Scînteia, aprilie 1960 (Anul 29, nr. 4797-4822)
1960-04-01 / nr. 4797
Nr. 4797 31 martie 1960 TELEGRAMA Către Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite New York Sindicatele şi oamenii muncii din Republica Populară Romînă au luat cunoştinţă cu profundă indignare de masacrul sîngeros săvîrşit de autorităţile din Uniunea Sud-Africană, încălcarea grosolană a celor mai elementare drepturi şi libertăţi ale populaţiei africane a culminat cu asasinarea şi rănirea, în masă a sute de oameni nevinovaţi care au cerut abrogarea legilor de discriminare rasială. Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă condamnă cu toată hotărârea odioasa politică de discriminare rasială practicată de guvernul sud-african şi cere Consiliului de Securitate să ia de urgenţă toate măsurile necesare pentru ca in Uniunea Sud-Africană să înceteze represiunile şi să fie recunoscute in practică drepturile democratice şi umane ale populaţiei africane, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Declaraţia generală a drepturilor omului. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA ★ ★ O telegramă de protest tu conţinului ministru al guvernului Uni- But asemănător a fost trimisă priunii Sud-Africane. ----------------peo---------------- Plenara comitetului de partid al centrului universitar Bucureşti la Casa Universitarilor din Bucureşti a avut loc de curînd o plenară a comitetului de partid al centrului universitar Bucureşti cu activul său. Plenara a discutat modul cum se desfăşoară învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice din institutele de învăţămînt superior din Capitală. Biroul comitetului de partid a prezentat plenarei o informare, după care au luat cuvîntul numeroşi participanţi : rectori, decani, profesori, conferenţiari, secretari şi propagandişti de partid. Plenara a scos în evidenţă interesul manifestat de cadrele didactice universitare pentru însuşirea învăţăturii marxist-leninişte, succesele însemnate obţinute în legarea mai strînsă a activităţii din institute cu viaţa, cu problemele concrete ale construirii socialismului în patria noastră. Intîlnirea dintre delegaţia C. C. al Sindicatelor din R. P. Romînă şi delegaţia C. C. al Uniunii Sindicatelor din R. P. F. Iugoslavia In zilele de 29-31 martie a.c. a avut loc la Bucureşti întîlnirea între delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă şi delegaţia Consiliului Central a Uniunii Sindicatelor din Republica Populară Federativă Iugoslavia. In cadrul acestei întîlniri a avut loc un schimb de experienţă asupra modului în care sindicatele participă la elaborarea normelor de salarizare şi premiere a muncitorilor şi funcţionarilor, la creşterea productivităţii muncii. In continuare, delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Republica Populară Federativă Iugoslavia va vizita unele întreprinderi şi va avea întîlniri cu activişti ai sindicatelor. R. P. Romînă acţionează perseverent In vederea industrializării sale Declaraţiile d-lui D. Morse După cum s-a anunţat în presă, dl. David A. Morse, director general al Biroului Internaţional al Muncii, s-a întîlnit miercuri seara cu reprezentanţi ai presei centrale şi radioteleviziunii române, cărora le-a făcut o declaraţie şi le-a răspuns la unele întrebări în legătură cu aspecte ale activităţii O.I.M. şi cu vizita sa în R. P. Romînă. Dl. D. Moise a arătat că Organizaţia Internaţională a Muncii de la a cărei înfiinţare au trecut peste 40 de ani, urmăreşte întărirea păcii prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor de pretutindeni. Această activitate — a subliniat el — se desfăşoară prin colaborare internaţională, astfel încît resursele tuturor ţărilor să poată fi strinse laolaltă şi folosite în efortul comun. Cea mai semnificativă caracteristică a timpurilor noastre — a arătat apoi dl. Morse — o constituie faptul că ţările Asiei, Orientului mijlociu şi acum cele ale Africii s-au ridicat la statutul de state independente. Odată cu această independenţă politică s-a făcut auzită cererea insistentă pentru un nivel de trai mai bun şi guvernul fiecăreia din aceste ţări este angajat în programe de dezvoltare economică şi socială, în această sarcină O.I.M. poate avea un rol important. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii a arătat însă că activitatea O.I.M. în acest domeniu nu corespunde încă necesităților actuale. Referindu-se la vizita sa în România, dl. Morse și-a exprimat convingerea, pe baza convorbirilor avute cu conducători ai statului român, că activitatea R. P. Române în cadrul O.I.M. se va dezvolta tot mai mult, prin îndreptarea eforturilor reciproce spre ţelul comun —o lume prosperă în condiţii de pace. Impresia pe care o am pe baza discuţiilor avute aici — a adăugat dl. Morse — este că această ţară acţionează in mod perseverent în vederea industrializării sale, a îmbunătăţirii continue a producţiei sale atît din punct de vedere industrial cît şi agricol. Cred că guvernul român este foarte conştient de problemele pe care le are de rezolvat şi lucrează în mod activ la ele, ca de exemplu la rezolvarea problemei locuinţelor. Am impresia că toate păturile societăţii romîneşti se interesează într-o mare măsură de dezvoltarea economică a ţării, în sfîrşit o concluzie a mea foarte importantă se bazează pe străduinţa guvernului român de a-şi aduce contribuţia la găsirea unei baze trainice pentru pacea mondială. Joi dimineaţa dl. David A. Morse, director general al Biroului Internaţional al Muncii, a părăsit Capitala. (Agerpres) -omo- Contribuţia mecanizatorilor la reducerea preţului de cost al lucrărilor (Urmare din pag. I-a) In ce constă metoda evidenţei cheltuielilor pe fiecare tractorist ? Iată cum lucrează brigada de tractoare condusă de comunistul Vasile Obîrsan de la S.M.T. Băneasa. La ieşirea în campania de primăvară, şeful de brigadă primeşte un caiet în care sunt trecute toate tractoarele, pe mărci şi ştanţe cu ultima reparaţie, sarcina de plan şi suma alocată pe campanii pentru reparaţii. Fiecare tractorist primeşte, la rîndul lui, un carnet care cuprinde date asemănătoare pentru tractorul pe care-1 are în primire. Cînd se iveşte nevoia unei piese de schimb, aceasta nu poate fi luată de la magazie fără ca valoarea ei să nu fie trecută şi în caietul tractoristului, făcîndu-se totodată şi soldul la zi. Se înscriu apoi aceste date şi în caietul brigăzii. In felul acesta, fiecare tractorist şi şef de brigadă cunoaşte precis ce bani s-au cheltuit pe brigadă şi pe fiecare tractor şi maşină în parte în raport cu stadiul de realizare a planului de producţie şi cu sumele planificate. Lucrînd în felul acesta, brigada a reuşit să realizeze economii în valoare de 150.000 lei. Aplicarea acestei metode la S.M.T.-urile Băneasa, Ostrov, Topologu şi altele, care de ani de zile depăşeau preţul de cost pe hantru, a dus în anul 1959 la realizarea a însemnate economii. Aşa, de exemplu, S.M.T. Ostrov a realizat economii în valoare de 840.106 lei, S.M.T. Chirnogeni — 1.164.000 lei, S.M.T. Dorobanţu — 1.094.000 lei, cu un preţ de cost pe ha. a.n. de 66,98 lei etc. Organizaţiile de partid au sprijinit îndeaproape iniţiativa mecanizatorilor privind realizarea de economii. Metodele folosite de către tractoriştii fruntaşi au fost larg popularizate. Ţinîndu-se seama de acest lucru, în iarna aceasta peste 93 la sută din reparaţii au fost executate în atelierele staţiunilor. In felul acesta, costul reparaţiilor la tractoare a fost mult redus. Cu toate realizările mari obţinute de către mecanizatorii din S.M.T.-urile regiunii Constanţa, experienţa a dovedit că mai sunt încă rezerve însemnate pentru reducerea preţului de cost al lucrărilor. Obiectivele pe anul 1960 pe care şi le-au propus mecanizatorii în cadrul întrecerii socialiste sunt cu mult mai mari decit anul trecut. Ei s-au angajat să realizeze un volum de lucrări de 2.500.000 hectare arătură normală și să realizeze economii in valoare de 10 milioane Iei. Rezultatele au început să se vadă acum, în campania agricolă de primăvară. Insămînţarea culturilor din prima epocă a fost terminată. De asemenea, s-au terminat arăturile pentru însămînţări. Majoritatea mecanizatorilor din regiune lucrează în momentul de faţă la pregătirea terenului pentru insămînţarea culturilor din epoca a II-a şi în special a porumbului. Brigada de tractoare condusă de candidatul de partid Nicolae Căţeloiu, care lucrează pe ogoarele gospodăriei colective din Progresu şi-a îndeplinit planul în campania de primăvară a anului acestă în proporţie de 110 la sută. Asemenea rezultate au mai obţinut zeci şi zeci de alte brigăzi din staţiunile de maşini şi tractoare Chirnogeni, Dorobanțu, Ceamurlia de Jos, Remus Opreanu, Adam Clisi şi altele. DIN EXPERNTA7 SOVIETICA Intr-o oră 100 kg. de carne de porc După demobilizarea sa din Armata Sovietică, în faţa viteazului soldat Vasili Ivanovici Sarsavenkov s-au deschis multe căi luminoase, largi, spre viaţă şi muncă. Avea însă o singură dorinţă: să se întoarcă pe meleagurile natale din regiunea Kaluga şi să muncească în agricultură. Sovhozul „Cikalov“, în care s-a angajat, nu se deosebea pe atunci prin nimic de alte gospodării. Sovhozul avea puţin peste 1.000 de porci, pe care îi îngrijeau 65 de oameni. Carnea de porc livrată statului de sovhoz revenea scump. La început, V. I. Sarsavenkov a lucrat într-o brigadă de constructori. îl atrăgea însă mai mult creșterea animalelor. A devenit îngrijitor de porci. Noua sa muncă îl captiva, îl interesa orice amănunt, acumula experiență, se gîndea cum să îngraşe mai bine animalele, cum ar putea să sporească mai mult greutatea lor. Aceasta s-a întîmplat la începutul anului 1956. La fermă au fost instalate atunci hrănitoare automate, în care s-au introdus nutreţuri concentrate. Porcii mîncau cu poftă. Şi, ceea ce era deosebit de îmbucurător, sporurile de greutate erau foarte mari. Primul succes i-a dat elan tînărului îngrijitor de porci. Curînd după aceasta, lui Vasili Ivanovici i-a venit o altă idee: să îngrijească singur 1.000 de porci. Urmînd sfatul lui V. I. Sarsavenkov, constructorii din sovhoz au reamenajat adăpostul pentru porci. Ei au desfiinţat boxele şi au împărţit adăpostul pentru porci în 4 sectoare. Au introdus în adăpost o conductă de apă. Din cei 1000 de porci pe care îi îngrijea pe atunci Vasili Sarşavenkov, peste 800 au fost destinaţi să complecteze efectivul de porcine al sovhozului, iar 200 au fost puşi la îngrăşat pentru carne. Iarna, el a introdus sistemul plimbărilor regulate ale porcilor, i-a hrănit cu siloz de porumb, cu coceni, cartofi cruzi şi nutreţuri concentrate. Toate scroafele au dat primăvara o prăsilă bogată, purceii au fost viguroşi şi au crescut bine. In anul următor, sovhozul a construit pentru porci o tabără de vară, lingă un mic eleşteu. Pentru cei 1.100 de porci pe care îi îngrijea V. I. Sarşavenkov s-au însămînţat 15 ha. cu iarbă de Sudan, o suprafaţă egală cu lucerna şi 35 ha. cu cartofi. Porcii păşteau în tabără. Iscusitul îngrijitor de porci căuta cu zei căi noi pentru sporirea producţiei de carne şi reducerea preţului de cost. Cu ajutorul mecanizatorului Fiodor Leonov, Vasili Ivanovici a învăţat să conducă tractorul şi a început să care singur nutreţul la fermă, să transporte gunoiul de grajd pe ogor. Astfel a dobîndit un nou succes. In 1959 — primul an al septenalului — comunistul Vasili Sarsavenkov a îngrășat 875 porci și a predat statului circa 90 tone de carne de porc. Afară de aceasta, el a îngrijit cîteva sute de porci pentru complectarea efectivului de porcine al sovhozului. în zilele plenarei din decembrie 1959 a C.C. al P.C.U.S., V. I. Sarşavenkov şi-a luat angajamentul să îngrijească in 1960 cel puţin 1.500 porci, fiecare urmind să aibă o greutate de cel puţin 100 kg. In 1961, el va îngriji 2.500 porci. In prezent, V. I. Sarşavenkov îngrijeşte simultan 800 de porci. întreţinerea animalelor în adăposturi fără boxe aduce sovhozului mari avantaje. In anul 1959, în comparaţie cu 1955, cheltuielile de muncă pentru îngrijirea animalelor s-au redus la a zecea parte. Nu de mult, V. I. Sarsavenkov a adresat o scrisoare vestitului îngrijitor de porci Iaroslav Semionovici Cij din R.S.S. Ucraineană. El îl cheamă pe I. S. Cij la întrecere socialistă , să lupte pentru ca într-o singură oră de muncă să producă cel puţin 100 kg. de carne de porc. Iaroslav Cij a acceptat chemarea lui Vasili Sarsavenkov, întrecerea aceasta dă roade minunate. In primele două luni ale anului curent, V. I. Sarsavenkov a obţinut 42.000 kg. de carne de porc. Pentru complectarea efectivului de porci de rasă, el a dat 600 porci. Zilele trecute, ferma în care lucrează vestitul îngrijitor de porci a fost vizitată de membri ai biroului comitetului regional al P.C.U.S., de constructori şi zootehnicieni din regiune. Aici, în condiţiile în care se desfăşoară producţia, a fost studiată experienţa îngrijitorului de porci, fruntaş în muncă, şi au fost elaborate măsuri pentru răspîndirea largă a acestei experiențe valoroase. I. RUBTOV (Din ziarul „Pravda") --------------pmo Telegrama adresată de N. S. Hruşciov Congresului partizanilor păcii din Irak MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite: Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a adresat participanţilor la cel de-al 3-lea Congres al partizanilor păcii din Irak, care are loc la Bagdad, o telegramă de salut în care urează succes lucrărilor congresului, pentru binele păcii în lumea întreagă. In telegramă se spune Intre altele : Problema păcii este principala problemă a contemporaneităţii. Numai în condiţiile unei păci trainice şi ale neamestecului statelor, mari şi mici, în treburile altor state, popoarele vor putea să rezolve problemele lor politice şi economice interne după cum cred de cuviinţă şi potrivit intereselor lor. Irakul aduce un important aport la lupta comună a tuturor forţelor iubitoare de pace pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru colaborarea paşnică şi independenţa tuturor popoarelor. In această luptă nobilă, poporul irakian se bucură de o caldă simpatie şi de sprijin atît din partea poporului sovietic, cit şi din partea tuturor celorlalte popoare iubitoare de pace. Cuvîntarea lui Macmillan în senatul american WASHINGTON 31 (Agerpres).La 30 martie după o întrevedere cu congressmeni americani de seamă, primul ministru al Marii Britanii, Macmillan, a luat cuvîntul în senatul american. In lume există multe puncte de îngrijorare și primejdie, a declarat el. Consider în mod sincer că în ultimul an s-a produs o oarecare îmbunătăţire a situaţiei şi o anumită slăbire a încordării în relaţiile dintre marile grupări ale puterilor din Est şi Vest. Referindu-se la vizita sa din anul trecut la Moscova, Macmillan a amintit că pe atunci această vizită nu a fost privită deosebit de favorabil în Statele Unite. Acum însă, a adăugat el, schimbul de vizite între liderii lumii a devenit foarte la modă. E bine că este aşa, a spus Macmillan în continuare, deoarece cu cît se vor stabili mai multe contacte intre guverne, între state şi între grupurile reprezentînd diferite state care se află în tabere deosebite, cu atît mai mici vor fi şansele de izbucnire a unui război din cauza unei erori, scăpări, neatenţii sau a unui act de demenţă. LONDRA 31 (Agerpres). — La 31 martie primul ministru al Marii Britanii, Macmillan s-a înapoiat în Anglia venind din Statele Unite unde a dus tratative cu președintele D. Eisenhower. SCÎNTEIA Date noi cu privire la editarea operelor lui V. I. Lenin MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS transmite : Lucrările lui Vladimir Ilici Lenin apar în Uniunea Sovietică în 88 de limbi , în 62 de limbi ale popoarelor UR.S.S. şi 26 de limbi ale popoarelor din diferite alte ţări — scrie revista „Probleme de istorie a U.R.S.S.“. Operele lui Lenin au apărut în U.R.S.S. în 17 limbi ale unor popoare care abia după victoria Revoluţiei din Octombrie au căpătat scriere proprie. Tirajul total al operelor lui Lenin publicate în Uniunea Sovietică din 1917 pînă în 1959 se cifrează la 315.649.000 exemplare dintre care 239.474.000 în limba rusă, 59.264.000 în celelalte limbi ale popoarelor U.R.S.S. şi 16.911.000 în limbi străine. Potrivit unei hotărîri a C.C. al P.C.U.S., în prezent se pregăteşte pentru tipar cea de-a 5-a ediţie a operelor lui Lenin, care va fi cea dinţii ediţie de opere complecte. Ea va cuprinde 55 de volume. In afară de opere, în Uniunea Sovietică au fost tipărite 36 de culegeri din operele lui Lenin în care au fost publicate pentru prima oară 6.000 de documente. în afară de acestea în U.R.S.S. se editează in milioane de exemplare opere separate ale lui V. I. Lenin. In ţările lagărului socialist se editează opere ale lui Lenin, opere alese, culegeri, diferite lucrări. Numărul tot mai mare al acestor ediţii ilustrează uriaşul interes al oamenilor muncii din aceste ţări pentru teoria marxistă, dorinţa lor de a-şi însuşi învăţătura marxist-leninistă. Lucrările lui Lenin ocupă primul joc in literatura progresistă a 50 de ţări din întreaga lume. INFORMAŢII • In cinstea sărbătorii naţionale a poporului maghiar — cea de-a 15-a aniversare a eliberării Ungariei de către glorioasa armată sovietică — la staţiile noastre de radio se va organiza, între 1 şi 7 aprilie, o „Săptămână a muzicii maghiare“. • Joi seara, la locuinţa ambasadorului R. Cehoslovace la Bucureşti, dr. Ivan Rohat Itkiv, a avut loc un concert susţinut de Nonetul ceh, cu prilejul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. Formaţia cehă de muzică de cameră a interpretat lucrări de Beethoven, Zoltán Aladár, Bohuslav Marttim şi Zdenek Folprecht. La concert au asistat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului învăţământului şi Culturii, I.R.R.C.S., muzicieni, alţi oameni de cultură. Au fost ■de faţă membri ai corpului diplomatic. • Miercuri seara a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Milano, delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Romînă, condusă de tovarăşul Gh. Paloş, secretar al C.C.S., care va lua parte la lucrările celui de-al V-lea Congres al Confederaţiei Generale Italiene a Muncii. (Agerpres) IN EDITURA POLITICA a apărut: KARL MARX - FRIEDRICH ENGELS Opere, vol. 7 688 pag., 15 lei NELEGRAME EXTERNE c. f. E. R.: Lucrările Comisiei Permanente pentru Energia Electrică MOSCOVA 31 (Agerpres). Intre 22 şi 28 martie a. c. a avut loc la Moscova şedinţa ordinară a Comisiei Permanente pentru Energia Electrică C.A.E.R. La şedinţă au luat parte delegaţiile : R. P. Albania, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, R. P. Romíne, R. P. Ungare şi U.R.S.S. In calitate de observatori au participat la şedinţă reprezentanţii R. P. Chineze şi R. P. Mongole. Comisia a examinat o serie de probleme ale colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice ale ţărilor membre, între care se menţionează schimbul de experienţă pentru folosirea raţională a jigniţilor şi cărbunilor bruni inferiori, problemele în legătură cu construcţia şi exploatarea nodului energetic Mucacevo, ca punct de interconexiune a sistemelor energetice ale R. P. Ungare, R. P. Romíne, R. Cehoslovace şi a Ucrainei de Vest (U.R.S.S.) Şedinţa a decurs într-o atmosferă de acord marnim, de înţelegere reciprocă şi de colaborare frăţească. Spre electrificarea totală a U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS transmite: La adunarea generală a secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., care a avut loc la Moscovă, au fost discutate probleme legate de înfăptuirea electrificării totale a Uniunii Sovietice in următorii 15—20 ani. Producția de energie electrică urmează să fie sporită de la 264 miliarde kWh in 1959 la 1.500 miliarde kWh in 1975 și la 2.300 miliarde kWh in 1980. Conferinţa de presă a lui D. Eisenhower WASHINGTON 31 (Agerpres). La 30 martie a avut loc o conferinţă de presă a preşedintelui S.U.A., D. Eisenhower, în cursul căreia i-au fost puse numeroase întrebări în legătură cu interzicerea experienţelor nucleare şi rezultatele tratativelor sale în această problemă cu primul ministru al Angliei. Răspunzând la aceste întrebări, Eisenhower a declarat că crede în sinceritatea dorinţei Uniunii Sovietice de a se ajunge la dezarmare şi încetarea experienţelor cu arma nucleară. El a declarat, de asemenea, că o dovadă a sincerităţii Uniunii Sovietice în această privinţă sunt concesiile făcute de aceasta puterilor occidentale în ultimele ei propuneri cu privire la interzicerea experienţelor Preşedintele a fost întrebat dacă moratoriul propus de el şi de Macmillan asupra experienţelor nucleare va fi obligatoriu pentru viitorul preşedinte al S.U.A, Eisenhower a răspuns că după părerea sa orice pre ■ şedinte al S.U.A. va avea posibilitatea să se comporte faţă de moratoriu aşa cum va crede de cuviinţă. Unul dintre corespondenţi a declarat lui Eisenhower că în timpul alegerilor din 1956 el s-ar fi ridicat împotriva oricărei interziceri a experienţelor nucleare. Eisenhower a respins categoric această declaraţie a corespondentului, spunînd că el s-a pronunţat împotriva acelei interziceri a experienţelor nucleare care nu este însoţită de un sistem de control. Vorbind despre sistemul de control Eisenhower s-a exprimat greşit, folosind în loc de expresia „un sistem de control“ cuvintele „un sistem de spionaj”. Această greşeală a preşedintelui a stîrnit animaţie în rândurile corespondenţilor. Preşedintele Eisenhower şi-a exprimat speranţa că la conferinţa la nivel înalt din luna mai se va reuşi să se rezolve problema numărului de inspecţii necesare verificării îndeplinirii tratatului cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. Eisenhower a declarat de asemenea că se îndoieşte de utilitatea convocării încă a unei conferinţe la nivel înalt înainte de expirarea mandatului său de preşedinte, dacă nu se va întîmpla o complicare excepţională a situaţiei internaţionale. Pag. Pe fosta moşie a grofului Pînă acum cincisprezece ani, comunele Sándorfalva, Sövényháza, Dacz, Baks şi Levelény din apropierea oraşului Eger, asemenea multora de pe pămîntul Ungariei, erau stăpinite de un mare moşier. Nu numai bătrînii din aceste sate, dar şi cei mai tineri şi-l amintesc pe Pallavicciny - groful, cum ii spunea cu teamă toată suflarea aflată pe cele 56.000 iugăre de pămînt pe care le stăpînea cu tot ce se afla pe ele. Sub oblăduirea horthyștilor, Pallavicciny și-a lărgit și mai mult „drepturile“, ajungînd de fapt să hotărască printr-un cuvînt spus jandarmilor viaţa sau moartea pentru robii de pe pămînturile sale. El, groful, avea in mină pe atunci şi pîinea şi cuţitul. Iar cuţitul necruţător tăia in came vie.Legea şi-o făcea singur. De străjuit o străjuiau puştile şi vinele de bou ale jandarmilor. Legi care întreceau în nedreptate şi cruzime pe cele din vremea iobăgiei. Dar a venit 4 Aprilie 1945. Paravicciny şi-a adunat în grabă lingourile de aur şi a şters putina, îndreptîndu-se spre apus. István baci, Şăndor baci, tinărişta şi toţi robii de pe moşie răsuflat uşuraţi. Viaţa a prins miji la Sándorfalva, Sövényháj Dacz, Baks şi Levelény. Foştii ibagi au început cu timiditate săfacă mici căscioare. Apoi au pun curaj, l-au lămurit muncitorii, cmuniştii, că groful e dus pent totdeauna, că ai lor este pîntul, că ei trebuie să îveţe să gospodărească, să coiducă treburi obşteşti. Aşeztau cu suflet la gură cu vitele simple a fraţilor lor muncitori. In oe le strălucea încrederea, bucuria pentru viite Au trecut 15 ani... Ţăranii de a- au păşit şi ei cu încredere pe drumul agriculturii socialiste. Baks Dacz sunt acum comune complet cooperativizate. Pe locul aşezării, cu cocioabe de altădată, unde biruiau foametea şi molimele, unci oamenii muncii se zbateau în mizerie, suferinţe şi întuneric, au apări case mari, magazine universale, cooperative de producţie meşteşugurească,cum e cea de confecţii di Sándorfalva, unde lucrează 70 d oameni), şcoli luminoase, farmaci Copiii ţăranilor care înainte trebuiau să muncească alături de părinţii lor din fragedă virstă sin înconjuraţi cu dragoste de educatoarele de la grădiniţa de copil Fostul castel din Sövényháza, unde pe vremuri huzureau in ospeţe sorgii trântorii şi despoţii de teapt lui Pallavicciny, este acum azil pemtru bâtrinii cărora le-a supt vlago groful. S-o fi mirind Pallavicciny pe acolo unde este el de ce sunt ir stare robii săi de ieri. Fostul său argat Sota Mátyás este astăzi preşedintele sfatului popular din Dacz şi conduce cu multă pricepere treburile obşteşti. Iar ca el sînt mulţi. In cele arătate îşi găsesc expresia marile prefaceri pe care le-a adus cu sine pe pămîntul Ungariei ziua de 4 Aprilie 1945, ziua eliberării de sub fascism, ziua în care rînduielile nedrepte menţinute veacuri de-a rîndul de exploatatorii şi asupritorii poporului ungar au dispărut pentru totdeauna. ŞT. DEJU Corespondență din R. P. Ungară - ■ Will-Vedere a barajului hidrocentralei de la Tiszalok (R.P. Ungară). ŞTIRI DIN INDONEZIA DJAKARTA 31 (Agerpres). Agenţia Antara anunţă că la Djakarta, capitala Indoneziei, a fost înfiinţat un nou studiou cinematografic „Hasanuddin Film Corporation“, cu un capital iniţial de 2.000.000 de rupii. La noul studiou va începe în curînd turnarea filmului indonezian „Valurile oceanului“. ★ După cum relatează agenţia Antara, trei noi laboratoare dotate cu aparatură modernă vor fi puse la dispoziţia studenţilor facultăţii de medicină de la Universitatea din Makassar. ★ După cum a anunţat Ministerul Educaţiei, un grup de proiectanţi sovietici au elaborat planurile de construire a unui institut oceanografic şi de construcţii navale în apropierea oraşului Ambon. In cadrul planului de dezvolta economică a Indoneziei, anul aces vor fi puse bazele industriei sidrurgice, pentru care împrumuturi acordate de către Uniunea Sovietic au o deosebită importanţă. Astfel, în vestul insulei Java , construieşte o uzină de elaborare oţelului cu fier vechi cu o capactate anuală de 100.000 de tone oţe In sudul Sumatrei se va construi u furnal cu o capacitate anuală c peste 50.000 de tone fontă, iar insula Kalimantan un furnal cai va produce 250.000 de tone fontă snual, precum şi o oţelărie cu o mar capacitate de producţie. La 30 martie a avut loc la Djakarta ceremonia semnării unui protocol cu privire la turnarea unu film documentar — coproducţie sovieto-indoneziană — închinat vizite lui N. S. Hrușciov în Indonezia. CORESPONDENŢĂ TELEFONICĂ Un meci care a trezit interesul a milioane de oameni Este îndoielnic că vreo competiţie sportivă a trezit pînă acum un interes atît de mare ca meciul de şah care se desfăşoară în prezent la Moscova între Botvinik şi Tal, pentru titlul de campion mondial, îi acordă o mare atenţie presa, radioul, televiziunea, dările de seamă asupra partidelor se transmit prin telefon cluburilor muncitoreşti şi caselor oamenilor de ştiinţă. Pentru prima oară în istoria campionatelor mondiale de şah, ediţia din acest an se desfăşoară într-un teatru , a cărui sală are 1.000 de locuri. Vom reaminti pe scurt tovarăşilor noştri români despre participanţii la meci şi despre evoluţia de pînă acum a jocului însuşi. Campionul mondial de şah Mihail Botvinik, în vîrstă de 48 ani, îşi apără pentru a 5-a oară titlul de „rege al jocului de şah“. Strateg excelent, virtuos în manevrările de poziţie, Botvinik trece cu predilecţie la atac, realizînd combinaţii frumoase. Pînă în prezent Botvinik a excelat prin dîrzenia sa extraordinară în apărare, prin voinţa sa de a învinge. Am folosit cuvintele „pînă în prezent“, deoarece, deşi port tot respectul jucătorilor excelenţi ca Smislov, Bronstein, Keres, Euwe, Reşevski şi altor zeci de mari maeştri sovietici şi de peste hotare, Botvinik încă n-a avut niciodată prilejul să întîlnească un adversar atît de original şi periculos ca marele maestru sovietic Mihail Tal, în vîrstă de 23 ani, originar din Riga. Observatorii competiţiilor precedente şi ai meciului actual au fost cel mai mult uimiţi de repeziciunea cu care gîndeşte Tal, de priceperea sa de a sezisa fulgerător situaţia creată pe tablă şi a găsi o cale dificilă, neevidentă, spre victorie. Aproape în toate partidele jucate pînă în prezent cu Botvinik. Tal s-a gîndit de două ori mai puţin decât puternicul şi experimentatul său adversar ! Chiar primul meci a produs senzaţie. Botvinik, jucând cu negrele, a început cu o variantă ascuţită, contând să pună „o capcană“ adversarului său. Dar Tal a ripostat printr-un contraatac şi cu o uşurinţă uimitoare a cucerit victoria. Următoarele 4 partide — terminate remiză — au demonstrat că individualităţile creatoare ale celor doi adversari sunt diametral opuse. In partida a 6-a, Tal a atacat într-un moment de neatenţie a adversarului şi a obţinut a doua victorie. A 7-a partidă s-a terminat de asemenea în defavoarea lui Botvinik. A 8-a partidă a decurs sub semnul manevrelor poziţionale. Apoi Tal s-a hotărît pe neaşteptate să dea un caracter tăios luptei sacrificînd un pion. Drept compensaţie, Tal a obţinut un joc mai activ şi, după schimbul damelor, Botvinik a fost nevoit să cedeze calitatea în schimbul unui pion. Partida a intrat într-un final foarte complicat. După cum se ştie scorul meciului este în prezent de 5—2 în favoarea lui Tal. Să vedem care va fi finalul acestei întreceri palpitante. Deocamdată, măiestria, simţul combinaţiilor şi mai ales repeziciunea cu care gîndeşte i-au adus lui Tal un mare avantaj la puncte. Va reuşi oare Botvinik să-şi mobilizeze întreaga sa voinţă, întreaga sa măiestrie, să recupereze ceea ce a pierdut ? Sau se va repeta povestea cunoscutului campion mondial E. Lasker care în 1921, la Havana, jucînd cu tînărul Capablanca, a suferit în 14 partide 4 înfrîngeri (fără nici o victorie) şi apoi a renunţat la meci ? Aceasta este puţin probabil. V. PANOV maestru international de sah din U.R.S.S.