Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)

1961-02-07 / nr. 5068

Pag. 2 Din experienţa organizaţiilor de partidCadre*calificate la nivelul noilor sarcini A-’V » ' 'I , , 1 y ■' ■ ** Consfătuire organizată de„Scînteia^ p Comitetul orăşenesc P.M.R.—Arad [ Redacţia ziarului „Sclnteir­", împreună cu Cormite­­f­­ul orăşenesc de partid — Arad, a organizat o con­­­­sfătuire pe tema ..Cadre,­­calificate la nivelul noilor­­ sarcini“. Au participat secretari de organizaţii de L '■ ş­­­tiţ partid, preşedinţi de comitete sindicale, directori de­­ întreprinderi, fruntaşi in producţie. Publicăm cuvintul unora dintre participanţi: Calitatea şi calificarea sunt de nedespărţit in uzina noastra au fost calificaţi in ultimii ani peste 500 de munci­tori. în acelaşi timp am dat atenţie ridicării calificării acelor muncitori care nu şi-au realizat sarcinile de plan tocmai datorită lipsei de cu­noştinţe teoretice şi practice. Aceşti muncitori au fost repartizaţi pe lîngă fruntaşi în producţie sau au fost daţi în supravegherea instruc­torilor,, care in cursul celor 8 ore de muncă i-au îndrumat să lucreze , după metodele cele mai raţionale şi economicoase. ’Ce alte forme am mai folosit? Au fost organizate cursuri de ridi­care a calificării la anumite locuri­­ de muncă. Asemenea cursuri s-au ţinut la secţia energetică, precum şi la încleiat. Sindicatul nostru a format comi­sii obşteşti de depistare a defecte­lor. Am organizat o expoziţie a de­fectelor, care a avut un efect mo­bilizator pentru muncitori, hotărîţi ca prin ridicarea calificării să-şi li­chideze lipsurile în privinţa calităţii. Nu am neglijat nici îmbunătăţirea calificării cadrelor medii tehnice. Anul 1961 pune în faţa întreprin­derii noastre sarcini sporite faţă de realizările anului 1980. Tocmai din acest motiv comitetul nostru de partid, organizaţiile de bază, toţi membrii de partid trebuie să se preo­cupe şi mai intens de pregătirea ca­drelor şi ridicarea nivelului teh­­nico-profesional al acestora. MIHAI FLOREA secretarul comitetului de partid Uzinele textile „30 Decembrie" Un rol important la noi , pregăti­rea­­muncitorilor îl are şcoala profe­sională care funcţionează pe lingă întreprinderea noastră. Această şcoa­lă ne-a dat în ultimii ani 344 mun­citori calificaţi. Comitetul de partid a­­ îndruma­t activitatea acestei şcoli controlind felul în care se preocupă profesorii şi instructorii de creşte­rea viitorilor muncitori, atît în ce priveşte pregătirea teoretică, cit şi instruirea “practică in «teliérul -şec» Li. m\ ' 1 Ns-am preocupată cu­ a­tenţie deo­­sebită de calificarea muncitorilor la locul de munca. Prin acest mijloc Tinerii au devenit muncitori de nădejde Am ascultat aici cuvîntul tov. Gh. Igrişan, preşedintele sindicatului nostru. Am fost atent, la întrebările care i s-au pus şi mai ales la, răs­punsuri. Răspunsurile n-au fost destul de convingătoare pentru că, aşa cum ştim din practică,­­sindica­tul nostru a neglijat multă vreme pregătirea de cadre. Aş dori să vorbesc din experienţa mea. Locul de muncă condus d­e mine este, înzestrat cu un număr de 14 strunguri mari şi mijlocii, la care lucrează 36 strunguri ; aproape ju­mătate sunt tineri absolvenţi ai şco­lii profesionale. Organizaţia noastră de partid pui-a­ cerut ca, în calitate de maistru, să caut să iniţiez aceşti muncitori în­ mestra de strungari. în ianuarie anul­­trecut am avut un număr de 6 tineri care nu şi-au realizat pla­nul. Care erau cauzele ? Ascuţirea necorespunzătoare a cuţitelor, nefo­­losirea turaţiei optime pentru mate­­rialul respectiv, prinderea necores­punzătoare a piesei­ în maşină, strunjirea la dimensiuni incorecte etc. Am studiat pe rind împreună cu muncitorii tineri desenul de execu­ţie al piesei de prelucrat. Le-am explicat şi arătat cum trebuie să lucreze. Astăzi aceştia sunt munci­tori de nădejde în secţia mecanică universală.­­ ..­­Rezultatele în munca de calificare puteau să fie şi mai bune dacă­ co­mitetul de partid ar fi antrenat în această muncă şi comitetul sindi­catului. In loc să facă acest lucru, comitetul de partid a rezolvat el în­suşi o serie de sarcini care de fapt reveneau sindicatului. Pentru, viitor propun ca, în mod sistematic, nu numai comitetul de partid dar şi organizaţiile de bază să analizeze­ cum se ocupă sindica­tul de problemele calificării. IOSIF NAGY maistru, uzinele­„Gh. Dimitrov" Contribuţia inginerilor "Strinsa colaborare între ingineri, tehnicieni şî muncitori. . joacă , un , mare rol .In valorificarea cunoştin­ţelor tehnice pe care, le posedă in­ginerii şi tehnicienii şi a vastei ex­perienţe practice pe care­­ o posedă muncitorii cu o înaltă­ calificare. La noi în uzină avem mulţi mun­citori cu o înaltă calificare, cu, un dezvoltat simţ inovator, dar în tot mai mare­­măsură cresc, şi necesită­ţile de cadre de muncitori cu­ înalte cunoştinţe tehnice. Comitetul de partid, sindicatul şi conducerea uzi­nei­ noastre au socotit că preocupa­rea pentru a spori numărul acestor cadre de muncitori trebuie să ca­pete un caracter organizat, în ca­drul cabinetului tehnic s-au acordat în permanenţă consultaţii. Nu este lipsit de importanţă piei faptul că 40 de muncitori îşi­­ completează studiile la cursuri serale, unii pentru a avea o pregătire medie, iar alţii cu intenţia de a urma în con­tinuare pregătirea superioară în facultăţi. Uzina noastră este înzestrată cu maşini-unelte de înaltă­ tehnicitate. Produsele noastre sunt, de asemenea, de o mare­­tehnicitate­ . Iată de ce organizaţia noastră de partid a luat măsuri ca, paralel cu preocuparea pentru ridicarea continuă a califi­cării muncitorilor, să existe o grijă permanentă şi pentru ridicarea ni­velului profesional al cadrelor de ingineri­’şi termiceni. Ceaarti făcut noi ţiîpp acum­?lîn uzina au făst elaborata Eterne teihnio-inginereşti care să ne ajute să rezolvam­ pro­bleme importante din procesul de producţie, precum­­şi­ din domeniul aplicării şi introducerii tehnicii noi. Tovarăşii ingineri sunt astfel puşi în situaţia de a­ studia lucrări de specialitate­ şi a găsi soluţiile­­cele­­mai bune. Pid­ă în prezent­ s-au şi întocmit în uzină 26 de asemenea lucrări şi studii, care urm­ează a fi aplicate în procesul de producţie.. ILlf'l SACARA directorul uzinei „losif Rangheţ". Prin grija comitetului sindical întreprinderea de construcţii nr. 4-Arad din cadrul trustului de construcţii­ Ti­­mişoara, aseme­nea altor între­­­­prinderi de con­strucţii din­ ţară şi-a sporit con­siderabil volumu lucrărilor faţă de trecut." Sarcină sporită de creşte­re a productivită­ţii muncii, pre-' cum şi cerinţele din zi în zi me­reu­­mai mari pri­vind calitatea lu­crărilor de­­con­strucţii, au pus comitetul­­ sindi­cal şi conducerea întreprinderii în faţa necesităţii de a-şi îndrepta toa­tă atenţia spre ridicarea califică­rii unui mare nu­măr de munci­tori. Am prevăzut în contractul co­lectiv, să organi­zăm două cu­rsuri de ridicare , a cali­ficării. S-au înscris ini­ţial 181 de cursanţi. Comitetul sindical a antrenat nume­roşi lectori volun­tari selecţionaţi dintre cei mai buni ingineri şi teh­nicieni ca­re au predat o serie de ma­terii utile pentru cursanţi. Pipă în prezent 83 dintre cursanţi au fost încadraţi în categorii superioare de salarizare. Cursurile organizate de­ noi­ ar fi avut­ o eficacitate şi mai mare, dacă s-ar­ fi desfăşurat în condiţii de şcolarizare mai bune. Dar lipsa unui inventar corespunzător, al materia­lului bibliografic a produs unele greutăţi. De asemenea, sunt anu­mite manuale foarte mult so­licitate de muncitorii noştri şi care de foarte mult timp nu se mai găsesc în comerţ. Propun ca editura de stat să editeze sau să reediteze cit mai grabnic cărţi teh­nice de specialitate pentru mese­riile din construcţii. Consider că experienţa cîştigată pînă acum ne va fi de folos în viitor. IOAN SIRBU preşedintele comitetului sindicatului întreprinderea 4 construcţii Maistrul Eck Francisc de la şantierul de con­strucţii din comuna Lovrin, aparţinînd de între­prinderea 4 construcţii, nu-i ajută pe tinerii absolvenţi ai şcolii profesionale. MACARAUA : — Nu vezi, meştere, pe tot şantierul ăsta numai d-ta aplici metode Învechite de muncă... (Desen de NELL COBAR) Terezia­ Zsoter este membră de partid şi lucrează de 20 de ani la ţesătorie. Viorica Neamţu are doar, 16 ani şi este elevă, în anul II, al şcolii profesionale...6,ore pe zi ea face practică în ţesători­a uzinelor „30 Decembrie". A fost repartizată pe lingă Terezia Zsoter, care o ajută cu grijă în însuşirea meseriei. Din propunerii© participanţilor Tov. Constantin Ardeleanu, directorul uzinei „30 Decembrie“, propune : • Să se găsească o formă de şcolarizare a celor calificaţi la locul de muncă pentru ca şi cei care şi-au însuşit o meserie in acest mod să devină posesorii unui carnet de calificare. Tov. Gheorghe Almaşi, pre­şedintele Consiliului local al sindicatelor, propune : • Când in uzină soseşte un nou contingent de absolvenţi al şcolilor profesionale sau se angajează un grup mai mare de muncitori noi, sindicatele să organizeze ca muncitorii cei mai vechi in uzină să-i condu­că în grupuri pe noii angajaţi prin toate secţiile şi să le vor­bească despre istoricul fabricii respective. Tov. Vasile Pantea, sudor, secretarul organizaţiei de bază din secţia montaj-sudură a uzi­nelor „Gh. Dimitrov", propune : • Să se organizeze de către Ministerul Industriei Grele un schimb de experienţă cu o altă uzină in vederea Însuşirii de către colectivul fabricii a su­dării tablelor subţiri şi a tablei de aluminiu. SCÎNTEIA Se modernizează fabrica Vechea fabrică „Acumulatorul" din Capitală îşi schimbă înfăţişa­rea. Se construiesc hale noi, se înnoiesc utilajele, se extind secţiile de fabricaţie. Una din halele mo­derne construite recent este cea de fabricat acumulatori electrici, în care funcţionează turnătoria şi atelierul de asamblare, urmînd ca în curînd să fie date în folosinţă atelierul de preparat pastă de plumb, precum şi sălile de formare electrolitică a plăcilor de acumula­tori. Tot aci s-a construit o staţie centralizată de distribuire a gaze­lor lichefiate, a oxigenului, acidu­lui sulfuric și a apei distilate. 0* *0 Sclimshpe din domeniul socis-gospodăresc La Oneşti a fost organizat de curînd un rodnic schimb de ex­perienţă în domeniul social-gospo­­dăresc, la care au participat dele­gaţi de pe şantierele industriei pe­trolului şi chimiei. Au fost scoase în evidenţă succesele obţinute în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de lucru ale muncitorilor de pe aceste şantiere, arătîrtdu-se care au fost cele mai bune metode fo­losite. Astfel, pe şantierele de la Oneşti funcţionează 5 cantine, ali­mentele se păstrează în camere fri­gorifice, muncitorii au la dispoziţie grupuri social-sanitare. Participanţii la acest schimb de experienţă au elaborat, în comun, un plan menit să înlăture unele deficienţe existente încă în activita­tea social-gospodărească pe şantiere. fricoşi (Foto : Gă. Vinţili) In sectorul zootehnic — oameni pricepuţi, cu tragere de inimă Dezvoltarea sectorului zootehnic de către gospodăria agricolă colec­tivă din Valea Neagră, raionul Medgidia, a pus in faţa consiliului de conducere o serie de probleme care cereau să fie rezolvate cu spirit gospodăresc. Este vorba de construi­rea de adăposturi, de asigurarea unei bogate baze furajere, de școla­rizarea cîtorva colectiviști, care să îngrijească, așa cum se cere, cele 113 vaci cu lapte, 1.130 oi, 150 porci, 2.000 păsări etc. Anul trecut a fost construit, un grajd pentru vaci, o mătărnitate pentru scroafe, două pu­­ierniţe şi alte încăperi pentru ani­male. A fost asigurată şi baza fura­jeră necesară. In ce priveşte pregătirea cadre­lor­ de care depinde in mare măsură creşterea producţiei din sectorul zootehnic, situaţia a fost rezolvată cu sprijinul direct al comuniştilor. Iată cum­ s-au petrecut , faptele. Timp îndelungat animalele gospodă­riei au fost în seama îngriji­torilor Ion Belein, Vasile Comşa, Stancu Preda, Ilie Olteanu şi a al­tor colectivişti cu puţină experienţă in această muncă. Din cauza nepri­ceperii şi a lipsei de îndrumare şi control din partea conducerii gos­podăriei, ei nu respectau normele de furajare, fapt care a făcut ca ani­malele să slăbească. Luni in şir, vacile gospodăriei n-au dat mai mult de 6,7 litri lapte pe zi, iar oile au dat anul trecut în medie 2.500 kg. lună. După ce s-a consultat cu mai mulţi membri de partid, biroul or­ganizaţiei de bază a găsit necesar să pună această problemă în discu­ţia unei adunări generale la care a participat şi consiliul de conducere. La propunerea biroului, s-a hotărît să fie trecuţi pentru a munci in sectorul zootehnic cîţiva comunişti harnici. Chiar in adunare Ion N. Tudor, Ion Minea, Ştefan Vasilian, Serghei Drăgan şi alţii s-au oferit să treacă in acea­stă muncă şi şi-au luat angajamentul să îngrijească ani­malele gospodă­riei aşa fel, incit să crească productivitatea acestora şi totodată veniturile gospodăriei. Aceasta s-a petrecut in primele zile ale lunii ianuarie a.c. Timpul care a­­trecut de când lucrează noii îngri­jitori şi mulgători este scurt, dar rezultatele, încă de pe acum, au în­ceput să se vadă. Vacile şi oile gos­podăriei şi-au schimbat mult înfă­ţişarea. Fiind hrănite bine şi adă­pate la timp, scoase la plimbare de cîteva ori pe zi, vacile au început să dea lapte mai mult. Producţia zilnică pe gospodărie a înregistrat o creştere simţitoare — de la 6—7 litri la circa 10—12 litri pe cap de vacă furajată. Şi mai sunt încă posibili­tăţi de creştere a producţiei de lapte. Pe baza rezultatelor obţinute şi a angajamentelor luate, noii în­grijitori au cerut ca planul de con­tractări cu statul să fie mărit. Gos­podăria va vinde statului in acest an cu circa 10.000 litri lapte şi cu cîteva sute kg. lună mai mult faţă de anul trecut. PETRE RĂDĂCINĂ instructor de partid cerI! Dezvoltarea reţelei sanitare în regiunea Bucureşti In ultimii ani, re­ţeaua sanitară a re­giunii Bucureşti a cres­cut simţitor. Numărul paturilor de spital s-a dublat faţă de anul 1950. La Roşiorii de Vede şi Călăraşi au luat fiinţă 2 spitale antitu­­berculoase cu 180 de pături. ■ In regiune exista 240 case de naştere, 9 dis­pensare de copii cu sta­ţionar la sate, 525 pa­turi de pediatrie în spi­tale şi 4 preventorii de copii la Salcia, Ţigă­neşti, Bolin­tin Vale şi Prinţşi.­­ Ifi­coipunelf Furculeşti şi Ghiftupaţi s-au construit spitale­­ noi, astfel încît h­umăs­rul spitalelor în’ regiune se ridică la 40." în ora­­şele’ reşedinţă’ de raion au fost amenajate poli­clinici, iar numărul cir­cumscripţiilor sanitare rurale a crescut la 327. Februarie, în Deltă (Urmare din pag. 2-a) în epo rece, înţepaţi cu săgeţi de gheaţă. Dar n-au ieşit pînă n-a fost totul gata. Cind a­ venit Filip, cablul era legat. Ţinţaru­l i-a , făcut o imorală bună, i-a trimis să alerge să se încălzească, le-a dat ceai fierbinte. S-a purtat cu ei de parcă ar fi fost nişte copii. A doua zi „copiii“ doborau vîrfuj alte păduri de stuf pe alte grinduri. "E­­roismul muncitorilor stuficali are printre altele drept temelie înţe­legerea deplină a importanţei econo­mice a muncii lor pentru indus­tria ţării. Cele 130.000 tone de stuf care se recoltează în campania aceasta pentru producerea a 30.000 tone celuloză echivalează cu lemnul obţinut dintr-o pădure de răşinoase de 67.240 ha, exploatată in ritm nor­mal de 1 . 100. O bogăţie uriaşă. Can­titatea de stuf recoltată creşte la loc intr-un an de zile, pe cită vreme pădu­rea tăiată nu se reface decit în 80—100 ani. * Munca aceasta avintată îşi are in a­­celaşi, timp explicaţia şi i­r. gr*,. ară­tată de statul nostru pentru condiţiile lor de viaţă şi de lucru. Ei trăiesc în barăci comode, curate, bine încăl­zite, sau pe vase-dormitor, avind la dispoziţie hrană caldă şi consistentă, băi, cluburi, aparate de­ radio, biblio­teci, echipaţi cu haine de protecţie călduroase. ... Februarie. Muncitorii stuficali îna­­intează­ tot rhai adînc în deltă doborind sub cuţitele maşinilor pădurile nesffr­­şite de stuf. -------FR- WOLF----------------------in------- ■ „(Th&les&iuL Illamb­ek“ ----------------- In Tentrul Seruiesc de Stat din Tg. Mures ----------------­ In Istoria literaturii şi dramatur­giei germane din epoca f­ămintată dintre cele două războaie, bogata creaţie a lui Friederich Wolf se a­­şează, alături de aceea a lui Jo­hannes Becher şi Bertolt Brecht, ca una dintre cele mai reprezentative prin tendinţele ei progresiste. După instaurarea regimului hitle­­rist, Friederich Wolf a fost ne­voit, ca şi mulţi alţi oameni de cultură şi militanţi politici progre­sişti germani, să trăiască şi să creeze în pribegie. Scrisul lui însă, de-a lungul acestor trişti ani ai sur­ghiunului şi in scurtul răstimp cit mai avea să trăiască după război, reîntors in patria eliberată (R.D. Ger­mană), a rămas neînduplecat, cu tăişul îndreptat împotriva urzitori­lor de războaie, împotriva fascis­mului. Cu deosebire, printre alte lucrări, „Profesorul Mamlock“, în 1934 cind a fost scrisă, a înfricoşat pur şi simplu pe conducătorii Reichului nazist, încît reprezentanţii acestuia au protestat pe cale diplomatică împotriva reprezentării ei pe scenele teatrelor de peste hotarele Germa­niei şi au montat in sălile acelor teatre manifestări huliganice, doar, doar vor izbuti sa Înăbuşe adevă­rul crud pe care piesa 11 dezvăluia. In zilele noastre, aceeaşi dra­mă, „Profesorul Mamlock“, clasică demascare a substraturilor anti­umane ale fascismului, a fost mon­tată de teatrele din Republica De­mocrată Germană ca un răspuns dat reînvierii ideologiei și metode­lor asasine ale hitlerismului în Ger­mania occidentală. Căci, într-adevăr, drama „Profe­sorului Mamlock" este un avertis­ment dat oamenilor dezorientaţi, de bună credinţă, încrezători in litera legii burgheze, in normele de viaţă statornicite de statul burghez. Ea ii avertizează împotriva lipsei de scrupule a clasei burgheze care nu se dă înlături de la nici o micşă-’ vie, cind interesele ei o cer. Acest­­ avertisment și acest cuvînt de luptă , împotriva ideologiei burgheze, a fascismului, transpare limpede din piesa lui Friederich Wolf, care de­mască puternic unul dintre aspec­tele acestei ideologii și politici barbare — diversiunea rasistă, anti­semită. Cazul medicului evreu Mamlock, peste dezorientarea și bunacredință a căruia au căzut In chip tragic legile rasiste „de la Nürenberg“, cazul acestui medic care descoperă In cele din urmă necesitatea luptei revoluționare — a­­runcă o lumină semnificativă asu­­ siiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii[||||[||||||||||||||||i;iiiiiiiiiiiiiihiiiiiiihiiiiiiiiiiiiiiii^ PE SCENELE TEATRELOR <lUlllillillllllllll!lllllllllllllllllllllllllllllTÍÍIÍIIillllllilllillllll(llllllll|t' pra poziţiei unor oameni de ştiin­ţă, preocupaţi doar de munca lor de laborator, subliniază că ei nu pot rămine indiferenţi faţă de pro­blemele societăţii în care trăiesc. Forţa agitatorică a mesajului transmis de piesa „Profesorul Mam­lock“ se păstrează şi azi, după a­­proape treizeci de ani de cind piesa a fost scrisă. După ce a văzut lu­minile rampei pe mai toate marile scene ale lumii — de la Leningrad la New York, de la Zürich la Var­şovia şi Tokio, la Amsterdam, la Stockholm, — după ce a cunoscut un mare succes Intr-o transpunere cinematografică sovietică, drama profesorului Mamlock s-a păstrat încă — și răsună pe scena Teatru­lui secuiesc de stat de la Tg. Mureş , plină de covirşitoare puteri mobilizatoare. Este, in reuşita spectacolului, şi meritul de netăgă­duit al artistului Kovács György, re­gizor şi interpret al eroului central din piesă , este, de asemenea, me­ritul colectivului teatrului. Spectacolul se remarcă prin uni­tatea lui, prin sobrietatea şi forţa de interiorizare cu care au fost în­trupate diferitele caractere ale dra­mei. Aceste caractere, reprezentînd diferite pături sociale şi mentali­tăţi, in primele momente ale venirii la putere a hitlerismului, au apărut distincte în interpretarea nuanţată a actorilor. Marea creaţie a lui Kovács György, în rolul profesorului (fireşti de dar nespus de tulburătoarele lui treceri de la omul de ştiinţă sigur pe reali­zările şi utilitatea lui în societate, la prăbuşirea sufletească a omului răpus, deopotrivă, de legile bestia­lităţii fasciste ca şi de morala fi­­listină şi laşă a celor pe care i-a crezut prieteni ; iar de aici, in clipa morţii, la încrederea în victoria fi­nală a drumului de luptă pe care a pornit fiul său), această creaţie se integrează organic şi face în chip emoţionant corp comun cu creaţia partenerilor lui. Dintre aceş­tia, Tanai Bella, cu mare economie de i­riilloace, a compus dificilul rol al unei femei care, rătăcită in mo­ment de demagogia fascistă, se tre­zeşte şi-şi dă seama de adevăr . Erdős Irma, in rolul soţiei lui Mam­lock, a izbutit sa emoţioneze, înfrin­­gind ispitele melodramatice ale ro­lului ; Lavotta Károly a creat, fără şarjă, rolul unui medic ajuns co­mandant hitlerist ; Lohinszky Lorand si Tamás Ferenc apar in rolurile unor făpturi laşe, lipsite de şira spinării ; in sfirşit, Illyés Kinga, stu­dentă a Institutului de teatru local, a dovedit, in interpretarea fiicei lui Mamlock, un promițător talent de comediană. E păcat însă că rolu­rile pozitive n-au căpătat un tot atît de puternic relief. Dacă Sinka Ká­roly (Ernst) a creionat cu suficientă expresivitate un muncitor, intr-o­ a­­pariţie episodică, Tóth Tamás n-a ajuns să întruchipeze convingător rolul fiului profesorului, Rolf, tiner militant al mişcării muncitoreşti. Oricum însă, subliniind şi contri­buţia scenografiei (Hunyadi An­drás), căreia i-am reproşa totuşi o anumită înclinare spre Încărcătură naturalistă, spectacolul cu „Profe­sorul Mamlock“ merită a fi preţuit ca un real succes al actualei sta­giuni teatrale. FLORIN TURNEA f CINEMft teMMyiume PORTRETUL UNUI NECUNOSCUT : Pi-' “ tri» (10; 12; 14,15; lfi;’10; 18,45; 21), I. ,C. Frimu' (10; 12; 15; 17;­­19; 21), înfrățirea între popoare (l'l; 15.45; IR- 20.30), Gh. Doja­ (10.10; 12; 14; 16; 18;15;- 20,30). PI­­SICA ISI .SCOATE GHEARELE : Sala Pa­latului R. P. Romíne (orele 191, Republica (10; 12,1»; 14,30; 10,45; 19; 21,15), București (rulează în continuare de la orele 9,30 la 15; 17- 19; 21), Al. Sahia (9,45; 12; 14,15;­­ 16,1; 18,45- 21), Miorița (10; » 12; 1«.»; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21), Arta ,05; 17; 19; 21), Moșilor (16; m­m. wm 12; 15; 17; 19; 211. STAN SI BRAN STU­DENȚI LA OXFORD : Central (10; 12;. 15; 17- 19; îl). ALERG DUPĂ O STEA ; Vic­toria (9; 11; 13; 15; 17;10; • 19,20, • 21.30) , Volga (10; 12; 12­; 17; 19; 21). PRO­GRAM SPECIAL PENTRU COPII ; 13 Sep­tembrie (rulează în continuare de la orele — 10 la 14). ALO... AȚI GREŞIT NUMĂ­RUL ! : 13 Septembrie (IS; ÎS,15; 20,80). MAMA INDIA : Maxim Gorki (1 9;45; 12; 14;­­ 16,15; 18,30; 21). B. Delavrancea (11; 14; 16; 19, 26). PROGRAM DE FILME DOCU­MENTARE : Timpuri Noi (rulează in con­ - tinuare de la orele 10­ la 21). STEAUA _. TĂCERII : Tineretului (18; 18;15; 20,30), 23 August (11; 14,15; 16.30; 18,45; 21), G. Ba­­­­cos­ia (16; 18; 20). BĂIEȚII NOSTRI : 8 Martie (15,30; 18; 26.36). ULTIMA PRIMA­­VARA : Al. Popov (rulează în continuare de-, la orele 10 la 21), Drumul Serii (16; 18;15;­­ 20.30) , ROSEMARIE : Crivita (11,30; 18.45; 16; 18;15; 20,30). ILZE­­. Cultural , (16; 18; 20.15). ASASINUL DIN UMBRĂ: Unirea , (16- 18; 15; 20.36), Libertăţii (10; 12; 16; 18,15; 20.30). JUCĂTORUL : C. David (13,30; 18; 20,30). DOCTORUL SOLMN : Flacăra (15. 17; 19, 21). CU ORICE PREȚ : Munca (15,30; 18; 20,30). FIUL MEU SE ,I. ÎNSOARĂ : T. Vladimirescu (15; 17; 19, 21). CONFIDENTUL DOAMNELOR : Don­ca Simo (14,30; 16,30; 13,30; 20,30). MI- ,O­PERABILTI (ambele serii) : 16 Februarie 1 (15 ; 19,30). • CINTECUL MARII : Ilie Pintilie (15; 17; 19, 21). EUGENIE GRAN­­DET : Popular (16; 18;13; 20,30). PES­CUITORI IN APA TULBURE : M. Emi- ' nescu (15; 17; 19; 20.CALATORIE IN TI­NERETE : 8 Mai (15; 17; 19; 21). SOLDATI FARA UNIFORMA : Floreasca (19;30), Au­­rel Vlaicu (15; 17; 19; 21). DRAGOSTE PE... NOTE:­ N. Bălcescu (16; 18;15; 20;30). MI- - CIMAN PANIN ; G. Cosbuc (15; 17; 19; 21), . SAPTE: MIRESE PENTRU ŞAPTE FRATI ■ Olga Bancic (10,30; 14.30; 16,30; 19, 21,15). "­­SCRISOARE NEEXPEDIATA: 30 Decembrie (16, 18-15; 20,50). DARCLEE : Boleslaw Bierut"(17.30; 1­9.30). TELEVIZIUNE : orele 18,30 - Informa­țiile după-amiezii. 18,35 — Emisiunea pen­tru copii „Hai să ne jucăm*. 18,50 — Emi­siunea de ştiinţă şi tehnică : „Un nou pro­cedeu de desecare pe litoral". Filmul do­cumentar ..Farmecul adlncurilor"'. 19,10 — Muzică populară romînească şi prelucrări de folclor. 19,50 — Jurnalul televiziunii. 20,10 — Caleidoscop literar. 20,25 — Cîntă ■ viola-­­ nistul sovietic Rafail Sobolevski, acompaniat­­ de pianistul Alexandr D­diuhin. 20:35 — Fil­mul artistic „Asasinul din umbră" — o pro­ducţie a studiourilor maghiare. In incheiere ultimele stiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pen­tru următoarele trei zile , vrem­e schimbă­toare cu cerul tempo­rar noroi. Vor s­cădea precipităţii locale, pre­­ceptind sudul ţării. Vînt slab pînă la po­­trivit. Temperatura la început staţionară, apoi în creştere­a uşoară. Ceaţă locală! Mini­mele­ vor fi cuprinse între .r minus, 2 la minus 12 grade,­ iar maxi­­mele intre minus 2 la plus 8 grade.

Next