Scînteia, noiembrie 1960 (Anul 29, nr. 4979-5004)

1960-11-01 / nr. 4979

Pas. 4 ultimele ştiri O.N.U. trebuie să creeze condiţiile reluării activităţii guvernului legal în Congo Scrisoarea lui V. R. Zorin adresată lui Roland NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : La 28 octombrie V. R. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.RS.S., şeful delegaţiei sovietice la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a adresat lui Roland, președintele celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale, o scrisoare cu rugămintea de a informa de îndată pe membrii O.N.U. asupra celor întreprinse de organele O.N.U. în vederea îndepli­nirii hotărîrilor în problema congoleză, adoptate de Consiliul de Secu­ritate și de sesiunea extraordinară a Adunării Generale. ■ In scrisoare, care a fost difuzată ca document al Adunării Generale, se spune printre altele : In legătură cu faptul că pe ordi­nea de zi a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. a fost inclusă problema situaţiei din Re­publica Congo, este firesc ca parti­cipanţii la sesiune sa aibă nevoie de informaţii cuprinzătoare in acea­stă problemă. Or, tocmai in ultima vreme publicarea de date oficiale de către Secretariatul O.N.U. cu pri­vire la situaţia din Congo şi la mă­surile luate de O.N.U. în această ţară s-a restrîns simţitor. Reţine a­­tenţia faptul că de peste o lună se­cretarul general al O.N.U. n-a mai prezentat nici o dare de seamă asu­pra activităţii sale în Congo. Pe de altă parte, potrivit informa­ţiilor existente, situaţia din Congo s-a înrăutăţit simţitor în ultimele zile, ceea ce provoacă o nelinişte tot mai mare în rîndurile opiniei pu­blice mondiale, întrucît există o pri­mejdie reală de extindere a focaru­lui de încordare din centrul conti­nentului african. Intr-adevăr, s-a aflat că personalul militar belgian, a cărui evacuare de pe teritoriul Republicii Congo nu a fost complet terminată, începe să se reîntoarcă în această ţară şi desfăşoară o in­tensă activitate de subminare a in­dependenţei politice şi a integrităţii teritoriale a republicii. Ofiţerii bel­gieni organizează bande înarmate care acţionind sub steagul armatei congoleze întreprind atacuri împo­triva populaţiei civile şi se strădu­iesc să creeze în Congo o stare de haos politic şi economic total. Ţin să vă atrag atenţia asupra faptului că din cauza uneltirilor co­lonialiştilor, care se amestecă făţiş în treburile poporului congolez, par­lamentul Republicii Congo continuă să rămînă inactiv. Cererea de a se convoca imediat parlamentul a ră­sunat cu toată vigoarea aici la O.N.U. în cuvîntările a numeroşi re­prezentanţi ai ţărilor afro-asiatice. Ne surprinde faptul că secretarul general al O.N.U. nu a reacţionat pînă în prezent în nici un fel la a­­ceastă cerere. In încheiere şeful delegaţiei so­vietice atrage atenţia că este nece­sar ca membrii O.N.U. să fie infor­maţi cum stau lucrurile cu retra­gerea forţelor armate şi a specia­liştilor militari belgieni de pe teri­toriul congolez şi ce măsuri inten­ţionează să întreprindă comanda­mentul „trupelor O.N.U.“ pentru a asigura convocarea imediată a par­lamentului congolez pentru a curma activitatea de subminare atît a a­­genturii belgiene, cît şi a elemen­telor aventuriste din rîndurile popu­laţiei locale, şi pentru a crea con­diţiile necesare reluării activităţii guvernului legal al Republicii Congo. -000- Dezmaţul marionetelor colonialiste în Congo continuă LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). După cum transmit agenţiile a­­mericane de informaţii, la 29 octom­brie detaşamente armate ale lui Ka­­lonji, preşedintele aşa-numitului „stat miner Kasai“, cu un efectiv de aproximativ 5.000 de oameni, au dezlănţuit o ofensivă împotriva ora­şului Luiza. Aceste detaşamente sunt înzestrate cu arme automate mo­derne şi se află sub comanda unor ofiţeri belgieni. După cum transmi­te din Leopoldville corespondentul agenţiei U.P.I. aceste bande încear­că să cotropească teritoriile popu­late de tribul lui Lulua care spri­jină guvernul lui Patrice Lumum­ba.­ Potrivit spuselor corespon­dentului agenţiei U.P.I., bandele lui Kalonji incendiază în calea lor satele, jefuiesc şi asasinează locui­tori paşnici. Apaiul lui Kasongo Agenţia France Presse anunţă că Joseph Kasongo, preşedintele Ca­merei Deputaţilor a parlamentului congolez, a cerut în termeni destul,, de drastici aşa-numitului „consiliu al comisarilor generali“ să nu îm­piedice convocarea parlamentului. In acelaşi timp Kasongo a adresat secretarului general al O.N.U. un mesaj în care îi atrage atenţia a­­supra faptului că situaţia care s-a creat în prezent în Congo „lipseşte organul reprezentativ naţional de posibilitatea de a-şi îndeplini func­ţiile“. In ajunul Împlinirii, în ziua de 1 noiembrie, a 6 ani de la izbucnirea războiului din Algeria, nemulţumi­rea şi îngrijorarea maselor largi ale poporului francez faţă de pre­lungirea acestui sîngeros război colonial şi-au găsit o expresie clară în marile manifestaţii care au avut loc în întreaga ţară, în ziua de 27 octombrie, sub lozinca „Pace în Algeria" Sute de mii de francezi, acţionind, pentru prima oară de la izbucnirea războiului algerian, la chemarea partidelor politice de stingă, a sindicatelor muncitoreşti, a Uniunii studenţilor francezi şi a sindicatelor corpului didactic, au organizat, în această zi, mitinguri şi demonstraţii pentru pace în Al­geria­ Aceste manifestări, repetate în mai multe localităţi şi în cursul zilei de duminică, au fost cu cutît mai grăitoare cu cît s-au desfăşu­rat împotriva interdicţiei oficiale şi a măsurilor represive luate de po­liţie. „Uriaşul succes al zilei de acţiune din 27 octombrie, se spune în declaraţia Biroului Politic al P.C.R­. deschide calea spre o luptă mai largă şi mai eficace împotriva războiului din Algeria"... In ultimele luni protestul Împo­triva acestui război care sîngerea­­ză Algeria şi Franţa şi le impune poveri atit de grele, s-a extins mult în rindurile intelectualităţii. Un ră­sunător proces a fost intentat scrii­torului şi publicistului Jear­son pre­cum şi altor intelectuali pentru crearea unei reţele de ajutorare a mişcării de eliberare naţională din Algeria. La proces s-a văzut că mai mulţi ani intelectuali de frunte, con­vocaţi ca martori în faţa tribunalu­lui, se solidarizează cu acuzaţii şi cu punctul lor de vedere. Şi mai clar a reieşit acest lucru atunci cînd, în luna septembrie, o serie de scrii­tori, ziarişti şi artişti dintre cei mai cunoscuţi au semnat „Manifestul ce­lor 121“, care recunoaşte dreptul la nesupunere în condiţiile războiu­lui din Algeria. Printre semna­tarii manifestului, al căror nu­măr a trecut intre timp de 180, se numără Jean-Paul Sartre, Frangoise Sagan, Vercors, Simone Signoret, Daniele Delorme şi alţii, întrucît împotriva semnatarilor a­­cestui manifest s-au luat diferite măsuri de represiune, printre care îndepărtarea lor din funcţiuni de stat şi interzicerea prezentării ope­relor lor literare şi artistice, în Franţa şi peste hotarele ei s-a for­mat o amplă mişcare de solidari­zare cu cei persecutaţi şi de protest Scrisoare din Paris împotriva măsurilor luate contra lor. Sub presiunea opiniei publice, a­­numite partide politice burgheze, ca radicalii şi Mişcarea republica­nă populară, care pina nu de mult sprijineau fără rezerve politica al­geriană a generalului De Gaulle, se pronunţă în prezent pentru tratative. Partidul socialist declară de ase­menea că „este necesar să fie re­luate tratativele pentru încetarea focului, ceea ce presupune exami­narea problemei garanţiilor cu pri­vire la autodeterminare“. Liderii so­cialiştilor de dreapta de felul lui Guy Mollet continuă însă să împie­dice realizarea unei largi alianţe a forţelor ce luptă pentru pace în Al­geria, aşa cum propun comuniştii. In faţa acestei vaste mişcări de mase, politica algeriană a lui De Gaulle este din ce în ce mai izo­lată. După cum se ştie, preşedintele a promis în septembrie 1959 că va recunoaşte şi va înfăptui dreptul poporului algerian la autodetermi­nare, permiţindu-i cu alte cuvinte să-şi hotărască singur soarta. Ulte­rior însă De Gaulle şi-a revizuit de fapt poziţia. După cum reiese din­­tr-un articol, considerat ca „inspi­rat“ de înalte cercuri de stat şi a­­părut în ziarul „Le Monde“, De Gaulle intenţionează să transforme o eventuală consultare a poporului din Algeria într-o ratificare a poli­ticii sale care neagă Algeriei drep­tul de a alege independenţa. De­claraţiile făcute de însuşi De Gaulle în cursul recentului său turneu în sudul Franţei au confirmat teza ex­pusă în articolul din „Le Monde“. In prezent se anunţă că preşedin­tele va lua din nou cuvîntul la radio în ziua de 4 noiembrie, „pen­tru a răspunde criticilor aduse po­liticii sale externe şi algeriene“. Trebuie amintit că asupra lui De Gaulle se exercită puternice pre­siuni din partea cercurilor ultraco­­lonialiste din Algeria şi Franţa, care consideră că războiul colonial împotriva poporului algerian nu este dus cu destulă vigoare. Aceste cercuri sunt nemulţumite chiar de formula ambiguă a lui De Gaulle („Algeria algeriană“) şi continuă să ţipe „Algeria franceză“. Este vorba, după cum scrie ziarul „Libération“, de „un pumn de şefi reacţionari şi de ultracolonialişti, sprijiniţi de co­mandanţi militari şi de marii pro­prietari de pămînt din Algeria“. Gru­pările ultracolonialiste şi fascizante care-i reprezintă au anunţat că vor organiza la 8 noiembrie o contra manifestaţie, ca răspuns la ziua de luptă pentru pace din 27 octombrie. Numeroase ziare franceze semna­lează că, în ultima vreme, s-a rea­lizat o apropiere între ultracolonia­­lişti şi cercurile ultra­atlantice care-l critică pe De Gaulle pentru că, după părerea lor, este insufi­cient de subordonat faţă de coman­damentul N.A.T.O. şi faţă de direc­tivele Statelor Unite. „Există în pre­zent, la dreapta, scrie de pildă „L'Express“, o dublă opoziţie faţă de poziţia lui De Gaulle : partizanii Algeriei franceze se alătură celor ai integrării atlantice“. „Liberation“ opune cu drept cu­­vînt tuturor acestor grupuri „imensa majoritate a poporului francez care vrea să termine cu războiul, înţe­­legind că Algeria este o realitate independentă de Franţa, cu care trebuie sa se trateze“. Această imensă majoritate a poporului îşi intensifică în acelaşi timp lupta pentru o politică franceză de pace, destindere si dezarmare in lume. PIERRE BOURDONNET F 3 După 6 ani de război colonial în Algeria ULTIMELE ȘTIRI S­C­I­N­T­E­I­A ULTIMELE ȘTIRI „Baltagul“ in limba poloneză VARŞOVIA 30 — Corespon­dentul Agerpres transmite : Cu prilejul celei de-a 80-a aniver­sări a lui Mihail Sadoveanu, Editura de stat poloneză (PIW) a publicat în traducere romanul „Baltagul“. Traducerea în lim­ba poloneză aparţine lui Ray­­mund Florans, cunoscut pentru numeroase alte traduceri din o­­perele lui Sadoveanu, ca şi ale altor scriitori româ­ni. Volumul, tipărit în condiţii grafice ex­cepţionale, este însoţit de por­tretul maestrului şi o scurtă notă biografică. Concerte date de artişti romini in U. R. S. S. TBILISI 30 (Agerpres). — TASS : Concertul Liviei Liseanu ne-a con­vins încă o dată că R. P. Romină este patria unor excelenţi cîntăreţi de operă, a declarat Dmitri Mcelid­­ze, directorul Teatrului de Operă şi Balet din Tbilisi, corespondentului Agenţiei TASS. ★ MINSK 31 (Agerpres). — TASS Cîntăreţii romini sînt totdeauna oaspeţi doriţi pe scena Teatrului bielorus de Operă şi Balet. Publicul din Minsk i-a îndrăgit şi-i întîmpi­­nă cu dragoste, a declarat artista poporului din Bielorusia, Tamara Nijnikova. De data aceasta sîntem foarte bucuroși de întîlnirea cu Cor­nel Stavru, solist al operei din București. -0­0- Declaraţiile unui ofiţer al Bundeswehrului trecut în R. D. Germană BERLIN 31 (Agerpres). — Gertz Jacke, locotenent în Bundeswehrul vest-german, care a servit în bata­lionul de artilerie 310 de la Idar- Oberstein, a trecut în Republica De­mocrată Germană. Luînd cuvîntul în faţa reprezen­tanţilor presei, Jacke a declarat că a trecut în R.D.G. din cauza pla­nurilor agresive ale guvernului de la Bonn, precum şi a evoluţiei mi­litariste a Germaniei occidentale le­gate de acestea. El a arătat că în Bundeswehr se intensifică cu fie­care an instrucţia militaristă, iar în relaţiile dintre ofiţeri şi soldaţi s-a deschis o prăpastie adîncă. Jacke a relatat în continuare că Bundeswehrul a început practic de mult înarmarea cu arma atomică. Mari demonstraţii anticolonialiste în Rhodesia de sud SALISBURY 30 (Agerpres). — TASS : Colonia engleză „autono­mă“ Rhodesia de sud unde ia am­ploare lupta populaţiei africane îm­potriva discriminărilor rasiale, pen­tru acordarea independenţei depline este denumită un „nou butoi cu pulbere“. Toate oraşele şi localităţile din Rhodesia de sud sunt cuprinse de un larg val de arestări. Corespon­dentul din Salisbury al agenţiei Reuter anunţă că în oraş se află arestaţi circa 700 de africani. In cartierele de negri din oraşele Salisbury, Bulawaye şi Gwelo unde recent au avut loc demonstraţii de masă ale populaţiei africane împo­triva colonialiştilor, continuă să sta­ţioneze 2.000 de soldaţi care patru­lează zi şi noapte. Rasiştii se străduiesc să determi­ne parlamentul Rhodesiei de sud să adopte o aşa-numită „lege cu pri­vire la menţinerea păcii şi ordinii“ care prevede „lărgirea împuternici­rilor guvernului pentru reprimarea dezordinelor şi a activităţii subver­sive“. Proiectul de lege prevede pedepse la închisoare pînă la 10 ani şi amenzi mari pentru tulburarea „or­­dinei publice“. Guvernul va avea dreptul să interzică demonstraţiile, adunările şi mitingurile, vor fi pe­depsiţi cei care poartă embleme şi pancarte, cîntă cîntece şi strigă lo­zinci „care ar putea provoca dezor­dine“. Pentru o Algerie independentă şi cu adevărat suverană Declaraţia lui Ferhat Abbas PARIS 31 (Agerpres). — După cum transmite din Tunis agenţia France Presse, Ferhat Abbas, şeful guvernului provizoriu al Republicii Algeria, a făcut o declaraţie în care a subliniat că poporul algerian nu va depune armele „în schimbul u­­nor promisiuni vagi în legătură cu autodeterminarea“. Ferhat Abbas a declarat că înfăp­tuirea principiului autodeterminării, proclamat de către De Gaulle încă la 16 septembrie 1959, presupune or­ganizarea în Algeria a unui refe­rendum liber și că acest referen­dum va fi lipsit de orice sens dacă i se va încredinţa armatei franceze „controlul“ asupra lui. Şeful guver­nului algerian a spus de asemenea că înfăptuirea autodeterminării este incompatibilă cu crearea „unui stat algerian ciuntit“ divizat în mai multe părţi şi despărţit de Sahara, aşa cum preconizează prin formula „Algeria algeriană“ generalul De Gaulle. Ferhat Abbas a subliniat că poporul algerian luptă pentru o Al­gerie independentă şi cu adevărat suverană. Totodată, şeful guvernului alge­rian a subliniat că declaraţia din 16 septembrie 1959 a generalului De Gaulle „ar fi putut constitui baza unei rezolvări pașnice a conflictu­lui". -000-SCURTE ȘTIRI BAMAKO. La 29 octombrie a sosit la Bamako (Republica Mali) o delega­ţie economică sovietică, MEXICO. La 29 octombrie muncito­rii Companiei de aviaţie mexicană au declarat o grevă care a paralizat complet traficul atit pe liniile de a­­viaţie locale, cit şi pe cele străine. CAIRO. La 29 octombrie a sosit la Addis Abeba, la invitaţia împăratului Etiopiei, Haile Selassie, generalul Ibra­him Abbud Ferik, preşedintele consi­liului suprem de stat al Sudanului, TOKIO. La 30 octombrie, în urma unei explozii de gaze la mina de căr­buni a companiei „Meidzi“ din Ku­­sh­o (partea de sud-est a insulei Hok­, Kaido) au murit cinci mineri şi alţi 12­­000-au dispărut fără urmă. Se crede că şi aceştia au pierit. HANOI. La 28 octombrie a sosit la Haifong al 20-lea grup de vietnamezi repatriaţi din Tailanda. Grupul este format din 637 de persoane. WASHINGTON. La 28 octombrie o­­ficialităţi americane au anunţat că Statele Unite fac presiuni asupra Ita­liei, Japoniei şi unui număr de alte ţări din Europa şi Asia pentru a re­duce şi mai mult restricţiile care li­mitează importurile lor de mărfuri din Statele Unite. SAN JOSE. Ploile torenţiale care s-au abătut în ultimele opt zile asu­pra Americii Centrale au provocat grave inundaţii în provincia costarica­­nă Guanacasto, unde peste 1.000 de persoane au fost nevoite să-şi pără­sească locuinţele. In Nicaragua, inun­daţiile din provincia Chinandega au provocat moartea a aproape 100 de persoane, iar sute de oameni au ră­mas fără adăpost. PARIS. Ploile torenţiale care cad de 36 de ore fără întrerupere asupra întregii Fronte au provocat pagube grave în regiunile din vest şi sud-est. S. U. A. alunecă în mod vădit spre criză Recunoaşteri bio unor economişti americani Revista „BUSINESS WEEK a organi­zat recent o anchetă in rindurile a 400 de economişti care s-au întrunit la conferinţa anuală a Asociaţiei de sta­tistică americană. Printre economiştii anchetaţi, revista deosebeşte două grupuri : „optimiştii relativi“ care con­sideră că economia S.U.A. se află de acum intr-o stare de depresiune şi „pe­simiştii relativi" care consideră actua­lele dificultăţi economice doar un preludiu la „adevărata depresiune“ care urmează să izbucnească la în­ceputul anului 1961. „Noi alunecăm în mod vădit spre criză" — a declarat consilierul mai multor instituţii economice şi financiare din Chicago, John Langin. In acelaşi spirit s-a pronunţat şi Butler, vicepre­şedintele Băncii lui Rockefeller „Cha­se Manhattan Bank“. Ziarul „Wall­street Journal“ afirmă că „de fapt, de­presiunea există de acum de citva timp şi întrebarea care se pune în rea­litate este cind se poate termina“. Nu­meroşi economişti şi industriaşi ameri­cani socotesc că economia Statelor Unite este ameninţată in prezent de încercări fără precedent in perioada de după război. Vorbind despre „îngrozitoarele fapte economice" care au loc în S.U.A. şi pe care nu Ie poate ascunde „nici re­clama cea mai frumoasă“, Walter Reuther, vicepreşedintele Uniunii sin­dicale AFL—CIO a subliniat că ele „re­flectă tragedia a milioane de capi de familie americani şi a celor pe care ei îi întreţin“. ULTIMELE ȘTIRI Nr. 4979 Convorbirea ministrului Comerţului al R. P. Romine cu primul ministru al Cubei HAVANA 31 (Agerpres) cores­pondenţă specială . Tov. Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului R. P. Romine, conducă­torul delegaţiei guvernamentale ro­mâne care se află în vizită în Cuba, a avut la 28 octombrie o convorbi­re cu primul ministru al guvernu­lui revoluţionar al Cubei, Fidel Castro. în timpul convorbirii, care a durat peste două ore, au fost abordate o serie de probleme pri­vind dezvoltarea legăturilor econo­mice şi a relaţiilor de prietenie din­tre R. P. Romină şi Cuba. în cursul convorbirii primul mi­nistru al guvernului revoluţionar al Cubei, Fidel Castro, a rugat pe conducătorul delegaţiei române să transmită, din partea guvernului şi poporului Cubei, un salut călduros de prietenie guvernului şi poporului român. El a subliniat că în timpul lucrărilor sesiunii Adunării Gene­rale O.N.U. a avut prilejul să-l cu­noască personal pe tovarăşul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej şi şi-a exprimat sentimentele de consideraţie deose­bită faţă de conducătorul delegaţiei R.P. Romine la sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Şeful guvernului cuban a rugat pe tov. Gogu Rădu­lescu ca la întoarcerea delegaţiei guvernamentale române în ţară să transmită tovarăşului Gh. Gheor­ghiu-Dej un salut cordial din par­tea sa. ★ La 27 octombrie, tov. Gogu Rădu­lescu, conducătorul delegaţiei gu­vernamentale române, a oferit o re­cepţie la hotelul Riviera din Hava­na. La recepţie au luat parte mem­bri ai guvernului revoluţionar al Cubei, dr. Regiono Boţti Leon, mi­nistrul Economiei Naţionale, dr. Raul Cepero Bonilla, ministrul Co­merţului, Antonio Nunez-Jimenez, preşedinte ad-interim al Băncii Na­ţionale a Cubei, Pedro Miret, mi­nistrul Agriculturii, dr. Alfredo Yabur, ministrul Justiţiei, dr. Car­los Olivares, ministrul ad-interim al Afacerilor Externe. Au fost prezenţi fruntaşi ai vie­ţii politice, membri ai corpului di­plomatic, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Recepția s-a desfășurat într-o at­mosferă deosebit de cordială. -0*0- „Sîntem convinşi că poporul cuban va birui" Cuvintarea rostită de F. Castro HAVANA 30 (Agerpres). — TASS. La 29 octombrie a absolvit cursurile prima promoţie a şcolii de ofiţeri a armatei revoluţionare cubane. La so­lemnitatea înmînării diplomelor unui număr de 55 de tineri ofiţeri, care a avut loc in tabăra militară de la Managua, au participat Osvaldo Dorticos, preşedintele Republicii Cuba, primul ministru, Fidel Castro, şi membrii guvernului cuban. După înmînarea diplomelor Fidel Castro a rostit o cuvîntare. Înainte, a spus Castro, aveam nu­mai entuziasmul. In prezent, în afa­ră de entuziasm, avem oameni pre­gătiţi, posedăm cunoştinţe teoretice, avem şi arme. Duşmanul o ştie prea bine. El ştie că în fiecare zi rîndu­rile apărătorilor Cubei cresc cu sute de oameni, în fiecare săptămînă , cu mii de oameni. Este informat des­pre forţele poporului nostru. Şi el nu vrea ca aceste forţe să crească şi să se dezvolte. De aceea se grăbeşte să adopte fel de fel de măsuri pentru a stăvili creşterea continuă a forţelor noastre. In afară de aceasta, a arătat Cas­tro, imperialiştii americani se joacă cu insula noastră In campania lor electorală. In speranţa nebunească de a-şi satisface interesele meschi­ne, grupul imperialist preponderent este gata să dezlănţuie o agresiune împotriva Cubei. In virtutea legilor istoriei, a arătat Castro în continuare, reacţiunea in­ternaţională a întreprins totdeauna agresiuni împotriva revoluţiilor. Există însă şi o altă lege imuabilă: popoarele revoluţionare, revoluţiile, nu sînt înfrînte. Să privim, a spus Castro, ce se va întîmpla în întreaga Americă dacă revoluţia cubană va fi supusă unei agresiuni armate directe sau indi­recte, dacă popoarele vor afla că po­porul cuban luptă din nou nu numai pentru propria sa libertate şi soartă, ci şi pentru toate popoarele frăţeşti de pe continent Vom lupta toţi pînă la ultimul om. Unitatea noastră, calmul şi încrederea în soarta noas­tră chezăşuiesc victoria noastră. Praf se va alege din cine va în­cerca să cotropească Cuba. Avem o singură lozincă, a spus el în înche­iere : patria sau moartea; sîntem convinși că poporul nostru va birui. 99Venceremo­s!“ De cîteva zie, aici la Havana se înmulţesc ştirile venite despre pregă­tirile militare ale S.U.A. îndreptate împotriva Cubei. După debarcarea ce­lor 1450 de soldaţi din infanteria ma­rină americană la baza de la Guanta­­namo (aflată pe teritoriul cuban), se anunţă că 13 nave de război ale S.U.A. din golful guatemalez Puerto Barrios sunt gata să îmbarce efectivele unor bande de năimiţi de pe terito­riul Guatemalei pentru a le debarca în Cuba. Totodată, agenţiile de presă relatează că la Miami (Florida), cu a­­probarea unor „înalte oficialităţi ame­ricane", sunt adunaţi mercenari ai fostului dictator Batista spre a fi in­­troduşi pe teritoriul cuban „la mo­mentul potrivit“. Ştirile despre înteţirea complotului imperialist au trezit indignarea cuba­­nilor. Pe feţele şi in cuvintele trecă­torilor din Havana sau din orice altă localitate cubană, sentimentul de re­voltă este însoţit de calmul şi încre­derea în triumful luptei pentru liber­tate. Pentru patrioţii cubani, cuvintele lui N. S. Hruşciov, rostite cu prilejul unei convorbiri cu ziariştii din Cuba înseamnă un preţios sprijin dat cauzei poporului cuban. „In acest moment critic — a declarat, la Havana, An­tonio Nunez Jimenez, directorul Insti­tutului Naţional de reformă agrară — preşedintele Consiliului de Miniştri al U.RS.S. şi-a ridicat din nou glasul frăţesc şi prietenesc in apărarea pa­triei noastre. El a avertizat din nou pe duşmanii omenirii şi progresu­­lui că in cazul unui atac împotriva Cubei, ei vor avea de-a face cu ra­chetele sovietice care vor apăra po­porul cuban Poporul şi guvernul Cubei mulţumesc Uniunii Sovietice pentru a­­ceastă nouă manifestare de solidari­tate internaţională. Sprijinul sovietic, De la trimisul nostru în Cuba ca şi eforturile maselor populare din Cuba pentru întărirea apărării, consti­tuie o garanţie a triumfului revoluţiei noastre". Astăzi, chiar din primele ore ale dimineţii, cu greu mai puteai găsi un exemplar din cotidianele care publică textul interviului acordat de şeful gu­vernului sovietic ziariştilor cubani. Vîn­­zătorii de ziare împărţeau ultimele exemplare strigind titlurile aflate in „manşeta" primelor pagini : „Prietenii sovietici în ajutorul Cubei", „Sprijin de nădejde pentru lupta poporului Cubei“. „Hruşciov îşi exprimă­­convingerea că poporul cuban va infringe greutăţile şi va obţine victoria definitivă“. In dreptul unei staţii de autobuz am intrat in vorbă cu Manuel Reyes, muncitor la o fabrică de zahăr din Havana. Mi-a spus şi el, ca toţi cei­lalţi cu care am discutat azi, că „e posibil ca spusele lui Hruşciov să ră­corească puţin minţile înfierbintate ale celor de la Pentagon. Cei din nord (adică din S.U.A. — n. r.) trebuie să ştie că nu vom permite să se reîntoar­că vremurile negre cind ambasadorul american tăia şi spinzura la Havana cu ajutorul singerosului Batista. De partea noastră este dreptatea, de par­tea noastră sunt forţele iubitoare de pace din întreaga lum­e“. Intr-un cartier al Havanei, la umbra unor arbuşti tropicali, pe o tablă im­provizată, învăţătoarea arăta micuţilor cu chipul şocolatiu cele dinţii litere ale alfabetului. In colţul tablei — portre­tul lui Fidel Castro. Sub el, o mină strngace în ale scrisului, aşternuse cu­­vintul „Venceremos !" (vom învinge !). „Da, vom învinge — mi-a spus-o în­văţătoarea Lizabela Luiz O mulţime de fapte ne întăresc această convinge­re“. Şi arătindu-mi ziarul „Revolution“ cu interviul lui N. S. Hruşciov : „Cuba are prieteni sinceri, de nădejde. Ală­turi de ei, ne simţim puternici, nu ne temem de imperialişti". Glasul hotărit al acestei simple învăţătoare in unifor­ma miliţiei revoluţionare evocă imagi­nea eroilor din Sierra Maestro care au cucerit libertatea Cubei cu arma in­tr-o mină şi cu cartea in cealaltă. La 19 octombrie, in faţa primei pro­moţii de ofiţeri ai Cubei revoluţionare, Fidel Castro a spus : „Avem o singură lozincă : patria sau moartea ; suntem convinşi că poporul nostru va birui !“ Urajele cu care au răspuns tinerii o­­fiţeri au fost şi ale întregului popor cuban. G. IONESCU HAVANA, 30 octombrie. -o»o- Laptele ! — ia­tă un cuvînt rar folosit de mi­lioane de copii în ţările care mai gem încă sub câlcîiul colonia­liştilor. In acelaşi timp, în R. F. Germană, pentru a se menţine preţurile ridicate, laptele este văr­sat, fără jenă, în canal. ------0*0-----­Nevoiţi să-şi ia tâ­păşiţa HAVANA 31 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul agenţiei United Press, cei aproximativ 1.500 de soldaţi ai infanteriei marine americane, care au debarcat la 29 octombrie pe baza maritimă mili­tară americană Guantanamo din Cuba, au părăsit în dimineața zilei de 31 octombrie baza Guantanamo și au plecat la baza lor permanentă din Porto Rico. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa „Scinteii“. Tel 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin­ ___ipTS ------090-----­ Mișcare pentru lichidarea bazelor americane în Anglia LONDRA 31 (Agerpres). — Mișca­rea poporului englez împotriva pla­nurilor primejdioase de dislocare în Anglia a submarinelor america­ne, înzestrate cu rachete „Polaris“, a căpătat o amploare deosebită. La Clydebank a avut loc la 30 octombrie o demonstraţie a femei­lor, la care mame purtînd copii în braţe au manifestat pe străzile oraşului, cerînd ca în regiunea lor să nu se creeze baze pentru sub­marine americane. In cadrul conferinţei sindicatului şoferilor din Scoţia a fost adoptată în unanimitate o rezoluție în care se cere lichidarea tuturor bazelor americane din Anglia.

Next