Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)
1961-02-07 / nr. 5068
Pag. 2 Din experienţa organizaţiilor de partidCadre*calificate la nivelul noilor sarcini A-’V » ' 'I , , 1 y ■' ■ ** Consfătuire organizată de„Scînteia^ p Comitetul orăşenesc P.M.R.—Arad [ Redacţia ziarului „Sclnteir", împreună cu Cormiteful orăşenesc de partid — Arad, a organizat o consfătuire pe tema ..Cadre,calificate la nivelul noilor sarcini“. Au participat secretari de organizaţii de L '■ ştiţ partid, preşedinţi de comitete sindicale, directori de întreprinderi, fruntaşi in producţie. Publicăm cuvintul unora dintre participanţi: Calitatea şi calificarea sunt de nedespărţit in uzina noastra au fost calificaţi in ultimii ani peste 500 de muncitori. în acelaşi timp am dat atenţie ridicării calificării acelor muncitori care nu şi-au realizat sarcinile de plan tocmai datorită lipsei de cunoştinţe teoretice şi practice. Aceşti muncitori au fost repartizaţi pe lîngă fruntaşi în producţie sau au fost daţi în supravegherea instructorilor,, care in cursul celor 8 ore de muncă i-au îndrumat să lucreze , după metodele cele mai raţionale şi economicoase. ’Ce alte forme am mai folosit? Au fost organizate cursuri de ridicare a calificării la anumite locuri de muncă. Asemenea cursuri s-au ţinut la secţia energetică, precum şi la încleiat. Sindicatul nostru a format comisii obşteşti de depistare a defectelor. Am organizat o expoziţie a defectelor, care a avut un efect mobilizator pentru muncitori, hotărîţi ca prin ridicarea calificării să-şi lichideze lipsurile în privinţa calităţii. Nu am neglijat nici îmbunătăţirea calificării cadrelor medii tehnice. Anul 1961 pune în faţa întreprinderii noastre sarcini sporite faţă de realizările anului 1980. Tocmai din acest motiv comitetul nostru de partid, organizaţiile de bază, toţi membrii de partid trebuie să se preocupe şi mai intens de pregătirea cadrelor şi ridicarea nivelului tehnico-profesional al acestora. MIHAI FLOREA secretarul comitetului de partid Uzinele textile „30 Decembrie" Un rol important la noi , pregătireamuncitorilor îl are şcoala profesională care funcţionează pe lingă întreprinderea noastră. Această şcoală ne-a dat în ultimii ani 344 muncitori calificaţi. Comitetul de partid a îndrumat activitatea acestei şcoli controlind felul în care se preocupă profesorii şi instructorii de creşterea viitorilor muncitori, atît în ce priveşte pregătirea teoretică, cit şi instruirea “practică in «teliérul -şec» Li. m\ ' 1 Ns-am preocupată cu atenţie deosebită de calificarea muncitorilor la locul de munca. Prin acest mijloc Tinerii au devenit muncitori de nădejde Am ascultat aici cuvîntul tov. Gh. Igrişan, preşedintele sindicatului nostru. Am fost atent, la întrebările care i s-au pus şi mai ales la, răspunsuri. Răspunsurile n-au fost destul de convingătoare pentru că, aşa cum ştim din practică,sindicatul nostru a neglijat multă vreme pregătirea de cadre. Aş dori să vorbesc din experienţa mea. Locul de muncă condus de mine este, înzestrat cu un număr de 14 strunguri mari şi mijlocii, la care lucrează 36 strunguri ; aproape jumătate sunt tineri absolvenţi ai şcolii profesionale. Organizaţia noastră de partid pui-a cerut ca, în calitate de maistru, să caut să iniţiez aceşti muncitori în mestra de strungari. în ianuarie anultrecut am avut un număr de 6 tineri care nu şi-au realizat planul. Care erau cauzele ? Ascuţirea necorespunzătoare a cuţitelor, nefolosirea turaţiei optime pentru materialul respectiv, prinderea necorespunzătoare a piesei în maşină, strunjirea la dimensiuni incorecte etc. Am studiat pe rind împreună cu muncitorii tineri desenul de execuţie al piesei de prelucrat. Le-am explicat şi arătat cum trebuie să lucreze. Astăzi aceştia sunt muncitori de nădejde în secţia mecanică universală. ..Rezultatele în munca de calificare puteau să fie şi mai bune dacă comitetul de partid ar fi antrenat în această muncă şi comitetul sindicatului. In loc să facă acest lucru, comitetul de partid a rezolvat el însuşi o serie de sarcini care de fapt reveneau sindicatului. Pentru, viitor propun ca, în mod sistematic, nu numai comitetul de partid dar şi organizaţiile de bază să analizeze cum se ocupă sindicatul de problemele calificării. IOSIF NAGY maistru, uzinele„Gh. Dimitrov" Contribuţia inginerilor "Strinsa colaborare între ingineri, tehnicieni şî muncitori. . joacă , un , mare rol .In valorificarea cunoştinţelor tehnice pe care, le posedă inginerii şi tehnicienii şi a vastei experienţe practice pe care o posedă muncitorii cu o înaltă calificare. La noi în uzină avem mulţi muncitori cu o înaltă calificare, cu, un dezvoltat simţ inovator, dar în tot mai maremăsură cresc, şi necesităţile de cadre de muncitori cu înalte cunoştinţe tehnice. Comitetul de partid, sindicatul şi conducerea uzinei noastre au socotit că preocuparea pentru a spori numărul acestor cadre de muncitori trebuie să capete un caracter organizat, în cadrul cabinetului tehnic s-au acordat în permanenţă consultaţii. Nu este lipsit de importanţă piei faptul că 40 de muncitori îşi completează studiile la cursuri serale, unii pentru a avea o pregătire medie, iar alţii cu intenţia de a urma în continuare pregătirea superioară în facultăţi. Uzina noastră este înzestrată cu maşini-unelte de înaltă tehnicitate. Produsele noastre sunt, de asemenea, de o maretehnicitate . Iată de ce organizaţia noastră de partid a luat măsuri ca, paralel cu preocuparea pentru ridicarea continuă a calificării muncitorilor, să existe o grijă permanentă şi pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor de ingineri’şi termiceni. Ceaarti făcut noi ţiîpp acum?lîn uzina au făst elaborata Eterne teihnio-inginereşti care să ne ajute să rezolvam probleme importante din procesul de producţie, precumşi din domeniul aplicării şi introducerii tehnicii noi. Tovarăşii ingineri sunt astfel puşi în situaţia de a studia lucrări de specialitate şi a găsi soluţiilecelemai bune. Pidă în prezent s-au şi întocmit în uzină 26 de asemenea lucrări şi studii, care urmează a fi aplicate în procesul de producţie.. ILlf'l SACARA directorul uzinei „losif Rangheţ". Prin grija comitetului sindical întreprinderea de construcţii nr. 4-Arad din cadrul trustului de construcţii Timişoara, asemenea altor întreprinderi de construcţii din ţară şi-a sporit considerabil volumu lucrărilor faţă de trecut." Sarcină sporită de creştere a productivităţii muncii, pre-' cum şi cerinţele din zi în zi mereumai mari privind calitatea lucrărilor deconstrucţii, au pus comitetul sindical şi conducerea întreprinderii în faţa necesităţii de a-şi îndrepta toată atenţia spre ridicarea calificării unui mare număr de muncitori. Am prevăzut în contractul colectiv, să organizăm două cursuri de ridicare , a calificării. S-au înscris iniţial 181 de cursanţi. Comitetul sindical a antrenat numeroşi lectori voluntari selecţionaţi dintre cei mai buni ingineri şi tehnicieni care au predat o serie de materii utile pentru cursanţi. Pipă în prezent 83 dintre cursanţi au fost încadraţi în categorii superioare de salarizare. Cursurile organizate de noi ar fi avut o eficacitate şi mai mare, dacă s-ar fi desfăşurat în condiţii de şcolarizare mai bune. Dar lipsa unui inventar corespunzător, al materialului bibliografic a produs unele greutăţi. De asemenea, sunt anumite manuale foarte mult solicitate de muncitorii noştri şi care de foarte mult timp nu se mai găsesc în comerţ. Propun ca editura de stat să editeze sau să reediteze cit mai grabnic cărţi tehnice de specialitate pentru meseriile din construcţii. Consider că experienţa cîştigată pînă acum ne va fi de folos în viitor. IOAN SIRBU preşedintele comitetului sindicatului întreprinderea 4 construcţii Maistrul Eck Francisc de la şantierul de construcţii din comuna Lovrin, aparţinînd de întreprinderea 4 construcţii, nu-i ajută pe tinerii absolvenţi ai şcolii profesionale. MACARAUA : — Nu vezi, meştere, pe tot şantierul ăsta numai d-ta aplici metode Învechite de muncă... (Desen de NELL COBAR) Terezia Zsoter este membră de partid şi lucrează de 20 de ani la ţesătorie. Viorica Neamţu are doar, 16 ani şi este elevă, în anul II, al şcolii profesionale...6,ore pe zi ea face practică în ţesătoria uzinelor „30 Decembrie". A fost repartizată pe lingă Terezia Zsoter, care o ajută cu grijă în însuşirea meseriei. Din propunerii© participanţilor Tov. Constantin Ardeleanu, directorul uzinei „30 Decembrie“, propune : • Să se găsească o formă de şcolarizare a celor calificaţi la locul de muncă pentru ca şi cei care şi-au însuşit o meserie in acest mod să devină posesorii unui carnet de calificare. Tov. Gheorghe Almaşi, preşedintele Consiliului local al sindicatelor, propune : • Când in uzină soseşte un nou contingent de absolvenţi al şcolilor profesionale sau se angajează un grup mai mare de muncitori noi, sindicatele să organizeze ca muncitorii cei mai vechi in uzină să-i conducă în grupuri pe noii angajaţi prin toate secţiile şi să le vorbească despre istoricul fabricii respective. Tov. Vasile Pantea, sudor, secretarul organizaţiei de bază din secţia montaj-sudură a uzinelor „Gh. Dimitrov", propune : • Să se organizeze de către Ministerul Industriei Grele un schimb de experienţă cu o altă uzină in vederea Însuşirii de către colectivul fabricii a sudării tablelor subţiri şi a tablei de aluminiu. SCÎNTEIA Se modernizează fabrica Vechea fabrică „Acumulatorul" din Capitală îşi schimbă înfăţişarea. Se construiesc hale noi, se înnoiesc utilajele, se extind secţiile de fabricaţie. Una din halele moderne construite recent este cea de fabricat acumulatori electrici, în care funcţionează turnătoria şi atelierul de asamblare, urmînd ca în curînd să fie date în folosinţă atelierul de preparat pastă de plumb, precum şi sălile de formare electrolitică a plăcilor de acumulatori. Tot aci s-a construit o staţie centralizată de distribuire a gazelor lichefiate, a oxigenului, acidului sulfuric și a apei distilate. 0* *0 Sclimshpe din domeniul socis-gospodăresc La Oneşti a fost organizat de curînd un rodnic schimb de experienţă în domeniul social-gospodăresc, la care au participat delegaţi de pe şantierele industriei petrolului şi chimiei. Au fost scoase în evidenţă succesele obţinute în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de lucru ale muncitorilor de pe aceste şantiere, arătîrtdu-se care au fost cele mai bune metode folosite. Astfel, pe şantierele de la Oneşti funcţionează 5 cantine, alimentele se păstrează în camere frigorifice, muncitorii au la dispoziţie grupuri social-sanitare. Participanţii la acest schimb de experienţă au elaborat, în comun, un plan menit să înlăture unele deficienţe existente încă în activitatea social-gospodărească pe şantiere. fricoşi (Foto : Gă. Vinţili) In sectorul zootehnic — oameni pricepuţi, cu tragere de inimă Dezvoltarea sectorului zootehnic de către gospodăria agricolă colectivă din Valea Neagră, raionul Medgidia, a pus in faţa consiliului de conducere o serie de probleme care cereau să fie rezolvate cu spirit gospodăresc. Este vorba de construirea de adăposturi, de asigurarea unei bogate baze furajere, de școlarizarea cîtorva colectiviști, care să îngrijească, așa cum se cere, cele 113 vaci cu lapte, 1.130 oi, 150 porci, 2.000 păsări etc. Anul trecut a fost construit, un grajd pentru vaci, o mătărnitate pentru scroafe, două puierniţe şi alte încăperi pentru animale. A fost asigurată şi baza furajeră necesară. In ce priveşte pregătirea cadrelor de care depinde in mare măsură creşterea producţiei din sectorul zootehnic, situaţia a fost rezolvată cu sprijinul direct al comuniştilor. Iată cum s-au petrecut , faptele. Timp îndelungat animalele gospodăriei au fost în seama îngrijitorilor Ion Belein, Vasile Comşa, Stancu Preda, Ilie Olteanu şi a altor colectivişti cu puţină experienţă in această muncă. Din cauza nepriceperii şi a lipsei de îndrumare şi control din partea conducerii gospodăriei, ei nu respectau normele de furajare, fapt care a făcut ca animalele să slăbească. Luni in şir, vacile gospodăriei n-au dat mai mult de 6,7 litri lapte pe zi, iar oile au dat anul trecut în medie 2.500 kg. lună. După ce s-a consultat cu mai mulţi membri de partid, biroul organizaţiei de bază a găsit necesar să pună această problemă în discuţia unei adunări generale la care a participat şi consiliul de conducere. La propunerea biroului, s-a hotărît să fie trecuţi pentru a munci in sectorul zootehnic cîţiva comunişti harnici. Chiar in adunare Ion N. Tudor, Ion Minea, Ştefan Vasilian, Serghei Drăgan şi alţii s-au oferit să treacă in această muncă şi şi-au luat angajamentul să îngrijească animalele gospodăriei aşa fel, incit să crească productivitatea acestora şi totodată veniturile gospodăriei. Aceasta s-a petrecut in primele zile ale lunii ianuarie a.c. Timpul care atrecut de când lucrează noii îngrijitori şi mulgători este scurt, dar rezultatele, încă de pe acum, au început să se vadă. Vacile şi oile gospodăriei şi-au schimbat mult înfăţişarea. Fiind hrănite bine şi adăpate la timp, scoase la plimbare de cîteva ori pe zi, vacile au început să dea lapte mai mult. Producţia zilnică pe gospodărie a înregistrat o creştere simţitoare — de la 6—7 litri la circa 10—12 litri pe cap de vacă furajată. Şi mai sunt încă posibilităţi de creştere a producţiei de lapte. Pe baza rezultatelor obţinute şi a angajamentelor luate, noii îngrijitori au cerut ca planul de contractări cu statul să fie mărit. Gospodăria va vinde statului in acest an cu circa 10.000 litri lapte şi cu cîteva sute kg. lună mai mult faţă de anul trecut. PETRE RĂDĂCINĂ instructor de partid cerI! Dezvoltarea reţelei sanitare în regiunea Bucureşti In ultimii ani, reţeaua sanitară a regiunii Bucureşti a crescut simţitor. Numărul paturilor de spital s-a dublat faţă de anul 1950. La Roşiorii de Vede şi Călăraşi au luat fiinţă 2 spitale antituberculoase cu 180 de pături. ■ In regiune exista 240 case de naştere, 9 dispensare de copii cu staţionar la sate, 525 paturi de pediatrie în spitale şi 4 preventorii de copii la Salcia, Ţigăneşti, Bolintin Vale şi Prinţşi. Ificoipunelf Furculeşti şi Ghiftupaţi s-au construit spitale noi, astfel încît humăsrul spitalelor în’ regiune se ridică la 40." în oraşele’ reşedinţă’ de raion au fost amenajate policlinici, iar numărul circumscripţiilor sanitare rurale a crescut la 327. Februarie, în Deltă (Urmare din pag. 2-a) în epo rece, înţepaţi cu săgeţi de gheaţă. Dar n-au ieşit pînă n-a fost totul gata. Cind a venit Filip, cablul era legat. Ţinţarul i-a , făcut o imorală bună, i-a trimis să alerge să se încălzească, le-a dat ceai fierbinte. S-a purtat cu ei de parcă ar fi fost nişte copii. A doua zi „copiii“ doborau vîrfuj alte păduri de stuf pe alte grinduri. "Eroismul muncitorilor stuficali are printre altele drept temelie înţelegerea deplină a importanţei economice a muncii lor pentru industria ţării. Cele 130.000 tone de stuf care se recoltează în campania aceasta pentru producerea a 30.000 tone celuloză echivalează cu lemnul obţinut dintr-o pădure de răşinoase de 67.240 ha, exploatată in ritm normal de 1 . 100. O bogăţie uriaşă. Cantitatea de stuf recoltată creşte la loc intr-un an de zile, pe cită vreme pădurea tăiată nu se reface decit în 80—100 ani. * Munca aceasta avintată îşi are in acelaşi, timp explicaţia şi ir. gr*,. arătată de statul nostru pentru condiţiile lor de viaţă şi de lucru. Ei trăiesc în barăci comode, curate, bine încălzite, sau pe vase-dormitor, avind la dispoziţie hrană caldă şi consistentă, băi, cluburi, aparate de radio, biblioteci, echipaţi cu haine de protecţie călduroase. ... Februarie. Muncitorii stuficali înaintează tot rhai adînc în deltă doborind sub cuţitele maşinilor pădurile nesffrşite de stuf. -------FR- WOLF----------------------in------- ■ „(Th&les&iuL Illambek“ ----------------- In Tentrul Seruiesc de Stat din Tg. Mures ---------------- In Istoria literaturii şi dramaturgiei germane din epoca fămintată dintre cele două războaie, bogata creaţie a lui Friederich Wolf se aşează, alături de aceea a lui Johannes Becher şi Bertolt Brecht, ca una dintre cele mai reprezentative prin tendinţele ei progresiste. După instaurarea regimului hitlerist, Friederich Wolf a fost nevoit, ca şi mulţi alţi oameni de cultură şi militanţi politici progresişti germani, să trăiască şi să creeze în pribegie. Scrisul lui însă, de-a lungul acestor trişti ani ai surghiunului şi in scurtul răstimp cit mai avea să trăiască după război, reîntors in patria eliberată (R.D. Germană), a rămas neînduplecat, cu tăişul îndreptat împotriva urzitorilor de războaie, împotriva fascismului. Cu deosebire, printre alte lucrări, „Profesorul Mamlock“, în 1934 cind a fost scrisă, a înfricoşat pur şi simplu pe conducătorii Reichului nazist, încît reprezentanţii acestuia au protestat pe cale diplomatică împotriva reprezentării ei pe scenele teatrelor de peste hotarele Germaniei şi au montat in sălile acelor teatre manifestări huliganice, doar, doar vor izbuti sa Înăbuşe adevărul crud pe care piesa 11 dezvăluia. In zilele noastre, aceeaşi dramă, „Profesorul Mamlock“, clasică demascare a substraturilor antiumane ale fascismului, a fost montată de teatrele din Republica Democrată Germană ca un răspuns dat reînvierii ideologiei și metodelor asasine ale hitlerismului în Germania occidentală. Căci, într-adevăr, drama „Profesorului Mamlock" este un avertisment dat oamenilor dezorientaţi, de bună credinţă, încrezători in litera legii burgheze, in normele de viaţă statornicite de statul burghez. Ea ii avertizează împotriva lipsei de scrupule a clasei burgheze care nu se dă înlături de la nici o micşă-’ vie, cind interesele ei o cer. Acest avertisment și acest cuvînt de luptă , împotriva ideologiei burgheze, a fascismului, transpare limpede din piesa lui Friederich Wolf, care demască puternic unul dintre aspectele acestei ideologii și politici barbare — diversiunea rasistă, antisemită. Cazul medicului evreu Mamlock, peste dezorientarea și bunacredință a căruia au căzut In chip tragic legile rasiste „de la Nürenberg“, cazul acestui medic care descoperă In cele din urmă necesitatea luptei revoluționare — aruncă o lumină semnificativă asu siiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii[||||[||||||||||||||||i;iiiiiiiiiiiiiihiiiiiiihiiiiiiiiiiiiiiii^ PE SCENELE TEATRELOR <lUlllillillllllllll!lllllllllllllllllllllllllllllTÍÍIÍIIillllllilllillllll(llllllll|t' pra poziţiei unor oameni de ştiinţă, preocupaţi doar de munca lor de laborator, subliniază că ei nu pot rămine indiferenţi faţă de problemele societăţii în care trăiesc. Forţa agitatorică a mesajului transmis de piesa „Profesorul Mamlock“ se păstrează şi azi, după aproape treizeci de ani de cind piesa a fost scrisă. După ce a văzut luminile rampei pe mai toate marile scene ale lumii — de la Leningrad la New York, de la Zürich la Varşovia şi Tokio, la Amsterdam, la Stockholm, — după ce a cunoscut un mare succes Intr-o transpunere cinematografică sovietică, drama profesorului Mamlock s-a păstrat încă — și răsună pe scena Teatrului secuiesc de stat de la Tg. Mureş , plină de covirşitoare puteri mobilizatoare. Este, in reuşita spectacolului, şi meritul de netăgăduit al artistului Kovács György, regizor şi interpret al eroului central din piesă , este, de asemenea, meritul colectivului teatrului. Spectacolul se remarcă prin unitatea lui, prin sobrietatea şi forţa de interiorizare cu care au fost întrupate diferitele caractere ale dramei. Aceste caractere, reprezentînd diferite pături sociale şi mentalităţi, in primele momente ale venirii la putere a hitlerismului, au apărut distincte în interpretarea nuanţată a actorilor. Marea creaţie a lui Kovács György, în rolul profesorului (fireşti de dar nespus de tulburătoarele lui treceri de la omul de ştiinţă sigur pe realizările şi utilitatea lui în societate, la prăbuşirea sufletească a omului răpus, deopotrivă, de legile bestialităţii fasciste ca şi de morala filistină şi laşă a celor pe care i-a crezut prieteni ; iar de aici, in clipa morţii, la încrederea în victoria finală a drumului de luptă pe care a pornit fiul său), această creaţie se integrează organic şi face în chip emoţionant corp comun cu creaţia partenerilor lui. Dintre aceştia, Tanai Bella, cu mare economie de iriilloace, a compus dificilul rol al unei femei care, rătăcită in moment de demagogia fascistă, se trezeşte şi-şi dă seama de adevăr . Erdős Irma, in rolul soţiei lui Mamlock, a izbutit sa emoţioneze, înfringind ispitele melodramatice ale rolului ; Lavotta Károly a creat, fără şarjă, rolul unui medic ajuns comandant hitlerist ; Lohinszky Lorand si Tamás Ferenc apar in rolurile unor făpturi laşe, lipsite de şira spinării ; in sfirşit, Illyés Kinga, studentă a Institutului de teatru local, a dovedit, in interpretarea fiicei lui Mamlock, un promițător talent de comediană. E păcat însă că rolurile pozitive n-au căpătat un tot atît de puternic relief. Dacă Sinka Károly (Ernst) a creionat cu suficientă expresivitate un muncitor, intr-o apariţie episodică, Tóth Tamás n-a ajuns să întruchipeze convingător rolul fiului profesorului, Rolf, tiner militant al mişcării muncitoreşti. Oricum însă, subliniind şi contribuţia scenografiei (Hunyadi András), căreia i-am reproşa totuşi o anumită înclinare spre Încărcătură naturalistă, spectacolul cu „Profesorul Mamlock“ merită a fi preţuit ca un real succes al actualei stagiuni teatrale. FLORIN TURNEA f CINEMft teMMyiume PORTRETUL UNUI NECUNOSCUT : Pi-' “ tri» (10; 12; 14,15; lfi;’10; 18,45; 21), I. ,C. Frimu' (10; 12; 15; 17;19; 21), înfrățirea între popoare (l'l; 15.45; IR- 20.30), Gh. Doja (10.10; 12; 14; 16; 18;15;- 20,30). PISICA ISI .SCOATE GHEARELE : Sala Palatului R. P. Romíne (orele 191, Republica (10; 12,1»; 14,30; 10,45; 19; 21,15), București (rulează în continuare de la orele 9,30 la 15; 17- 19; 21), Al. Sahia (9,45; 12; 14,15; 16,1; 18,45- 21), Miorița (10; » 12; 1«.»; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21), Arta ,05; 17; 19; 21), Moșilor (16; mm. wm 12; 15; 17; 19; 211. STAN SI BRAN STUDENȚI LA OXFORD : Central (10; 12;. 15; 17- 19; îl). ALERG DUPĂ O STEA ; Victoria (9; 11; 13; 15; 17;10; • 19,20, • 21.30) , Volga (10; 12; 12; 17; 19; 21). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ; 13 Septembrie (rulează în continuare de la orele — 10 la 14). ALO... AȚI GREŞIT NUMĂRUL ! : 13 Septembrie (IS; ÎS,15; 20,80). MAMA INDIA : Maxim Gorki (1 9;45; 12; 14; 16,15; 18,30; 21). B. Delavrancea (11; 14; 16; 19, 26). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (rulează in con - tinuare de la orele 10 la 21). STEAUA _. TĂCERII : Tineretului (18; 18;15; 20,30), 23 August (11; 14,15; 16.30; 18,45; 21), G. Bacosia (16; 18; 20). BĂIEȚII NOSTRI : 8 Martie (15,30; 18; 26.36). ULTIMA PRIMAVARA : Al. Popov (rulează în continuare de-, la orele 10 la 21), Drumul Serii (16; 18;15; 20.30) , ROSEMARIE : Crivita (11,30; 18.45; 16; 18;15; 20,30). ILZE. Cultural , (16; 18; 20.15). ASASINUL DIN UMBRĂ: Unirea , (16- 18; 15; 20.36), Libertăţii (10; 12; 16; 18,15; 20.30). JUCĂTORUL : C. David (13,30; 18; 20,30). DOCTORUL SOLMN : Flacăra (15. 17; 19, 21). CU ORICE PREȚ : Munca (15,30; 18; 20,30). FIUL MEU SE ,I. ÎNSOARĂ : T. Vladimirescu (15; 17; 19, 21). CONFIDENTUL DOAMNELOR : Donca Simo (14,30; 16,30; 13,30; 20,30). MI- ,OPERABILTI (ambele serii) : 16 Februarie 1 (15 ; 19,30). • CINTECUL MARII : Ilie Pintilie (15; 17; 19, 21). EUGENIE GRANDET : Popular (16; 18;13; 20,30). PESCUITORI IN APA TULBURE : M. Emi- ' nescu (15; 17; 19; 20.CALATORIE IN TINERETE : 8 Mai (15; 17; 19; 21). SOLDATI FARA UNIFORMA : Floreasca (19;30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). DRAGOSTE PE... NOTE: N. Bălcescu (16; 18;15; 20;30). MI- - CIMAN PANIN ; G. Cosbuc (15; 17; 19; 21), . SAPTE: MIRESE PENTRU ŞAPTE FRATI ■ Olga Bancic (10,30; 14.30; 16,30; 19, 21,15). "SCRISOARE NEEXPEDIATA: 30 Decembrie (16, 18-15; 20,50). DARCLEE : Boleslaw Bierut"(17.30; 19.30). TELEVIZIUNE : orele 18,30 - Informațiile după-amiezii. 18,35 — Emisiunea pentru copii „Hai să ne jucăm*. 18,50 — Emisiunea de ştiinţă şi tehnică : „Un nou procedeu de desecare pe litoral". Filmul documentar ..Farmecul adlncurilor"'. 19,10 — Muzică populară romînească şi prelucrări de folclor. 19,50 — Jurnalul televiziunii. 20,10 — Caleidoscop literar. 20,25 — Cîntă ■ viola- nistul sovietic Rafail Sobolevski, acompaniat de pianistul Alexandr Ddiuhin. 20:35 — Filmul artistic „Asasinul din umbră" — o producţie a studiourilor maghiare. In incheiere ultimele stiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru următoarele trei zile , vreme schimbătoare cu cerul temporar noroi. Vor scădea precipităţii locale, preceptind sudul ţării. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura la început staţionară, apoi în creşterea uşoară. Ceaţă locală! Minimele vor fi cuprinse între .r minus, 2 la minus 12 grade, iar maximele intre minus 2 la plus 8 grade.