Scînteia, septembrie 1960 (Anul 29, nr. 4927-4952)
1960-09-01 / nr. 4927
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA Anul XXX Nr. 4927 Joi 1 septembrie 1960 4 PAGINI - 20 BANI LUCRĂRILE SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Dezbaterile cu privire la Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej -------------Şedinţa din ziua de 31 august ------------- Miercuri dimineaţa au continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Constantin Pîrvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale. S-a trecut la discuţia asupra raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romíne“. Primit cu vii aplauze, a luat cuvântul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naţionale în legătură cu situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Române demonstrează avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii şi hotărîrea ţării noastre de a milita ca şi pînă acum pentru promovarea coexistenţei paşnice, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a propus, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al guvernului, ca în fruntea delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie desemnat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputaţii Marii Adunări Naţionale cu puternice şi îndelungate aplauze. In continuare au luat cuvîntul la discuţii deputaţii: Victor Bolojan, circumscripţia electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Fundulea, regiunea Bucureşti, Ion Moldoveanu, circumscripţia electorală Filimon Sîrbu, oraşul Bucureşti, general de armată Iacob Teclu, circumscripţia electorală Buziaş, regiunea Timişoara, Nicolae Micşan, circumscripţia electorală Coşereni, regiunea Bucureşti, Anton Breitenhofer, circumscripţia electorală Săcălaz, regiunea Timişoara, Virgil Trofin, circumscripţia electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripţia electorală Hîrlău, regiunea Iaşi, Maria Rosetti, circumscripţia electorală Călimăneşti, regiunea Piteşti. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuţii deputaţii Ludovic Takács, circumscripţia electorală Luduş, regiunea Cluj, Agripina Chişcă, circumscripţia electorală Buhuşi, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripţia electorală Baloteşti, regiunea Bucureşti, Stanciu Stoian, circumscripţia electorală Buzău- Vest, regiunea Ploeşti, Nicolae Daşcovici, circumscripţia electorală Alexandru Sahia, oraşul Bucureşti, Mihail Ralea, circumscripţia electorală Huşi, regiunea Iaşi. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţionale, deputatul Mihail Cruceanu, preşedintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aprobarea de către Marea Adunare Naţională a raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Române. Marea Adunare Naţională a aprobat in unanimitate Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a arătat că, avînd în vedere importanţa deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale şi totale, precum şi alte probleme internaţionale de importanţă deosebită, în şedinţa comună a Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne din 31 august a.c. s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naţionale ca delegaţia Republicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate o hotărire prin care aprobă această propunere. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cuvîntul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate, Am ascultat cu toţii, cu un deosebit interes, raportul făcut ieri tovarăşul Gheorghe Gheorghiuşi şi despre „Situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romine“. Acest raport a făcut o profundă analiză a factorilor principali care determină evoluţia vieţii contemporane, a definit cu claritate şi vigoare caracterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care poporul român, constructor al socialismului, apără cauza păcii. In zilele noastre, problema coexistenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relaţiilor internaţionale. Stabilirea poziţiei faţă de coexistenţa paşnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei ţări, cît şi pentru politica sa internă. Aşa cum se subliniază puternic în raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Republica Populară Romină este o putere a păcii, datorită caracterului orînduirii sale economice şi sociale. Ea şi-a îndreptat şi îşi îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a ramurilor paşnice ale economiei, spre construcţia de locuinţe şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre continua ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în scopul creării unui mare belşug de bunuri materiale şi spirituale pentru mase. Tocmai acestea sunt obiectivele trasate de Congresul al III-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decît în condiţiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, ţara noastră, călăuzindu-se după principiile coexistenţei paşnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, culturale, ştiinţifice cu celelalte ţări, a militat şi militează cu sinceritate, cu consecvenţă, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Române o constituie alianţa de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relaţiile de asistenţă mutuală cu ţările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismului, întregul popor român acordă o înaltă preţuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei ştiinţific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esenţial în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, ofensiv, principialităţii cu care demască pe adepţii „războiului rece“. Politica externă a ţărilor socialiste s-a impus în mintea şi în inima majorităţii oamenilor ca o politică care are ca ţel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive în atitudinea şi mentalitatea opiniei publice ain Occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial şi al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, România şi-a adus contribuţia sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme internaţionale, în spaţiul geografic în care se află situată, pentru însănătoşirea relaţiilor internaţionale. Aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, ţara noastră a adus contribuţia ei la rezolvarea unor probleme importante, sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în relaţiile internaţionale, pentru încetarea experienţelor nucleare, realizarea dezarmării, rezolvarea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-şi în acelaşi timp iniţiativa pentru promovarea unor relaţii de bună vecinătate şi de colaborare multilaterală între statele din Balcani. După cum am văzut, în ultimii ani s-au dezvoltat schimburile culturale, ştiinţifice şi tehnice ale R.P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaştere a culturii pusă în slujba idealurilor umaniste, capodoperele artei şi literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii şi progresului sunt un excelent mijloc de cunoaştere şi preţuire reciprocă a popoarelor. In acelaşi timp, noi ne pronunţăm pentru extinderea schimburilor ştiinţifice, pentru însuşirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire şi cucerire modernă în ştiinţă şi tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, uşurării muncii omului. Acordurile culturale şi ştiinţifice încheiate de R. P. Romînă, ca şi cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinţei guvernului nostru de a promova şi dezvolta acest ansamblu de schimburi care contribuie la o mai bună înţelegere între state, la înflorirea civilizaţiei umane. Datorită acestei politici consecvente de pace, Romînia a devenit în anii noştri o putere politică respectată, suverană şi independentă, cu un serios prestigiu internaţional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o serioasă răspundere în orientarea cursului evenimentelor internaţionale, republica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este o nouă şi puternică confirmare a acestei linii consecvente în politica noastră externă. Deşi principiile coexistenţei paşnice, recunoscute ca singurele raţionale de către popoare, sunt principii după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relaţiile tuturor statelor, există însă forţe imperialiste care exercită încă o puternică influenţă asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de pîrghii şi mijloace economice, propagandistice şi militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri destinderii internaţionale, statornicirii unor relaţii fireşti, bazate pe încredere între State. Paralel cu săvîrşirea unei serii de acţiuni agresive, menite să otrăvească atmosfera internaţională, aceste cercuri continuă să promoveze cursa periculoasă a înarmărilor nucleare. Considerînd că dezarmarea este problema fundamentală a zilelor noastre, metoda cea mai potrivită pentru a asigura efectiv coexistenţa paşnică. Uniunea Sovietică, împreună cu celelalte ţări socialiste, după ce au prezentat un plan realist de dezarmare generală şi totală care întruchipează năzuinţele întregii umanităţi, au manifestat răbdare şi bunăvoinţă în găsirea unor soluţii reciproc acceptabile. Intrucît toate aceste încercări constructive s-au izbit de refuzul puterilor occidentale de a face cel mai timid pas pe calea unor măsuri efective de dezarmare, Uniunea Sovietică a făcut propunerea extrem de importantă ca această problemă să fie discutată la apropiata sesiune O.N.U., cu participarea reprezentanţilor popoarelor la cel mai înalt nivel. Este un succes faptul că, în ciuda serioaselor rezistențe din partea unor cercuri apusene, în special din S.U.A., comisia O.N.U. pentru dezarmare a ajuns la concluzia că problema dezarmării trebuie dezbătută în Adunarea Generală O.N.U., forul internaţional reprezentativ, care a adoptat rezoluţia cu privire la dezarmarea generală şi totală şi care poate şi trebuie să ia hotărîrile corespunzătoare şi să îndrepte tratativele pe un drum real. Pentru a da întreaga autoritate, toată ponderea necesară acestor dezbateri, pentru a se mişca tratativele în problema dezarmării din punctul mort în care au ajuns şi a le transforma în discuţii eficace, cu rezultate rodnice, este de dorit să se facă încă un pas înainte şi să se asigure participarea în cadrul sesiunii O.N.U. a reprezentanţilor cu cel mai mare prestigiu în viaţa statelor, împuterniciţi de către popoare cu cea mai înaltă răspundere în adoptarea unor decizii importante pentru viaţa umanităţii. Declaraţia fostului ministru laburist Arthur Henderson, membru în Camera Comunelor, publicată de ziarul „The Times“, care afirmă că: „Sunt multe de spus în favoarea participării şefilor de guverne la discutarea problemelor dezarmării în cadrul Adunării Generale O.N.U. în plus, şefii de guverne ar avea astfel prilejul să se întîlnească între ei ca parte a activităţii moralea Adunării Generale“ şi care cere premierului britanic Macmillan să conducă delegaţia ţării sale la apropiata sesiune O.N.U. — arată că această necesitate este înţeleasă de cercuri destul de largi ale opiniei publice din Occident. Acordînd o deosebită importanţă actualei sesiuni a Adunării Generale O.N.U. în care se va dezbate problema problemelor timpului nostru, dezarmarea generală şi totală, guvernul şi Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române propun ca în fruntea delegaţiei noastre la lucrările acestei sesiuni a O.N.U. să fie desemnat omul care întruchipează în modul cel mai desăvîrşit aspiraţiile poporului român şi voinţa sa de pace, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prezenţa sa în fruntea delegaţiei va conferi reprezentării noastre la O.N.U. întreaga greutate pe care o acordăm acestei sesiuni, va spori aportul, contribuţia activă pe care Republica Populară Romînă se străduieşte s-o aducă la soluţionarea problemelor importante ale vieţii contemporane. Exprimăm convingerea că Marea Adunare Naţională va sprijini pe deplin această propunere. Sîntem încredinţaţi că poporul român va primi cu profundă aprobare, cu multă bucurie vestea că în fruntea delegaţiei noastre la O.N.U. va fi tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, purtătorul de cuvînt, solul năzuinţelor, al hotărîrii sale de a-şi consacra toate puterile creatoare făuririi unei vieţi noi, luptei pentru apărarea păcii. I n interiorul ziarului; • Dezbaterile cu privire la I Raportul tovarăşului Gheorghe I Gheorghiu-Dej (pag. 2-3). I • Presa internaţională despre I sesiunea Marii Adunări Naţionale a R. P. Române (pag. 4-a). I • Cuvintările rostite de N. S. I Hruşciov şi J. Kádár cu prilejul II vizitei la expoziţia industrială a I R. P. Ungare de la Moscova )(psg. 4-a). J Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romine I Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romine întrunită în zilele de 30 și 31 august a.c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului Republicii Populare Romíne. II Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romíne hotărăște ca delegația Republicii Populare Romíne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Extinderea forajului cu turbina CRAIOVA (coresp. „Scînteii11). — In întrecerea pe care o desfăşoară, brigăzile de sondori de la întreprinderea de foraj Craiova au săpat de la începutul anului şi pînă acum, peste plan 7.275 m. Brigăzile conduse de Vasile Săbău, Ion Radu, Ion Lungeanu şi altele săpînd cu turbina au reușit să reducă timpul de forare cu 20—30 la sută. Pe sondorii acestei întreprinderi îi preocupă în mod deosebit extinderea pe mai departe a forajului cu turbina, îneît să ajungă în acest an ca, pe întreaga întreprindere, peste 70 la sută din forajul prevăzut în plan să fie efectuat cu ajutorul acestei metode. Expoziţie de artă plastică HUNEDOARA (red. ziarului „Uzina Noastră"). — La Hunedoara, intr-una din sălile clubului siderurgiştilor s-a deschis o interesantă expoziţie de artă plastică. Ea cuprinde peste 230 exponate, realizate de 37 artişti amatori din Hunedoara şi Calan. Majoritatea lucrărilor prezentate sunt inspirate din munca siderurgiştilor, din realizările înfăptuite la Hunedoara şi Calan în anii regimului de democraţie populară. -090- Economii din inovaţii De curînd s-a încheiat concursul de inovaţii organizat de Ministerul Industriei Bunurilor de Consum în colaborare cu comitetul Central al Uniunii Sindicatelor muncitorilor din întreprinderile industriei bunurilor de consum. La acest concurs desfășurat în semestrul II 1959 şi semestrul I 1960 au participat toate întreprinderile din cadrul acestui minister, înregistrîndu-se un număr de 12.148 propuneri de inovaţii din care s-au aplicat 5.169. Valoarea economiilor ce se realizează de pe urma aplicării acestora este de peste 43 milioane lei. Concursul a antrenat un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri la ridicarea nivelului tehnic din întreprinderile industriei bunurilor de consum. întreprinderilor cîștigătoare li s-au acordat importante premii în bani. --------------090--------------- Zahăr peste plan ROMAN (coresp. „Scînteii“). Intensificînd ritmul de fabricare a zahărului, colectivul fabricii „Ilie Pintilie“ din Roman a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe luna august cu 3 zile mai devreme, producînd în plus o cantitate de 180 tone zahăr. La aceasta a contribuit în bună măsură îmbunătăţirea procesului de tăiere a sfeclei de zahăr. Cele mai bune rezultate în întrecere le-a obţinut schimbul condus de Mihai Munteanu. Cuvîntul deputatului Victor Bolojan Faptul că Marea Adunare Naţională s-a întrunit pentru a examina situaţia internaţională şi a dezbate politica externă a R. P. Romíne — a spus vorbitorul — subliniază marea importanţă pe care partidul, guvernul şi întregul nostru popor o acordă acestor probleme. Document valoros al politicii externe de pace, pe care o promovează cu consecvenţă statul nostru democrat-popular, raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej exprimă poziţia clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, întregului nostru popor faţă de problemele situaţiei internaţionale şi, în primul rînd faţă de problema dezarmării care va fi dezbătută în apropiata sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, împărtăşim cu bucurie propunerea ca delegaţia care va reprezenta Republica Populară Romînă la sesiunea Adunării Generale a O.N.U. să aibă în fruntea ei pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, exponentul cel mai autorizat al năzuinţelor de pace ale poporului nostru. Aceasta va sublinia şi mai mult dorinţa sinceră a poporului nostru de a contribui activ la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a vieţii internaţionale — problema dezarmării, deosebita însemnătate pe care o acordăm apropiatei sesiuni a O.N.U. Sunt convins că Marea Adunare Naţională, exprimînd sentimentele întregului popor, va sprijini cu entuziasm propunerea făcută. In continuare deputatul Victor Bolojan a spus : Marile realizări ale poporului nostru în construirea vieţii sale noi, socialiste, sunt cea mai grăitoare dovadă a voinţei noastre de pace şi totodată o contribuţie de preţ la întărirea păcii în lume. Planul de 6 ani de dezvoltare a economiei naţionale şi schiţa programului de perspectivă, aprobate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., oglindesc cu putere, după cum se arată în Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, preocupările paşnice, constructive, ale poporului român şi marea lui încredere în viitor, în perspectivele păcii mondiale. Sub înţeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Român întreaga noastră ţară a devenit un vast şantier al muncii paşnice; avîntul creator al oamenilor muncii transformă înfăţişarea ţării. Asistăm la dezvoltarea fără precedent a industriei şi agriculturii, la înflorirea ştiinţei şi culturii, la crearea treptată a unui belşug de bunuri materiale şi spirituale. Arătînd că acest proces se oglindeşte şi în regiunea Oradea vorbitorul a scos îrn evidenţă succesele importante obţinute de oamenii muncii din această parte a ţării în industrie, agricultură, în ştiinţă, cultură, în ridicarea bunăstării lor materiale. După ce a subliniat importanţa problemei dezarmării şi eforturile depuse de ţările socialiste pentru rezolvarea ei, vorbitorul a spus : salutăm cu satisfacţie faptul că guvernul român, consecvent politicii sale de pace, a propus înscrierea pe ordinea de zi a sesiunii a unor probleme importante legate de relaţiile de bună vecinătate între state, precum şi de necesitatea educării tineretului în spiritul ideilor păcii şi coexistenţei paşnice. Arătînd că poporul român este convins că pe calea tratativelor toate problemele litigioase, inclusiv problema dezarmării, îşi pot găsi soluţia, deputatul Victor Bolojan a scos în evidenţă ideea marxistleninistă că în timpurile noastre nu există o inevitabilitate fatală a războaielor, că forţele agresiunii pot fi silite să bată în retragere ; această idee insuflă popoarelor din întreaga lume încredere în forţele lor, în victoria cauzei păcii. Iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pentru asigurarea unei păci trainice găsesc un larg ecou în rîndul tuturor popoarelor iubitoare de pace. Ideea păcii a devenit o forţă materială care a cuprins mase de zeci şi sute de milioane de oameni de pe toate continentele. Noi sîntem convinşi că există premize favorabile ca forţele păcii să zădărnicească uneltirile agresorilor, să oprească cursa înarmărilor, îmi exprim încă o dată adeziunea totală faţă de ideile şi concluziile ce se desprind din Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi urez succes deplin delegaţiei care va reprezenta ln Organizaţia Naţiunilor Unite voinţa de pace a întregului nostru popor. i»♦«. Problemele progresului tehnic in dezbaterea organizaţiei de baza TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii). — Recent a avut loc adunarea organizaţiei de bază de la uzinele de maşini agricole „Tehnometal“ din Timişoara în care s-a discutat despre aplicarea măsurilor necesare pentru extinderea tehnicii noi. Cu acest prilej inginerul şef al uzinei, tov. Ioniţă Bagiu, candidat de partid, a ţinut un referat în legătură cu măsurile care vor fi luate în uzină pentru înfăptuirea hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Printre altele, s-a arătat că în uzină s-a trecut la mecanizarea operaţiunilor manuale grele, precum şi la automatizarea opririi maşinilor de perforat. In atelierul de perforat s-a construit o nouă maşină cu indici tehnico-economici superiori, prin a cărei intrare în funcţiune productivitatea muncii creşte de 8—10 ori, iar preţul de cost al tablei perforate scade simţitor. Membrii şi candidaţii de partid au făcut apoi numeroase propuneri în legătură cu extinderea tehnicii noi în secţiile întreprinderii. ă«! Succes în noul an de învâtămînt seral! Aşadar, în această după amiază zeci de mii de muncitori vor păşi pragul şcolilor medii serale. Pasiunea pentru învăţătură cuprinde un număr tot mai mare de muncitori care s-au hotărît să-şi complecteze studiile fără a părăsi producţia. Cine sînt ei? In primul rind, tineri, tineri care la îndemnul partidului s-au hotărît să urce tot mai sus spre culmile culturii şi ale profesiunii lor, care înţeleg că tehnica socialismului poate fi mînaită numai de oameni cu o cultură multilaterală şi că ţara are nevoie de munca lor, de viitoarea lor pregătire. Atelierul tineretului învaţă Ieri, maistrul Vasile Cimbrescu trecea de la un strung la altul : — Va să zică, băieţi, de mîine la şcoală ! „Băieţii“ dădeau din cap şi îşi vedeau mai departe de lucru cu gîndul la reîntîlnirea cu profesorii şi colegii din celelalte fabrici. Anul acesta 22 strungari din atelierul de vagoane al tineretului au absolvit clasele a Vlll-a, a IX-a, a X-a sau a Xl-a ale şcolii medii serale. N-a fost nici un corigent. Ilie Barbu, Gheorghe Oprea şi alţi cîţiva au primit premii pentru învăţătură. Molipsitoare, pasiunea învăţăturii a cuprins în ultima vreme aproape întreg atelierul tineretului din secţia strungărievagoane a „Griviţei Roşii". Marin Păunoiu a dat de curînd examenul de maturitate. Dar n-a terminat cu învăţătura. Acum se pregăteşte pentru examenul de admitere la facultatea de mecanică în vreme ce Constantin Balea, Vasile Bălaşu, Gheorghe Blenderiu, Vasile Pătală, Petre Greceanu, Mihai Dumitru, Ion Şulea şi Ignat Codrescu vor fi strigaţi azi la catalogul clasei a Vlll-a. E o intimplare ? Nu. Era firesc ca printre tineriinovatori, muncitori fruntaşi, pasionaţi de tehnică şi ştiinţă, să apară o lozincă mobilizatoare care a cuprins tot atelierul . „Fiecare tînăr să-şi completeze studiile la invâţămîntul seral“, in jurul lor au văzut privirile încurajatoare ale maiştrilor, inginerilor, ale tuturor comuniştilor din secţie, au simţit umărul lor, au ascultat sfaturile lor. ...Azi, după termiinarea schimbului peste 30 de tineri strungari din secţia strungărie-vagoane a „Griviţei Roşii“, se vor îndrepta spre şcoală. Sub tăbliţa roşie Desigur că domnul Lemoître n-a ştiut de existenţa acelui moşier dobrogean care şi-a durat conac zăbrelit sus, pe deal, ca să aibă la picioare tot satul, sub ochiul lunetei şi sub gura puştii. Şi totuşi, poate din acelaşi instinct, poposind pe malul Dîmboviţei, domnul Lemaître şi-a ridicat casă, cu grădiniţă şi verandă, in coasta fabricii. Era mai comod şi mai sigur. Intre două cafele, mai dădea citeva ordine, între două havane, mai iscălea citeva concedieri. Şezlongul era moale, veranda, umbroasă. Şi totuşi... Astăzi, conacul fostului moşier dobrogean este sediul unei gospodării colective. Astăzi, pe zidul fostei vile de pe malul Dîmboviţei se află o tăbliţă roşie . Şcoala medie muncitorească TIMPURI NOI. „..Catalogul clasei a XI-a. Pe prima filă, numele cangrafiate cursiv. Ştefan Nicolae, data naşterii : 28 septembrie 1940 ; locul naşterii : comuna Brîncoveni, raionul Slobozia ; profesia : mecanic-mentor ; întreprinderea ; uzinele „Timpuri Noi". La 20 de ani Ştefan Ncolae e puternic şi adine ancorat în realitatea noastră, cu certitudini precise, cu convingeri fundamentale. E unul din muncitorii preţuiţi ai secţiei, e candidat de partid şi, poate, cel mai bun elev al şcolii. Ce te preocupă, ce te pasionează mai mult în afara fabricii şi a şcolii ? — Am să vă fac o mărturisire... De mic copil - încă păzeam caii pe Bărăgan - mi-a plăcut să stau şi să gîndesc la lucruri ce păreau miraculoase. Cu această curiozitate a ajuns Ştefan la fizica nucleară. La şcoală a aflat despre Jolliot-Curie, despre pilele atomice, despre dezintegrarea uraniului şi un gînd, o idee care îi încălzeşte acum ochii, i-a venit în minte : nu s-ar putea găsi un procedeu care să oprească declanşarea reacţiei in lanţ ? E o idee vagă sau poate naivă, dar ea reflectă o preocupare care-l ridică pe Ştefan în rîndul oamenilor ce se simt atraşi şi participă la tot ce se petrece în jurul lor, oameni ce trăiesc profund şi însufleţiţi evenimentele epocii noastre. In numai cîţiva ani, în scurta dar bogata istorie a Republicii noastre, Ştefan Nicolae a ajuns de la cîmpurile Bărăganului, cu herghelii şi ciulini, la abstractele cîmpuri electromagnetice ale lui Maxwell ; un întreg atelier de tineret al „Griviţei Roşii" se întîlneşte după orele de muncă în sălile de curs ; mii şi zeci de mii de muncitori împing mai departe orizontul cunoştinţelor lor, mărind rîndurile muncitorilor înaintaţi care stăpinesc tehnica modernă, avînd ca aliaţi logaritmii şi ecuaţiile, formulele chimice şi principiile termodinamicii. Le urăm tuturor succes ! AURELIA GOLIANU PAUL DIACONESCU SPORTIVI ROMÎNI - MEDALIAŢI OLIMPICI Aseară, la Roma, luptătorii romîni au reuşit rezultate excelente. D. Pîrvulescu a cîştigat medalia olimpică de aur, I. Cernea — medalie de argint, şi I. Ţăranu — medalie de bronz. (Ctili in pag. IIla reportajul trimisului nostru special la Roma) $ D. PIRVULESCU medalie de aur I. CERNEA medalie de argint