Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)
1960-10-01 / nr. 4953
Pag. 2 TINERE. ÎŢI CUNOŞTI BINE MESERIA? Maniac această piesă dacă cineva o va putea executa la strung. Aceste cuvinte erau rostite, pe un ton destul de ridicat, de tînarul muncitor Petru Farkaş. Ele erau adresate mai multor muncitori care se apropiaseră, cînd începuse discuţia dintre maistru şi Farkas. In acel moment din grup se auzi o voce bine cunoscută celor din secţia strungărie: — Şi crezi că ai s-o poţi mistui ? — Uită-te și dumneata. Ai să vezi că am dreptate. De cite ori aşez piesa, ea cade din universal, n-o pot strunji. Francisc Boghicev, de la întreprinderea „Tehnometal“ din Timişoara, care intervenise în discuţie, un agitator plin de iniţiativă, care face această muncă din toată inima, privi cu atenţie piesa ; ochiul lui de om cu calificare înaltă stabili imediat unde era buba. Fiind dintre acei agitatori care duc muncă de lămurire prin fapte, prin exemple, se puse pe treabă. Scoase cuțitul cu care se străduise să strunjească Farkas și îl înlocui cu altul, potrivit piesei respective. Porni mașina și în cîteva minute execută nu o piesă ci mai multe. După fiecare piesă tînărul înghițea în sec. — Vezi, băiete, dacă ai merge mai regulat la cursurile de minim tehnic nu ţi s-ar fi întîmplat aşa ceva. Ar trebui să citeşti mai multe cărţi tehnice. Aşa ai afla cum se sminteşte fiecare piesă, şi-ai cunoaşte mai bine meseria Nu este pentru prima oară cînd Francisc Boghicev stă de vorbă cu tinerii, îi îndeamnă şi îi ajută să-şi ridice mereu calificarea profesională. De curînd agitatorul i-a strîns pe tineri în jurul său. Le-a vorbit despre importanţa Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Tehnica nouă trebuie mînuită de muncitori cu o înaltă calificare. Dar chiar şi o maşină veche trebuie s-o cunoşti bine, să-i aduci modificări, astfel încît să servească producţiei cît mai bine. Se întîmplă însă că unii tineri se bazează numai pe ce au învăţat în şcoala profesională şi uită că în fiecare zi se schimbă cîte ceva. Ieri o piesă se lucra într-un fel, mîine se va lucra în alt fel, mai avantajos. Nu de mult, fabrica producea paturi metalice şi butoaie, azi produce maşini agricole. La această discuţie au participat şi tinerii Gheorghe Simoleanu, Adalbert Nagy şi alţii. Agitatorul li s-a adresat lor în mod special pentru că aceşti tineri socotesc că pot să muncească fără să înveţe Necunoscînd însă bine desenul tehnic, ei greşesc de multe ori executarea piesei. Din această cauză dau piese de o calitate slabă, iar uneori chiar şi rebuturi. — Cînd îţi cunoşti bine meseria dar numai piese de calitate şi cîştigul creşte. Dar nu numai cîştigul nostru personal, ci şi cel al întreprinderii, al statului nostru, le-a spus agitatorul. Cuvintul agitatorului Francisc Boghicev este ascultat întotdeauna cu respect de tinerii muncitori din secţia strungărie unde îşi desfăşoară el activitatea. Cei mai mulţi dintre ei au cuvinte de mulţumire pentru acest tovarăş inimos, care i-a ajutat să înveţe meseria şi-i sprijină să-şi ridice calificarea profesională. SONIA MOLDOVANU Să ţii la bunul renume al oraşului tău! Pînă acum ciţiva ani ştiam că naşterea unui oraş dura, dacă nu secole, cel puţin decenii. Dar priviţi azi pe harta ţării ! Veţi afla numele a numeroase oraşe al căror certificat de naştere a fost eliberat de orinduirea democrat-populară. Mai toate oraşele noi, ca şi multe alte oraşe ale ţării, se dezvoltă într-un ritm trepidant, ca puternice centre industriale. Cum este şi firesc, ele suscită in primul rînd interesul şi atenţia. Aceasta nu înseamnă insă să uităm de acele oraşe în care prefacerile n-au loc într-un ritm la fel de susţinut. Să pornim deci către unul din acestea. Focşanii n-au cunoscut încă o dezvoltare impetuoasă. Totuşi, atmosfera de înnoire pe care o întîlneşti, pe lingă tradiţionalele trăsături specifice tîrgurilor moldoveneşti, este şi aici prezentă. Dacă n-ar fi decit faptul că focşănenii se pot mândri astăzi cu un teatru care găzduieşte ansambluri din întreaga ţară, cu o filarmonică, că s-au amenajat noi parcuri şi spaţii verzi, că în centru a apărut iluminatul fluorescent, că se asfalteaza străzi — şi tot este o mare deosebire faţă de moştenirea lăsată de burghezie Noul care va schimba cu adevărat faţa oraşului, va împlini viaţa oamenilor, se va face simţit abia de acum înainte Adică viată cu construcţia marelui combinat forestier. Aceasta este de altfel noutatea cea mai de seamă a Focşanilor. In prima etapă, adică pînă în 1962, vor fi construite şi date în funcţiune doar o parte din fabrici de mobilă, plăci aglomerate şi parchete. Fabricile de cherestea, budane vor fi terminate ulterior. Combinatul — unde vor munci în jurul a 2.000 de muncitori şi specialişti — va fi înzestrat cu utilaje de Înaltă productivitate, la nivelul tehnicii mondiale. Pe porţile sale vor ieşi an de an mari cantităţi de mobilă şi alte produse destinate aprovizionării oamenilor muncii. Ceea ce intenţionăm să discutăm In rlndurile ce urmează nu este însă dezvoltarea oraşului, ci felul In care se înfăţişează el vizitatorului în ceea ce priveşte aspectul şi modul de viaţă al oamenilor. Strada — o primă carte de vizită Străbătind Focşanii timp de cîteva zile, privindu-l cu ochiul unui om venit din alte oraşe, te izbesc, în primul JO0, *-jW rînd, contrastele ____ străzii — această primă carte de l vizită a oraşului. Să zicem că o porneşti de la gară spre centru. Strada e larga, umbrita de tei stufoşi şi de castani, plăcută, primitoare. Şi nu e singura. Iată şi alte străzi : Jdanov, Dr. Petru Groza şi altele. I le-au luat în grijă femeile, gospodinele. Se vede deci, ca şi în alte părţi, ca oamenii sunt preocupaţi să-şi gospodărească mai bine oraşul, că ei îşi aduc contribuţia la repararea străzilor, la întreţinerea lor, la plantarea de pomi sau la amenajarea vreunui parc. Dar grija pentru „cartea de vizită“ a oraşului nu este pretutindeni aceeaşi. Depărtîndu-te de centru, semnele unei anumite neglijenţe devin tot mai supărătoare. Le întîlneşti, chiar şi în zilele cînd nu este tîrg, pe platoul pieţii, pe unele străzi, ba chiar şi în parc. De ce pot fi îngrijite, bine întreţinute, numai unele străzi şi nu toate ? Nu se puteau întreprinde şi în Focşani — ca în atîtea alte oraşe — acţiuni mobilizatoare, care să trezească iniţiative, să nască idei, să ducă la folosirea mai gospodărească a fondurilor destinate modernizării şi Înfrumuseţării oraşului . Cele aproape 58.000 de ore de muncă patriotică, lucrate anul acesta de mai bine de jumătate din locuitorii oraşului la amenajarea stadionului, a noilor parcuri şi zone verzi, la nivelarea şi curăţirea unor străzi dovedesc că există mari rezerve încă slab folosite. Iată o serie de fapte care arată că în conducerea sfatului popular sunt unii oameni care dovedesc indiferenţă faţă de bunul renume al oraşului lor. Creat pe locul unor vechi aşezări şi dezvoltat apoi prin contopirea a două tîrguri , Focşaniul este unul din cele mai întortocheate localităţi. Şi greu te descurci în el. Nicăieri un indicator. Un amănunt, dar şi un semn de neglijenţă. Aspectul străzii, al parcului, curăţenia magazinului sau grija cu care este pusă masa în restaurant, felul cum funcţionează băile publice sunt toate de natură să facă traiul mai comod, mai confortabil, mai civilizat atunci cînd gospodarii treburilor obşteşti se ocupă aşa cum se cuvine de aceste probleme. Comerţ şi... copertine In centrul oraşului ,sînt masate, unele lingă altele, destul de multe suă magazine de tot felul. Cofetăria „Macul roşu“, res- taurantul „Ciocîrlia“, magazinul de legume şi fructe al Agevacoop sau alimentarele nr. 1 şi 39 sunt printre magazinele, numeroase de altfel, ale căror colective ştiu cum trebuie să-şi primească clienţii : mama este prezentată frumos, cu grijă, într-un cadru plăcut, cu un cuvînt amabil. Clienţii pleacă bine serviţi. Şi din nou te izbeşte contrastul, faptul că ceea ce e bun intr-o parte n-a fost însuşit şi în cealaltă. De pildă, la magazinul copiilor, unde sunt oferite uneori mărfuri pe care s-a aşternut un prai gros, la alimentara nr. 4, al cărei responsabil pare să nu vadă că magazinul e neîngrijit sau la Buietul Pieţii (unitatea nr. 20), care oferă consumatorilor un sortiment de gustări sărăcăcios şi puţin aspectuos. Este adevărat că multe din spaţiile comerciale existente la Focşani ar trebui modernizate, refăcute. Dar curăţenia, curăţenia de fiecare zi este o obligaţie curentă, de serviciu, a lucrătorilor din comerţ. De ce se împacă gospodarii oraşului cu asemenea stări de lucruri ? In piaţa din Focşani, din pricină că mesele sunt insuficiente, cei mai mulţi producători Îşi ţin produsele în condiţii necorespunzătoare. S-a căutat o soluţie : a fost construită o primă copertină (şir de gherete zidite, cu acoperiş), anul viitor urmând să se construiască şi altele. Această copertină — care a costat circa 160.000 lei — s-a executat din fondurile de investiţii, pe baza unui proiect al Direcţiei de sistematizare, arhitectură şi proiectare a construcţiilor Galaţi. Desigur, aceşti bani ar fi putut fi folosiţi mai bine. S-ar fi putut face, de pildă, o copertină mai puţin pretenţioasă şi, cu aceeaşi sumă, s-ar fi putut amenaja şi cîteva magazine în cartierele mai îndepărtate, unde populaţia le solicită. Faptele semnalate mai sus arată că membrii comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Focşani se complac uneori într-un stil de munca „de faţadă“. Dacă trebuie reamenajat un magazin sau întreprinsă vreo acţiune despre care să se duca vestea, atunci toată lumea se ocupă, se interesează, îndrumă sau măcar urmăreşte săptămîni de-a rîndul cum se face lucrarea respectivă. Dar multe alte probleme complexe ale gospodăririi oraşului, ale deservirii populaţiei dispar periodic din cîmpul lor vizual. Iată de ce se impune ca Comitetul orăşenesc de partid Focşani să analizeze mai amănunţit activitatea sfatului popular orăşenesc, să urmărească cum foloseşte fondurile şi mijloacele care-i stau la dispoziţie, să-l ajute să atragă într-o mai mare măsură masele de cetăţeni la gospodărirea oraşului. MARIA CALIN I -090- Măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aragaz şi combustibil pentru calorifer In ultima vreme au fost luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării consumatorilor pe timpul iernii cu gaze lichefiate (aragaz) şi cu combustibil pentru calorifer. In vederea deservirii mai operative la domiciliu a consumatorilor din Capitală cu butelii de aragaz, unităţile de desfacere a gazelor lichefiate au fost dotate în ultimul timp cu încă 26 de furgonete fabricate la Uzinele „Tudor Vladimirescu“. In cartierele mărginaşe ale Capitalei s-au înfiinţat recent noi centre de desfacere a gazelor lichefiate, urmînd ca altele să se deschidă în curînd. S-au luat de asemenea măsuri pentru sporirea capacităţii staţiilor de îmbuteliere din Bucureşti şi Ploieşti. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei din alte părţi ale ţării se află în construcţie două staţii noi de îmbuteliere, una la Timişoara şi alta la Constanţa, care vor fi date în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Incepînd din toamna acestui an, rafinăria nr. 1 din Ploieşti pune la dispoziţia populaţiei şi a instituţiilor un combustibil special pentru instalaţiile cu calorifer, la un preţ mai redus. In scopul îmbunătăţirii deservirii populaţiei cu combustibil pentru încălzit, în Capitală urmează să fie organizate noi centre de primire a comenzilor, iar parcul de autocisterne va fi sporit. Totodată, au fost luate măsuri pentru sporirea capacităţii de depozitare a combustibilului. (Agerpres) -0*0- Excursii în sezonul de toamnă In sezonul de toamnă, agenţia Bucureşti a O.NT. Carpaţi organizează excursii în diferite locuri pitoreşti din apropierea Capitalei, in localităţi de munte, in staţiuni balneo-climaterice. La sfirşitul fiecărei săptămîni un tren special pleacă din Gara de Nord spre Valea Prahovei. Excursioniştii se pot opri — după preferinţă — la Sinaia, Buşteni, Predeal. Cazarea se face fie la hotelurile din localităţile respective, fie la cabanele din platoul Bucegilor. Culesul viilor este în toi. O.N.T.-ul organizează in această perioadă excursii la Valea Călugărească, cu vizitarea renumitelor podgorii de la GAS „Tudor Vladimirescu“. In fiecare duminică se fac excursii pentru vizitarea muzeului de la Doftdna și a împrejurimilor sale. Excursia se face cu trenul. Vizitarea portului „Podul Prieteniei" și o plimbare de citeva ore cu vaporul pe Dunăre sunt cuprinse în programul excursiilor duminicale ce se organizează la Giurgiu. Cu ajutorul mecanizatorilor de la U.M.T. Tulucești, colectiviștii din satul Cosii, raionul Galați, lucrează de zor la semănatul griului. In câteva rânduri • Printre elevii claselor I-VII care în acest an au primit manualele şcolare în mod gratuit, se numără şi fiii colectiviştilor din G.A.C. „Putna“ din comuna Vînători, raionul Focşani. Dar, spre deosebire de alţi elevi, ei au primit tot gratuit şi rechizitele şcolare de care au nevoie. Manualele le-au primit potrivit prevederilor recentei hotărîri a partidului și guvernului, iar rechizitele le-au fost cumpărate de către gospodăria agricolă colectivă „Putna“. (De la N. EFTIMIE, colectivist). • De curînd comuna Valea Lungă, raionul Pucioasa a fost electrificată şi radioficată. Locuitorii comunei au contribuit cu bani şi muncă patriotică, grăbind astfel terminarea lucrării. In fruntea acestei acţiuni obşteşti au fost mereu deputaţii N. Crăciun, V. Cîrnaru, Elisabeta Tudor, I. Avramescu ş.a. (De la V. OLTEANU, mecanic). • Printr-o mai bună folosire a materialelor, colectivul atelierului mecanic al combinatului de cauciuc sintetic Onești, în fruntea căruia s-au situat Ioan Berescu, Gh. Popic și Grigore Stoian, a reușit ca în luna august să realizeze economii în valoare de peste 12.000 lei. (De la ACTIN BUTE, mecanic). • Locuitorii din satul Sumiţa, raionul Bozovici, acordă o mare atenţie colectării şi valorificării fructelor de pădure. La centrul de colectare din localitate s-au adunat numai în cîteva zile peste 9.000 kg. mare. (De la FERDINAND STICA, funcţionar). SCINTEIA CITITORII ne sezisează IA MARGINE PE ORA? Am trecut de mai multe ori prin împrejurimile oraşului Zimnicea. M-am uitat deseori la culturile care creşteau pe câmpurile de la marginea oraşului. Intr-un rînd, trecînd din nou pe aici, mi-a atras atenţia o suprafaţă de teren ce trece de 8 ha, pe care, în acest an, nu s-a cultivat nimic. Sfatul popular al oraşului Zimnicea — preşedinte tov. Ilie Niculescu — a binevoit să lase acest teren pârloagă. Ce are de cules acum de pe el ? Ceea ce s-a semănat: nimic. Şi e păcat căci acest teren era foarte potrivit pentru cultura legumelor. Socot că trebuie traşi la răspundere cei ce au manifestat această neglijenţă. (De la Emanoil Popescu, funcţionar). DE CE SĂ FACEM CHELTUIELI ÎN PLUS ! Mecanizatorii de la S.M.T.Ştefan cel Mare, raionul Piatra Neamţ, au executat ani de-a rîndul lucrări la un preţ de cost din ce în ce mai scăzut. Anul acesta însă, prețul de cost al fiecărui hantru a fost mai mare în unele perioade. De ce? Una din cauze este că nu putem să ne aprovizionăm la vreme cu piesele de schimb de care avem nevoie. Cînd mergem la baza de aprovizionare nr. 7 din Bacău pentru a procura fasunguri pentru faruri sau alte piese pentru generatoare şi magnetouri, nu le găsim. Pentru un fasung, care costă 4,5 lei, sîntem nevoiţi, de cele mai multe ori, să cumpărăm, cu toate că n-avem nevoie de el, farul întreg, care costă peste 60 lei. Oare n-ar fi cazul ca tovarăşii de la baza nr. 7 din Bacău să ne scutească de asemenea cheltuieli inutile, luînd măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării unităţilor pe care le deservesc? (De la I. Constantinescu, inginer, S.M.T.-Ştefan cel Mare). CASTELUL S-A ÎNECAT LA MAL La secţia Gherghiţa din cadrul gospodăriei agricole de stat Drăgăneşti, raionul Cricov, în toamna anului trecut a început construcţia unui castel de apă. Echipa de constructori trimisă de către Trustul Gostar Ploieşti să ridice castelul de apă a executat într-un termen destul de scurt cea mai mare parte din lucrări. La un moment dat însă constructorii s-au oprit. Au lăsat castelul de apă neterminat şi au plecat, în primăvară, cînd abia aşteptam să se întoarcă. Trustul Gostar Ploieşti ne-a comunicat că lucrarea va fi terminată de alţi constructori. Au trecut de atunci mai multe luni de zile. Nu a venit nici un constructor. S-a cheltuit pînă acum, pentru această lucrare, o sumă destul de mare de bani. De ce să lăsăm tocmai acum, la sfîrşit, o lucrare atît de importantă neterminată ? Conducerea Trustului Gostar Ploieşti ar trebui să ştie că poartă răspunderea pentru aceasta! (De la Constantin Stancu, organizator de partid G.A.S. Drăgăneşti). PENTRU UN SIGILIU... într-una din zilele trecute, venind cu trenul de la Mangalia spre Bucureşti, m-am oprit la Constanţa. Dorind să vizitez oraşul pînă la plecarea trenului spre Capitală, m-am dus la serviciul bagaje de mină din gară să las un pachet. Dar ca să pot preda acest bagaj am pierdut mai bine de două ore. Funcţionara de la ghişeu nu voia să-l primească nesigilat. Pînă la urmă, după multe rugăminţi şi o declaraţie în care arătam că nu am nici o pretenţie dacă dispare ceva din pachet, mi l-a primit tot nesigilat ; in gară nu există o stampilă pentru sigilarea bagajelor de mînă. S-a construit aci o gară nouă, de toată frumuseţea. De ce o fi oare atît de greu să se găsească și un sigiliu ? (De la Elena Anghel, muncitoare). -090- O valoroasă manifestare artistică internaţională închiderea festivalurilor teatrului şi filmului DE FAPUSI In sala Teatrului C.C.S. a avut loc vineri seara festivitatea de închidere a celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete. Scriitorul Marcel Breslaşu, preşedintele Juriului celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, şi artistul poporului Costache Antoniu, preşedintele juriului celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete, au anunţat premiile decernate. Au luat apoi cuvîntul Marjorie Batcheldor McPharlin din S.U.A., Devi Lai Samar din India, Jan Malik, secretar general al Uniunii internaţionale a marionetiştilor Unima. Din partea delegaţiei păpuşarilor din U.R.S.S., M. Koroliev, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., a mulţumit în numele laureaţilor festivalurilor pentru ospitalitatea poporului român şi pentru munca neobosită depusă de organizatorii acestor manifestări. In sala de marmură a Casei Scînteii a avut loc vineri seara , masă oferită de Comitetul de organizare în cinstea participanţilor la cel de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi la Festivalul filmului de păpuşi şi marionete. Premiile acordate în urma vizionării spectacolelor prezentate la concurs, juriul celui de al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a acordat numeroase premii. „Premiul Festivalului“ pentru originalitate şi fantezie a fost decernat Teatrului de păpuşi din Sofia (R. P. Bulgaria), iar „Premiul Festivalului“ pentru interpretare colectivă, Teatrului Mare de păpuşi din Leningrad (U.R.S.S.). Premiul al II-lea a fost acordat Teatrului de păpuşi din R.P. Chineză, iar premiul al III-lea Teatrului de păpuşi din Karl Marxstadt (R.D. Germană) şi Teatrului de păpuşi din Cluj (R. P. Romînă). Pentru regie s-au atribuit următoarele premii: Premiul I — Teatrului de păpuşi din Budapesta (R. P. Ungară) ; premiul al II-lea Teatrului de păpuşi din Liberec (R. S. Cehoslovacă) şi premiul al III-lea Teatrului „Miniatura“ din Gdansk (R. P. Polonă). Pentru scenografie s-a acordat premiul I Teatrului de păpuşi din Craiova (R. P. Romînă) şi premiul al II-lea Teatrului de păpuşi din Cairo (R.A.U.). Pentru recitalele prezentate s-a acordat premiul I artistului John Wright (Anglia), premiul al II-lea artiştilor Jean Loup Temporal şi Daniel Bazilier (Franţa) şi premiul al III-lea artistului Kiss István (R. P. Ungară). Pentru interpretare s-au atribuit următoarele premii: Premiul I — artiştilor Ian Sîn, den Nan-tien Şi Li Po-fîn (R.P. Chineză) ; premiul al II-lea artistei Birgit Strom (Norvegia) şi premiul al III-lea astiştilor Hector şi Eduardo Di Mau ro (Argentina) şi Hilde Fey (R. Germană). Juriul nu a acordat Marele Pr*« miu al Festivalului. ★ Juriul celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete a hotărît acordarea următoarelor premii celor mai valoroase producţii cinematografice prezentate : — Diploma de onoare pentru cea mai bună selecţie de filme prezentate la Festival a fost acordată selecţiei de filme din R. 8. Cehoslovaca; — Premiul I a fost decernat filmului cehoslovac „Visul unei nopţi de vară“, realizat de Jiri Trnka . P Premiul al II-lea a revenit filmeor „Norul îndrăgostit", (U.R.S.S), regizori A. Karanovici şi R. Kadanov, şi „Dragonul sculptat“, (R. P. Chineză), realizatori Yueh Lu, Chang Chao-chun şi Wen Chao- chen, iar premiul al III-lea a fost decernat filmului „Snip şi Snap“ (Anglia), o producţie a studioului de filme „Halas şi Batchelor L.T.D.“, Londra, producător John Halas, şi filmului românesc „Rapsodie în lemn“, realizator Bob Călinescu. (Agerpres) ----------------- —■ ■■■■ --------------- \f/d ELOCiai de la 1 — 9 octombrie SALA PALATULUI R.P.R. : Surorile Boga — sîmbătă 1 (orele 19,30), Bădăranii — duminică 9 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETA: Lăsaţi-mă să cînt — sîmbătă 1 (orele 19,30), Don Pasquale — duminică 2 (orele 10), miercuri 5 (orele 19,30); Viţeluşul tărcat — duminică 2, joi 6 (orele 19,30); Boccacio — marţi 4, duminică 9 (orele 19,30); Dăruiţi iubitelor lalele vineri 7 (orele 19,30); Vînzătorul de păsări — sîmbătă 8 (orele 19,30); Văduva veselă — duminică 9 (orele 10). TEATRUL NAŢIONAL I. L. CARAGIALE (sala Comedia): Bădăranii — sîmbătă 1 (orele 16); Cidul — sîmbătă 1 (orele 20), duminică 2 (orele 16), duminică 9 (orele 19,30); Năpasta — duminică 2, duminică 9 (orele 10), vineri 7 (ore,19, 19,30); Poveste din Irkutsk — duminică 2(orele 20), marți 4, joi 6 (orele 19,30); Regele Lear — miercuri 5 (orele 19,30) ; Discipolul diavolului — sîmbătă 8 (orele 15); învierea — sîmbătă 8 (orele 19,30), duminică 9 (orele 15), (SALA STUDIO); Hangița — sîmbătă 1 (orele 16), duminică 9 (orele 19,30); Titanic vals — sîmbătă 1 (orele 20), miercuri 5 (orele 19,30), duminică 9 (orele 15,30); Tartuife — duminică 2 (orele 10), marţi 4 (orele 19,30), sîmbătă 8 (orele 15,30) ; Omul cu mîrţoaga — duminică 2 (orele 15), duminică 9 (orele 10); Maria — duminică 2 (orele 20), vineri 7 (orele 19,30); Surorile Boga — joi 6 (orele 19,30); Parada — sîmbătă 8 (orele 19,30); TEATRUL ARMATEI (Sala Magheru): Fîntina Blanduziel — sîmbătă 1, marţi 4, vineri 7 (orele 19,30); Pygmalion — miercuri 5 (orele 19,30); Cyrano de Bergerac — Joi 6, sîmbătă 8 (orele 19,30); Femeia îndărătnică — duminică 9 (orele 19,30). (SALA STUDIO). In căutarea extraordinarului — sîmbătă 1 (orele 20), joi 6, duminică 9 (orele 19,30); Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon (premieră) — marţi 4, vineri 7 (orele 19,30); Văduva isteaţă — miercuri 5 (orele 19,30); Viori de primăvară — sîmbătă 8 (orele 19,30); TEATRUL MUNICIPAL (sala Matei Millo): Hamlet - sîmbătă 1 (orele 19,30); Răzvan şi Vidra — duminică 2 (orele 19,30)Ma mouret — marţi 4, Joi 6, sîmbătă 8 (orele 19.30) ; Sfinta Ioana — miercuri 5 (orele 19.30) ; Dacă vei îl Întrebat — vineri 7 (orele 19,30); Soţul ideal — duminică 9 (orele 19.30) , (SALA FILIMON SIRBU); Explozie întristată - sîmbătă î (orele 19,30); Omul care aduce ploaia — duminică 2 (orele 19,30); Moartea unui comis voiajor — marţi 4, joi 8 (orele 19,30); Vlaicu şi feciorii lui — vineri 7 (orele 19,30); Tache, Ianke şi Cadîr —* miercuri 5, sîmbătă 8 (orele 19,30); Azilul de noapte — duminică 9 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT C. NOTTARA (sala C. Miile): Secunda 58 — sîmbătă 1, sîmbătă 8 (orele 19,30); Nota zero la purtare — duminică 2, vineri 7 (orele 19,30); Cuibul de piatră — marţi 4, joi 6 (orele 19,30); Nora — miercuri 5 (orele 19,30); Liturghia de la miezul nopţii — duminică 9 (orele 19,30); (SALA LIBERTATEA); In căutarea bucuriei — sîmbătă 1, duminică 9 (orele 19,30); Filomena Marturano — duminică 2, vineri 7 (orele 19,30) ; Nud cu vioară — marţi 4, joi 6, sîmbătă 8 (orele 19,30); Fotoliul 10 — miercuri 5 (orele 19,30); TEATRUL TINERETULUI. Scrisori de dragoste — sîmbătă 1, miercuri 5, vineri 7* duminică 9 (orele 19,30); Prinţul cerşetor — duminică 2, duminică 9 (orele 10), duminică 9 (orele 15,30); Nila — duminică 2, sîmbătă 8 (orele 19,30); Hoţii — marţi 4 (orele 19,30); Mult zgomot pentru nimic — joi 6 (orele 19.30) . TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. GIURLEŞTI. Vecini de apartament — sîmbătă 1, duminică 2, vineri 7 (orele 19,30); Motanul încălţat — duminică 2, duminică 9 (orele 10); Doi tineri din Verona — marţi 4 (orele 19.30) ; O lună de confort — miercuri 5 (orele 19,30); Domnul Puntila şi sluga sa Matty — joi 6 (orele 19,30); Fiul rătăcitor — sîmbătă 8, duminică 9 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT EVREESC: Eroii sînt în stat — sîmbătă 1, duminică 2, joi 6, duminică 9 (orele 20); O revistă cu Ahaşverof — marţi 4, vineri 7 (orele 20). S-a intîmplat la nr. 13 — miercuri 5, sîmbătă 8 (orele 20). TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Academiei)! Povestea porcului — sîmbătă 1, joi 6, sîmbătă 8 (orele 16); Punguţa cu doi bani• duminică 2, duminică 9 (orele 11), marţi ii vineri 7 (orele 16); Micul prinţ — duminici 2, sîmbătă 8 (orele 19); Isprăvile viteazului Heracle — miercuri 5 (orele 16). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (sala Savoy): Revista oglinzilor* sîmbătă 1, duminică 2, luni 3, miercuri 5* joi 6, vineri 7, sîmbătă 8, duminică 9 (orele 20 precis). (SALA VICTORIEI): Vitamina M.* muzica — sîmbătă 1, duminică 2, marţi miercuri 5, joi 6, vineri 7, sâmbătă 8, duminică 9 (orele 20). G^^li^fe zilele vizhine (D Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15); Fiicele partidului; București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21): Un strigăt în stradă; 23 August (15; 17; 19, 21): Cerneala roșie; Republica (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15), I. C. Frimu (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19, 21,30 sală. (19,30 — grădină), înfrăţirea între popoare (15,30; 18; 20,30); Policarp, maestru caligraf; Magheru (10; 12; 15; 17; 19, 21)). Departe de patrie; G. Coşbuc (15; 17; 19, 21): Flăcări la graniţă; Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), 8 Martie (15, 17; 19, 21), Flacăra (15, 17; 19, 21), Norii părăsesc cerul; Lumina (9,30 în continuare pînă la 14,45; 16,30; 18,30; 20,30), Al. Popov (rulează în continuare de la 10 la 21), Bîtă, ieși din sac; Central (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) M. Eminescu (14,15; 16,30; 18,45; 21): Nopţile Cabiriei: Victoria (10,30; 12,30; 15, 17; 19, 21) : Pescarii din arhipelag : Maxim Gorki (10,30; 12,30; 15; 17; 19; 21) • Filme prezentate în cadrul celui de al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete; Timpuri No! (rulează în continuare de la 10 la 21): Un ciclu de filme documentare; Tineretului (15; 17; 19; 21): Jucătorul; Gh. Doja (15; 17; 19; 21), T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21); Olga Bancic (15;30; 18; 20,30): Eşalonul de aur . Griviţa (10; 12; 14): Tatăl meu, actorul (16; 18;15; 20,30): Dragoste; Cultural (15; 17; 19, 21). Un cîntec străbate lumea; V. Roaită (16; 18,30; 20,30): în ajun; C. David (15; 17; 19; 21) Cîntec de leagăn: Unirea (15,30; 18; 20,30), Munca (16; 18,15; 20,30), N. Bălcescu (15,30; 18; 20,30), Eugenie Grandet; Arta (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). 30 Decembrie (9; 11,30; 14; 16,15; 18,30), grădina Progresul (20 cinemascop), grădina T. Vladimirescu (10; 12,30; 20,30). Şapte mirese pentru şapte fraţi. 30 Decembrie (la ora 20,30): Ultimul viraj (cinemascop): Mioriţa (16,30; 18,45; 21), Volga (15,30; 18; 20,30).Doamna ministru; Donca Simo (16; 18;15; 20,30] Ultima zi, prima *1; 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21): Torero; Illa Pintilie (16; 18; 20): Alarmă In munţi; Popular (16; 18;15; 20,30): Ivanna; 8 Mai (15; 17; 19; 21): Legea e lege; Libertăţii (10; 12; 15; 17; 19; 21): Tamango; G. Bacovia (15; 17; 19; 21): Intîlnire cu Franţa; Aurel Vlaicu (15;30; 18; 20;30): Povestea tinerilor căsătoriţi; B. Delavrancea (16; 18; 20): Ea te iubeşte; Boleslaw Bierut (14; 17; 20): Cocoşatul; Drumul serii (15; 17; 19; 21): Ştren.garit. TELEVIZIUNE: orele 18,30 Transmisie din Studioul de concerte al Radioteleviziunii’ ,,Bucuroşi de oaspeţi" Concert spectacol. Texte de: H. Nicolaide, Ion Lucian, I. Berg, Virgil Puicea, Sady Rudeanu, Eugen Mirea Horia Şerbănescu, Cezarina Moldoveanu. Interpretează: Dorina Drăghici, Gică Petrescu,Aida Moga, Horia Căciulescu, Sorina Dan, Marina Voica, Margareta Pîslaru, Gelu Solomonescu, Jan Ionescu, Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu. Moment coregrafic: Ileana Iliescu de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Cîntă orchestra de estradă a Radioteleviziunii dirijată de Sile Dinicu. Prezentarea: Ton Lucian şi H. Nicolaide. In pauză: Informaţiile după amiezii; 20,45 Jurnalul televiziunii; 21,05 Filmul artistic „Poznaşa" - producţie a studiourilor din R. P. Ungară. In încheiere: •ultimele ştiri. Timpul probabil pen- y* V ' tru firmatoarele trei zile: Vreme instabilă, j V cu cer temporar noros. j Ploi locale vor conti- 1 _ -—r-T/ oua să cadă In cea '] ii/,} f hf mai mare parte a tării. f ! .if Vînt slab pînă la po. j I / j / j ' i trivit Temperatura la • / ^ . f .jt început staționară, apoi tn scădere uşoară. SIMBATA, 1 OCTOMBRIE • Piese instrumentale de compozitori romîni - orele 9,45 — 1 • Fragmente din opera „Walkiria“ da Wagner - orele 11,03 - I » Cîntă orchestra de muzică populară a Filarmonicii din Cluj — orele 14,00 - 1 • „Cîntăm tinerețea", program de cîntece — orele 14,07 -* II • Concert simfonic popular — orele 14,20 -» I • Concert de muzică populară romînească - orele 15,00 - II • „Saptamîna muzicii chineze". Program de cîntece — orele 15,35 - I • Cîntă „Taraful Gorjului din Tg. Jiu - orele 16,00 - I • Săptamîna muzicii R.D. Germane. Noi înregistrări de cîntece — orele 18,25 — II • Transmisia din Studioul de concerte al Radioteleviziunii a Concertului,spectacol de estradă „Bucuroşi de oaspeţi" — orele 18.30 — I. DUMINICA, 2 OCTOMBRIE • „Şcoala şi viaţa" - orele 8.30 - II • Curs de iniţiere muzicală: „Ghid muzical", începuturile operei - orele 9 00 — I • .,Farmecul unui vals" — orele 10.30 — II 9 Oameni și preoțiipM — orele 11 00 — I • Simfonia dramatică „Romeo și Julieta" de Berlioz — orele 11,00 - 11 * Din muzica popoarelor — orele II 10 - 1 • Formaţii artistice de amatori în studio - orele 11.45 - 1 ® Fragmente din operete — orele 12,15 - 1 ® Actualitatea culturalartiscă - orele 12,45 - II • „De toate, pentru tot!" — orele 13,10 — I • Cu cîntecul şi jocul pe întinsul nablei — orele 14,00 — I • La microfon: Saliva şi umorul — orele 14.30 — II • La şezătoare — orele 15.20 — I • Buchet de romanţe — orele 18.15 - I • Concertul în sol minor pentru vioară şi orchestră de Max Bruch, interpretează Isaac Stern acompania de orchestra simfonică din Philadelphia" dirijor Eugene Ormandy — orele 18 40 — II • Solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat tara - orele 19.35 — I • Emisiune dedicată marinarilor - orele 19 30 - II • Teatru la microfon: „Hernani" de Victor Hugo orele 20.00 — I . Muzică de dans — orele 21.00 și orele 22.00 - II • Din comoara folclorului nostru — orele 22.35 — N. NI. CUM VA FI ! VREMEA Nr. 4988