Scînteia, noiembrie 1960 (Anul 29, nr. 4979-5004)
1960-11-01 / nr. 4979
Pas. 4 ultimele ştiri O.N.U. trebuie să creeze condiţiile reluării activităţii guvernului legal în Congo Scrisoarea lui V. R. Zorin adresată lui Roland NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 28 octombrie V. R. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.RS.S., şeful delegaţiei sovietice la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a adresat lui Roland, președintele celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale, o scrisoare cu rugămintea de a informa de îndată pe membrii O.N.U. asupra celor întreprinse de organele O.N.U. în vederea îndeplinirii hotărîrilor în problema congoleză, adoptate de Consiliul de Securitate și de sesiunea extraordinară a Adunării Generale. ■ In scrisoare, care a fost difuzată ca document al Adunării Generale, se spune printre altele : In legătură cu faptul că pe ordinea de zi a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. a fost inclusă problema situaţiei din Republica Congo, este firesc ca participanţii la sesiune sa aibă nevoie de informaţii cuprinzătoare in această problemă. Or, tocmai in ultima vreme publicarea de date oficiale de către Secretariatul O.N.U. cu privire la situaţia din Congo şi la măsurile luate de O.N.U. în această ţară s-a restrîns simţitor. Reţine atenţia faptul că de peste o lună secretarul general al O.N.U. n-a mai prezentat nici o dare de seamă asupra activităţii sale în Congo. Pe de altă parte, potrivit informaţiilor existente, situaţia din Congo s-a înrăutăţit simţitor în ultimele zile, ceea ce provoacă o nelinişte tot mai mare în rîndurile opiniei publice mondiale, întrucît există o primejdie reală de extindere a focarului de încordare din centrul continentului african. Intr-adevăr, s-a aflat că personalul militar belgian, a cărui evacuare de pe teritoriul Republicii Congo nu a fost complet terminată, începe să se reîntoarcă în această ţară şi desfăşoară o intensă activitate de subminare a independenţei politice şi a integrităţii teritoriale a republicii. Ofiţerii belgieni organizează bande înarmate care acţionind sub steagul armatei congoleze întreprind atacuri împotriva populaţiei civile şi se străduiesc să creeze în Congo o stare de haos politic şi economic total. Ţin să vă atrag atenţia asupra faptului că din cauza uneltirilor colonialiştilor, care se amestecă făţiş în treburile poporului congolez, parlamentul Republicii Congo continuă să rămînă inactiv. Cererea de a se convoca imediat parlamentul a răsunat cu toată vigoarea aici la O.N.U. în cuvîntările a numeroşi reprezentanţi ai ţărilor afro-asiatice. Ne surprinde faptul că secretarul general al O.N.U. nu a reacţionat pînă în prezent în nici un fel la această cerere. In încheiere şeful delegaţiei sovietice atrage atenţia că este necesar ca membrii O.N.U. să fie informaţi cum stau lucrurile cu retragerea forţelor armate şi a specialiştilor militari belgieni de pe teritoriul congolez şi ce măsuri intenţionează să întreprindă comandamentul „trupelor O.N.U.“ pentru a asigura convocarea imediată a parlamentului congolez pentru a curma activitatea de subminare atît a agenturii belgiene, cît şi a elementelor aventuriste din rîndurile populaţiei locale, şi pentru a crea condiţiile necesare reluării activităţii guvernului legal al Republicii Congo. -000- Dezmaţul marionetelor colonialiste în Congo continuă LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). După cum transmit agenţiile americane de informaţii, la 29 octombrie detaşamente armate ale lui Kalonji, preşedintele aşa-numitului „stat miner Kasai“, cu un efectiv de aproximativ 5.000 de oameni, au dezlănţuit o ofensivă împotriva oraşului Luiza. Aceste detaşamente sunt înzestrate cu arme automate moderne şi se află sub comanda unor ofiţeri belgieni. După cum transmite din Leopoldville corespondentul agenţiei U.P.I. aceste bande încearcă să cotropească teritoriile populate de tribul lui Lulua care sprijină guvernul lui Patrice Lumumba. Potrivit spuselor corespondentului agenţiei U.P.I., bandele lui Kalonji incendiază în calea lor satele, jefuiesc şi asasinează locuitori paşnici. Apaiul lui Kasongo Agenţia France Presse anunţă că Joseph Kasongo, preşedintele Camerei Deputaţilor a parlamentului congolez, a cerut în termeni destul,, de drastici aşa-numitului „consiliu al comisarilor generali“ să nu împiedice convocarea parlamentului. In acelaşi timp Kasongo a adresat secretarului general al O.N.U. un mesaj în care îi atrage atenţia asupra faptului că situaţia care s-a creat în prezent în Congo „lipseşte organul reprezentativ naţional de posibilitatea de a-şi îndeplini funcţiile“. In ajunul Împlinirii, în ziua de 1 noiembrie, a 6 ani de la izbucnirea războiului din Algeria, nemulţumirea şi îngrijorarea maselor largi ale poporului francez faţă de prelungirea acestui sîngeros război colonial şi-au găsit o expresie clară în marile manifestaţii care au avut loc în întreaga ţară, în ziua de 27 octombrie, sub lozinca „Pace în Algeria" Sute de mii de francezi, acţionind, pentru prima oară de la izbucnirea războiului algerian, la chemarea partidelor politice de stingă, a sindicatelor muncitoreşti, a Uniunii studenţilor francezi şi a sindicatelor corpului didactic, au organizat, în această zi, mitinguri şi demonstraţii pentru pace în Algeria Aceste manifestări, repetate în mai multe localităţi şi în cursul zilei de duminică, au fost cu cutît mai grăitoare cu cît s-au desfăşurat împotriva interdicţiei oficiale şi a măsurilor represive luate de poliţie. „Uriaşul succes al zilei de acţiune din 27 octombrie, se spune în declaraţia Biroului Politic al P.C.R. deschide calea spre o luptă mai largă şi mai eficace împotriva războiului din Algeria"... In ultimele luni protestul Împotriva acestui război care sîngerează Algeria şi Franţa şi le impune poveri atit de grele, s-a extins mult în rindurile intelectualităţii. Un răsunător proces a fost intentat scriitorului şi publicistului Jearson precum şi altor intelectuali pentru crearea unei reţele de ajutorare a mişcării de eliberare naţională din Algeria. La proces s-a văzut că mai mulţi ani intelectuali de frunte, convocaţi ca martori în faţa tribunalului, se solidarizează cu acuzaţii şi cu punctul lor de vedere. Şi mai clar a reieşit acest lucru atunci cînd, în luna septembrie, o serie de scriitori, ziarişti şi artişti dintre cei mai cunoscuţi au semnat „Manifestul celor 121“, care recunoaşte dreptul la nesupunere în condiţiile războiului din Algeria. Printre semnatarii manifestului, al căror număr a trecut intre timp de 180, se numără Jean-Paul Sartre, Frangoise Sagan, Vercors, Simone Signoret, Daniele Delorme şi alţii, întrucît împotriva semnatarilor acestui manifest s-au luat diferite măsuri de represiune, printre care îndepărtarea lor din funcţiuni de stat şi interzicerea prezentării operelor lor literare şi artistice, în Franţa şi peste hotarele ei s-a format o amplă mişcare de solidarizare cu cei persecutaţi şi de protest Scrisoare din Paris împotriva măsurilor luate contra lor. Sub presiunea opiniei publice, anumite partide politice burgheze, ca radicalii şi Mişcarea republicană populară, care pina nu de mult sprijineau fără rezerve politica algeriană a generalului De Gaulle, se pronunţă în prezent pentru tratative. Partidul socialist declară de asemenea că „este necesar să fie reluate tratativele pentru încetarea focului, ceea ce presupune examinarea problemei garanţiilor cu privire la autodeterminare“. Liderii socialiştilor de dreapta de felul lui Guy Mollet continuă însă să împiedice realizarea unei largi alianţe a forţelor ce luptă pentru pace în Algeria, aşa cum propun comuniştii. In faţa acestei vaste mişcări de mase, politica algeriană a lui De Gaulle este din ce în ce mai izolată. După cum se ştie, preşedintele a promis în septembrie 1959 că va recunoaşte şi va înfăptui dreptul poporului algerian la autodeterminare, permiţindu-i cu alte cuvinte să-şi hotărască singur soarta. Ulterior însă De Gaulle şi-a revizuit de fapt poziţia. După cum reiese dintr-un articol, considerat ca „inspirat“ de înalte cercuri de stat şi apărut în ziarul „Le Monde“, De Gaulle intenţionează să transforme o eventuală consultare a poporului din Algeria într-o ratificare a politicii sale care neagă Algeriei dreptul de a alege independenţa. Declaraţiile făcute de însuşi De Gaulle în cursul recentului său turneu în sudul Franţei au confirmat teza expusă în articolul din „Le Monde“. In prezent se anunţă că preşedintele va lua din nou cuvîntul la radio în ziua de 4 noiembrie, „pentru a răspunde criticilor aduse politicii sale externe şi algeriene“. Trebuie amintit că asupra lui De Gaulle se exercită puternice presiuni din partea cercurilor ultracolonialiste din Algeria şi Franţa, care consideră că războiul colonial împotriva poporului algerian nu este dus cu destulă vigoare. Aceste cercuri sunt nemulţumite chiar de formula ambiguă a lui De Gaulle („Algeria algeriană“) şi continuă să ţipe „Algeria franceză“. Este vorba, după cum scrie ziarul „Libération“, de „un pumn de şefi reacţionari şi de ultracolonialişti, sprijiniţi de comandanţi militari şi de marii proprietari de pămînt din Algeria“. Grupările ultracolonialiste şi fascizante care-i reprezintă au anunţat că vor organiza la 8 noiembrie o contra manifestaţie, ca răspuns la ziua de luptă pentru pace din 27 octombrie. Numeroase ziare franceze semnalează că, în ultima vreme, s-a realizat o apropiere între ultracolonialişti şi cercurile ultraatlantice care-l critică pe De Gaulle pentru că, după părerea lor, este insuficient de subordonat faţă de comandamentul N.A.T.O. şi faţă de directivele Statelor Unite. „Există în prezent, la dreapta, scrie de pildă „L'Express“, o dublă opoziţie faţă de poziţia lui De Gaulle : partizanii Algeriei franceze se alătură celor ai integrării atlantice“. „Liberation“ opune cu drept cuvînt tuturor acestor grupuri „imensa majoritate a poporului francez care vrea să termine cu războiul, înţelegind că Algeria este o realitate independentă de Franţa, cu care trebuie sa se trateze“. Această imensă majoritate a poporului îşi intensifică în acelaşi timp lupta pentru o politică franceză de pace, destindere si dezarmare in lume. PIERRE BOURDONNET F 3 După 6 ani de război colonial în Algeria ULTIMELE ȘTIRI SCINTEIA ULTIMELE ȘTIRI „Baltagul“ in limba poloneză VARŞOVIA 30 — Corespondentul Agerpres transmite : Cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a lui Mihail Sadoveanu, Editura de stat poloneză (PIW) a publicat în traducere romanul „Baltagul“. Traducerea în limba poloneză aparţine lui Raymund Florans, cunoscut pentru numeroase alte traduceri din operele lui Sadoveanu, ca şi ale altor scriitori români. Volumul, tipărit în condiţii grafice excepţionale, este însoţit de portretul maestrului şi o scurtă notă biografică. Concerte date de artişti romini in U. R. S. S. TBILISI 30 (Agerpres). — TASS : Concertul Liviei Liseanu ne-a convins încă o dată că R. P. Romină este patria unor excelenţi cîntăreţi de operă, a declarat Dmitri Mcelidze, directorul Teatrului de Operă şi Balet din Tbilisi, corespondentului Agenţiei TASS. ★ MINSK 31 (Agerpres). — TASS Cîntăreţii romini sînt totdeauna oaspeţi doriţi pe scena Teatrului bielorus de Operă şi Balet. Publicul din Minsk i-a îndrăgit şi-i întîmpină cu dragoste, a declarat artista poporului din Bielorusia, Tamara Nijnikova. De data aceasta sîntem foarte bucuroși de întîlnirea cu Cornel Stavru, solist al operei din București. -00- Declaraţiile unui ofiţer al Bundeswehrului trecut în R. D. Germană BERLIN 31 (Agerpres). — Gertz Jacke, locotenent în Bundeswehrul vest-german, care a servit în batalionul de artilerie 310 de la Idar- Oberstein, a trecut în Republica Democrată Germană. Luînd cuvîntul în faţa reprezentanţilor presei, Jacke a declarat că a trecut în R.D.G. din cauza planurilor agresive ale guvernului de la Bonn, precum şi a evoluţiei militariste a Germaniei occidentale legate de acestea. El a arătat că în Bundeswehr se intensifică cu fiecare an instrucţia militaristă, iar în relaţiile dintre ofiţeri şi soldaţi s-a deschis o prăpastie adîncă. Jacke a relatat în continuare că Bundeswehrul a început practic de mult înarmarea cu arma atomică. Mari demonstraţii anticolonialiste în Rhodesia de sud SALISBURY 30 (Agerpres). — TASS : Colonia engleză „autonomă“ Rhodesia de sud unde ia amploare lupta populaţiei africane împotriva discriminărilor rasiale, pentru acordarea independenţei depline este denumită un „nou butoi cu pulbere“. Toate oraşele şi localităţile din Rhodesia de sud sunt cuprinse de un larg val de arestări. Corespondentul din Salisbury al agenţiei Reuter anunţă că în oraş se află arestaţi circa 700 de africani. In cartierele de negri din oraşele Salisbury, Bulawaye şi Gwelo unde recent au avut loc demonstraţii de masă ale populaţiei africane împotriva colonialiştilor, continuă să staţioneze 2.000 de soldaţi care patrulează zi şi noapte. Rasiştii se străduiesc să determine parlamentul Rhodesiei de sud să adopte o aşa-numită „lege cu privire la menţinerea păcii şi ordinii“ care prevede „lărgirea împuternicirilor guvernului pentru reprimarea dezordinelor şi a activităţii subversive“. Proiectul de lege prevede pedepse la închisoare pînă la 10 ani şi amenzi mari pentru tulburarea „ordinei publice“. Guvernul va avea dreptul să interzică demonstraţiile, adunările şi mitingurile, vor fi pedepsiţi cei care poartă embleme şi pancarte, cîntă cîntece şi strigă lozinci „care ar putea provoca dezordine“. Pentru o Algerie independentă şi cu adevărat suverană Declaraţia lui Ferhat Abbas PARIS 31 (Agerpres). — După cum transmite din Tunis agenţia France Presse, Ferhat Abbas, şeful guvernului provizoriu al Republicii Algeria, a făcut o declaraţie în care a subliniat că poporul algerian nu va depune armele „în schimbul unor promisiuni vagi în legătură cu autodeterminarea“. Ferhat Abbas a declarat că înfăptuirea principiului autodeterminării, proclamat de către De Gaulle încă la 16 septembrie 1959, presupune organizarea în Algeria a unui referendum liber și că acest referendum va fi lipsit de orice sens dacă i se va încredinţa armatei franceze „controlul“ asupra lui. Şeful guvernului algerian a spus de asemenea că înfăptuirea autodeterminării este incompatibilă cu crearea „unui stat algerian ciuntit“ divizat în mai multe părţi şi despărţit de Sahara, aşa cum preconizează prin formula „Algeria algeriană“ generalul De Gaulle. Ferhat Abbas a subliniat că poporul algerian luptă pentru o Algerie independentă şi cu adevărat suverană. Totodată, şeful guvernului algerian a subliniat că declaraţia din 16 septembrie 1959 a generalului De Gaulle „ar fi putut constitui baza unei rezolvări pașnice a conflictului". -000-SCURTE ȘTIRI BAMAKO. La 29 octombrie a sosit la Bamako (Republica Mali) o delegaţie economică sovietică, MEXICO. La 29 octombrie muncitorii Companiei de aviaţie mexicană au declarat o grevă care a paralizat complet traficul atit pe liniile de aviaţie locale, cit şi pe cele străine. CAIRO. La 29 octombrie a sosit la Addis Abeba, la invitaţia împăratului Etiopiei, Haile Selassie, generalul Ibrahim Abbud Ferik, preşedintele consiliului suprem de stat al Sudanului, TOKIO. La 30 octombrie, în urma unei explozii de gaze la mina de cărbuni a companiei „Meidzi“ din Kusho (partea de sud-est a insulei Hok, Kaido) au murit cinci mineri şi alţi 12000-au dispărut fără urmă. Se crede că şi aceştia au pierit. HANOI. La 28 octombrie a sosit la Haifong al 20-lea grup de vietnamezi repatriaţi din Tailanda. Grupul este format din 637 de persoane. WASHINGTON. La 28 octombrie oficialităţi americane au anunţat că Statele Unite fac presiuni asupra Italiei, Japoniei şi unui număr de alte ţări din Europa şi Asia pentru a reduce şi mai mult restricţiile care limitează importurile lor de mărfuri din Statele Unite. SAN JOSE. Ploile torenţiale care s-au abătut în ultimele opt zile asupra Americii Centrale au provocat grave inundaţii în provincia costaricană Guanacasto, unde peste 1.000 de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele. In Nicaragua, inundaţiile din provincia Chinandega au provocat moartea a aproape 100 de persoane, iar sute de oameni au rămas fără adăpost. PARIS. Ploile torenţiale care cad de 36 de ore fără întrerupere asupra întregii Fronte au provocat pagube grave în regiunile din vest şi sud-est. S. U. A. alunecă în mod vădit spre criză Recunoaşteri bio unor economişti americani Revista „BUSINESS WEEK a organizat recent o anchetă in rindurile a 400 de economişti care s-au întrunit la conferinţa anuală a Asociaţiei de statistică americană. Printre economiştii anchetaţi, revista deosebeşte două grupuri : „optimiştii relativi“ care consideră că economia S.U.A. se află de acum intr-o stare de depresiune şi „pesimiştii relativi" care consideră actualele dificultăţi economice doar un preludiu la „adevărata depresiune“ care urmează să izbucnească la începutul anului 1961. „Noi alunecăm în mod vădit spre criză" — a declarat consilierul mai multor instituţii economice şi financiare din Chicago, John Langin. In acelaşi spirit s-a pronunţat şi Butler, vicepreşedintele Băncii lui Rockefeller „Chase Manhattan Bank“. Ziarul „Wallstreet Journal“ afirmă că „de fapt, depresiunea există de acum de citva timp şi întrebarea care se pune în realitate este cind se poate termina“. Numeroşi economişti şi industriaşi americani socotesc că economia Statelor Unite este ameninţată in prezent de încercări fără precedent in perioada de după război. Vorbind despre „îngrozitoarele fapte economice" care au loc în S.U.A. şi pe care nu Ie poate ascunde „nici reclama cea mai frumoasă“, Walter Reuther, vicepreşedintele Uniunii sindicale AFL—CIO a subliniat că ele „reflectă tragedia a milioane de capi de familie americani şi a celor pe care ei îi întreţin“. ULTIMELE ȘTIRI Nr. 4979 Convorbirea ministrului Comerţului al R. P. Romine cu primul ministru al Cubei HAVANA 31 (Agerpres) corespondenţă specială . Tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului R. P. Romine, conducătorul delegaţiei guvernamentale române care se află în vizită în Cuba, a avut la 28 octombrie o convorbire cu primul ministru al guvernului revoluţionar al Cubei, Fidel Castro. în timpul convorbirii, care a durat peste două ore, au fost abordate o serie de probleme privind dezvoltarea legăturilor economice şi a relaţiilor de prietenie dintre R. P. Romină şi Cuba. în cursul convorbirii primul ministru al guvernului revoluţionar al Cubei, Fidel Castro, a rugat pe conducătorul delegaţiei române să transmită, din partea guvernului şi poporului Cubei, un salut călduros de prietenie guvernului şi poporului român. El a subliniat că în timpul lucrărilor sesiunii Adunării Generale O.N.U. a avut prilejul să-l cunoască personal pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi şi-a exprimat sentimentele de consideraţie deosebită faţă de conducătorul delegaţiei R.P. Romine la sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Şeful guvernului cuban a rugat pe tov. Gogu Rădulescu ca la întoarcerea delegaţiei guvernamentale române în ţară să transmită tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej un salut cordial din partea sa. ★ La 27 octombrie, tov. Gogu Rădulescu, conducătorul delegaţiei guvernamentale române, a oferit o recepţie la hotelul Riviera din Havana. La recepţie au luat parte membri ai guvernului revoluţionar al Cubei, dr. Regiono Boţti Leon, ministrul Economiei Naţionale, dr. Raul Cepero Bonilla, ministrul Comerţului, Antonio Nunez-Jimenez, preşedinte ad-interim al Băncii Naţionale a Cubei, Pedro Miret, ministrul Agriculturii, dr. Alfredo Yabur, ministrul Justiţiei, dr. Carlos Olivares, ministrul ad-interim al Afacerilor Externe. Au fost prezenţi fruntaşi ai vieţii politice, membri ai corpului diplomatic, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. -0*0- „Sîntem convinşi că poporul cuban va birui" Cuvintarea rostită de F. Castro HAVANA 30 (Agerpres). — TASS. La 29 octombrie a absolvit cursurile prima promoţie a şcolii de ofiţeri a armatei revoluţionare cubane. La solemnitatea înmînării diplomelor unui număr de 55 de tineri ofiţeri, care a avut loc in tabăra militară de la Managua, au participat Osvaldo Dorticos, preşedintele Republicii Cuba, primul ministru, Fidel Castro, şi membrii guvernului cuban. După înmînarea diplomelor Fidel Castro a rostit o cuvîntare. Înainte, a spus Castro, aveam numai entuziasmul. In prezent, în afară de entuziasm, avem oameni pregătiţi, posedăm cunoştinţe teoretice, avem şi arme. Duşmanul o ştie prea bine. El ştie că în fiecare zi rîndurile apărătorilor Cubei cresc cu sute de oameni, în fiecare săptămînă , cu mii de oameni. Este informat despre forţele poporului nostru. Şi el nu vrea ca aceste forţe să crească şi să se dezvolte. De aceea se grăbeşte să adopte fel de fel de măsuri pentru a stăvili creşterea continuă a forţelor noastre. In afară de aceasta, a arătat Castro, imperialiştii americani se joacă cu insula noastră In campania lor electorală. In speranţa nebunească de a-şi satisface interesele meschine, grupul imperialist preponderent este gata să dezlănţuie o agresiune împotriva Cubei. In virtutea legilor istoriei, a arătat Castro în continuare, reacţiunea internaţională a întreprins totdeauna agresiuni împotriva revoluţiilor. Există însă şi o altă lege imuabilă: popoarele revoluţionare, revoluţiile, nu sînt înfrînte. Să privim, a spus Castro, ce se va întîmpla în întreaga Americă dacă revoluţia cubană va fi supusă unei agresiuni armate directe sau indirecte, dacă popoarele vor afla că poporul cuban luptă din nou nu numai pentru propria sa libertate şi soartă, ci şi pentru toate popoarele frăţeşti de pe continent Vom lupta toţi pînă la ultimul om. Unitatea noastră, calmul şi încrederea în soarta noastră chezăşuiesc victoria noastră. Praf se va alege din cine va încerca să cotropească Cuba. Avem o singură lozincă, a spus el în încheiere : patria sau moartea; sîntem convinși că poporul nostru va birui. 99Venceremos!“ De cîteva zie, aici la Havana se înmulţesc ştirile venite despre pregătirile militare ale S.U.A. îndreptate împotriva Cubei. După debarcarea celor 1450 de soldaţi din infanteria marină americană la baza de la Guantanamo (aflată pe teritoriul cuban), se anunţă că 13 nave de război ale S.U.A. din golful guatemalez Puerto Barrios sunt gata să îmbarce efectivele unor bande de năimiţi de pe teritoriul Guatemalei pentru a le debarca în Cuba. Totodată, agenţiile de presă relatează că la Miami (Florida), cu aprobarea unor „înalte oficialităţi americane", sunt adunaţi mercenari ai fostului dictator Batista spre a fi introduşi pe teritoriul cuban „la momentul potrivit“. Ştirile despre înteţirea complotului imperialist au trezit indignarea cubanilor. Pe feţele şi in cuvintele trecătorilor din Havana sau din orice altă localitate cubană, sentimentul de revoltă este însoţit de calmul şi încrederea în triumful luptei pentru libertate. Pentru patrioţii cubani, cuvintele lui N. S. Hruşciov, rostite cu prilejul unei convorbiri cu ziariştii din Cuba înseamnă un preţios sprijin dat cauzei poporului cuban. „In acest moment critic — a declarat, la Havana, Antonio Nunez Jimenez, directorul Institutului Naţional de reformă agrară — preşedintele Consiliului de Miniştri al U.RS.S. şi-a ridicat din nou glasul frăţesc şi prietenesc in apărarea patriei noastre. El a avertizat din nou pe duşmanii omenirii şi progresului că in cazul unui atac împotriva Cubei, ei vor avea de-a face cu rachetele sovietice care vor apăra poporul cuban Poporul şi guvernul Cubei mulţumesc Uniunii Sovietice pentru această nouă manifestare de solidaritate internaţională. Sprijinul sovietic, De la trimisul nostru în Cuba ca şi eforturile maselor populare din Cuba pentru întărirea apărării, constituie o garanţie a triumfului revoluţiei noastre". Astăzi, chiar din primele ore ale dimineţii, cu greu mai puteai găsi un exemplar din cotidianele care publică textul interviului acordat de şeful guvernului sovietic ziariştilor cubani. Vînzătorii de ziare împărţeau ultimele exemplare strigind titlurile aflate in „manşeta" primelor pagini : „Prietenii sovietici în ajutorul Cubei", „Sprijin de nădejde pentru lupta poporului Cubei“. „Hruşciov îşi exprimăconvingerea că poporul cuban va infringe greutăţile şi va obţine victoria definitivă“. In dreptul unei staţii de autobuz am intrat in vorbă cu Manuel Reyes, muncitor la o fabrică de zahăr din Havana. Mi-a spus şi el, ca toţi ceilalţi cu care am discutat azi, că „e posibil ca spusele lui Hruşciov să răcorească puţin minţile înfierbintate ale celor de la Pentagon. Cei din nord (adică din S.U.A. — n. r.) trebuie să ştie că nu vom permite să se reîntoarcă vremurile negre cind ambasadorul american tăia şi spinzura la Havana cu ajutorul singerosului Batista. De partea noastră este dreptatea, de partea noastră sunt forţele iubitoare de pace din întreaga lume“. Intr-un cartier al Havanei, la umbra unor arbuşti tropicali, pe o tablă improvizată, învăţătoarea arăta micuţilor cu chipul şocolatiu cele dinţii litere ale alfabetului. In colţul tablei — portretul lui Fidel Castro. Sub el, o mină strngace în ale scrisului, aşternuse cuvintul „Venceremos !" (vom învinge !). „Da, vom învinge — mi-a spus-o învăţătoarea Lizabela Luiz O mulţime de fapte ne întăresc această convingere“. Şi arătindu-mi ziarul „Revolution“ cu interviul lui N. S. Hruşciov : „Cuba are prieteni sinceri, de nădejde. Alături de ei, ne simţim puternici, nu ne temem de imperialişti". Glasul hotărit al acestei simple învăţătoare in uniforma miliţiei revoluţionare evocă imaginea eroilor din Sierra Maestro care au cucerit libertatea Cubei cu arma intr-o mină şi cu cartea in cealaltă. La 19 octombrie, in faţa primei promoţii de ofiţeri ai Cubei revoluţionare, Fidel Castro a spus : „Avem o singură lozincă : patria sau moartea ; suntem convinşi că poporul nostru va birui !“ Urajele cu care au răspuns tinerii ofiţeri au fost şi ale întregului popor cuban. G. IONESCU HAVANA, 30 octombrie. -o»o- Laptele ! — iată un cuvînt rar folosit de milioane de copii în ţările care mai gem încă sub câlcîiul colonialiştilor. In acelaşi timp, în R. F. Germană, pentru a se menţine preţurile ridicate, laptele este vărsat, fără jenă, în canal. ------0*0-----Nevoiţi să-şi ia tâpăşiţa HAVANA 31 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul agenţiei United Press, cei aproximativ 1.500 de soldaţi ai infanteriei marine americane, care au debarcat la 29 octombrie pe baza maritimă militară americană Guantanamo din Cuba, au părăsit în dimineața zilei de 31 octombrie baza Guantanamo și au plecat la baza lor permanentă din Porto Rico. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scinteii“. Tel 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin ___ipTS ------090----- Mișcare pentru lichidarea bazelor americane în Anglia LONDRA 31 (Agerpres). — Mișcarea poporului englez împotriva planurilor primejdioase de dislocare în Anglia a submarinelor americane, înzestrate cu rachete „Polaris“, a căpătat o amploare deosebită. La Clydebank a avut loc la 30 octombrie o demonstraţie a femeilor, la care mame purtînd copii în braţe au manifestat pe străzile oraşului, cerînd ca în regiunea lor să nu se creeze baze pentru submarine americane. In cadrul conferinţei sindicatului şoferilor din Scoţia a fost adoptată în unanimitate o rezoluție în care se cere lichidarea tuturor bazelor americane din Anglia.