Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)

1960-10-01 / nr. 4953

Pag. 2 TINERE. ÎŢI CUNOŞTI BINE MESERIA? Maniac această piesă dacă ci­neva o va putea executa la strung. Aceste cuvinte erau rostite, pe un ton destul de ridicat, de tîna­­rul muncitor Petru Farkaş. Ele erau adresate mai multor munci­tori care se apropiaseră, cînd în­cepuse discuţia dintre maistru şi Farkas. In acel moment din grup se auzi o voce bine cunoscută ce­lor din secţia strungărie: — Şi crezi că ai s-o poţi mis­tui ? — Uită-te și dumneata. Ai să vezi că am dreptate. De cite ori aşez piesa, ea cade din universal, n-o pot strunji. Francisc Boghicev, de la între­prinderea „Tehnometal“ din Ti­mişoara, care intervenise în dis­cuţie, un agitator plin de iniţia­tivă, care face această muncă din toată inima, privi cu atenţie pie­sa ; ochiul lui de om cu calificare înaltă stabili imediat unde era buba. Fiind dintre acei agitatori care duc muncă de lămurire prin fapte, prin exemple, se puse pe treabă. Scoase cuțitul cu care se străduise să strunjească Farkas și îl înlocui cu altul, potrivit piesei respective. Porni mașina și în cîte­­va minute execută nu o piesă ci mai multe. După fiecare piesă tî­­nărul înghițea în sec. — Vezi, băiete, dacă ai merge mai regulat la cursurile de minim tehnic nu ţi s-ar fi întîmplat aşa ceva. Ar trebui să citeşti mai mul­te cărţi tehnice. Aşa ai afla cum se sm­inteşte fiecare piesă, şi-ai cunoaşte mai bine meseria Nu este pentru prima oară cînd Francisc Boghicev stă de vorbă cu tinerii, îi îndeamnă şi îi ajută să-şi ridice mereu calificarea pro­fesională. De curînd agitatorul i-a strîns pe tineri în jurul său. Le-a vorbit despre importanţa Hotărî­­rii partidului şi guvernului cu pri­vire la ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Tehnica nouă trebuie mînuită de muncitori cu o înaltă calificare. Dar chiar şi o maşină veche trebuie s-o cunoşti bine, să-i aduci mo­dificări, astfel încît să servească producţiei cît mai bine. Se întîm­­plă însă că unii tineri se bazează numai pe ce au învăţat în şcoala profesională şi uită că în fiecare zi se schimbă cîte ceva. Ieri o pie­să se lucra într-un fel, mîine se va lucra în alt fel, mai avantajos. Nu de mult, fabrica producea pa­turi metalice şi butoaie, azi pro­duce maşini agricole. La această discuţie au participat şi tinerii Gheorghe Simoleanu, Adalbert Nagy şi alţii. Agitatorul li s-a adresat lor în mod special pentru că aceşti tineri socotesc că pot să muncească fără să în­veţe Necunoscînd însă bine dese­nul tehnic, ei greşesc de multe ori executarea piesei. Din această cauză dau piese de o calitate sla­bă, iar uneori chiar şi rebuturi. — Cînd îţi cunoşti bine meseria dar numai piese de calitate şi cîş­­tigul creşte. Dar nu numai cîşti­­gul nostru personal, ci şi cel al întreprinderii, al statului nostru, le-a spus agitatorul. Cuvintul agitatorului Francisc Boghicev este ascultat întotdeau­na cu respect de tinerii muncitori din secţia strungărie unde îşi des­făşoară el activitatea. Cei mai mulţi dintre ei au cuvinte de mulţumire pentru acest tovarăş inimos, care i-a ajutat să înveţe meseria şi-i sprijină să-şi ridice calificarea profesională. SONIA MOLDOVANU S­ă ţii la bunul renume al oraşului tău! Pînă acum ciţiva ani ştiam că naşterea unui oraş dura, dacă nu secole, cel puţin decenii. Dar pri­viţi azi pe harta ţării ! Veţi afla nu­mele a numeroase oraşe al căror certificat de naştere a fost elibe­rat de orinduirea democrat-popu­­lară. Mai toate oraşele noi, ca şi multe alte oraşe ale ţării, se dez­voltă într-un ritm trepidant, ca pu­ternice centre industriale. Cum este şi firesc, ele suscită in primul rînd interesul şi atenţia. Aceasta nu în­seamnă insă să uităm de acele o­­raşe în care prefacerile n-au loc într-un ritm la fel de susţinut. Să pornim deci către unul din acestea. Focşanii n-au cunoscut încă o dezvoltare impetuoasă. Totuşi, at­mosfera de înnoire pe care o în­­tîlneşti, pe lingă tradiţionalele tră­sături specifice tîrgurilor moldove­neşti, este şi aici prezentă. Dacă n-ar fi decit faptul că focşă­­nenii se pot mândri astăzi cu un teatru care găzduieşte ansambluri din întreaga ţară, cu o filarmonică, că s-au amenajat noi parcuri şi spaţii verzi, că în centru a apărut iluminatul fluorescent, că se asfal­­teaza străzi — şi tot este o mare deosebire faţă de moştenirea lăsată de burghezie Noul care va schimba cu adevărat faţa oraşului, va îm­plini viaţa oamenilor, se va face simţit abia de acum înainte Adică viată cu construcţia marelui com­binat forestier. Aceasta este de altfel noutatea cea mai de seamă a Focşanilor. In prima etapă, adică pînă în 1962, vor fi construite şi date în funcţiune doar o parte din fabrici­ de mobilă, plăci aglomerate şi parchete. Fabricile de cherestea, budane vor fi terminate ulterior. Combinatul — unde vor munci în jurul a 2.000 de muncitori şi specialişti — va fi înzestrat cu utilaje de Înaltă productivitate, la nivelul tehnicii mondiale. Pe porţile sale vor ieşi an de an mari canti­tăţi de mobilă şi alte produse desti­nate aprovizionării oamenilor muncii. Ceea ce intenţionăm să discutăm In rlndurile ce urmează nu este însă dezvoltarea oraşului, ci felul In care se înfăţişează el vizitatorului în ceea ce priveşte aspectul şi modul de viaţă al oamenilor. Strada — o primă carte de vizită Străbătind Foc­şanii timp de cî­teva zile, privin­­du-l cu ochiul u­­nui om venit din alte oraşe, te iz­besc, în primul JO0, *-jW rînd, contrastele ____ străzii — această primă carte de l­­ vizită a oraşului. Să zicem că o porneşti de la gară spre centru. Strada e larga, umbrita de tei stu­foşi şi de castani, plăcută, primi­toare. Şi nu e singura. Iată şi alte străzi : Jdanov, Dr. Petru Groza şi altele. I le-au luat în grijă femeile, gospodinele. Se vede deci, ca şi în alte părţi, ca oamenii sunt preocu­paţi să-şi gospodărească mai bine oraşul, că ei îşi aduc contribuţia la repararea străzilor, la întreţinerea lor, la plantarea de pomi sau la amenajarea vreunui parc. Dar grija pentru „cartea de vizită“ a oraşului nu este pretutindeni aceeaşi. Depărtîndu-te de centru, semnele unei anumite neglijenţe de­vin tot mai supărătoare. Le în­­tîlneşti, chiar şi în zilele cînd nu este tîrg, pe platoul pieţii, pe unele străzi, ba chiar şi în parc. De ce pot fi îngrijite, bine întreţinute, nu­mai unele străzi şi nu toate ? Nu se puteau întreprinde şi în Focşani — ca în atîtea alte oraşe — acţiuni mo­bilizatoare, care să trezească iniţia­tive, să nască idei, să ducă la folo­sirea mai gospodărească a fondu­rilor destinate modernizării şi În­frumuseţării oraşului . Cele aproa­pe 58.000 de ore de muncă patrio­tică, lucrate anul acesta de mai bine de jumătate din locuitorii ora­şului la amenajarea stadionului, a noilor parcuri şi zone verzi, la ni­velarea şi curăţirea unor străzi do­vedesc că există mari rezerve încă slab folosite. Iată o serie de fapte care arată că în conducerea sfatului popular sunt unii oameni care dove­desc indiferenţă faţă de bunul re­nume al oraşului lor. Creat pe locul unor vechi aşezări şi dezvoltat apoi prin contopirea a două tîrguri , Focşaniul este unul din cele mai întortocheate locali­tăţi. Şi greu te descurci în el. Nică­ieri un indicator. Un amănunt, dar şi un semn de neglijenţă. As­pectul străzii, al parcului, curăţenia magazinului sau grija cu care este pusă masa în restaurant, felul cum funcţionează băile publice sunt toate de natură să facă traiul mai comod, mai confortabil, mai civilizat atunci cînd gospodarii treburilor obşteşti se ocupă aşa cum se cuvine de aceste probleme. Comerţ şi... copertine In centrul ora­şului ,sînt masate, unele lingă altele,­­ destul de multe s­uă magazine de tot f­­elul. Cofetăria­­ „Macul roşu“, res-­­ taurantul „Ciocîr­­lia“, magazinul de legume şi fruc­te al Agevacoop sau alimentarele nr. 1 şi 39 sunt printre magazinele, numeroase de altfel, ale căror colec­tive ştiu cum trebuie să-şi primeas­că clienţii : mam­a este prezentată frumos, cu grijă, într-un cadru plă­cut, cu un cuvînt amabil. Clienţii pleacă bine serviţi. Şi din nou te izbeşte contrastul, faptul că ceea ce e bun intr-o parte n-a fost însuşit şi în cealaltă. De pildă, la magazinul copiilor, unde sunt oferite uneori mărfuri pe care s-a aşternut un prai gros, la ali­mentara nr. 4, al cărei responsabil pare să nu vadă că magazinul e neîngrijit sau la Buietul Pieţii (uni­tatea nr. 20), care oferă consumato­rilor un sortiment de gustări sără­căcios şi puţin aspectuos. Este adevărat că multe din spa­ţiile comerciale existente la Focşani ar trebui modernizate, refăcute. Dar curăţenia, curăţenia de fiecare zi este o obligaţie curentă, de serviciu, a lucrătorilor din comerţ. De ce se împacă gospodarii oraşului cu ase­menea stări de lucruri ? In piaţa din Focşani, din pricină că mesele sunt insuficiente, cei mai mulţi producători Îşi ţin produsele în condiţii necorespunzătoare. S-a căutat o soluţie : a fost construită o primă copertină (şir de gherete zidite, cu acoperiş), anul viitor urmând să se construiască şi altele. Această copertină — care a costat circa 160.000 lei — s-a executat din fondurile de investiţii, pe baza unui proiect al Direcţiei de sistematizare, arhitectură şi proiectare a construc­ţiilor Galaţi. Desigur, aceşti bani ar fi putut fi folosiţi mai bine. S-ar fi putut face, de pildă, o copertină mai puţin pretenţioasă şi, cu a­­ceeaşi sumă, s-ar fi putut amenaja şi cîteva magazine în cartierele mai îndepărtate, unde populaţia le soli­cită. Faptele semnalate mai sus arată că membrii comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Focşani se complac uneori într-un stil de munca „de faţadă“. Dacă trebuie reamenajat un magazin sau între­prinsă vreo acţiune despre care să se duca vestea, atunci toată lu­mea se ocupă, se interesează, în­drumă sau măcar urmăreşte săptă­­mîni de-a rîndul cum se face lucra­rea respectivă. Dar multe alte pro­bleme complexe ale gospodăririi o­­raşului, ale deservirii populaţiei dispar periodic din cîmpul lor vi­zual. Iată de ce se impune ca Comite­tul orăşenesc de partid Focşani să analizeze mai amănunţit activitatea sfatului popular orăşenesc, să ur­mărească cum foloseşte fondurile şi mijloacele care-i stau la dispoziţie, să-l ajute să atragă într-o mai mare măsură masele de cetăţeni la gos­podărirea oraşului. MARIA CALIN­ I -090- Măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aragaz şi combustibil pentru calorifer In ultima vreme au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării consumatorilor pe timpul iernii cu gaze lichefiate (aragaz) şi cu combustibil pentru calorifer. In vederea deservirii mai operative la domiciliu a consuma­torilor din Capitală cu butelii de aragaz, unităţile de desfacere a gazelor lichefiate au fost dotate în ultimul timp cu încă 26 de furgo­­nete fabricate la Uzinele „Tudor Vladimirescu“. In cartierele mărgi­naşe ale Capitalei s-au înfiinţat recent noi centre de desfacere­­ a gazelor lichefiate, urmînd ca altele să se deschidă în curînd. S-au luat de asemenea măsuri pentru spori­rea capacităţii staţiilor de îmbute­­liere din Bucureşti­ şi Ploieşti. In vederea îmbunătăţirii aprovi­zionării populaţiei din alte părţi ale ţării se află în construcţie două staţii noi de îmbuteliere, una la Timişoara şi alta la Constanţa, care vor fi date în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Incepînd din toamna acestui an, rafinăria nr. 1 din Ploieşti pune la dispoziţia populaţiei şi a institu­ţiilor un combustibil special pen­tru instalaţiile cu calorifer, la un preţ mai redus. In scopul îmbună­tăţirii deservirii populaţiei cu com­bustibil pentru încălzit, în Capi­tală urmează să fie organizate noi centre de primire a comenzilor, iar parcul de autocisterne va fi sporit. Totodată, au fost luate mă­suri pentru sporirea capacităţii de depozitare a combustibilului. (Agerpres) -0*0- Excursii în sezonul de toamnă In sezonul de toamnă, agenţia Bucureşti a O.NT. Carpaţi organi­zează excursii în diferite locuri pi­toreşti din apropierea Capitalei, in localităţi de munte, in staţiuni bal­­neo-climater­ice. La sf­ir­şitul fiecărei săptămîni un tren special pleacă din Gara de Nord spre Valea Prahovei. Excursioniştii se pot opri — după preferinţă — la Sinaia, Buşteni, Pre­deal. Cazarea se face fie la hotelu­rile din localităţile respective, fie la cabanele din platoul Bucegilor. Culesu­l viilor este în toi. O.N.T.-ul organizează in această perioadă excursii la Valea Călugărească, cu vizitarea renumitelor podgorii de la G­AS „Tudor Vladimirescu“. In fiecare duminică se fac excursii pentru vizitarea muzeului de la Doftdna și a împrejurimilor sale. Excursia se face cu trenul. Vizitarea portului „Podul Priete­niei" și o plimbare de citeva ore cu vaporul pe Dunăre sunt cuprinse în programul excursiilor duminicale ce se organizează la Giurgiu. Cu ajutorul mecanizatorilor de la U.M.T. Tulucești, colectiviștii din satul Cosii, raionul Galați, lucrează de zor la semănatul griului. In câteva rânduri • Printre elevii claselor I-VII care în acest an au primit manua­lele şcolare în mod gratuit, se nu­mără şi fiii colectiviştilor din G.A.C. „Putna“ din comuna Vînători, raio­nul Focşani. Dar, spre deosebire de alţi elevi, ei au primit tot gratuit şi rechizitele şcolare de care au ne­voie. Manualele le-au primit potri­vit prevederilor recentei hotărîri a partidului și guvernului, iar rechizi­tele le-au fost cumpărate de către gospodăria agricolă colectivă „Putna“. (De la N. EFTIMIE, colec­tivist). • De curînd comuna Valea Lun­gă, raionul Pucioasa a fost electrifi­cată şi radioficată. Locuitorii comu­nei au contribuit cu bani şi muncă patriotică, grăbind astfel terminarea lucrării. In fruntea acestei acţiuni obşteşti au fost mereu deputaţii N. Crăciun, V. Cîrnaru, Elisabeta Tu­dor, I. Avramescu ş.a. (De la V. OL­­TEANU, mecanic). • Printr-o mai bună folosire a ma­terialelor, colectivul atelierului me­canic al combinatului de cauciuc sintetic Onești, în fruntea căruia s-au situat Ioan Berescu, Gh. Popic și Grigore Stoian, a reușit ca în luna august să realizeze economii în va­loare de peste 12.000 lei. (De la AC­TIN BUTE, mecanic). • Locuitorii din satul Sumiţa, ra­ionul Bozovici, acordă o mare aten­ţie colectării şi valorificării fructe­lor de pădure. La centrul de colec­tare din localitate s-au adunat nu­mai în cîteva zile peste 9.000 kg. mare. (De la FERDINAND STICA, funcţionar). SCINTEIA CITITORII ne sezisează IA MARGINE PE ORA? Am trecut de mai multe ori prin împrejurimile oraşului Zimnicea. M-am uitat deseori la culturile care creşteau pe câmpurile de la marginea ora­şului. Intr-un rînd, trecînd din nou pe aici, mi-a atras atenţia o suprafaţă de teren ce trece de 8 ha, pe care, în acest an, nu s-a cultivat nimic. Sfatul popular al oraşului Zimnicea — preşedinte tov. Ilie Niculescu — a binevoit să lase acest teren pârloagă. Ce are de cules acum de pe el ? Ceea ce s-a semănat: nimic. Şi e păcat căci acest teren era foarte potrivit pentru cul­tura legumelor. Socot că trebuie traşi la răs­pundere cei ce au manifestat această neglijenţă. (De la Ema­­noil Popescu, funcţionar). DE CE SĂ FACEM CHELTUIELI ÎN PLUS ! Mecanizatorii de la S.M.T.­­Ştefan cel Mare, raionul Piatra Neamţ, au executat ani de-a rîndul lucrări la un preţ de cost din ce în ce mai scăzut. Anul acesta însă, prețul de cost al fiecărui hantru a fost mai mare în unele perioade. De ce? Una din cauze este că nu pu­tem să ne aprovizionăm la vreme cu piesele de schimb de care avem nevoie. Cînd mer­gem la baza de aprovizionare nr. 7 din Bacău pentru a pro­cura fasunguri pentru faruri sau alte piese pentru genera­toare şi magnetouri, nu le gă­sim. Pentru un fasung, care costă 4,5 lei, sîntem nevoiţi, de cele mai multe ori, să cum­părăm, cu toate că n-avem ne­voie de el, farul întreg, care costă peste 60 lei. Oare n-ar fi cazul ca tova­răşii de la baza nr. 7 din Bacău să ne scutească de asemenea cheltuieli inutile, luînd măsuri pentru îmbunătăţirea aprovi­zionării unităţilor pe care le deservesc? (De la I. Constanti­­nescu, inginer, S.M.T.-Ştefan cel Mare). CASTELUL S-A ÎNECAT LA MAL La secţia Gherghiţa din ca­­drul gospodăriei agricole de stat Drăgăneşti, raionul Cricov, în toamna anului trecut a în­ceput construcţia unui castel de apă. Echipa de constructori tri­misă de către Trustul Gostar Ploieşti să ridice castelul de apă a executat într-un termen destul de scurt cea mai mare parte din lucrări. La un mo­ment dat însă constructorii s-au oprit. Au lăsat castelul de apă neterminat şi au plecat, în primăvară, cînd abia aşteptam să se întoarcă. Trustul Gostar Ploieşti ne-a comunicat că lu­crarea va fi terminată de alţi constructori. Au trecut de a­­tunci mai multe luni de zile. Nu­ a venit nici un constructor. S-a cheltuit pînă acum, pentru această lucrare, o sumă destul de mare de bani. De ce să lă­­săm tocmai acum, la sfîrşit, o lucrare atît de importantă ne­terminată ?­­ Conducerea Trustului Gostar Ploieşti ar trebui să ştie că poartă răspunderea pentru a­­ceasta! (De la Constantin Stancu, organizator de partid G.A.S. Drăgăneşti). PENTRU UN SIGILIU... într-una din zilele trecute, venind cu trenul de la Manga­lia spre Bucureşti, m-am oprit la Constanţa. Dorind să vizi­tez oraşul pînă la plecarea tre­nului spre Capitală, m-am dus la serviciul bagaje de mină din gară să las un pachet. Dar ca să pot preda acest bagaj am pierdut mai bine de două ore. Funcţionara de la ghişeu nu voia să-l primească nesigilat. Pînă la urmă, după multe ru­găminţi şi o declaraţie în care arătam că nu am nici o pre­tenţie dacă dispare ceva din pachet, mi l-a primit tot nesi­gilat ; in gară nu există o stampilă pentru sigilarea ba­gajelor de mînă. S-a construit aci o gară nouă, de toată frumuseţea. De ce o fi oare atît de greu să se gă­sească și un sigiliu ? (De la Elena Anghel, muncitoare). -090- O valoroasă manifestare artistică internaţională închiderea festivalurilor teatrului şi filmului DE FAPUSI In sala Teatrului C.C.S. a avut loc vineri seara festivitatea de în­chidere a celui de-al II-lea Festi­val internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi celui de-al II-lea Festival internaţional al fil­mului de păpuşi şi marionete. Scriitorul Marcel Breslaşu, pre­şedintele Juriului celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, şi artistul poporului Costache Antoniu, pre­şedintele juriului celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete, au anunţat premiile decernate. Au luat apoi cuvîntul Marjorie Batcheldor McPharlin din S.U.A., Devi Lai Samar din India, Jan Malik, secretar general al Uniunii internaţionale a marionetiştilor Unima. Din partea delegaţiei pă­puşarilor din U.R.S.S., M. Koroliev, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., a mulţumit în numele laureaţilor festivalurilor pentru ospitalitatea poporului român şi pentru munca neobosită depusă de organizatorii acestor manifestări. In sala de marmură a Casei Scînteii a avut loc vineri seara , masă oferită de Comitetul de or­­ganizare în cinstea participanţilor­ la cel de-al II-lea Festival inter­­naţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi la Festivalul filmului de păpuşi şi marionete. Premiile acordate în urma vizionării spectacolelor prezentate la concurs, juriul celui de al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a acordat numeroase premii. „Premiul Festivalului“ pentru originalitate şi fantezie a fost decernat Teatrului de păpuşi din Sofia (R. P. Bulgaria), iar „Premiul Festivalului“ pentru interpretare colectivă, Teatrului Mare de păpuşi din Leningrad (U.R.S.S.). Premiul al II-lea a fost acordat Teatrului de păpuşi din R.P. Chi­neză, iar premiul al III-lea Tea­trului de păpuşi din Karl Marx­stadt (R.D. Germană) şi Teatrului de păpuşi din Cluj (R. P. Romînă). Pentru regie s-au atribuit urmă­toarele premii: Premiul I — Tea­trului de păpuşi din Budapesta (R. P. Ungară) ; premiul al II-lea Teatrului de păpuşi din Liberec (R. S. Cehoslovacă) şi premiul al III-lea Teatrului „Miniatura“ din Gdansk (R. P. Polonă). Pentru scenografie s-a acordat premiul I Teatrului de păpuşi din Craiova (R. P. Romînă) şi premiul al II-lea Teatrului de păpuşi din Cairo (R.A.U.). Pentru recitalele prezentate s-a acordat premiul I artistului John Wright (Anglia), premiul al II-lea artiştilor Jean Loup Temporal şi Daniel Bazilier (Franţa) şi premiul al III-lea artistului Kiss István (R. P. Ungară). Pentru interpretare s-au atribuit următoarele premii: Premiul I — artiştilor Ian Sîn, den Nan-tien Şi Li Po-fîn (R.P. Chineză) ; premiul al II-lea artistei Birgit Strom (Norvegia) şi premiul al III-lea as­­tiştilor Hector şi Eduardo Di Mau­ ro (Argentina) şi Hilde Fey (R. Germană). Juriul nu a acordat Marele Pr*« miu al Festivalului. ★ Juriul celui de-al II-lea Festi­­val internaţional al filmului de păpuşi şi marionete a hotărît a­­cordarea următoarelor premii ce­­lor mai valoroase producţii cine­­matografice prezentate : — Diploma de onoare pentru cea mai bună selecţie de filme prezentate la Festival a fost acor­­dată selecţiei de filme din R. 8. Cehoslovaca; — Premiul I a fost decernat fil­­mului cehoslovac „Visul unei nopţi de vară“, realizat de Jiri Trnka . P Premiul al II-lea a revenit filme­­or „Norul îndrăgostit", (U.R.S.S), regizori A. Karanovici şi R. Kad­a­­nov, şi „Dragonul sculptat“, (R. P. Chineză), realizatori Yueh Lu, Chang Chao-chun şi Wen Chao- chen, iar premiul al III-lea a fost decernat filmului „Snip şi Snap“ (Anglia), o producţie a studioului de filme „Halas şi Batchelor L.T.D.“, Londra, producător John Halas, şi filmului românesc „Rap­sodie în lemn“, realizator Bob Că­­linescu. (Agerpres) ----------------- —■ ■■■■ ---------------­ \f/d ELOCiai de la 1 — 9 octombrie SALA PALATULUI R.P.R. : Surorile Boga — sîmbătă 1 (orele 19,30), Bădăranii — du­minică 9 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA: Lăsa­­ţi-mă să cînt — sîmbătă 1 (orele 19,30), Don Pasquale — duminică 2 (orele 10), miercuri 5 (orele 19,30); Viţeluşul tărcat — duminică 2, joi 6 (orele 19,30); Boccacio — marţi 4, duminică 9 (orele 19,30); Dăruiţi iubitelor lalele vineri 7 (orele 19,30); Vîn­­zătorul de păsări — sîmbătă 8 (orele 19,30); Văduva veselă — duminică 9 (orele 10). TEATRUL NAŢIONAL I. L. CARAGIALE (sala Comedia): Bădăranii — sîmbătă 1 (o­rele 16); Cidul — sîmbătă 1 (orele 20), du­minică 2 (orele 16), duminică 9 (orele 19,30); Năpasta — duminică 2, duminică 9 (orele 10), vineri 7 (ore,19, 19,30); Poveste din Irkutsk — duminică 2­­(orele 20), marți 4, joi 6 (o­­rele 19,30); Regele Lear — miercuri 5 (orele 19,30) ; Discipolul diavolului — sîmbătă 8 (o­­rele 15); învierea — sîmbătă 8 (orele 19,30), duminică 9 (orele 15), (SALA STUDIO); Hangița — sîmbătă 1 (orele 16), duminică 9 (orele 19,30); Titanic vals — sîmbătă 1 (o­rele 20), miercuri 5 (orele 19,30), duminică 9 (orele 15,30); Tartuife — duminică 2 (orele 10), marţi 4 (orele 19,30), sîmbătă 8 (orele 15,30) ; Omul cu mîrţoaga — duminică 2 (o­­rele 15), duminică 9 (orele 10); Maria — du­minică 2 (orele 20), vineri 7 (orele 19,30); Surorile Boga — joi 6 (orele 19,30); Parada — sîmbătă 8 (orele 19,30); TEATRUL ARMATEI (Sala Magheru): Fîn­­tina Blanduziel — sîmbătă 1, marţi 4, vineri 7 (orele 19,30); Pygmalion — miercuri 5 (o­­rele 19,30); Cyrano de Bergerac — Joi 6, sîmbătă 8 (orele 19,30); Femeia îndărătnică — duminică 9 (orele 19,30). (SALA STUDIO). In căutarea extraordinarului — sîmbătă 1 (orele 20), joi 6, duminică 9 (orele 19,30); Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon (premieră) — marţi 4, vineri 7 (orele 19,30); Văduva isteaţă — miercuri 5 (orele 19,30); Viori de primăvară — sîmbătă 8 (orele 19,30); TEATRUL MUNICIPAL (sala Matei Millo): Hamlet - sîmbătă 1 (orele 19,30); Răzvan şi Vidra — dum­inică 2 (orele 19,30)Ma­ mouret — marţi 4, Joi 6, sîmbătă 8 (orele 19.30) ; Sfinta Ioana — miercuri 5 (orele 19.30) ; Dacă vei îl Întrebat —­ vineri 7 (o­­rele 19,30); Soţul ideal — duminică 9 (orele 19.30) , (SALA FILIMON SIRBU); Explozie în­­tristată - sîmbătă î (orele 19,30); Omul care aduce ploaia — duminică 2 (orele 19,30); Moartea unui comis voiajor — marţi 4, joi 8 (orele 19,30); Vlaicu şi feciorii lui — vineri 7 (orele 19,30); Tache, Ianke şi Cadîr —* miercuri 5, sîmbătă 8 (orele 19,30); Azilul de noapte —­ duminică 9 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT C. NOTTARA (sala C. Miile): Secunda 58 — sîmbătă 1, sîmbătă 8 (orele 19,30); Nota zero la purtare — dumi­nică 2, vineri 7 (orele 19,30); Cuibul de piatră — marţi 4, joi 6 (orele 19,30); Nora — miercuri 5 (orele 19,30); Liturghia de la miezul nopţii — duminică 9 (orele 19,30); (SALA LIBERTATEA); In căutarea bucuriei — sîm­bătă 1, duminică 9 (orele 19,30); Filomena Marturano — duminică 2, vineri 7 (orele 19,30) ; Nud cu vioară — marţi 4, joi 6, sîm­bătă 8 (orele 19,30); Fotoliul 10 — miercuri 5 (orele 19,30); TEATRUL TINERETULUI. Scrisori de dra­goste — sîmbătă 1, miercuri 5, vineri 7* duminică 9 (orele 19,30); Prinţ­ul cerşetor — duminică 2, duminică 9 (orele 10), duminică 9 (orele 15,30); Nila — duminică 2, sîmbătă 8 (orele 19,30); Hoţii — marţi 4 (orele 19,30); Mult zgomot pentru nimic — joi 6 (orele 19.30) . TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. GIUR­LEŞTI. Vecini de apartament — sîmbătă 1, duminică 2, vineri 7 (orele 19,30); Motanul încălţat — duminică 2, duminică 9 (orele 10); Doi tineri din Verona — marţi 4 (orele 19.30) ; O lună de confort — miercuri 5 (o­­rele 19,30); Domnul Puntila şi sluga sa Matty — joi 6 (orele 19,30); Fiul rătăcitor — sîm­bătă 8, duminică 9 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT EVREESC: Eroii sînt în stat — sîmbătă 1, duminică 2, joi 6, du­minică 9 (orele 20); O revistă cu Ahaşverof — marţi 4, vineri 7 (orele 20). S-a intîm­plat la nr. 13 — miercuri 5, sîmbătă 8 (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Academiei)! Povestea porcului — sîmbătă 1, joi 6, sîm­bătă 8 (orele 16); Punguţa cu doi bani­­• duminică 2, duminică 9 (orele 11), marţi ii vineri 7 (orele 16); Micul prinţ — duminici 2, sîmbătă 8 (orele 19); Isprăvile viteazului Heracle — miercuri 5 (orele 16). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TA­­NASE“ (sala Savoy): Revista oglinzilor­­* sîmbătă 1, duminică 2, luni 3, miercuri 5* joi 6, vineri 7, sîmbătă 8, duminică 9 (orele 20 precis). (SALA VICTORIEI): Vitamina M.* muzica — sîmbătă 1, duminică 2, marţi miercuri 5, joi 6, vineri 7, sâmbătă 8, du­­minică 9 (orele 20). G^^li^fe zilele vizhine (D Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15); Fiicele partidului; București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21): Un strigăt în stradă; 23 August (15; 17; 19, 21): Cerneala roșie; Republica (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15), I. C. Frimu (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19, 21,30 sală. (19,30 — grădină), înfrăţirea între popoare (15,30; 18; 20,30); Policarp, maestru caligraf; Ma­gheru (10; 12; 15; 17; 19, 21)). Departe de patrie; G. Coşbuc (15; 17; 19, 21): Flăcări la graniţă; Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), 8 Martie (15, 17; 19, 21), Flacăra (15, 17; 19, 21), Norii părăsesc cerul; Lumina (9,30 în continuare pînă la 14,45; 16,30; 18,30; 20,30), Al. Popov (rulează în continuare de la 10 la 21), Bîtă, ieși din sac; Central (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) M. Eminescu (14,15; 16,30; 18,45; 21): Nopţile Cabiriei: Victoria (10,30; 12,30; 15, 17; 19, 21) : Pescarii din arhipelag : Maxim Gorki (10,30; 12,30; 15; 17; 19; 21) • Filme prezentate în cadrul celui de al II-lea Festival internaţional al fil­mului de păpuşi şi marionete; Timpuri No! (rulează în continuare de la 10 la 21): Un ciclu de filme documentare; Tineretului (15; 17; 19; 21): Jucătorul; Gh. Doja (15; 17; 19; 21), T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21); Olga Bancic (15;30; 18; 20,30): Eşalonul de aur . Griviţa (10; 12; 14): Tatăl meu, actorul (16; 18;15; 20,30): Dragoste; Cultural (15; 17; 19, 21). Un cîntec străbate lumea; V. Roaită (16; 18,30; 20,30): în ajun; C. David (15; 17; 19; 21) Cîntec de leagăn: Unirea (15,30; 18; 20,30), Munca (16; 18,15; 20,30), N. Bălcescu (15,30; 18; 20,30), Eugenie Grandet; Arta (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). 30 Decembrie (9; 11,30; 14; 16,15; 18,30), grădina Progre­sul (20 cinemascop), grădina T. Vladimirescu (10; 12,30; 20,30). Şapte mirese pentru şapte fraţi. 30 Decembrie (la ora 20,30): Ul­timul viraj (cinemascop): Mioriţa (16,30; 18,45; 21), Volga (15,30; 18; 20,30).­­Doamna ministru; Donca Simo (16; 18;15; 20,30] Ultima zi, prima *1; 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21): Torero; Illa Pintilie (16; 18; 20): Alarmă In munţi; Popular (16; 18;15; 20,30): Ivanna; 8 Mai (15; 17; 19; 21): Legea e lege; Libertăţii (10; 12; 15; 17; 19; 21): Tamango; G. Bacovia (15; 17; 19; 21): Intîlnire cu Franţa; Aurel Vlaicu (15;30; 18; 20;30): Povestea tinerilor căsătoriţi; B. Delavrancea (16; 18; 20): Ea te iubeşte; Boleslaw Bierut (14; 17; 20): Co­­coşatul; Drumul serii (15; 17; 19; 21): Ştren.­garit. TELEVIZIUNE: orele 18,30 Transmisie din Studioul de concerte al Radioteleviziunii’ ,,Bucuroşi de oaspeţi" Concert spectacol. Texte de: H. Nicolaide, Ion Lucian, I. Berg, Virgil Puicea, Sady Rudeanu, Eugen Mirea Horia Şerbănescu, Cezarina Moldoveanu. Interpre­tează: Dorina Drăghici, Gică Petrescu,­Aida Moga, Horia Căciulescu, Sorina Dan, Marina Voica, Margareta Pîslaru, Gelu Solomonescu, Jan Ionescu, Horia Şerbănescu, Radu Zaha­­rescu. Moment coregrafic: Ileana Iliescu de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Cîntă orchestra de estradă a Radioteleviziu­­nii dirijată de Sile Dinicu. Prezentarea: Ton Lucian şi H. Nicolaide. In pauză: Informa­ţiile după­ amiezii; 20,45 Jurnalul televiziunii; 21,05 Filmul artistic „Poznaşa" - producţie a studiourilor din R. P. Ungară. In încheiere: •ultimele ştiri. Timpul probabil pen- y* V ' tru firmatoarele trei­­ zile: Vreme instabilă, j V cu cer temporar noros. j Ploi locale vor conti- 1 _ -—r-T/ oua să cadă In cea '] ii/,} f hf mai mare parte a tării. f ! .if Vînt slab pînă la po. j I / j / j ' i trivit Temperatura la • / ^ . f .jt început staționară, apoi tn scădere uşoară. SIMBATA, 1 OCTOMBRIE • Piese instru­mentale de compozitori romîni - orele 9,45 — 1 • Fragmente din opera „Walkiria“ da Wagner - orele 11,03 - I » Cîntă orches­tra de muzică populară a Filarmonicii din Cluj — orele 14,00 - 1 • „Cîntăm tinere­țea", program de cîntece — orele 14,07 -* II • Concert simfonic popular — orele 14,20 -» I • Concert de muzică populară romîneas­că - orele 15,00 - II • „Saptamîna muzicii chineze". Program de cîntece — orele 15,35 - I • Cîntă „Taraful Gorjului din Tg. Jiu - orele 16,00 - I • Săptamîna muzicii R.D. Germane. Noi înregistrări de cîntece — orele 18,25 — II • Transmisia din Studioul de concerte al Radioteleviziu­­nii a Concertului,spectacol de estradă „Bucuroşi de oaspeţi" — orele 18.30 — I. DUMINICA, 2 OCTOMBRIE • „Şcoala şi viaţa" - orele 8.30 - II • Curs de iniţiere muzicală: „Ghid muzical", începuturile ope­rei - orele 9 00 — I • .,Farmecul unui vals" — orele 10.30 — II 9 Oameni și preoțiipM — orele 11 00 — I • Simfonia dramatică „Romeo și Julieta" de Berlioz — orele 11,00 - 11 * Din muzica popoarelor — orele II 10 - 1 • Formaţii artistice de amatori în studio - orele 11.45 - 1 ® Fragmente din operete — orele 12,15 - 1 ® Actualita­tea culturalartis­că - orele 12,45 - II • „De toate, pentru tot!" — orele 13,10 — I • Cu cîntecul şi jocul pe întinsul nab­lei — orele 14,00 — I • La microfon: Saliva şi umorul — orele 14.30 — II • La şezătoare — orele 15.20 — I • Buchet de romanţe — orele 18.15 - I • Concertul în sol minor pentru vioară şi orchestră de Max Bruch, interpretează Isaac Stern acompania­ de or­chestra simfonică din Philadelphia" diri­jor Eugene Ormandy — orele 18 40 — II • Solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat tara - orele 19.35 — I • Emisiune de­dicată marinarilor - orele 19 30 - II • Teatru la microfon: „Hernani" de Victor Hugo orele 20.00 — I . Muzică de dans — orele 21.00 și orele 22.00 - II • Din comoara folclorului nostru — orele 22.35 — N­. NI. CUM VA FI ! VREMEA Nr. 4988

Next