botvinik şi Tal, pentru titlul de campion mondial, îi acordă o mare atenţie presa, ra­dioul, televiziunea, dările de sea­mă asupra partidelor se transmit prin telefon cluburilor muncitoreşti şi caselor oamenilor de ştiinţă. Pen­tru prima oară în istoria campio­natelor mondiale de şah, ediţia din acest an se desfăşoară într-un tea­tru , a cărui sală are 1.000 de locuri. Vom reaminti pe scurt tovarăşilor noştri români despre participanţii la meci şi despre­ evoluţia de pînă acum a jocului însuşi. Campionul mondial de şah Mihail Botvinik, în vîrstă de 48 ani, îşi apără pentru a 5-a oară titlul de „rege al jocului de şah“. Strateg excelent, virtuos în ma­nevrările de poziţie, Botvinik trece cu predilecţie la atac, realizînd combinaţii frumoase. Pînă în pre­zent Botvinik a excelat prin dîrze­­nia sa extraordinară în apărare, prin voinţa sa de a învinge. Am folosit cuvintele „pînă în prezent“, deoarece, deşi port tot respectul ju­cătorilor excelenţi ca Smislov, Bronstein, Keres, Euwe, Reşevski şi altor zeci de mari maeştri sovietici şi de peste hotare, Botvinik încă n-a avut niciodată prilejul să întîl­­nească un adversar atît de original şi periculos ca marele maestru so­vietic Mihail Tal, în vîrstă de 23 ani, originar din Riga. Observatorii competiţiilor prece­dente şi ai meciului actual au fost cel mai mult uimiţi de repeziciu­nea cu care gîndeşte Tal, de price­perea sa de a sezisa fulgerător si­tuaţia creată pe tablă şi a găsi o cale dificilă, neevidentă, spre victo­rie. Aproape în toate partidele ju­cate pînă în pre­zent cu Botvinik. Tal s-a gîndit de două ori mai pu­ţin decât puternicul şi experimenta­tul său adversar ! Chiar primul meci a produs sen­zaţie. Botvinik, jucând cu negrele, a­ început cu o variantă ascuţită, con­tând să pună „o capcană“ adversa­rului său. Dar Tal a ripostat prin­tr-un contraatac şi cu o uşurinţă uimitoare a cucerit victoria. Urmă­toarele 4 partide — terminate re­miză — au demonstrat că individua­lităţile creatoare ale celor doi ad­versari sunt diametral opuse. In par­tida a 6-a, Tal a atacat într-un mo­ment de neatenţie a adversarului şi a obţinut a doua victorie. A 7-a partidă s-a terminat de asemenea în defavoarea lui Botvi­nik. A 8-a partidă a decurs sub sem­nul manevrelor poziţionale. Apoi Tal s-a hotărît pe neaşteptate să dea un caracter tăios luptei sacrificînd un pion. Drept compensaţie, Tal a obţinut un joc mai activ şi, după schimbul damelor, Botvinik a fost nevoit să cedeze calitatea în schim­bul unui pion. Partida a intrat în­tr-un final foarte complicat. După cum se ştie scorul meciului este în prezent de 5—2 în favoarea lui Tal. Să vedem care va fi finalul aces­tei întreceri palpitante. Deo­camdată, măiestria, simţul combi­naţiilor şi mai ales repeziciunea cu care gîndeşte i-au adus lui Tal un mare avantaj la puncte. Va reuşi oare Botvinik să-şi mobilizeze întreaga sa voinţă, întreaga sa măiestrie, să re­cupereze ceea ce a pierdut ? Sau se va repeta povestea cunoscutului campion mondial E. Lasker care în 1921, la Havana, jucînd cu tînărul Capablanca, a suferit în 14 partide 4 înfrîngeri (fără nici o victorie) şi apoi a renunţat la meci ? Aceasta este puţin probabil. V. PANOV maestru international de sah din U.R.S.S.

Next