Scînteia, ianuarie 1961 (Anul 30, nr. 5034-5060)

1961-01-03 / nr. 5034

Nr. 5034 ”777 I vă prezentăm :­ CONSTRUCŢII NOI LA BAIA MARE In ultimii zece ani, la Baia Ma­re s-au construit intreprind­eri in­­dustriale noi, s-au dezvoltat cele existente şi s-au înălţat car­­tiere întregi de locuinţe. Baia Mare a devenit un important centru industrial. Până acum ci­­teva luni, Piaţa Victoriei era în­conjurată de o sumedenie de căsuţe scunde, unele şubrezite de vreme. In te­­cul lor se inai­­ţă astăzi şapte blocuri de cite patru etaje, cu o linie urbanistică modernă. In no­ul cvartal al pieţei, construc­torii ridică un bloc-turn cu şapte etaje — cea mai înaltă clădire din oraş. Noile blocuri din Piaţa Victoriei sunt în stadiul de finisaj. Pînă la sfîrşitul lunii ianuarie, 400 de apartamente îşi vor primi locatarii. Noile blocuri din centrul oraşului vor mai cuprinde un hotel cu 174 locuri, un restaurant modern, o cofetărie-braserie la par­terul blocului,turn, magazine şi di­ferite unităţi pentru deservirea populaţiei. Odată cu construcţia noului cvar­tal din centrul oraşului, se moder­nizează şi străzile din jur. Pe bu­levardul 6 Martie, care leagă noul centru al oraşului de Cartierul nou se fac ultimele lucrări. Va fi moder­nizată şi strada George Coşbuc - o arteră principală de circulaţie. Nu de mult, la Baia Mare a fost dat in folosinţă Palatul Telefoanelor, iar la şcoala medie din oraş s-au mai a­­dăugat anul trecut încă l5 săli de clasă. In următorii ani se prevede con­strucţia a încă 1200 de apartamen­te. Pe bulevardul 6 Martie se vor înălţa blocuri cu 3 şi 4 etaje. Anul acesta se vor construi aici primele 600 apartamente. Alte blocuri se vor ridica pe strada George Coşbuc şi in alte părţi ale oraşului. Sunt în plină construcţie noi o­­biective industriale. In trimestrul II al anului va fi dată în folosinţă fa­brica de produse lactate, care va prelucra zilnic 30.000 litri lapte. La întreprinderea „Petre Gheorghe" se vor construi încă două linii de ro­taţie a minereurilor. In curînd va în­cepe construcţia unui Internat pen­tru elevii şcolilor din oraş, a unei întreprinderi poligrafice şi a altor instituţii social-culturale. Incepînd din primăvara anului vii­tor vor începe lucrările de îndiguire a albiei Săsarului şi de extindere a canalizării. In apropierea noului centru al oraşului se va amenaja un parc. RADU APOSTOL coresp. „Scînteii" Pe strada V. I. Lenin Constituirea consiliilor F. D. P. In întreaga ţară, în numeroase raioane, oraşe şi comune au avut loc plenare ale comitetelor de par­tid, ale organelor locale de condu­cere ale sindicatelor, organizaţiilor tineretului, femeilor, cooperaţiei şi altor organizaţii obşteşti, care au desemnat reprezentanţi în consi­liile orăşeneşti şi raionale şi bi­rourile comunale ale Frontului De­mocraţiei Populare, în vederea ale­gerilor pentru Marea Adunare Na­ţională şi sfaturile populare. Printre consiliile F.D.P. consti­tuite în ultimele zile sunt cele din oraşele Hunedoara, Petroşeni, Tur­­nu Severin, Piteşti, Botoşani, Deva, Cugir, Lupeni, Alba Iulia şi altele, precum şi cele din raioanele Alba, Brad, Ilia, Sebeş, Orăştie, Haţeg din regiunea Hunedoara , Baia de Aramă, Băileşti, Calafat, Corabia, Filiaşi, Tg. Jiu, Tr. Severin, Vînju Mare din regiunea Oltenia , Vatra Dornei, Gura Humorului, Fălticeni, Botoşani, Dorohoi, Rădăuţi din re­giunea Suceava , Curtea de Argeş, Piteşti, Rîmnicu Vîlcea, Muscel din regiunea Argeş, şi altele. In consiliile Frontului Democra­ţiei Populare au fost desemnaţi re­prezentanţi ai organizaţiilor locale de partid şi de stat, ai organizaţii­lor sindicale, de U.T.M. şi femei, muncitori fruntaşi, colectivişti şi lucrători din sectorul agricol so­cialist de stat, militari, oameni de ştiinţă, ingineri şi tehnicieni, pro­fesori, artişti şi alţi intelectuali, activişti obşteşti, reprezentanţi ai cultelor, gospodine. (Agerpres) Matinee cinematografice Întreprinderea cinematografică de stat a oraşului Bucureşti organizează în aceste zile ale vacanţei de iarnă, matinee speciale pentru copii şi tineret. Copiii pot viziona filme cu subiecte din viaţa tineretului şi de desene animate la următoarele ci­nematografe : Maxim Gorki, Cine­matograful copiilor, B. Delavrancea, Flacăra, Olga Bande, Ilie Pintilie, 30 Decembrie, Alex. Popov, Popu­lar, C. David, 23 August, M. Emi­­nescu, Timpuri Noi, Volga, G. Ba­­covia, Înfrăţirea între popoare. In această săptămînă vor fi pre­zentate filmele : Desigur Nelly, Is­prăvile cîrlionţatului, Ora­ş, Pu­­driera vorbitoare, Lumea tăcerii, Pămînt desţelenit, Datorie de prie­ten, Balonul roşu, Căi greşite etc. Ştafetă folclorică In raionul Negreşti, din iniţiativa Casei raionale de cultură s-a orga­nizat o „Ştafetă folclorică“, care urmăreşte depistarea şi culegerea folclorului nou, existent pe terito­riul acestui raion. Ştafeta, organi­zată pe 4 trasee, după cele 4 cen­tre de îndrumare metodică din raion, a cules în primele 2 luni de activitate peste 200 cîntece, poezii, cimilituri, ghicitori, strigături etc. In preajma referendumului din Franţa La 8 ianuarie, în Franţa şi Algeria urmează să aibă loc un referendum. Este vorba de o consultare cu carac­ter de plebiscit, de la care preşedintele De Gaulle aşteaptă aprobarea politicii sale In problema algeriană. Propaganda oficială desfăşoară mari eforturi pentru a obţine rezultatul dorit la acest referendum. Plicuri oficiale ex­­punînd tezele guvernului sunt expediate la domiciliul alegătorilor ; marea pre­să, o mare parte a emisiunilor ra­­dio-televiziunii sunt consacrate aceluiaşi scop. Pe toate aceste canale se încear­că să se răspînd­eascâ confuzia şi să se provoace dezorientarea opiniei pu­blice. Folosindu-se lozinci care stau la inima maselor - pacea în Algeria, autodeterminarea — se urmăresc de fapt obiective exact contrarii celor proclamate. însuşi textul întrebării şi al proiectului de lege care ar urma să fie ratificat prin acest referendum sunt edifi­catoare pentru adevăratele intenţii ale iniţiatorilor lui. Intr-adevăr, cetăţenii sunt chemaţi să spună „Da" sau „Nu", la următoa­rea întrebare : „Aprobaţi proiectul de lege supus poporului francez de către preşedintele republicii cu pri­vire la autodeterminarea populaţiilor algeriene şi organizarea autorităţilor publice în Algeria înainte de autodeter­minare ?". După cum se vede, la început este menţionat principiul autodeterminării, principiu sprijinit d­e covîrşitoarea majoritate a ţării, cu excepţia ultraco­­lonialiştilor. Dar valoarea acestei re­cunoaşteri se reduce la zero dacă se are in vedere textul proiectului de lege. Potrivit acestuia, autodetermina­rea nu ar avea loc decit într-un viitor nedefinit, „atunci cînd condiţiile de securitate ar permite". Morin, delegatul general al guvernului francez la Alger, a şi precizat că acest lucru nu s-ar putea intimpla înainte de cîţiva ani. Nu odată însă unii oameni politici francezi au arătat că prin „con­diţii propice autodeterminării“ înţeleg momentul cînd Algeria ar fi „pa­cificată“ adică poporul algerian ar fi îngenuncheat prin forţa armelor, per­spectivă în care nici un om cu judecată nu mai poate crede astăzi. Expresia „atunci cînd", folosită in textul legii, arată clar că scopul urmărit este de a împiedica cu orice preț punerea In practică a autodeterminării Algeriei, In JEAN MONNIER ciuda afirmaţiilor făcute de însuşi De Gaulle. Trebuie de asemenea avut în vedere că potrivit textului proiectului de lege, condiţiile „consultării" In vederea autodeterminării „vor fi fixate prin de­cret". Aceasta înseamnă de fapt că ele vor fi fixate de guvernul francez, ceea ce goleşte autodeterminarea de orice conţinut real. Mai mult decit atît, se prevede că alegerea făcută de al- Corespondenţă din Paris genierii va trebui ratificată printr-un nou referendum în Franţa — ceea ce în­seamnă că metropola va putea anula hotărîrea algerienilor. Amînînd la calendele greceşti mo­mentul autodeterminării, referendumul urmăreşte să dea de îndată Algeriei un statut impus, adică instituirea unor organe ale puterii formate din oameni numiţi de guvernul de la Paris şi de­votaţi acestuia. Este de la sine înţeles că aceasta nu are nimic comun cu dreptul poporului algerian de a-şi ho­tărî singur soarta, de a-şi alege institu­ţiile pe care le doreşte. Deşi acest sta­tut este calificat drept provizoriu, el ar urma să devină definitiv. Chiar primul ministru Debré a declarat că este vor­ba de „un statut care trebuie să prefi­gureze viitorul". Unul din obiectivele referendumului este de a da lui De Gaulle mină libera spre a crea în Algeria o aşa-numită „a treia forţă", cu ajutorul căreia să slăbească poziţiile Frontului de Elibe­rare Naţională. In fond, asta este egal cu respingerea fără echivoc a metodei tratativelor cu guvernul provizoriu al Republicii Algeria, care, aşa cum au arătat cu o nouă forţă evenimentele petrecute recent în Algeria, este repre­zentantul autentic al voinţei poporului algerian. Iată, prin urmare, ce cere referen­dumul de la 8 ianuarie alegătorilor francezi : aprobarea formală a prin­cipiului autodeterminării, dar concomi­tent cu negarea în fapt a acestuia. Consecința tuturor acestora este clară : referendumul înseamnă pre­lungirea războiului. Cercuri de a­depţi ai referendumului dau de înţe­les că un „Da" masiv ar permite lui De Gaulle să întreprindă tra­tative cu F.L.N. Mulţi francezi, se în­treabă însă pe bună dreptate : dacă guvernul ar fi dorit o pace rapidă în Algeria, ce nevoie ar fi avut de un re­ferendum, cînd avea calea directă a tratativelor cu guvernul provizoriu al lui Ferbat Abbas ? In fapt acest referen­dum va face şi mai dificile decit pînă acum aceste tratative. Cit priveşte „consultarea" populaţiei algeriene, ea este o simplă parodie, avînd în vedere că este „organizată" sub controlul unor forţe militare care ating un efectiv de 800.000 de oameni. In ce măsură forţele armate sunt folo­site pentru a exercita presiuni asupra populaţiei algeriene reiese şi din ştirea apărută în ziarele din ultimele zile că flota militară franceză din Mediterană a fost pusă in stare de luptă, cu echi­pajele vaselor au fost chemate din con­cediu şi că astăzi, 4 ianuarie, vor înce­pe manevre militare în zona Algeriei. Ziarul „Paris Jour“ a scris că, „la caz de nevoie, flota ar putea să intervină pen­tru „asigurarea votării“. Este clar că in asemenea condiţii nu poate fi vor­ba de o „exprimare liberă“ a votului. Pe de altă parte, acest referendum urmăreşte întărirea autorităţii uniper­sonale în Franţa. Ţi a­înd seama de toţi factorii, nume­roase organizaţii politice şi obşteşti din Franţa, care doresc încetarea războiu­lui din Algeria şi evoluţia Franţei pe o cale democratică au chemat alegătorii să spună „NU" la 8 ianuarie. Primul care a luat poziţie împotriva referen­dumului a fost Partidul Comunist Francez. Biroul Politic al P.C.F. a de­clarat într-un comunicat : „Totul arată că referendumul este o nouă barieră ridicată în calea păcii in Algeria. El îndepărtează singura cale ce poate duce la încheierea păcii : negocierea cu guvernul provizoriu al republicii Algeria asupra condiţiilor încetării fo­cului şi asupra garanţiilor de punere in aplicare a autodeterminării". In declaraţia conducerii Partidului Socialist Unificat se arată : „Acest răs­puns nu poate fi decit „NU“ , nu - războiului din Algeria, nu — sîngelui vărsat, violenţelor săvîrşite, cheltuielilor nebuneşti , nu — refuzului de a aplica principiul autodeterminării, nu­­ monar­hiei gaulliste". împotriva referendu­mului s-a pronunţat şi Comitetul executiv al partidului radical, cu o mare majoritate de mandate. Fos­tul ministru Marosell­, senator şi vi­cepreşedinte al partidului radical, a declarat : „Radicalii se pregătesc să voteze „NU" la referendum. Pentru ei, a spune „NU“ referendumului, înseam­nă a striga „Trăiască republica“ în faţa adepţilor puterii personale". Şi-au precizat poziţia împotriva re­ferendumului mari organizaţii sindicale, de tineret, de femei, printre care aso­ciaţia şcolilor normale superioare, sindi­catul naţional din învăţămîntul tehnic şi profesional, numeroase secţii ale sindicatului naţional al institutorilor. In diverse regiuni ale Franţei, organizaţiile locale ale P. C. Francez, P.S.U., Uniunii Femeilor Franceze, secţiile sindicatelor C.G.M., creştine, etc. au adaptat apeluri comune în care cheamă populaţia să voteze „NU“. La Saint Nazaire, de pildă, comitetul de coordonare pentru pace în Algeria, grupînd toate partidele şi organizaţiile democratice, sindicatele şi 178 de per­sonalităţi au lansat un apel comun pentru „NU“. Nu putem scăpa din vedere faptul că şi ultracalonialiştii se pronunţă îm­potriva referendumului, insă pentru ra­ţiuni cu totul contrarii­­ ei nu vor să pomenească nici măcar formal despre autodeterminare, ţelul lor este să con­tinue războiul, ei vor ca Algeria să ră­­mînă mai departe o colonie a Franţei. În ceea ce priveşte, partidul socialist (S.F.I.O.), la recentul său Congres, ma­joritatea l-a urmat pe secretarul ge­neral Guy Mollet, care a cerut să se voteze „da“. Această atitudine se în­scrie pe linia sprijinului activ pe care liderii socialişti l-au dat acum doi ani şi jumătate instaurării puterii persona­le în Franţa şi de atunci în continuare politicii îndreptate spre o soluţie neo­­colonialistă în Algeria. Este semnificativ că această poziţie a liderilor socialişti este mai categorică chiar decât aceea a partidului zis al „independenţilor“, care, deşi numără în rîndurile sale partizani înverşunaţi ci „Algeriei fran­ceze“, n-a luat o poziţie explicită faţă de referendum, lăsînd membrilor săi latitudinea să voteze cum vor voi. Ca şi cu prilejul trecutului referen­dum pentru aprobarea Constituţiei gau­­lliste, asupra cetăţenilor francezi şi a populaţiei algeriene se exercită o vastă campanie de înşelare şi de şantaj, in­tre altele înfăţişindu-se actualul regim drept „răul cel mai mic". Se ştie că atunci mulţi oameni au căzut victimă acestei campanii. Rămîne de văzut dacă desfăşurarea evenimentelor in cei doi ani i-a învăţat cite ceva pe aceştia. Indiferent de rezultatele referendu­mului, un lucru este clar : cheia păcii in Algeria o constituie tratativele de la egal la egal cu adevăraţii repre­zentanţi ai Algeriei luptătoare. In cadrul unor recente manifes­taţii la Oran, demonstranţii algerieni au răsturnat şi Incendiat­a maşină a poliţiei. S­C­Î­N­T­E­I­A Sosirea în Capitală a unei delegaţii economice din R. P. Ungară Marţi seara a sosit în Capitală o delegaţie economică din R. P. Un­gară condusă de tov. Vályi Péter, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării. La sosire delegaţia a fost întîm­­pinată de tov. Mauriciu Novac, vi­cepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, precum şi de func­ţionari superiori din C­S­P­, Minis­terul Comerţului şi alte ministere economice. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R. P. Ungare la Bucu­reşti. (Agerpres) O delegaţie guvernamentală economică a R. D. Vietnam a sosit în Capitală Marţi după-amiază a sosit în Ca­pitală o delegaţie guvernamentală economică a R. D. Vietnam, în frunte cu tov. Dang Viet Chau, vi­cepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării. Delegaţia guvernamentală econo­mică va purta tratative cu privire la schimburile comerciale şi cola­borarea tehnico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi R. D. Vietnam. Membrii delegaţiei au fost salu­taţi la sosire d­in Gara de Nord — de tovarăşii Ana Toma, adjunct al ministrului Comerţului, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Anton Con­­stantinescu, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei. Au fost de faţă Nguen Minh Chuong, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R. D. Vietnam la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Au început tratativele intre delegaţiile guvernamentale economice ale Republicii Cuba şi R. P. Romíne Ministrul Afacerilor Externe al R.P. Române, tovarăşul Avram Bu­­naciu, a primit marţi pe Hector Rodriguez Llompart, ministru ad­junct al Afacerilor Externe, condu­cătorul delegaţiei guvernamentale economice a Republicii Cuba, şi pe ceilalţi membri ai delegaţiei cubane. . * In aceeaşi zi, ministrul Comer­ţului, tovarăşul Gogu Rădulescu, a primit pe Hector Rodriguez Llom­part, ministru adjunct al Afaceri­lor Externe, conducătorul delegaţi­ei cubane, Alberto Mora, adminis­trator principal al Băncii de comerţ exterior din Cuba, şi Armando Val­des Quesada, ataşat comercial, se­cretarul delegaţiei. La întrevedere a participat tova­răşa Ana Tom­a, adjunct al minis­trului Comerţului. La Ministerul Comerţului au în­ceput marţi tratativele între dele­gaţia guvernamentală economică a Republicii Cuba şi delegaţia guver­namentală economică a R.P. Ro­míno. S-au discutat probleme privind schimburile comerciale romino-cu­­bane pe anul 1961, în cadrul acor­dului comercial şi de plăţi existent între cele două ţări. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă prietenească şi de înţele­gere reciprocă. (Agerpres) ----------------pro--------------­ INFORMAŢII • La invitaţia Comitetului de ra­diodifuziune şi televiziune din R. P. Romînă, se află într-o vizită în ţara noastră It­iel Leon Perez, preşedintele Televiziunii din Cuba. Marţi dimineaţa oaspetele Cuban a fost primit de conducerea Comitetului de radiodifuziune şi televiziune. • Expoziţia „Ocrotirea naturii“ din Republica Socialistă Cehoslovacă des­chisă la Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa“ atrage numeroşi vi­zitatori. Vizitatorii pot viziona aici fil­me documentare cehoslovace din dife­rite domenii şi mai ales despre ocroti­rea naturii. Iată cîteva dintre ele : „Parcul Naţional din „Tatra", „Din viaţa păstrăvului“, „Peştera Dornica“, „Golful pescăruşilor", „Praga — mama oraşelor“ etc. Programul de filme va fi prezentat în zilele de 5 şi 8 ia­nuarie.­­ A apărut „Presa Noastră", revista Uniunii Ziariştilor din R. P. Română, nr. 11—12/1960. Ştiri sportive în ultima decadă a acestei luni, ju­cătorii şi jucătoarele noastre de tenis de masă urmează să susţină cîteva în­­tîlniri internaţionale. La 21 şi 22 ia­nuarie, la Budapesta, reprezentativele masculină şi feminină ale R. P. Româ­ne vor întîlni selecţionatele R. P. Un­gare. Cîteva zile mai tîrziu (27—29 ia­nuarie) se vor desfăşura la Praga cam­pionatele internaţionale de tenis de masă ale R. S. Cehoslovace, la care vor fi prezenţi şi sportivii romîni. A­­ceştia şi-au început pregătirile. Lotu­rile respective cuprind pe Negulescu, Cobîrzan, Covaci, Rethl, Popescu, Ma­ria Alexandru, Geta Pitică. * Echipa selecţionată de hochei pe gheaţă a tineretului din U.R.S.S. şi-a început turneul în S.U.A. jucînd luni seara la Minnesota cu echipa „Gop­hers“ a Universităţii din localitate. Ho­­cheiştii sovietici au lăsat o excelentă impresie prin jocul lor rapid şi efica­ce, repurtînd o categorică victorie cu scorul de 10—2. Cel mai bun jucător a fost Igor Dekonsk, care a înscris 3 puncte. ★ Campionatul republican de baschet programează în Bucureşti următoarele meciuri: sala Dinamo : I.C.F.—Voinţa Braşov (ora 9,30) ; Progresul—Voinţa Oradea (ora 11) ; Dinamo—C.C.A. (ora 19); Sala Giuleşti: Rapid—C.S. Ora­dea (ora 10). ★ Ediţia a III-a a competiţiei interna­ţionale de rugbi „Cupa Victoriei“ Va avea loc în R.S. Cehoslovacă, între 14 şi 21 mai. Nicolae Hortolomei In ziua de 3 ianuarie 1961, după o scurtă şi grea suferinţă, s-a stins din viaţă acad. prof. dr. Nicolae Hor­tolomei. Prin dispariţia lui, ştiinţa medicală romînească, învăţămîntul superior medical, au suferit o grea pierdere, el fiind unul din iniţiato­rii şi maeştrii de frunte ai chirur­giei moderne din ţara noastră. Născut la 27 noiembrie 1885 în oraşul Huşi, acad. Nicolae Hortolo­­mei şi-a făcut studiile la Facultatea de medicină din Iaşi. Avînd o pre­gătire aleasă şi calităţi didactice deosebite a fost numit în învăţă­­mintul superior în 1911 şi a urcat prin munca sa perse­verentă şi plină de abnegaţie scara ie­rarhica a învăţă­­mintului medical, ajungînd încă din anul 1922 condu­cătorul catedrei de clinică chirurgica­lă a Facultăţii de Medicină din Iaşi. Din 1930, acad. Nicolae Hortolo­mei şi-a desfăşu­rat activitatea la catedra de clinică chirurgicală şi u­­rologică a Spitalu­lui Colţea; în 1952 i s-a încre­dinţat conducerea catedrei de clinică chirurgicală a In­stitutului de perfecţionare şi spe­cializare a medicilor. Acad- Nicolae Hortolomei a des­făşurat o prodigioasă activitate ştiinţifică. Muncind cu deosebită pricepere şi talent, el a realizat o operă ştiinţifică valoroasă oglindită în cele peste 300 de lucrări de spe­cialitate unanim apreciate în ţară şi străinătate. Ca experimentator şi clinician, acad. Nicolae Hortolomei s-a inspirat şi a aplicat cu succes metodele ştiinţei medicale sovietice. El a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă care au promovat în ţara noastră şi au aplicat consecvent concepţia înaintată pavlovistă în cercetarea ştiinţifică medicală. Opera sa se caracterizează prin îmbinarea cercetărilor clinice şi ex­perimentale de fiziologie şi fiziopa­­tologie, prin situarea actului opera­tor în complexitatea funcţională a întregului organism-Bucurîndu-se de largile posibili­tăţi create de regimul democrat­­popular pentru dezvoltarea ştiinţei, acad. Nicolae Hortolomei cu o ex­cepţională forţă de muncă, a abor­dat cele mai moderne şi dificile do­menii ale chirurgiei toracice, vascu­lare şi cardiace. Prin rezultatele vastei sale activităţi acad. Nicolae Hortolomei a adus contribuţii esen­ţiale la progresul ştiinţei chirurgi­cale româneşti. Profesor înzestrat şi de o rară conştiinciozitate, el a transmis cu dragoste zecilor de promoţii de me­dici cunoştinţele sale, pasiunea pen­tru ştiinţă, devo­tamentul pentru bolnavi. Dintre numero­şii săi elevi, for­maţi în timpul u­­nei activităţi di­dactice de aproa­pe jumătate de veac, mulţi sunt cadre didactice u­­niversitare, cer­cetători ştiinţifici, conducători de cli­nici şi servicii chirurgicale. Pentru bogata şi multilaterala sa activitate ştiinţi­fică, didactică şi medicală, pentru meritele sale deo­sebite, a fost ales în 1948 membru al Academiei Re­­publicii Populare Române. De ase­­menea, acad. Nicolae Hortolomei a fost membru în numeroase foruri ştiinţifice din alte ţări şi internaţio­nale, depunînd o activitate intensă pentru afirmarea ştiinţei medicale romîneşti. Acad. Nicolae Hortolomei a făcut parte din Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Ro­mînă, militînd pentru promovarea ideilor de pace şi prietenie între po­poare. Pentru meritele sale­­deosebite, acad. Nicolae Hortolomei a fost dis­tins cu „Ordinul Steaua Republicii Populare Romine“ clasa I-a, „Or­dinul Muncii“ clasa I-a, „Premiul de Stat“ clasa I-a, şi titlul de „me­dic emerit“ al Republicii Populare Române. Prin încetarea din viaţă a acad. Nicolae Hortolomei pierdem un emi­nent om de ştiinţă şi distins profe­sor, un luptător pentru progres. Prezidiul Academiei R. P. R­omîne. Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. Ministerul învăţământului şi Culturii. Secţia de ştiinţe medicale a Academiei R. P. Române. Societatea ştiinţelor medicale din R. P. Romînă. Institutul medico-farmaceutic din Bucureşti. * * Prezidiul Academiei Republicii Populare Romine, Ministerul Sănă­tăţii şi Prevederilor Sociale, Minis­terul Invăţămîntului şi Culturii, So­cietatea ştiinţelor medicale, Recto­ratul Institutului medico-farmaceu­tic din Bucureşti — anunţă cu pro­fundă durere încetarea din viaţă a Pentru organizarea funeraliilor acad. prof. dr. Nicolae Hortolomei s-a constituit o comisie compusă din: acad. prof. dr. Ştefan S. Ni­­colau, membru al Prezidiului Acade­miei Republicii Populare Romine, preşedintele secţiei de ştiinţe me­dicale al Academiei Republicii Popu­lare Romine, acad. prof. Hie Mur­­gulescu, ministrul Invăţămîntului şi Comisia pentru organizarea fune­raliilor acad. prof. dr. Nicolae Hor­tolomei anunţă că sicriul cu corpul neînsufleţit al acad. prof. dr. Ni­colae Hortolomei este depus în Aula Institutului medico-farmaceu­tic Bucureşti, B-dul Dr. Petru Groza academicianului dr. Nicolae Horto­lomei, profesor al Institutului medi­­co-farmaceutic din Bucureşti — me­dic emerit al Republicii Populare Române, luptător consecvent pentru progresul ştiinţei şi invăţămîntului medical din ţara noastră. Culturii, prof. dr. Voinea Marines­­cu, ministrul Sănătăţii şi Prevede­rilor Sociale, acad. Grigore Beneta­­tu, preşedintele Societăţii ştiinţelor medicale, prof. dr. Theodor Burghe­­le, rectorul Institutului medico-far­maceutic Bucureşti, prof. dr. Buţu­­reanu Vladimir, din partea Institu­tului medico-farmaceutic Iași. ★ Accesul publicului are loc astăzi 4 ianuarie 1961, cu începere de la ora 10 a.m. Ceremonia funebră va avea loc joi 5 ianuarie 1961, orele 14 în Aula Institutului medico-farma­ceutic Bucureşti, iar înhumarea se va face la ora 16, la Cimitirul Bellu. Prezidiului Academiei Republicii Populare Romine Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române vă transmite condoleanţele sale în legătură cu pierderea suferită prin încetarea din viaţă a eminentului om de ştiinţă, academician prof. dr. Nicolae Hor­tolomei, CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE Familiei acad. prof dr. Nicolae Hortolomei Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine vă exprimă pro­funde condoleanţe pentru durerea pe care o încercaţi prin moartea acad. prof. dr. Nicolae Hortolomei. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE Organizarea funeraliilor academicianului prof. dr. Nicolae Hortolomei TELEGRAME EXTERNE „Acordaţi libertate Americii!'' In faţa Casei Albe demonstranţii au cerut dizolvarea comisiei pen­tru cercetarea activităţilor antiamericane WASHINGTON 3 (Agerpres).­­ Aproximativ 500 de fruntaşi ai vie­ţii publice şi politice, oameni de ştiinţă şi personalităţi religioase de seamă din S.U.A. au cerut Congre­sului S.U.A. să dizolve comisia Ca­merei reprezentanţilor pentru cer­cetarea activităţilor antiamericane. Ei au adresat în acest scop Con­gresului o petiţie pe care ziarul „Washington Post and Times He­rald“ a publicat-o cu litere mari pe două pagini. In petiţie se cere li­chidarea comisiei şi se subliniază că această comisie „abuzează de mandatul său în scopuri politice, de­venind un organ de represalii şi uzurpînd atribuţiile puterii executi­ve şi puterii judecătoreşti“. La 2 ianuarie, numeroşi reprezen­tanţi ai vieţii publice din S.U.A., care au sosit la Washington venind din New York, Chicago, San Fran­cisco, Los Angeles şi din alte re­giuni ale ţării, au organizat pichete în faţa Casei Albe pentru sprijini­rea numeroaselor cereri privind di­zolvarea comisiei pentru cercetarea activităţilor antiamericane. Această demonstraţie a fost organizată de Comitetul naţional de luptă pentru dizolvarea menţionatei comisii. De­monstraţia s-a desfăşurat sub lozin­cile : „Acordiaţi libertate Americii!“, „Dizolvaţi comisia pentru cerceta­rea activităţilor antiamericane „Federaţia americană a profesorilor cere dizolvarea comisiei: „Restabi­liţi drepturile şi libertăţile noastre care au fost violate“. • Forţe reacţionare din Washing­ton au încercat să organizeze în a­­părarea comisiei o contrademonstra­­ţie. Aproximativ 20 de huligani a­­parţinînd partidului fascist ameri­can, purtînd uniforme speciale cu zvastică, au venit şi ei în faţa Ca­sei Albe. Aceşti urmaşi americani ai lui Hitler purtau pancarte pe care scria : „Fasciştii sprijină comi­sia pentru anchetarea activităţilor antiamericane“. Huliganii fascişti n-au reuşit să împrăştie demonstraţia. Pap 3

Next