Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)

1960-06-12 / nr. 4858

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4858 Duminică 12 iunie 1960 4 PAGINI - 20 BANI ÎN STAŢIUNILE DE ODIHNĂ - O DESERVIRE CEl MAI BUNA Pe Valea Prahovei şi pe Valea Ol­tului, pe litoralul însorit al Mării Negre, în cele mai pitoreşti regiuni ale ţării, staţiunile balneo-climate­­rice şi-au deschis larg porţile pentru a primi pe oamenii muncii. Aerul tare al munţilor şi soarele arzător de p­e litoriu, nămolul şi apele tămă­duitoare îi vor ajuta să se odihneas­că, să-şi fortifice sănătatea. Anul trecut au fost trimişi la o­­dihn­ă şi tratament peste 500.000 de oameni ai muncii. Anul acesta nu­mărul lor va fi şi mai mare. Numai prin sindicate vor fi trimişi la odihnă şi tratament aproape 300 mii de oa­meni ai muncii. Pentru asigurarea unor condiţii cît mai avantajoase şi in vederea îmbunătăţirii deservirii şi a tratamentului balnear, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Central al Sin­dicatelor au adoptat recent o hotă­­rîre, prin care se aduc noi înlesniri tuturor oamenilor muncii care merg la odihnă şi tratament în staţiunile balneo-climaterice. Pentru asigurarea unei odihne plăcute, s-au luat din timp un şir de măsuri. In staţiuni s-au ridicat construcţii noi, au fost renovate şi amenajate vilele şi pavilioanele existente, s-au construit cantine mo­derne, policlinici, dispensare, cine­matografe, cluburi. Importante lu­crări s-au făcut pe litoral. Com­plexele de odihnă, tratament şi distracţii, hotelurile, falezele rea­­menajate, spaţiile verzi au trans­format vechile staţiuni de pe lito­ral în adevărate perle ale Mării Negre. La Olăneşti, stabilimentul băilor a fost renovat, la Călimăneşti s-a construit o nouă secţie de hidro­­terapie, unde se vor putea face zil­nic 700 de băi. La Herculane a fost dat de curînd în folosinţă un nou izvor terapeutic, ale cărui ape sunt sxperioare vechilor izvoare din sta­ţiune, ceea ce dă posibilitatea obţi­nerii unor rezultate mai bune în tra­tarea bolnavilor de reumatism. Se poate spune că nu există staţiune balneo-climaterică din ţară unde să nu se fi făcut pregătiri pentru pri­mirea cît mai bună a oaspeţilor. Şi totuşi în unele staţiuni, lucră­rile pregătitoare pentru sezonul de vară sunt rămase în urmă. Vilele­­.Postăvaru“ din Sinaia, „Lotru“ din Buşteni, deşi au instalaţiile sanitare defecte, nici pînă zilele trecute nu se trecuse la repararea lor. Şi la o parte din cabanele de pe munţii Bucegi şi de pe Valea Teleajenului lucră­rile de reparaţii au început tîrziu. La redacţia noastră au sosit scrisori prin care cetăţenii semnalează ne­glijenţe în gospodărirea staţiunilor. Un corespondent voluntar informea­ză că la pavilionul de băi din Go­vora geamurile unor cabine sunt sparte, iar la altele nu se închid ; din această cauză se face curent, ceea ce dăunează bolnavilor. Des­pre ce altceva poate fi vorba în ast­fel de cazuri, dacă nu de nepăsare şi lipsă de răspundere din partea a­­celora care gospodăresc staţiunile respective ? Sezonul de vară a început. In zilele ce vor veni, staţiunile vor cu­noaşte o mare afluenţă de oaspeţi. De aceea este necesar ca acolo unde amenajarea vilelor şi pavilioanelor, verificarea instalaţiilor de băi, pre­gătirea cantinelor, deschiderea de unităţi comerciale şi de deservire a populaţiei sînt rămase în urmă, să se urgenteze terminarea lor. Reuşita acestor lucrări depinde de felul în care comitetele executive ale sfatu­rilor populare regionale vor controla şi îndruma conducerile staţiunilor. Oamenii muncii trebuie să găseas­că în staţiunile balneo-climaterice condiţii cît mai bune de odihnă şi tratament, o masă bună, o compor­tare atentă plină de grijă şi atenţie din partea personalului de deservire. Buna aprovizionare a staţiunilor depinde în mare măsură de spiritul gospodăresc al sfaturilor populare respective, al unităţilor Aprozar şi ale cooperaţiei de consum. Respec­­tînd întocmai şi la timp contractele încheiate privitoare la livrările de legume, fructe, ouă, păsări etc., uni­tăţile furnizoare contribuie la asigu­rarea unei cit mai bune aprovizio­nări a oamenilor muncii veniţi la odihnă. Depozitele dispun de canti­tăţi sporite de mărfuri şi în sorti­mente variate. Printr-un control exi­gent sfaturile populare pot preveni orice lipsă de operativitate în apro­vizionarea unităţilor comerciale şi a staţiunilor, orice neglijenţă care dăunează bunei gospodăriri. Aceeaşi atenţie este necesar să se acorde unităţilor de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale în­treprinderilor industriei locale. Staţiunile balneo-climaterice o­­feră vizitatorilor o activitate cultu­rală an de an mai bogată. In fiecare staţiune se găsesc cinematografe, biblioteci, lăcaşuri de cultură şi sport. Rămîne numai ca aceste mij­loace să fie folosite din plin. Un bun exemplu în această privinţă îl con­stituie staţiunile Călimăneşti şi Si­naia. Aici se desfăşoară o vie acti­vitate culturală. Serile literare, re­cenziile, excursiile, concursurile pe diferite teme sunt mult apreciate de vizitatori. Anul acesta, mai mult decât în alţi ani, în staţiuni se vor deplasa e­­chipe artistice de amatori şi profe­sionişti. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită conţinutului pro­gramelor cultural-artistice. Dînd tot sprijinul activităţii artistice, orga­nele locale sunt datoare să vegheze ca programele să aibă un conţinut bogat, să nu admită programe impro­vizate, vulgare, lipsite de gust. O grijă deosebită trebuie să existe pentru difuzarea operativă a ziarelor şi revistelor. O problemă deloc neglijabilă este aceea a stabilirii unor bune legături prin autobuzele I.R.T.A. spre staţiu­nile unde nu există cale ferată di­rectă. Asigurarea unor condiţii bune oa­menilor muncii trimişi la odihnă şi tratament şi asigurarea bunei func­ţionări a taberelor de copii sunt pro­bleme importante cărora comitetele executive ale sfaturilor populare re­gionale, consiliile sindicale regiona­le şi conducerile staţiunilor să le acorde zi de zi atenţia cuvenită, veghind ca vizitatorii să se bucure din plin de condițiile create de par­tid și guvern. --- . .. - -----­ După cum s-a mai anunţat, in a doua jumătate a lunii iunie se va deschide în pavilionul din parcul I. V. Stalin „Expoziţia sovietică“. In incinta pavi­lionului şi pe terenul din j­ir vor fi prezentate circa 6.000 de exponate, care înfăţişează o parte a suc­ceselor obţinute de oamenii sovietici în principalele ramuri ale economiei, ştiinţei şi culturii. Lucrările de pregătire se apropie de sfirşit. In perioada cind expoziţia va fi deschisă se vor organiza excursii in grup cu trenuri speciale, vizitatorii beneficiind de reduceri pe C. F.R. între 50-67 la sută. In fotografie este prezentat un aspect din interiorul pavilionului în care se fac ultimele pregătiri pentru deschide­rea „Expoziţiei sovietice". (Foto Agerpres) Festivalul cîntecului, jocului şi portului Azi, in pădurea Pustnicul-Bră­neşti, incepînd de la orele 9:30 are loc Festivalul cintecului, jocului şi portului din regiunea Bucureşti. La această manifestare participă cele mai bune formaţii de orchestră, cor, dans şi solişti din regiune, purtînd cele mai reprezentative­ costume populare, îşi vor da concursul: An­samblul folcloric al Sfatului popu­lar al Capitalei, Ansamblul de cîn­­tece şi dansuri al U.T.M., precum şi interpreţi de frunte ai muzicii populare române­şti. Tot astăzi, in­­cepind de la orele 16:00 vor avea loc serbări populare in pădurile Bă­­neasa, Mogoşoaia şi Andronache. Pentru asigurarea transportului in bune condiţii al cetăţenilor Capitalei care participă la aceste manifestări, numărul de autobuze care circulă pe aceste trasee a fost mărit. ------p*o-----­ Expoziţie de artă plastică la Galaţi Fondul plastic şi cenaclul de artă plastică din Galaţi şi Brăila au or­ganizat în sala muzeului regional de artă o expoziţie care cuprinde lu­crări de actualitate, inspirate din viaţa şi munca constructorilor ora­şului Galaţi, din uzine, șantiere, gospodării colective etc. ------------— - . Lucrări la vreme—recolte mari Lucrările de îngrijire a culturilor continuă in întreaga tară, ele desfă­­șurîndu-se mai intens și în această săptămînă in gospodăriile agricole co­lective. Potrivit datelor primi­te de Ministerul Agricul­turii, prima praşilă este, in general, terminată, iar la culturile insămin­­ţate mai tîrziu se apro­pie de sfirşit. Pină la 9 iunie praşila a ll-a a fost executată in proporţie de 74 la sută la sfecla de zahăr, 56 la sută la floa­­rea-soarelui, 41 la sută la cartofi. Pe suprafeţe mari s-a făcut şi prăşil­a a IIl-a mai ales la sfecla de zahăr. Faţă de cerinţele din acest an, cînd ploile fa­vorizează dezvoltarea bu­ruienilor, este necesar ca prăşitul să se facă ori de cite ori este nevoie. Porumbul are nevoie de mai multe praşile îndeo­sebi în regiunile Sucea­va, Iaşi, Bacău, Galaţi, Stalin, Cluj şi Hunedoa­ra. Fiecare praşilă în plus contribuie la spori­rea recoltei. Porumbul semănat pentru siloz — furajul cel mai valoros — dă producţii mari dacă lucrările de întreţi­nere sunt făcute la timp şi cu aceeaşi grijă ca şi la porumbul pentru boa­be. Există în toate regiu­nile posibilităţi pentru a insiloza cantităţi mari de furaje şi pentru a obţine fînuri de bună calitate în vederea asigurării u­­nei bune hrăniri a efec­tivelor de animale. Pentru asigurarea unei recolte mari, în aceste zile continuă pregătirile pentru stringerea recol­tei de cereale păioase cum ar fi: repararea în­tregului parc de tractoa­re şi maşini agricole ne­cesare recoltării, aprovi­zionarea cu piese de schimb, carburanţi şi lu­­brefianţi, precum şi pre­gătirea spatiilor pentru înmagazinarea in bune condiţii a cerealelor. De înfăptuirea acestor mă­suri depinde ca strinsul recoltei care se apropie să fie făcut la timp și fără pierderi. La „Griviţa Roşie" Ascultîndu-i pe ceferiştii „Griviţei Roşii“ la adunările de dezbatere a proiectului de Directive îţi dai seama de pasiunea şi ener­gia nestăvilită pe care le pun aceşti oameni minunaţi in munca lor de zi cu zi pentru realizarea în viaţă a perspectivelor măreţe deschise de partid. In aceste zile muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii se străduiesc să tntîmpine Congresul partidului cu succese cît mai însemnate în pro­ducţie. — Cei mai vîrstnici — spunea în­­tr-una din adunări maistrul Nicolae Stancu de la fierăria-locomotive — îşi mai amintesc de vremurile cînd noi, forjorii, ne dădeam sufletul de fumul gros care ne îneca din toate părţile în atelierele strimte, joase, în care aproape nu se vedea om cu om. Tineretul de azi nici nu-şi poate în­chipui în ce condiţii grele se muncea pe atunci. Şi e de la sine înţeles : ei vin în hale luminoase, fără fum. Forjăm azi piese de locomotive care nu se puteau forja cu uneltele pri­mitive din trecut. Se extind tot mai mult matriţele, care nu numai că ne uşurează mult eforturile, dar, cu a­­jutorul lor, sporim productivitatea muncii şi realizăm însemnate eco­nomii. La noi, la fierărie-locomotive, în perioada din preajma Congresului s-au introdus şase noi matriţe. In acest fel, prin îmbunătăţirea tehno­logiei producţiei, prin gospodărirea mai bună a materialelor, noi am reuşit să obţinem sute de mii de lei economii. Dar oare am făcut noi tot ce se poate face ? Noi, cei de la fierăria-locomotive, ne pro­punem să introducem pînă la Congres încă patru matriţe care vor aduce mari economii, să a­­vem grijă să nu se irosească nici o fărîmă de metal, să nu ardă nici un minut cuptoarele în gol, să întreţi­nem în aşa fel cuptoarele incit să fie cît mai rar nevoie de reparaţii mari şi, mai ales, să eliminăm cu to­tul rebuturile... — Eu ce-aş putea spune ? — s-a a­­dresat tovarăşilor săi forjorul Nico­lae Onuţu de la fierăria-vagoane. Ştiu doar atît: bucuria pe care am simţit-o citind proiectul de Directive e printre cele mai mari pe care le-am avut în viaţă, întotdeauna partidul ne-a îndrumat pe un drum bun, care a dat roade. Aşa ne în­drumă şi azi. Voi căuta să îndepli­nesc întotdeauna cu cinste sarcinile trasate de partid, să lupt ceas de ceas pentru a-mi ridica necontenit calificarea,, să cunosc şi să folosesc cît mai bin­e rezervele, posibilităţile de reducere a preţului de cost. V. BIRLADEANU N. BUZATU (Continuare în pag. IlI-a) LaIPROCHIM Pentru lucră­torii Institutu­lui de proiec­tări în indus­tria chimică (IPROCHIM), dezba­terea proiectului de Directive a con­stituit şi un prilej de analiză multi­laterală a activităţii lor. Vorbitorii au subliniat atenţia deosebită pe care o acordă partidul şi guvernul industriei chimice. — Suntem­ convinşi că tot ce este prevăzut în proiect este realizabil — a spus tov. Ervin Bodnar, candi­dat în ştiinţe tehnice, directorul in­stitutului. Chezăşia îndeplinirii tutu­ror sarcinilor sînt marile realizări care au fost obţinute pînă acum sub conducerea partidului nostru. Noi, cei care lucrăm la­­proiectarea uzi­nelor din industria chimică, suntem­ hotărîţi să ne facem datoria aşa cum şi-o fac toţi oamenii muncii din ţara noastră. Ne vom strădui să îmbună­tăţim calitatea proiectelor, să redu­cem preţul de cost al întreprinderi­lor noi în construcţie şi în acelaşi timp să asigurăm o eficienţă econo­mică cît mai mare. Inginerul Gh. Felicescu a propus utilizarea în industria prelucrătoa­re, într-o măsură mai largă, a ha­lelor unice de producţie deoarece in­dicii preţului de cost se reduc cu cel puţin 20 la sută. Inginerul Sebastian Pancu a fă­cut unele propuneri concrete cu pri­vire la munca ce trebuie dusă în cadrul institutului pentru a se găsi cele mai bune soluţii în proiectare, astfel ca unităţile industriale proiec­tate să dea produse la nivelul tehni­cii mondiale şi la preţuri de cost cît mai scăzute. Colectivul de proiectanţi şi cerce­tători de la IPROCHIM şi-a luat an­gajamentul ca pînă la sfîrşitul anu­lui să obţină economii de deviz de circa 50 milioane lei şi să realizeze beneficii peste plan în valoare de 950.000 lei. SONIA MOLDOVANU ♦H Proiectul de Directive în dezbaterea oamenilor muncii ÎN ÎNTÎMPINRRER CONGRESULUI PARTIDULUI Angajamentele devin fapte iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiHiiiniiiiniiiiiHpiiiiiimiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiipiiiWHiHiniiiiiiiiiiiiniHiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw Colectivul secţiei sculărie­­palete de la întreprinderea „Ener­­go-reparaţii“ din Capitală întîm­­pină Congresul partidului cu suc­cese de seamă in întrecerea socia­listă. Muncitorii şi tehnicienii de aici au reuşit să realizeze, în primele 5 luni ale anului, econo­mii de scule, materiale şi mano­peră în valoare de 73.000 lei. In fotografie: Cîţiva dintre fruntaşii secţiei care au avut o mare con­tribuţie in obţinerea acestor rezul-­­ tate : ajustorii Gheorghe Radu şi­­ Aurel Apostolescu, proiectantul­­ Nicolae Şerban, maistrul Ion Chi­­i­felea, strungarul Ilie Filimon şi­­ ing. Paul Butuceanu, şeful sec- | t'ei­ (Foto R. Costin) . Uzinele de tractoare — Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Sein­­ten­“). — Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor ..Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin s-au angajat ca in acest an să realizeze economii la preţul de cost in valoare de 7.000.000 lei prin reduce­rea consumului de metal (3.000 tone), a procentului de rebuturi şi îmbunătăţirea calităţii produselor. De asemenea şi-au propus să dea 3.500.000 lei beneficii, îndrumaţi de organizaţiile de partid, ei au obţinut până acum succese de seamă. Mun­citorii de la forjă au luat iniţiativa de a lucra la unele repere 3 zile pe lună din metale economisite. S-a reuşit astfel să se economisească în ultimele două luni de zile numai in această secţie peste 30 tone metal. Importante economii de metal s-au obţinut şi la turnătorie, mai ales prin turnarea unor repere din fontă nodulară. Numai 8 repere turnate după noul procedeu aduc anual uzi­nei economii de circa 5.000.000 lei. Pe întreaga uzină — numai în patru luni — s-a economisit metal din care se pot construi 150 de trac­toare U.T.O.S. Productivitatea a crescut cu 3,35 la sută față de sar­cina planificată. S-au construit 310 tractoare peste planul iniţial, iar in scriptele uzinei s-au înre­gistrat aproape 1.500.000 lei economii peste plan. Rectificatorul Ilie Maiian, regio­nii Dumitru P­etrea, forjorii Ion Bo­ţea, Ion Buciumeanu, ofelarul Gheor­ghe Petrache şi multi alţii, s-au si­tuat in fruntea întrecerii. Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ — Bucureşti Importantele obiective cu care s-a an­gajat in întrecere (20 milioane lei econo­mii la preţul de cost, 20 milioane lei be­neficii etc.) au mobilizat întreg colecti­vul fabricii „Gh. Gheorghiu-Dej" din Capitală la descoperirea şi valorifica­rea de noi rezerve, care să permită realizarea unor produse de calitate superioară şi la un p­reţ de cost cit mai scăzut. Paralel cu îmbunătăţirea calităţii produselor, de la începutul anului pînă la 1 iunie s-au realizat economii pes­te plan la preţul de cost în valoare de 13.546.000 lei. Din materialele economisite în pri­mele patru luni ale acestui an se pot confecţiona în plus 8600 costume băr­băteşti, 6.880 paltoane pentru femei, 24.282 cămăşi bărbăteşti, 8843 rochiţe şi 52.000 bucăţi tricotaje diferite. In obţinerea acestor realizări de sea­mă s-au evidenţiat croitorii Ion Dan, Dumitru Dumitru, Marin Tuţă, tricotera Elena Dumitrescu, tehnicienii Constan­tin Nedelcu, Gheorghe Letz şi alţii. Rafinăria nr. 3 Teleajen PLOEŞTI (coresp. „Scinteii"). - în primele 5 luni ale anului colecti­vul rafinăriei nr. 3 Teleajen a rea­­zat 2.386.000 lei economii prin im­bunătăţirea randamentelor, recupe­rări de materii prime şi produse, re­ducerea consumului specific de chi­micale, combustibil etc, în această perioadă beneficiile realizate peste plan se ridică la 3.000.000 lei. S-a im­bunatajit simţitor calitatea produ­selor. Cele mai importante succese le-au obtinut rafinarii de la blocul de ulei. .»* Fabrica de mobilă „23 August"7 din Tg. Mureş TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii").—* Colectivul acestei fabrici s-a angajat să realizeze în acest an: 335.000 lei economii la prețul de cost şi 998.200 lei beneficii. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici, de la începutul anului şi pînă acum au realizat economii peste plan la preţul de cost în valoare de 1.451.000 Iei şi 2.030.000 lei. henţioli« Aceste rezultate sunt roadele solan­­sificării întrecerii pentru gospodărirea cu grijă a materialelor, folosirii mai accentuate a rezervelor interne, apu­cării pe o scară mai largă a pipeteme­­lor înaintate de muncă. O cohtribuţie deosebită au avut Szabó Gaspar, Rusu Vasile, Novak Domokos, Balint Magda, Csíki Lazslo şi numeroşi alţi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Şantierul naval Galaţi­­ 3 ■ GALAŢI (coresp. „Scinteii"). — Zi-* lele trecute s-a terminat construcţia­ primului cargou românesc de 4.500 tone care a şi plecat în probe. S-au lansat la apă înainte de termen cel de-al 4-lea cargou de 4.500 tone şi două motonave de cite 2.000 tone. Colectivul şantierului a realizat însemnate economii. Folosind croirea mai raţională a tablelor şi acordînd atenţie mai mare gospodăririi me-* talului, echipele conduse de tov. Ilic Iordache, Gheorghe Mateescu, Vasiia Hulea, împreună cu ceilalţi munci-­ tori din sectorul construcţii-confec-*­ționat, au economisit 147 tone da tablă navală. Până la 1 iunie s-au realizat pesta plan economii în valoare de 1.847.000 lei. . .. . . . ... OBIŞNUIT ŞI DEOSEBIT Pentru Costică Iordache, ca şi pentru toţi topitorii, scoaterea lingourilor era o operaţie neobişnuit de grea. E intere­sant de ştiut că ani de-a rîndul Ior­­dache a lăcrămat şi a dat cu cioca­nul în cochilă, ca metalul încins să iasă afară, fără să-i treacă prin minte că treaba s-ar putea face şi altfel. Aşa era munca de topitor, aşa o găsise şi, după cum credea la început, aşa a­­vea să o lase : nu el o inventase, el era doar muncitor. Cînd a devenit candidat de partid, ceva s-a schimbat. De-ai fi întrebat pe maiştri sau inginerii din turnătoria uzi­nelor „23 August“ cine conduce echipa celor nouă turnători, ei ţi-ar fi spus că nea Manole Baldici e şeful echi­pei. In fapt, numai cei din echipă şti­au că adevăratul ei suflet devenise Iordache. Ceilalţi nu aveau cum să ştie asta : ti­nărul se ţinea în rezervă, nu vroia să se bage în ochii su­periorilor, mun­cea tăcut şi nici el nu-şi dădea seama prea bine că lu­crurile s-au schim­bat. împrejurările au făcut ca lor­­dache să lipsească citeva luni din pro­ducţie — şi imediat echipa a început să meargă mai slab. Inginerii, mai­ştrii au descope­rit miraţi că tină­­rul in vîrstă de 25 de ani — şi nu nea Manole, cu toţi cei peste 50 de ani ai lui — fusese adevăratul ani­mator al echipei. Astfel că, atunci cînd Iordache s-a întors la lucru, a fost pus de-a dreptul şef. Nu mai tre­buia să ţină cochila între picioare, s-o lovească, să lăcrămeze, să sufere din pricina ei, nu-l mai supăra , şi deo­dată... şi-a dat seama că treaba poate să meargă şi altfel ! In loc să întorci cu cleştele, rînd pe rind, 15 forme, e mai simplu să înşiri aceste forme pe o masă tur­nantă semimetanică, un fel de tavă , torni frumos metalul în forme, iar cind vrei să le răstorni, nu mai stai cu cleştele şi ciocanul să întorci fiecare cochilă in parte. Nu, ci invîrţi o ma­nivelă, şi toată „tava“ cea mare se întoarce pe un ax şi leapădă 15 lin­gouri deodată. Am văzut citeva astfel de mese — funcţionează cu succes în turnătoria uzinelor „23 August“­­ şi l-am între­bat pe Iordache : - Cum se face că atâta vreme ai tot răsturnat cochile fără să-ţi vină ideea ? şi că abia pe urmă?... Faţa brunei-cafenie, cam încordată, a lui Iordache, s-a încordat şi mai mult ; fruntea lui, prelungită în sus prin două golfuri şi bine încinsă de cuptoare, s-a încreţit zadarnic : omu­lui acesta ii place să acţioneze, nu stă să se analizeze. Lucrurile par insă destul de clare : spre deosebire de flăcăul care crezuse că tot ce a găsit in turnătorie e statornicit incă de la Malaxa pentru vecii vecilor, Iordache a simţit că el, muncitorul, e unul din stăpînii producţiei, că răspunde de munca lui şi a celorlalţi. Nu mai soco­­teşte nimic terminat odată pentru tot­deauna, caută mereu mai binele. Noul secretar Din februarie, Costică Iordache este secretar al organizaţiei de bază. Mai făcuse el una-două inovaţii, dar îl supăra numărul mic al inovatorilor din sector. Se dis­cuta asta prin şe­dinţe, dar Iordache socoteşte că „omul, dacă-l duci toată ziua dintr-o şedinţă într-alta, îşi care pierde atenţia". A căutat altă cale. La trei fără alt sfert a strins o mină de muncitori în­ jurul lui. - Uitaţi-vă la co­­chilele astea, a spus el. Au intrat în producţie de azi* sunt o inovaţie tovarăşului Nico­lae Sora, la zii, to-* varăşe Sora, cum­ funcţionează, care-s avantajele, cum ţi-a venit ideea, şi cit ai ciştigat ! De atunci, nu există inovaţie care să nu fie comunicată acolo pe Igc­ în 10-15 minute, cu menţionarea a­­vantajelor şi a cîştigului. Numărul inoo­vatorilor a crescut rapid. Durerea cea mare a lui Iordache erau insă relene turn­e, ca­re întreceau procentul cd­­­mis. Se ţineau destule şedinţe de analiză, dar Iordache s-a gîndit că omul trebuie să vadă cu ochii lui, acolo un atelier, rebutul încă „proaspăt“. Piesele care la prelucrare se dovedeau proaste sunt acum aduse îndărăt la turnătorie : munca se o­­prește citeva minute, oamenii se string în jurul piesei răposate, analizează o critică, iau măsuri. Dar nici aşa lor­­dache n-a putut veni de hac rebu­turilor , neliniștit, s-a sfătuit cu mai-­ strul Matei, care e instructor al co­mitetului de partid. S-a văzut că șe­ful de echipă - mai ales cel al tur­nătorilor — nu poate controla bine munca celor 30 de oameni ai săi. N. SCUTARU (Continuare în pag. IlI-a, col. 3-5)

Next