Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-11 / nr. 4857
------0*0----- Din experienţa întreprinderilor fruntaşe Fiecare tonă de ţiţei poate fi mai bine valorificată Cel de-al III-lea Congres al P.M.R. este întîmpinat de muncitorii, tehnicienii şi inginerii rafinăriei noastre cu realizări de seamă în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. In primele 4 luni ale anului, colectivul nostru a reuşit să sporească productivitatea muncii cu 4,39 la sută faţă de plan şi să reducă preţul de cost al produselor petroliere cu 1.686.000 lei. In aceeaşi perioadă beneficiile realizate peste plan se ridică la 2.300.000 lei. Faţă de anul trecut valoarea produselor realizate dintr-o tonă de ţiţei a crescut cu 11,68 lei. La baza acestor realizări au stat măsurile ce s-au luat şi iniţiativele ce s-au ivit în cadrul întrecerii, în legătură cu îmbunătăţirea procesului tehnologic de fabricaţie, cu sporirea randamentelor de produse valoroase, cu reducerea pierderilor de materii prime şi materiale etc. Lozinca „Să scoatem din fiecare tonă de ţiţei cu mai multe produse petroliere şi de calitate superioară“ sub care se desfăşoară întrecerea socialistă în rafinăria noastră se materializează astfel în rezultate concrete. Colectivul nostru este hotărît să muncească în aşa fel încît să îndeplinească cu cinste sarcinile prevăzute în proiectul de Directive în legătură cu valorificarea în condiţii superioare a producţiei de ţiţei. In fiecare din secţiile rafinăriei colectivele care se ocupă cu descoperirea şi valorificarea rezervelor interne şi-au îndreptat in mod deosebit atenţia înspre perfecţionarea procesului tehnologic la produsele mult Cerute, cum sunt, de pildă, uleiurile superioare cu vîscozitate mare, parafină rafinată, benzină pentru automobile cu cifră octanică ridicată, bitum rutier etc. Este de menţionat în această privinţă iniţiativa rafinorilor din secţiile de ulei nr. 2 şi 3. După multe încercări ei au reuşit să aducă o serie de îmbunătăţiri procesului tehnologic la instalaţiile de deparafinare şi desubeiere, care au contribuit la creşterea randamentelor de ulei deparafinat cu 1 la sută şi deparafină cu 17 la sută. Pe această bază numai colectivul secţiei ulei nr. 2 a realizat peste plan, în primele 4 luni ale anului, produse în valoare de peste 2.600.000 Iei. De aceste realizări se leagă numele unor muncitori şi maiştri fruntaşi in producţie ca Dumitru Stănescu, Constantin Dudu, Coman Căpitănescu, Constantin Minea şi ale altora. A valorifica mai bine fiecare tonă de ţiţei înseamnă a folosi mai bine toate deşeurile şi rezidurile pentru a fabrica din ele diferitele produse necesare economiei naţionale. In această privinţă există în fiecare rafinărie, la fiecare instalaţie largi posibilităţi. Petroliştii ştiu, de pildă, ce balast reprezintă pentru o rafinărie gudroanele acide rezultate de la rafinarea uleiurilor, înainte aceste gudroane erau aruncate. Recuperarea produselor din gudroanele acide a fost studiată cu atenţie de tehnicienii şi inginerii rafinăriei noastre. A fost construită o instalaţie cu ajutorul căreia din gudroane se produce combustibil pentru ars, iar apele acide rezultate de la spălarea acestora sunt utilizate la fabricarea acizilor naftenici. Instalaţia a fost construită cu posibilităţile noastre interne, folosind fonduri de mică mecanizare. In felul acesta la o investiţie de numai cîteva sute de mii de lei rafinăria va realiza anual o economie de aproape 3.000.000 lei. Se ştie că, prin natura procesului tehnologic, o parte din materia primă supusă prelucrării în rafinăriile de petrol se pierde. In cadrul întrecerii, colectivul nostru şi-a îndreptat atenţia şi spre lichidarea acestor pierderi. La propunerea muncitorilor, maiştrilor, inginerilor s-a trecut la vopsirea în alb a tuturor rezervoarelor de ţiţei şi de produse volatile, au fost reparate fundurile şi capacele rezervoarelor, conductele şi ventilele defecte. Curăţirea separatoarelor ne a dat posibilitate să captăm toate scurgerile de ţiţei şi de produse petroliere. Putem spune că împotriva pierderilor s-a format în rafinăria noastră o adevărată opinie de masă. Roadele acestei preocupări sunt importante. Faţă de cifrele admise pierderile au fost reduse in primele 4 luni ale anului cu peste 6.000 tone. Pentru valorificarea cît mai raţională a fiecărei tone de ţiţei colectivul rafinăriei noastre şi-a îndreptat atenţia şi spre reducerea consumurilor specifice de materie primă şi materiale. Pentru aceasta au fost luate o serie de măsuri ca : stabilirea unor norme de consum ştiinţific calculate, controlul arderii în cuptoare, raţionalizarea sistemului de încălzire cu aburi reziduali etc. Am acordat o grijă deosebită reducerii consumurilor specifice de chimicale prin determinarea strictă, în laborator, a cantităților de chimicale necesare fiecărui proces de rafinare. Ca urmare a acestor măsuri noi am realizat anul acesta, prin reducerea consumurilor specifice, peste 300.000 lei economii. In rafinăria noastră mai există încă numeroase posibilităţi şi resurse interne care, prin strădaniile întregului colectiv, pot şi trebuie să fie mai larg puse în valoare. Un colectiv de tehnicieni şi ingineri face în prezent încercări pentru folosirea rezidurilor de la dezasfaltare la fabricarea cartonului asfaltat, în locul bitumului care costă mai mult. La blocul de ulei se studiază de asemenea posibilitatea valorificării uleiului secundar rezultat de la instalaţiile de desubiere, pentru obţinerea de ulei pentru tractoare. Intîmpinînd Congresul partidului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii rafinăriei noastre sunt hotăriţi ca, pe baza experienţei dobîndite pînă acum, să gospodărească mai bine instalaţiile, să valorifice mai raţional fiecare tonă de ţiţei şi să reducă la maximum pierderile de produse petroliere dînd patriei produse petroliere mai multe, de bună calitate. Ing. GHEORGHE PESCARU director tehnic al Rafinăriei nr. 3, Teleajen-Pioești Aprovizionarea cu legume şi fructe in staţiunile de odihnă Pentru aprovizionarea cu legume şi fructe a oamenilor muncii veniţi la odihnă in staţiunile balneo-climatice au fost luate o serie de măsuri. Pe litoral s-a reorganizat şi renovat întreaga reţea de desfacere a acestor produse, în staţiunile Eforie. V. Roaită şi la Mamaia se instalează chioşcuri in cele mai aglomerate puncte. O bună parte din fructe vor fi puse in vinzare gata ambalate in pungi de polietilenă şi coşulete de răchită. In staţiunile de pe valea Prahovei, in afara unităţilor de desfacere existente, s-au mai amenajat piaţete la Sinaia, Poiana Topului şi Buşteni. La Cîmpina s-a deschis un magazin modern pentru desfacerea legumelor, fructelor şi produselor apicole, iar la Predeal s-au deschis de curind două unităţi model. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA | Anul XXIX Nr. 4857 || Sîmbătă 11 luni* 1960 6 PAGINI — 30 BANI Cinematografe săteşti Numărul cinematografelor din regiunea Timişoara a crescut simţitor in ultimul timp, în prezent in regiune funcţionează 248 de cinematografe, din care 185 săteşti — de două ori mai multe decit in anul 1955. Pină la sfirşitul acestui an, in regiunea Timişoara cinematografele săteşti vor fi înzestrate cu încă 70 de aparate noi de proiecţie. (Agerpres) oro-Consem din noua recolta La fabrica de conserve „Valea Roşie“, din regiunea Bucureşti, a început de cîteva zile producţia de conserve din noua recoltă. In primele cinci zile, muncitorii fabricii au produs, în plus,peste sarcinile de plan, 3.600 kg. conserve de mazăre şi 1.000 kg. dulceaţă de căpşuni, trandafiri şi cireşe. ------pro----- Policlinici raionale De curind a început construcţia unor policlinici raionale in localităţile Plenita-Craiova, Vedea- Piteşti, Moldova Nouă şi Anina-Timişoara. Noile unităţi sanitare vor dispune de cabinete pentru medicină internă, O.R.L., pediatrie, stomatologie, ginecologie, radiologie, etc. încep de asemenea lucrările de construcţie a două noi policlinici la Bujoru-Galați şi Chişineu-Criş (Ordea). ------0*0----- Concert pentru fruntaşii uzinei în cinstea fruntaşilor in întrecerea socialistă de la uzina „21 Decembrie“ din Capitală, ieri, ■in sala de festivităţi a întreprinderii, a avut loc un concert dat de orchestra de muzică populară a Radio-televiziunii. Concertul a fost ascultat de peste 500 de muncitori. ------0*0----- Noi achiziţii la Muzeul de artă al R. P. Romíné Colecţiile Muzeului de artă al R. P. Romíné s-au îmbogăţit recent cu noi piese. Au fost achiziţionate două picturi în ulei pe lemn de Nicolae Grigorescu, un portret de bărbat de Ştefan Luchian, un portret de dorobanţ de Ion Andreescu, un tablou, tot ulei pe lemn, al lui Frans Franken II, pictor flamand care a trăit între anii 1581—1642, un peisaj marin (ulei pe pînză) de Th. Palladi. In Hilmpnierei Congresului partidulor . immun ii.iumf.illilililltllimim!lllllnillllllllllim!imilMHIHmHlltmilltllllMlllllllimill!liniMlllini!nillllllllIIII1Hllllllllllltllllllllllllll![r După terminarea şcolii profesionale tovarăşa Anica Ştefan a intrat in producţie la uzinele textile „Moldova" unde a dovedit prin fapte dragostea ei pentru meseria de filatoare. Devenind cu timpul responsabilă de brigadă, tovarăşa Ştefan a ştiut să inspire şi tovarăşelor ei aceeaşi dragoste pentru meseria lor. Azi, in brigada de tineret de la ringuri sunt numai lucrătoare fruntaşe. Brigada a reuşit să producă in primele 5 luni ale anului, peste plan, 950 kg. fire de cea mai bună calitate. . (Foto : N. Ţurcu) Economiile — obiectiv central in întrecere Prin organizarea mai buna a muncii Ceferiştii de la Reviziade vagoane Bucureşti Griviţa s-au angajat să realizeze economii peste plan în valoare de 1 600 000 lei. Muncind cu entuziasm în întrecerea socialistă, ei au realizat din acest angajament pînă în ziua de 7 iunie a.c. economii de 974.336 lei. Pină la aceeaşi dată, printr o mai bună organizare a muncii şi printr-o sere de măsuri tehnico organizatorice, colectivul de aici a depăşit cu 7,34 la sută planul producţiei globale şi a realizat o creştere a productivităţii muncii cu 9,34 la sută mai mare faţă de sarcina planificată, în întrecerea socalistă organizată pe schimburi şi brigăz cele mai bune rezultate le-au obţinut brigada condusă de comunistul Nicolae Badea, echipa complexă de pregătire a trenurilor, condusă de comunistul Mie Niculescu, lăcătuşii Irimia Pascu, Gheorghe Ioniţă, Ion Ioniţă şi alţii VEŞTI DE PE OGOARE Succesele mecanizatorilor de la S. M. T. Cărei CĂREI (coresp. „Scîntei"). — Tractoriştii de la S.M.T.Carei, răspîndiţi pe ogoarele raionului, lucrează din plin la întreţinerea culturilor. El ar prăşit in gospodăriile colective mari suprafeţe cu porumb. Bune rezultate a obţinut brigada a IV-a, condusă de Nagy Abel, care lucrează la G.A.C. Urziceni cu 4 prăşitoare suspendate. Odată cu lucrările de îngrijire a culturilor se dă o mare atenţie pregătirilor pentru campania de recoltare şi treieriş. Primele brigăzi care au şi terminat reparaţiile sunt cele ale lui Sajtos Vasile şi Ştefan Fogel. S.M.T.-Carei a format în această primăvară trei brigăzi speciale dotate cu maşini şi aparataj necesar combaterii dăunătorilor. Pînă acum, la gospodăriile colective din raion au fost stropite mari suprafeţe de teren. Aceste lucrări sunt in întregime mecanizate. Bunăoară, stropitul pomilor se face cu pompe puternice, suspendate pe tractor. tufisul oilor se face mecanizat. Staţiunea a pus la dispoziţia gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor un agregat acţionat electric, format din 12 maşini de tuns oile. Doar în 2 zile la G.A.C. din Craidorolţ au fost tunse 400 oi. In total, în raionul Cărei vor fi tunse electric 5000 oi aparţinind gospodăriilor colective. La praşitul culturilor zahăr — care se cultivă pe 300 ha. — se execută acum praşila a 4-a, iar la porumb şi floarea-soarelui este pe terminate praşila a doua. Şi colectiviştii din Şiclău sunt fruntaşi la întreţinerea culturilor. Ei prăşesc acum a patra oară sfecla, iar la porumb şi floarea-soarelui executa acum praşila a doua. Intre brigăzile de cîmp din gospodărie se desfășoară o vie întrecere. La prăşitul sfeclei de zahăr este fruntaşă brigada a 3-a condusă de Gheorghe Hotăran, iar la prăşitul porumbului sînt in frunte membrii brigăzii I-a conduse de Ion Onaca. Pînă la 10 iunie în raionul Criş a fost terminată praşila a 3-a la sfecla de zahăr. La porumb a fost terminată in întregime prima praşilă, iar pe o suprafaţă de 7.300 ha. s-a executat şi praşila a doua. ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Ţi-e mai mare dragul să priveşti culturile colectiviştilor din Sîntana. Ce-i drept, colectiviştii de aici au făcut la timp toate muncile agricole şi acum prăşesc de zor. La sfecla de Siderurgiştii hunedoreni dezbat proiectul de Directive Hunedoara cunoaşte in aceste zile de început de iunie o însufleţire deosebită. La oţelării şi furnale, la laminoare şi cocserie , peste tot se desfăşoară adunări entuziaste in cadrul cărora se dezbate proiectul de Directive ale Congresului al lll-lea al P.M.R. Desfăşurarea adunărilor, discuţiile, la care au participat sute şi sute de siderurgişti, se caracterizează prin maturitatea cu care oamenii muncii din această cetate a oţelului vorbesc despre sarcinile ce le revin in îndeplinirea prevederilor cuprinse in proiectul de Directive. La laminoare Au luat cuvîntul zeci de laminatori, electricieni, lăcătuşi şi sudori. Fiecare vorbitor s-a străduit să scoată la iveală un lucru nou, să facă o propunere, prin aplicarea căreia să contribuie la îmbunătăţirea muncii. — Hunedoara constituie un exemplu grăitor al marilor transformări industriale ce se realizează în întreaga noastră ţară — a spus laminoristul Ioachim Alimpescu. Pină acum 2—3 ani sectorul de laminoare nici n-a existat. Şi laminoarele noi sunt singurele agregate ,construite in ultimul timp. La Hunedoara s-au ridicat alte zeci de noi construcţii, furnale şi cuptoare noi, uzina cocsochimică etc. Proiectul de Directive pune în faţa noastră sarcina de a ridica producţia de laminate. Raportăm partidului că avem posibilităţi să îndeplinim această sarcină. Mărturie stau realizările de pînă acum. In acest an noi am produs peste plan aproape 50.000 tone laminate, însă există rezerve şi mai mari pentru sporirea producţiei. Printre altele, eu propun să se studieze introducerea pe scară largă a laminării la toleranţe minime. Aceasta ne va permite ca din aceeaşi cantitate de oţel să producem mai multe laminate. — In secţia laminorului de 650 mm, a pornit, din iniţiativa comuniştilor, acţiunea de a se reduce timpul de laminare pe fiecare brum — a arătat sudorul Ioan Diaconu. Ca urmare a acestei acţiuni, în cursul lunii mai, s-au produs peste plan aproape 5.000 tone laminate. — Insecţia laminare avem încă mari rezerve pentru obţinerea unei productivităţi sporite — a spus inginerul Nicolae Şerban. Pînă în prezent ne-am ocupat puţin de sporirea vitezelor de laminare, de reducerea staţionărilor datorate defecţiunilor mecanice şi electrice la maşini şi agregate. Ceea ce n-am făcut pînă în prezent să facem acum. Colectivul secţiei laminorului bluming şi-a luat angajamentul să sporească valoarea economiilor cu încă 1.000.000 lei peste angajamentul iniţial. I— —-------Numeroşi o-La Oţelării ţelari au luat I--------------------cuvîntul la adunarea de dezbatere a proiectului de Directive. — Proiectul de Directive iţi umple inima de bucurie. In prevederile sale vezi reflectată viaţa ta, viaţa familiei tale, viaţa şi viitorul întregului popor — a spus maistrul oţelar Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste. In fiecare zi noi căutăm să obţinem oţel ieftin şi de bună calitate, să îndeplinim cît mai bine sarcinile de producţie. Există încă mari rezerve. Dacă vom reduce timpul de suflare a vetrelor şi vom introduce mecanizarea la reparaţia cuptoarelor cantitatea de oţel pe metru pătrat suprafaţă vatră de cuptor poate fi mult sporită. — In secţia noastră timpul este extrem de preţios — a spus primtopitorul Mihai Tirpescu. Partidul ne cere să folosim cît mai bine capacităţile de producţie a agregatelor noastre. De aceea, vom acorda o atenţie tot mai mare reducerii timpului de încărcare a cuptoarelor şi să menţinem tot timpul temperatura la creştere. Primii topitori Paul Orelt, Teodor Karamalis, inginerul Kraftatan, oţelarul Constantin Enache, turnătorul Mănăilă Emilian, maistrul Eugen Damianoiu şi alţii s-au referit în cuvîntul lor la măsurile ce trebuie luate pentru obţinerea de oţel ieftin şi de calitate cît mai bună. La furnale în centrul dezbaterilor au stat problemele legate de sporirea indicilor de utilizare a agregatelor, şi reducerea preţului de cost pe tona de fontă. — Productivitatea furnalelor va trebui să crească cu circa 40 la sută în 1965 faţă de 1959 — a spus jurnalistul Ion Dinu. Putem spune de pe acum că această sarcină o vom îndeplini şi chiar depăşi. Primele măsuri au şi început să fie luate. A fost îmbunătăţită tehnologia de încărcare a furnalelor, s-a ridicat temperatura aerului insuflat, s-a îmbunătăţit sistemul de prăjire a sideritei.t . Tovarăşul Gheorghe Roman, cunoscut furnalist, a făcut propuneri concrete care pot duce la sporirea capacităţii furnalului nr. 6 cu cel puţin 50 m.c. Vorbitorul a mai propus să se înlocuiască cărămizile actuale ale cauperului, cu cărămizi care rezistă la temperaturi mai mari. In cuvîntul lor furnaliştii Alexandru Olaru, Alexandru Comşa, Teodor Rosmoveş, lăcătuşul Grigore Dărămuş, maistrul Arcadie Schwartz şi mulţi alţii au făcut preţioase propuneri privind măsurile care trebuie luate pentru a obţine o producţie sporită de fontă. Participanţii la dezbateri au propus ca Ministerul Industriei Grele să se ocupe cu mai multă grijă de calitatea minereurilor, de rezolvarea unor probleme de construcţie, mai ales în ce priveşte instalaţiile de captare a gazelor din secţia furnale nr. 1. GH. CALINESCU Coresp. „Scînteii“ A început recoltatul rapiţei Temperatura ridicată din ultimele zile a grăbit coacerea rapiţei. Printre primii din regiunea Timişoara care au început recoltatul rapiţei au fost colectiviştii din Gătaia.'Ei fac această lucrare paralel cuîntreţinerea culturilor de prăşitoare. Cu consumuri specifice reduse La fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“ din Capitală s-a făcut recent un bilanţ al realizărilor obţinute pină la 1 iunie de colectivul de muncă de aici, in cinstea Congresului partidului. Colectivul şi-a depăşit planul de producţie cu1.520 perechi de încălţăminte, 2.045 kg.,talpă, 6.500 m.p. piele şi 5.500 diferite articole de marochinărie. O preocupare de seamă a întregului colectiv în această perioadă a fost obţinerea unor cit mai însemnate economii prin reducerea consumurilor specifice. In primele cinci luni ale anului s-au economisit 2.361 m.p. piele, 9.200 kg. talpă şi 1.102 m.p. căptuşeli. Printre muncitorii care au obţinut cele mai bune rezultate in lupta pentru economisirea materiei prime şi materialelor se află Maria Busoiu, Petre Ursache, Maria Irimescu, Ion Brăgaru şi alţii. in întreprinderile timişorene Oamenii muncii din întreprinderile timişorene îşi îndeplinesc cu cinste angajamentele luate în întrecerea socialistă. • La Întreprinderea regonală de transporturi auto Timişoara a pornit Iniţiativa: „Cu fiecare maşină, cel puţin 10.000 lei economii anual“. Aplicînd această Iniţiativă, colectivul întreprinderii a realizat economii în valoare de 1.300 000 lei. In urma dezbaterii proiectului de Directive, conducătorii auto de aici s-au angajat să realizeze pînă la sfirşitul anului încă 800.000 lei economie. • In ultimele două luni, mecanicii de la Depoul de locomotive Timişoara au economisit o cantitate de combustibil echivalentă cu consumul necesar pentru a remorca 20 de trenuri de persoane pe distanţa Timişoara — Tr. Severin. Cele mai bune rezultate le-a obţinut echipa comunistului Petru Voştinaru. • Textiliştii de la „Industria Unită, sporind indicii de utilizare a maşinilor, au reuşit în primele cinci luni ale acestui an să realizeze peste plan mai mult de 1 26 000 m. p. de ţesături de lină şi beneficii în valoare de aproape 1.000.000 lei. ACEIAŞI OAMENI — AÎlIIIE iFItIETLIUIUTaImE î ncepută obişnuit, in jurul u^•nei mese, cu ordine de zi şi înscrieri la cuvint, şedinţa îşi schimbă brusc caracterul. La propunerea cuiva de a se vedea „concret“ cum stau lucrurile, oamenii îşi părăsiră scaunele, pornind un grup spre locul cu pricina. Aici, nu le trebui mult să se convingă de adevărul reclamațiilor din ultima vreme la adresa brigăzii de, la „usi șofer" — una din cele 14 brigăzi din sectorul autoutilitare al uzinelor „Tudor Vladimirescu". Cel mai aprins dintre toți brigadierii de față se arătă a fi Vasile Neagu. Băieţii lui de la şasiu erau fruntaşi pe sector. — Asta-i treabă de lăcătuş, să nu iasă două uşi la fel?! Fără supărare, dar felul de muncă al brigăzii ar trebui schimbat de la temelie — îşi încheie Neagu cuvîntul. Nu mult după aceasta, Neagu Vasile a preluat conducerea brigăzii de la „uşi şofer“. Era intr-o zi de august 1959. Ziarele tocmai vorbeau despre iniţiativa lui Nicolae Militaru, primul fruntaş care a preluat conducerea unei brigăzi rămase in urmă. Astăzi, din perspectiva anului 1960, cind iniţiativa aceasta a început să se extindă in uzinele noastre, cind există o anumită experienţă, lucrurile par mai simple... Neagu era insă primul brigadier din uzina lui, primul metalurgist care urma să deschidă acest făgaş. Uşor nu era. Să-fi părăseşti tovarăşii de muncă, brigada pusă „pe roate", un colectiv sudat, bucurindu-se de un binemeritat prestigiu ? $i, in schimb, ce te așteaptă ? La brigada preluată trebuie să iei munca de la capăt. Păstrind cu grijă ce era bun, era nevoie de a ridica întreg colectivul la o muncă hotărită pentru lichidarea lipsurilor serioase in ce privește calitatea lucrărilor. Om încercat, organizator crescut odată cu uzina (al şaptelea muncitor calificat din prima serie de angajaţi la „Tudor Vladimirescu" — cum ii place să se mindrească), lui Neagu Vasile nu i-a trebuit mult să vadă că unele lucruri nu sunt tocmai în regulă in însăşi organizarea brigăzii. Mai fiecare om lucra după cum îl tăia capul. Azi la o operaţie, biine la alta. Răspunderea personală nu prea se vedea. Nu era aici o brigadă, o familie, un colectiv unit, aşa cum se obişnuise pînă atunci Neagu. Toate acestea i-au devenit limpezi lui Neagu chiar din prima zi, „u ce să începi? De unde să porneşti ? Neagu găsise citeva soluţii tehnice şi avea un minte şi unele îmbunătăţiri organizatorice. Dar cum să facă din ele o cauză a întregului colectiv ? L-a ajutat organizaţia de partid, comuniştii din brigadă. Chiar de la prima acţiune întreprinsă — reverificarea după desen a tuturor şabloanelor metalice. Timp de vreo zece zile, Neagu, Niţă, Toader şi Bălin s-au cufundat in calcule şi măsurători, într-adevăr, şi-au dat ei seama, multe din greşelile de execuţie a uşilor se datorau impreciziei şabloanelor. A fost prima mare luptă purtată de ei pe frontul îmbunătăţirii calităţii. Şi însăşi munca oamenilor a fost mult uşurată. Asta i-a apropiat dintr-odată de noul lor ,,şef V. PIRVU (Continuare în pag. V-a, col. 1—3) Vasile Neagu şi o parte din brigada lui. (De la stingă la dreapta : Alex. Moise, Vasilica Avram, Alex. Bastar, Vasile Toader, Dumitru Bălin, Vasile Neagu și Ștefan Ana).