Scînteia, ianuarie 1961 (Anul 30, nr. 5034-5060)

1961-01-03 / nr. 5034

REPARAŢIILE LA TRACTOARE $I MAŞINI AGRICOLE Mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. au mun­cit cu hărnicie ca să termine la timp arăturile a­­dînci de toamnă — baza sporirii producţiei din anul acesta. Şi In aceste zile, In unele locuri trac­toarele mai lucrează la arături a­­dînci.­­Şi In timp ce unii mecanizatori se află la lucru In ctmp, alţii muncesc de zor In ateliere la repararea tractoarelor şi a ma­şinilor agricole. Mecanizatorii ştiu din proprie experienţă că numai cind tractoarele şi maşinile agricole sunt bine reparate şl îngrijite pot să folosească întreaga lor capacitate de lucru, pot face lucrări la timp şi de bună calitate. Asta înseamnă recol­tă bogată, preţ de cost redus. Ţi­­nînd seama de aceasta, mecanizato­rii din unele S.M.T.-uri, ca de pil­dă Sibioara, Cobadin, Hărman, sau din gospodăriile de stat Peretu, De­păraţi, Merigoaia, au terminat a­­proape reparaţiile. Dar cu toate că timpul este des­tul de înaintat, în multe locuri re­pararea tractoarelor şi a maşinilor agricole este rămasă în urmă. In unele S.M.T.-uri, gospodării de stat din regiunile Galaţi, Banat, Bacău, Oltenia ş.a. sunt multe tractoare şi maşini agricole nereparate. Reparaţiile au rămas în urmă şi din cauză că unele întreprinderi in­dustriale care au obligaţia să dea agriculturii piese de schimb nu se achită conştiincios de această sar­cină. I.M.Tr. Medgidia care are pon­derea cea mai mare în producerea de piese de schimb pentru agricul­tură e în restanţă cu o serie de re­pere printre care : pinion la trans­misie finală, ax steluţă, antecamere, coroane etc. ; I.M.S. Roman e în restanţă cu chiullase, uzinele „Ilie Pintilie“ cu ambielaje ; Centrul Me­canic Galaţi cu punţi spate, cilindri motoraş. Este necesar ca Ministerul In­dustriei Grele să ia neîntîrziat măsuri ca toate întreprinderile să-şi respecte obligaţiile contractuale. O­rganizînd mai bine munca, folo­sind din plin timpul de lucru şi uti­lajele de care dispune fiecare uni­tate, conducerile S.M.T. şi G.A.S., toţi mecanizatorii au datoria să se ocupe cu cea mai mare răspundere de terminarea reparaţiilor în timpul cel mai scurt. De calitatea repara­ţiilor care se fac acum în S.M.T. şi G.A.S. depinde buna funcţionare a tractoarelor în acest an. Cu tractoa­re şi maşini agricole bine puse la punct, lucrările se vor face la vre­me şi de bună calitate, ceea ce va asigura o recoltă bună. Organele şi organizaţiile de par­tid trebuie să desfăşoare o intensă muncă politică în rîndul mecaniza­torilor, pentru terminarea reparaţii­lor, pentru ca toate tractoarele şi maşinile să fie puse la punct, gata să iasă la cîmp. Premii de vechime TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“).­ Muncitorii de la întreprinderea mi­nieră „Harghita“, raionul Ciuc, be­neficiază de importante premii de vechime. Suma totală a acestor pre­mii se ridică la peste 400.000 lei. Maistrul miner Lado Ferenc de la mina „Lueta“ primește drept pre­miu, pentru cei 15 ani de muncă în subteran, suma de 2.900 lei. Mineri fruntaşi ca Demeter Fe­renc de la Lueta şi Mihály Lajos de la Harghita etc. au primit pre­mii între 1.500-2.200 lei. In total au fost premiaţi pentru vechime în muncă 700 de mineri. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VA­­ Anul XXX Mr. 5034 | Miercuri 4 ianuarie 1961 4 PAGINI - 20 BANI veeeeeee eeeee-eeeeeeeeee j In interiorul ziarului: I • N. Cucui, Const. Jalbă — IControlul obştesc în acţiune: I In slujba intereselor consumato­rilor (pag. 2-a). t • Pe teme ale muncii cultu­­­­ral-educative de masă: Clubul I şi viaţa uzinei (pag. 2-a). I • Corespondenţă din Paris .■ T Jean Monnier — în preajma refe- Irendumului din Franța (pag. 13­ a). Primele realizări în noul an Şi la uzinele „Clement Gottwald“, primele ore de muncă din noul an au marcat şi primele succese. Statorul bobinat de ION ZĂBAVA va fi pre­dat cu două ore mai devreme. Deşi nu a terminat încă ultima operaţie, controlul tehnic şi-a şi spus cuvîntul, lucru de bună calitate. In primele patru ore de lucru din noul an, tinăra croitoare în piele MARIA TUDORA de la între­prinderea „Flacăra Roşie" din Capitală a economisit iO dm. p., piele. „Îmi cunosc forţele — a spus ea maistrului. De-acum înainte voi economisi zilnic în jurul a SO dm. pătraţi de piele. Acesta este angaja­mentul meu pe noul an — 1961". (Foto M. Cioc) Început bun Prima zi de muncă din acest an... După tradiţionala urare de An Nou, oamenii muncii şi-au reluat locurile în producţie , lingă ma­şini şi utilaje, pe şantiere, in de­­pouri... Colectivele întreprinderilor şi-au desfăşurat larg forţele, conti­­nuînd cu mult suflet lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. La uzinele „Vasile Roaită“ din Ca­pitală o ştire transmisă de staţia locală de radioamplificare a stîrnit interesul tuturor. Brigada tinerilor mentori, condusă ______ de inimosul Emi- . - ... —-­­u­lion Pîrvu, chea­mă la întrecere toate brigăzile din întreprindere. O­­biectivul întrece­ ,"11 . . .A­rii? Depăşirea pla­nului, economii şi, în primul rînd , calitatea. Tineri din uzină, care au petrecut revelionul, ca şi Pîrvu, la Palatul Republicii, spun că acest înflăcărat responsabil de brigadă i-a anunţat de atunci că va începe „forţe“ din prima zi a a­­nului. Ceea ce a şi făcut, judecind după chemarea lui la întrecere. In acest timp, un colectiv de teh­nicieni de la turnătorii caută, cu migală şi perseverenţă, forme şi so­luţii noi de îmbunătăţire a calităţii pieselor turnate. Anul trecut s-a în­ceput aici, pe scară mai largă, tur­narea de precizie a unor piese pen­tru pompele centrifugale şi pentru semănători. Acum se merge pe ex­tinderea procedeului. Tehnicienii studiază reperele care pot fi turna­te după această metodă. Turnătorii au făcut propunerea de a se conti­nua şi în acest an să se toarne două zile pe lună din material economisit prin reducerea adaosurilor de pre­lucrare. E prima zi de muncă din acest an, dar în întreprindere se munceşte într-un ritm viu şi constant. Activi­ştii sindicali vin la comitetul sindi­catului. Se pregăteşte un schimb de experienţă. Tovarăşul Nae Marin, de la secţia maşini­ agricole, al că­rui colectiv de montori a obţinut cele mai mari realizări în ce priveşte productivitatea, şi calitatea, îşi va expune metoda de lucru. O atmosferă însufleţitoare, de muncă pasionată domneşte şi la uzinele „21 Decembrie“. Colectivul de aici a tras unele învăţăminte din activitatea de anul trecut. Se u­­nesc eforturile pentru a se asigura încă de pe acum un decalaj între sectoarele prelucrătoare şi montaj. Strungarii şi frezorii au lucrat luna trecută piese pentru unele comenzi din anul acesta. Sîntem la începutul lunii şi montorii lucrează din plin. Un început care... promite­­ ...Intr-o hală a uzinelor s-au adu­s...... u­nat tehnicieni şi cîţiva muncitori fruntaşi. Se lucrează la reorganiza­rea unei noi benzi pentru montarea vitezometrelor. Intr-o zi-două se va lucra aici din plin. Ajustorul Matei Alexandru vine la organizaţia de bază. A scris pen­tru gazeta de perete un articol inti­tulat „Să folosim experienţa anului 1960“. Articolul cuprinde multe pă­reri personale şi propuneri intere­sante. Colectivul de redacţie pre­găteşte noul număr al gazetei de perete... Venirea noului an se face simţită şi pe alte căi. Agitaţia vizuală se reîmprospătează. Apar pe panouri nume noi de oameni, iniţiatori ai unor acţiuni şi metode înaintate de muncă, îndemnuri la ridicarea în­trecerii pe o treaptă superioară. A­­gitatorii se pregătesc să organizeze pe locul de muncă discuţii concrete în legătură cu problemele anului 1961, cu sarcinile care stau în faţa întregului popor. E prima zi de muncă din acest an, însă chiar şi după o privire fu­gară îţi dai lesne seama că în în­treprinderi oamenii muncii continuă cu hotărîre înfăptuirea măreţului program de dezvoltare economică a ţării, trasat de cel de-al IlI-lea Con­gres al partidului. ST. ZIDARIŢA Prin citeva întreprinderi din Capitală Art Sondorii depăşesc planul de foraj PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Sondorii din brigada comunistului Gheorghe Aurel de la întreprinde­rea de foraj Ploieşti au terminat ieri forajul sondei 352 Boldeşti. La această sondă membrii brigăzii au folosit turbina, precum şi hidroci­­cloane pentru curăţarea noroiului, în acest fel ei au realizat o viteză de lucru sporită cu aproape 50 la sută faţă de cît prevedea planul, sonda fiind terminată cu o lună mai devreme. Realizări de seamă au obţinut şi sondorii din cadrul sectoarelor de foraj Lilieşti şi Morer­i. Cei de la Liliești au săpat peste prevederile planului în primele zile ale acestei luni 30 metri, iar cei de la Moreni — 100 metri. Producţie sporită de ciment BACĂU (coresp. „Scînteii“).­­ La fabrica de ciment de la Bicaz zilele acestea au fost bogate în rea­lizări. Brigada lui Constantin Onofrei de la concasoare, cea a lui Ion Dascălu de la cuptoarele de clincher şi cea a lui Vasile Hîrtopeanu de la rampa de expediţie au obţinut primele suc­cese în noul an , în cea dinţii zi de muncă s-au produs peste planul primului schimb 100 de tone de ciment. Prima garnitură de tren încărcată cu 1.600 tone ciment a plecat în această zi cu o oră mai devreme faţă de grafic. Următoarele două schimburi de muncitori din a­­ceastă modernă fabrică au produs alte 125 tone ciment peste plan. In ziua de 2 ianuarie cimentiștii de la Bicaz au produs peste plan încă 200 de tone. Așa au început noul an muncitorii de aici... La 5 martie 1961 Alegeri de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi pentru sfaturile populare Decret pentru fixarea datei alegerii deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale ale Marii Adunări Naţionale Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române decretează: Art. 1. Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 5 martie 1961. Art. 2. Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite în tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret. Bucureşti, 3 ianuarie 1961. Nr. 1 — 1961. ★ Pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională ce vor avea loc in ziua de 5 martie 1961, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a stabilit un număr de 465 circum­scripţii electorale repartizate după cum urmează: 1. — Regiunea Argeş 29 circum­scripţii electorale.­­2. — Regiunea Bacău 27 circum­scripţii electorale.­­ 2. — Regiunea Banat 31 circum­scripţii electorale. Vv4. — Regiunea Braşov 26 circum­scripţii electorale. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ION GHEORGHE MAURER 5. — Regiunea Bucureşti 42 cir­cumscripţii electorale. 6. — Regiunea Cluj 30 circum­scripţii electorale. 7. — Regiunea Crişana 22 circum­scripţii electorale. 8. — Regiunea Dobrogea 12 cir­cumscripţii electorale. 9. — Regiunea Galaţi 27 circum­scripţii electorale. 10. — Regiunea Hunedoara 16 cir­cumscripţii electorale. 11. — Regiunea Iaşi 26 circum­scripţii electorale. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, GHEORGHE STOICA 12. — Regiunea Maramureş 19 circumscripţii electorale. 13.­­— Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară 20 circumscripţii electo­rale. 14. — Regiunea Oltenia 39 cir­cumscripţii electorale. 15. — Regiunea Ploieşti 36 cir­cumscripţii electorale. 16. — Regiunea Suceava 25 cir­cumscripţii electorale. 17. — Oraşul Bucureşti 34 cir­cumscripţii electorale. 18. — Oraşul Constanţa 4 circum­scripţii electorale. Total : 465. Un nou grup social studenţesc TIMIŞOARA (coresp. „Scîn­teii").­­ Ieri, constructorii întreprinderii nr. 1 a T.R.C­.-ului din Timişoara au început, pe locul viran din apropierea străzii Cluj din Timişoara, să lucreze pe un nou şantier. Acolo se va construi un grup social stu­denţesc care va cuprinde 5 cămine a cite 300 de locuri fiecare şi o cantină cu o ca­pacitate de 1500 de locuri. Grupul social al studenţi­lor este prevăzut a fi dat în folosinţă la începutul anului universitar 1961—1962. 12 vagoane cu ufilaje Lucrările de construcţie a Combinatului de industriali­zare a lemnului din Blaj se desfășoară din plin. Recent au sosit aici 12 vagoane cu utilaje pentru unul din o­­biectivele Combinatului : fa­brica de plăci fibrolemnoa­­se. Montarea utilajelor va incepe de îndată. Intîlnire cu sportivii Ieri, la Palatul pionierilor din Capitală, peste 300 de pionieri şi şcolari s-au in­­tilnit cu sportivi fruntaşi, care au participat la Jocurile O­­limpice de la Roma, 1960. Maeştrii sportului Constantin Grecescu, Alexandru Bizim şi Petre Zîmbreşteanu au vor­bit copiilor despre activitatea sportivilor români la Olim­piada de la Roma. In con­tinuare au fost prezentate ci­teva filme documentare des­pre Jocurile Olimpice. Unităţi comerciale moderne La parterul noilor blocuri de locuinţe, construite la Iaşi, Paşcani şi Birlad s-au deschis în 1960 circa 30 de magazine noi, moderne, specializate in vînzarea de tricotaje, confecţii, încălţă­minte, articole de menaj, precum şi centre de vinzare a produselor lactate etc. De asemenea, magazinele ali­mentare şi unităţile de ali­mentaţie publică din aceste oraşe au fost înzestrate cu peste 150 agregate frigori­fice. Noua carte de telefon Incepind de ieri, s-a pus în vinzare noua carte de tele­fon pentru oraşul Bucureşti. Cartea cuprinde numerele de telefon ale întreprinderilor industriale, comerciale şi cooperatiste, ale instituţiilor şi ale abonaţilor individuali. Noua carte de telefon se gă­seşte de vinzare la ghişete­­le din holul Palatului tele­foanelor, zilnic intre orele 7-20,30. Cişmigiu, Ianuarie 1961. (Foto : R. Costin) TULPINA „B“ "îngrăşăminte bacteriene — un ter­emen destul de nou pentru agricul­tură, dar care devine tot mai cunoscut. Şi iată de ce. Pînă nu de mult, în agri­cultură se cunoşteau două feluri de îngrăşăminte : naturale şi chimice. In prezent a devenit cunoscut un termen nou : îngrâşămintele bacteriene. Aces­tea nu se transportă pe cîmp nici cu căruţa, ca gunoiul de grajd, nici in saci, ca ingrăşămintele chimice, ci în sticluţe sau în mici pungi de hîrtie. De fapt, nu este vorba de îngrăşăminte propriu-zise ci de culturi c­e bacterii fo­lositoare, care îmbunătăţesc fertilitatea solului. Să facem o scurtă vizită la Centrul de îngrăşăminte bacteriene de la Bă­­neasa al Ministerului Agriculturii. In laboratoare şi în sectorul de fabricaţie lucrează zeci de specialişti. Sîntem în plină campanie de fabricare a îngră­şămintelor bacteriene. De aici pornesc în întreaga ţară sute de mii de unităţi de Nitragin, Azotobacterin, Fosfobac­­terin şi alte preparate biologice. Ele sunt culturi de bacterii şi fiecare flacon sau pungă conţine milioane şi milioane de astfel de vieţuitoare. Ce sunt ingrăşămintele bacteriene ? Care este rolul lor în agricultură ? După cum se ştie, plantele absorb din pămînt substanţele nutritive de care am­ nevoie. Fapt este însă că, fără in­tervenţia bacteriilor, plantele nu pot folosi nici un gram din aceste sub­stanţe. După un calcul aproximativ, deasupra unui metru pătrat de teren, coloana de aer conţine circa 8 tone de azot. Prin activitatea bacteriilor, azo­tul din atmosferă se înmagazinează în pămînt. Dacă, bunăoară, la semă­nat se dau şi îngrăşăminte bacteriene, plantele vor avea în pămînt mai multe materii hrănitoare transformate de a­­ceste bacterii, care se înmulţesc într-un ritm impresionant. Cu ajutorul bacterii­lor, o cultură de mazăre strînge într-un an, pe un hectar de teren, 60—70 kg. azot, iar lucerna — chiar 300 kg., ceea ce, fireşte, face ca producţia să spo­rească mult l­a Centrul de la Băneasa bacteriile ■®^se înmulţesc pe cale industrială. In ce mod? Se alege o „tulpină" de bacterii care se înmulţeşte întîi în laborator şi apoi in sectorul de fabricaţie. Unul din ingrăşămintele bacteriene preparate aci este „Nitraginul", folosit la trata­rea seminţelor de leguminoase. Sporu­rile de recoltă sint mari : la fasole, de exemplu, de cca. 200—300 kg. la hectar. O altă cultură de bacterii este „Azoto­­bacterinul”, deopotrivă de util pentru toate plantele, incepind cu griul si ter­­minînd cu florile de seră. La grîu, spo­rurile de recoltă sint de 180-250 kg. la hectar. In producerea acestui preparat s-au obţinut rezultate deosebit de bune. De curînd, la Centrul de la Bă­neasa s-a primit o scrisoare din par­­tea Institutului Unional de microbiolo­gie agricolă din Leningrad, in care se spune printre altele : „In urma com­­­parării mai multor tulpini de azotobac­­ter, în legătură cu capacitatea lor de a produce substanţe de creştere a plantelor, cele mai bune rezultate le-am înregistrat cu tulpina nr. 100, primită de la dv. Noi îi spunem tulpina „R“ (Romînia)". La Centrul experimental de la Bă­neasa se produc în total zece tipuri de îngrăşăminte bacteriene. Toate contri­buie la sporirea producţiei agricole. In 1960 s-a realizat o producţie de 1.704.000 unităţi comerciale (flacoane de 250 ml. şi pungi de 150 gr.) doza la hectar fiind de 2-4 unităţi, ceea ce reprezintă zeci de miliarde de bacterii aplicate la hectar. In ultimii ani a căpătat o mare ex­tindere în silozarea nutreţurilor şi în­deosebi a porumbului. Şi aci intervin bacteriile. Cu ajutorul lor, zahărul a­­flător în porumb se transformă în acid lactic, substanţă care ajută la conser­varea furajului. De multe ori, in nutre­ţul pus la însilozat se dezvoltă şi bac­terii care ii dau un gust rău. Dacă insă odată cu aşezarea porumbului in­siloz se foloseşte produsul denumit „Lacto­­bacterin“ se obţine un nutreţ cu miros plăcut. Şi acest preparat se produce la Centrul experimental de la Băneasa. In vara şi în toamna anului 1960, in unităţile agricole socialiste s-au folo­sit la însilozarea furajelor 600.000 doze de „Lactobacterin". Fireşte că aceasta înseamnă în ultimă instanţă obţinerea unor cantităţi mai mari de carne şi lapte. ‘b­acteriile au şi multe alte utilizări. Denumirea de centru de îngră­şăminte bacteriene este cam restrinsă, întrucît aici se fac preparate de bacte­rii şi în alte scopuri cum sunt : bacterii şi drojdii pentru conservarea prin fer­mentaţie acidolactică a legumelor, cul­turi de bacterii pentru combaterea in­sectelor şi altele care măresc producţia de peşte în eleştee. O altă realizare importantă este producerea de miceliu pentru cultura ciupercilor comestibile. Acestea sunt citeva din rezultatele obţinute de colectivul de specialişti al Centrului experimental de îngrăşăminte bacteriene de la Băneasa. I. HERTEO Studioul de concerte al Radio-Televiziunii Noul studio de concerte al Radio-Televiziunii, care şi-a deschis s­eu de curînd porţile pentru publicul iubitor de muzică, are circa 1.000­­­ de locuri şi este prevăzut cu instalaţii proprii electroacustice şi si de televiziune dintre cele mai moderne. » Scena studioului de concerte este concepută în amfiteatru. Pe­­} ea pot cînta simultan 120 instrumentişti şi 125 corişti. \\ In spatele orchestrei și corului, cuprinzînd întregul fundal al­­­ scenei, este instalată orga de concerte avînd 80 registre și 7.200 d 7 tuburi. )) Caracteristicile acustice ale sălii corespund cerinţelor muzicii ›› simfonice — genul principal de producţie pentru care a fos con- )) struită. Studioul de concerte poate fi asemuit cu o cutie de rezo- \\ nanţă, construită pentru a reda cu limpezime şi fineţe sunetele a ‹‹ zeci de instrumente. « Liniştea sălii în timpul concertelor este perfect asigurată, serie­ ›› fetele metalice ale fotoliilor fiind fixate direct în planşeu. Deasupra, ›› ancorat de carcasa de beton, plafonul imitînd conformaţia scoicii a solicitat o deosebită măiestrie din partea constructorilor, care s-au ›› străduit să respecte toate cerinţele acustice.­­ ›› E locul să amintim aici că Trustul de construcţii Nr. 1 care a ?? efectuat întreaga lucrare după o concepţie originală ce aparţine (­ Institutului „Proiect Bucureşti" a folosit cele mai moderne mijloace ›› de construcţie. ›› In fotografie: Rapeonul interior al noului studio. (Foto GtL VinţilS) ))

Next