Scînteia, martie 1961 (Anul 30, nr. 5090-5120)

1961-03-01 / nr. 5090

Pan. 2 SCINTEIA Pentru om, pentru sănătatea lui Sume Importante din bugetul statului sunt alocate an de an pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Au fost construite spitale noi, policlinici, dispensare, case de naştere, multe din acestea au fost reame­­najate. După cura se vede în graficul de mai sus, numărul paturilor de asistenţă medicală a crescut simţitor. A crescut, de asemenea, numărul medi­cilor. Proporţia de 1 medic la mai puţin de 740 locuitori, existentă astăzi, faţă de 1 medic la aproape 1.900 locuitori, cit revenea în 1938, situea­ză ţara noastră pe un loc de frunte din acest punct de vedere. In această perioadă şi numărul cadre­lor medii sanitare a crescut de peste 5 ori. La Hunedoara, unde exista doar un medic de circumscripţie... Cel care revine azi la Hunedoara după o absenţă de ciţiva ani ar putea crede, pentru o clipă, că a nimerit in alt oraş. Marile construcţii industriale din Hunedoara, tinărul oraş muncitoresc care se dezvoltă necontenit, edifi­­ciile culturale nou ridicate au schim­bat viaţa acestui vechi centru mun­citoresc, în trecut înecat în mizerie, înainte de 1944, unicul medic de circumscripţie existent abia pri­didea să consulte bolnavii. Cit­­ despre tratament,, fiecare se descurca cum putea: spital nu exista la Hunedoara. Acum funcţionează a­ci un spital cu 11 secţii, înzestrat cu laboratoare şi cu aparatajul cel mai modern. S-a creat astfel ca­drelor medicale nu numai posi­bilitatea de a munci in condiţii op­time, ci şi pentru a desfăşura o bo­gată activitate ştiinţifică. In cadrul Combinatului Siderurgic şi al între­prinderii de construcţii siderurgice Hunedoara au luat fiinţă mai multe circumscripţii uzinale. Mai avem in oraş două policlinici, o staţie de salvare, creşe, cămine de zi etc. Numărul medicilor a trecut de 100. Ca urmare a măsurilor luate, mortalitatea generală a scăzut in 1959 la 4,5 la mie faţă de 20,1 cit era in 1938. ION TRIFU maistru laminator Combinatul siderurgic Hunedoara OCROTIREA SĂNĂTĂŢII - O PROBLEMĂ DE STAT Romînia, menţinută veacuri de-a rîndul în înapoiere economică, îna­intează cu paşi repezi pe calea progresului. In statul nostru demo­crat-popular, omul se află în cen­trul atenţiei şi grijii partidului şi guvernului. Oamenilor muncii li se asigură condiţii din ce în ce mai bune de viaţă şi de muncă, acces nelimitat la însuşirea culturii d­in­tr-un cuvînt, la făurirea unui trai civilizat, bazat pe dezvoltarea con­tinuă a economiei noastre naţio­nale. Pe o astfel de bază a fost posibil ca în scurt timp ţara noastră să ob­ţină importante progrese şi în ocro­tirea sănătăţii, în ridicarea nivelu­lui sanitar al populaţiei. Sistemul o­­crotirii sănătăţii — cuprinzînd o reţea largă de unităţi medico - sanitare — asigură asis­tenţa medicală a mamei şi copilu­lui, a tineretului, a adulţilor şi ce­lor vîrstnici, întreg ansamblul de mă­suri luat pe linie de stat a dus la scăderea simţitoa­re a mortalităţii generale şi infan­tile. A crescut pu­ternic excedentul natural al popu­laţiei , în fiecare an numărul locui­torilor creşte cu o cifră reprezentind aproximativ popu­laţia a două ora­şe mari. A crescut şi durata medie a vieţii de la 42 de ani, cit a fost în anii 1931—1932, la 63 de ani, cît arată datele ultimului recensămînt. Bolile care în trecut erau denu­mite boli sociale, datorită extinderii de masă pe care o aveau, sunt as­tăzi simţitor reduse sau au ajuns în faza de dispariţie totală. Republica noastră populară dis­pune de un puternic aparat de ocro­tire a sănătăţii, format din cadre numeroase, cu o bună pregătire. A­­cestea îşi desfăşoară activitatea în instituţii medico-sanitare înzestrate cu aparatura şi utilajul necesar, râspîndite pînă în cele mai îndepăr­tate colţuri ale ţării. Numeroase in­stituţii medicale moderne s-au con­struit şi se construiesc atît in marile centre universitare, cît şi în oraşe şi la sate. O deosebită atenţie s-a a­­cordat ridicării calificării cadrelor medico-sanitare. Avem numeroşi medici specialişti, care-şi exercită acad. prof. GR. BENETATO preşedintele Societăţii Ştiinţelor Medicale din R. P. Romină profesiunea pe baza unor examene şi concursuri ce le-au confirmat ca­lificarea. Trebuie subliniate de aseme­nea eforturile depuse de stat pentru asigurarea unei repartizări cît mai judicioase a cadrelor medi­cale pe tot cuprinsul ţării, pentru ca asistenţa medicală să devină cit mai accesibilă maselor largi ale populaţiei. întărirea bazei materiale a insti­tuţiilor medico-sanitare, prin crea­rea unui mare număr de policlinici, de dispensare, de case de naştere încadrate cu cadre perfecţionate şi dotate cu aparatură de specialitate, creează premizele unei adevărate activităţi medicale îndreptate spre prevenirea bolilor. Avînd la înde­­mînă mijloace tehnice perfecţionate de supraveghere medicală a popu­laţiei, pe baza examenelor de la­borator, a examenelor microradio­­fotografice şi a altor examene fă­cute în masa populaţiei, reţeaua sanitară a statului poate lua astăzi măsuri eficiente pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase, pentru eradicarea bolilor care în trecut aveau o răspîndire de masă, pen­tru cunoaşterea din faza de început a celor ce se îmbolnăvesc de boli cronice sau degenerative. Cu multă grijă se ocupă statul democrat-popular de ocrotirea să­nătăţii muncitorilor din întreprinde­rile industriale. Un mare număr de unităţi sanitare de Întreprindere desfăşoară o muncă rodnică pen­tru Îngrijirea sănătăţii muncitorilor, prevenirea îmbolnăvirilor, scăderea numărului accidentelor şi bolilor profesionale, obţinerea unor noi re­duceri la acele îmbolnăviri care duc la incapacitate temporară de muncă. Prin studierea proceselor tehnologice din industrie şi a con­diţiilor de muncă şi mediu indus­trial în legătură cu influenţa aces­tora asupra stării de sănătate a or­ganismului muncitorului se asigură măsurile necesare nu numai pentru scăderea numărului de îmbolnă­viri, ci şi pentru crearea unor con­diţii sanitare cît mai bune la fie­care loc de muncă. O atenţie deo­sebită acordă sta­tul nostru desfă­­şurării activităţii de prevederi şi a­­sistenţă socială. Sume importante sunt alocate pen­tru ajutorul fami­lial de stat. Statul ocroteşte cu grijă pe bătrîni şi inva­lizi, pe copiii de­pendenţi sociali. O rezolvare dintre cele mai favora­­bile a căpătat re­gimul de pensii. In ţara noastră, alături de orga­nele sănătăţii pu­blice, de ocroti­rea sănătăţii po­porului se ocupă şi sfaturile popu­lare, organizaţiile economice şi cul­turale, sindicatele şi celelalte orga­nizaţii de masă. La noi, ocrotirea sănătăţii este o problemă centrală de stat. La baza activităţii de ocrotire a sănătăţii stau sarcinile trasate sec­torului sanitar de cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român : întărirea măsurilor cu ca­racter profilactic­ preventiv prin dezvoltarea activităţii sanitaro-anti­­epidemice şi de igienă; intensifi­carea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a bolilor profesionale şi a accidentelor, creş­terea puternică a bazei materiale a sănătăţii publice, dezvoltarea staţiunilor baluso-climatice şi de odihnă. Lucrătorii de pe tărîmul o­­crotirii sănătăţii — medici, oameni de ştiinţă, cadre medii sanitare — sunt hotărîţi să muncească cu abne­gaţie şi devotament pentru îndepli­nirea acestor sarcini.­­ In anul 1838, dîntr-o sută de copii mureau aproape 18, majori­tatea înainte de a fi împlinit vîrsta de un an. Astăzi mortali­tatea infantilă a scăzut cu­ aproa­pe 60 la sută, ajungînd în anul 1830 la 7,5 la sută. 9 în ţara noastră nu existau în 1838 decit 1.209 circumscripţii sanitare. Numărul acestora a crescut pînă în momentul de faţă la 1.400. Mai mult de jumătate sunt încadrate cu cite doi medici. • Numărul medicilor pentru copii a crescut de peste 4 ori în raport cu 1938. Faţă de cca. 1.300 paturi în spitalele pentru copii existente în 1938, astăzi dispu­nem de aproape 16.000 paturi.­­ Pentru ocrotirea sănătăţii muncitorilor din întreprinderi au fost create 79 spitale de între­prindere şi 560 dispensare de în­treprindere deservite de medici, cu peste 6.400 paturi. • Aproximativ 2.800.000 elevi ai şcolilor elementare, medii, pe­dagogice, profesionale şi tehnice şi studenţi sunt consultaţi perio­dic şi primesc asistenţă medica­lă în cadrul cabinetelor care funcţionează pe lingă şcoli şi universităţi. • Pentru prevenirea epidemii­lor se fac anual milioane de vac­cinări. Recenta vaccinare împo­triva poliomielitei a cuprins pe toţi locuitorii între 3 luni şi 30 de ani, adică mai mult de jumă­tate din întreaga populaţie a ţă­rii. • In 1960, valoarea producţiei globale de medicamente a fost de 12,4 ori mai mare decit In 1949. • Industria romînească de me­dicamente produce astăzi circa 1.500 de produse, din care 500 de reactivi. O importantă realizare In domeniul ocrotirii sănătăţiI: spitalul clinic Fundeni In satele maramureşene Realizările din domeniul ocrotirii sănătăţii sunt, desigur, dintre cele mai semnificative pentru schimbările petrecute In viaţa satelor maramu­reşeni La noi, in fosta plasă Co­­palnic-Mănăştur, exista în trecut doar un singur medic. Epidemiile de tot felul, bolile sociale bîntuiau mereu. Femeile năşteau adesea pe cimp, iar copiii, neîngrijiţi, cădeau in mare număr, seceraţi de tifos, scarlatină sau de alte boli. In toată regiunea nu exista nici un spital pentru copii. Astăzi, in regiunea Maramureş lu­crează sute de medici, avem, spitale, zeci de dispensare, aproape 100 case de naştere, sanatorii. Şi în comuna noastră s-a construit un dispensar cu staţionar, o casă de naştere, o farma­cie. De mult nu s-a mai auzit ca o femeie să nască fără supraveghere medicală. Acum avem trei medici pe care li stimează tot satul. Trec adesea prin satele vecine — Berinţa, Cerneşti, Făureşti. Observ aceleaşi schimbări ca şi la noi. Sunt fapte care ne umplu inima de min­­drie şi recunoştinţă faţă de partidul şi guvernul nostru. ALEXANDRU DUNGA colectivist din Copalnic-Mănăştur, regiunea Maramureş MAMA SI COPILUL Db mare dragoste si fgs numărulcreselor pe el este imimyristâi In tara mn­­ja sfra femeia «Ttama. Ostolirea o* *f| ORI mamei si enpilidtii a devenit '”*''** _ _ _ la mu n problemă de stal. numărul caselorpe o SolFU Guvernul altuia fonduri impur naștere la sat ,918 mo fanle pentru crose cămine gr» ^umărul boilor „ 134.000 dittiți; su­funtere colonii de va- 1939 1900 ră case rit; naştere şi maternităţi ,top 1017 ALOCAT» DE STAT PCHTRU O IDnZ IfJll COPII O* M»uo*ne tf!) ,938 1959 1960 Aşa a fost în trecut Iată cum ilustra presa vremii trista realitate a trecutului In ce priveşte sănătatea poporului. ­ Azi în lumea capitalului____ S.U.A. Ajutorul medical califi­­cat in S.U.A. este puţin accesibil oamenilor muncii. Din 219.000 me­dici, doar 17.000 sunt salariaţi ai statului. In ultimii 10 ani, in S.U.A. ta­xele de spitalizare au crescut de peste 2 ori, iar costul asistentei medicale — cu 40 la sută. Şi un fapt. Pentru o simplă operaţie de apendicită şi 7 zile de spitalizare, John Stringer, funcţionar la o bancă din New York, a trebuit să plătească de două ori salariul său lunar. ITALIA. Privită din punct de vedere medical, social şi econo­mic — scrie ziarul „Unita“ — si­tuaţia sanitară in Italia prezintă un aspect Îngrijorător. Sănătatea în țara noastră costă foarte scump. Este suficient să amintim de scandalul provocat de achiziţio­narea vaccinului antipoliomielitic. Elveţia oferise cantitatea necesară de vaccin la preţul de 233 fire doza. Institutul de Seroterapie din Italia însă, cu aprobarea ministru­lui Sănătăţii, pe atunci senatorul Monaldi, a reuşit să impună un preţ de 1800 de lire pentru fiecare doză, limitind, ii­ plină epidemie, producţia serului. Prin cîteva întreprinderi bănățene (Urmare din pag. l-a) struit în scopul respectării stricte a procesului tehnologic. — Vrem să întîmpinăm a 40 a a­­niversare a gloriosului nostru partid — ne spune muncitorul Teodor Rusu — cu realizări cit mai mari în în­trecerea pentru stafe de calitate su­perioară. In secţia finisaj, unde lu­crez, s-au luat şi se vor mai lua în continuare o serie de măsuri prac­tice care ne dau posibilitate să lup­tăm cu mai mult succes pentru ridi­carea calităţii produselor. La vopsi­­torie au fost reorganizate conductele de limpezire a apelor şi pentru ră­cirea lor treptată, fapt care permite eliminarea cutelor din ţesăturile vopsite. La aparatele de vopsire, ci­lindrii de conducere a stofelor au fost transformaţi, asigurindu-se ast­fel o mai bună desfăşurare a mate­rialelor în timpul vopsirii. De ase­menea, pentru a se da posibilitate controlorilor să aprecieze just cali­tatea ţesăturilor, la rampele de con­trol a fost introdusă iluminaţia fluo­rescentă. — Măsurile luate în ultimul timp — a spus tînăra ingineră Magdalena Filipaş, de la controlul tehnic al ca­lităţii — au făcut posibil ca în luna februarie calitatea ţesăturilor „ex­tra“ să crească cu 5 la sută faţă de luna ianuarie, iar prin extinderea noilor măsuri care le vom aplica în urma Directivelor C.C. al P.M.R., suntem­ siguri că vom produce numai ţesături de calitate superioară. In aceste zile noi am produs 4 modele noi de stofe bărbăteşti pe baza unui nou amestec de fire de lină pieptă­nată cu fire de felon, precum şi 12 desene noi la ţesăturile pentru fe­mei. P­uţini ştiu că numeroase sorti­mente de încălţăminte purtînd marca „Romarta“ sunt produse la fabrica de încălţăminte „Ştefan Pla­­văţ“ din Timişoara. Muncitorii şi tehnicienii de aci au făcut în primele două luni ale anului­ progrese simţi­toare în întrecerea pentru îmbună­tăţirea calităţii încălţămintei­ . Directivele C.C. al P.M.R. au însu­fleţit colectivul de aici să lupte pen­tru a dezvolta şi mai mult succesele obţinute. — Război rebuturilor şi defecte­lor ! Aşa au fost înţelese la noi Di­rectivele C.C. al P.M.R. — ne spune Gheorghe Jurj, controlor de calitate la banda de încălţăminte „Ago“. De aceea noi controlăm amănunţit se­mifabricatele primite de la celelalte secţii, iar brigăzile care aplică ini­ţiativa „controlului de lanţ“, dau a­­cum o mai mare atenţie oricăror defecţiuni, fie ele cil de mărunte, înainte, prin miinile lui Dezideriu Hol­norea, muncitor la secţia tălpuit, se mai strecurau cîteodată branţuri cu vîrfuri neuniforme. Acum însă lucrul acesta nu se mai întîmplă. Nici el şi nici alţii nu mai fac nici un rabat la calitate. Totul tre­buie să iasă din mina noastră aşa cum scrie la carte. Iată de ce cali­tatea încălţămintei în fabrica noa­stră este acum în continuă creştere. ■k Am redat citeva aspecte din în­treprinderile bănăţene. Ele oglin­desc preocuparea colectivelor de muncă de aici de a da un puternic avînt întrecerii socialiste pentru pro­duse de calitate superioară la nive­lul exigenţelor sporite ale consu­matorilor. 0,0 A apărut „Lupta de clasă“ nr. 2 — 1961 Numărul pe februarie 1961 al re­vistei „Lupta de clasă“, organ teo­retic și politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, se deschide cu editorialul „Epoca noastră, epoca trecerii ome­nirii de la capitalism la socialism“, de E. Hutira, FI. Balaure. In conti­nuare, se publică articolele : „Dez­voltarea bazei tehnice-materiale a socialismului în Republica Popu­lară Rom­înă“ de C. Arnautu, Gh. P. Apostol ; „Din experienţa condu­cerii de către partid a organizaţiilor sindicale“ de V. Vaida ; „Democra­ţia socialistă, democraţie pentru po­porul muncitor“ de R. Mihăilescu ; „Pentru îmbunătăţirea muncii de cercetare ştiinţifică în domeniul economiei agrare“ de S. Someşan, C. Vasilescu ; „Situaţia actuală din Franţa şi politica partidului comu­nist“ de Maurice Thorez ; „Teoriile burgheze despre „clasa de mijloc“ şi realitatea capitalistă“ de Stela Cernea. La rubrica „Din presa partidelor comuniste şi muncitoreşti“ V. Plat­­kovski semnează articolul „Teoria lui Marx despre lupta de clasă şi evenimentele din Belgia“. Armand Nicholas semnează articolul „Parti­dul Comunist din Martinica in luptă pentru crearea Frontului anti­colonialist“. Revista mai cuprinde o rubricilă „Critică și bibliografie“, „Note“, „Pe urmele materialelor publicate“. O»­O sporF| Campionatele internationale de tenis de masă Ieri au luat sfîrşit campionatele internaţionale de tenis de masă ale R­P. Romine. In trei din cele cinci finale ale turneului indivi­dual au fost prezenţi şi sportivii ţării noastre Perechea Maria Ale­xandru, Geta Pitică a cîştigat uşor, în trei seturi, finala cu du­blul Rowe-Harrower (Anglia). La dublu bărbaţi, partida decisivă şi-au disputat-o perechile Stanek­ Polakovici (R S. Cehoslovacă) — Negulescu, Rethi (R. P. Romînă). Echilibrul acestei partide îl ilus­trează faptul că, pentru cunoaş­terea ciştigătorilor s-au jucat toa­te cele cinci seturi regulamentare. Conduşi mai întii cu 2—0, jucăto­rii noştri găsesc resursele necesare, ciştigă două seturi consecutiv. In setul decisiv, Negulescu şi Ret­i fac un joc frumos şi ciştigă cu 21—19, cu aceasta şi titlul de campioni. La dublu­ mixt, in finală, au ju­cat Éva Földi, F. Sido—Maria Ale­xandru, Gh. Cobîrzan. Victoria a revenit cuplului maghiar cu 3—1. La simplu, probele au fost domi­nate de sportivii R. P. Ungare. Eva Földi şi Zoltán Berczik, campioni europeni, au terminat neînvinşi toate meciurile susţinute. In fi­nală, Eva Földi ciştigă cu 3—1 la Diana Rowe, iar Berezik îl întrece pe compatriotul său Pignitzki cu 3—0. „Micul campionat european“ — cum a fost denumit acest concurs internaţional — a constituit un principal criteriu de verificare a formei celor mai buni jucători din Europa, înaintea campionatelor mondiale programate în luna aprilie la Pekin. Sportivii români, cu toate că au obţinut pe merit unele victorii, au manifestat in­constanţă în jocurile susţinute. Ei n-au avut o concepţie modernă de joc, în care primează stilul ofensiv, vădind lipsuri şi în ceea ce priveşte puterea de luptă. La simplu, doar Rethi (din echipa de tineret) a fost mai constant şi are meritul de a fi ajuns pînă la se­mifinale, după victorii de prestigiu la Vichnanovski şi Sido. ­oro-Cmmiktetevmune NU VREAU SA MA ÎNSOR : Patria (10; 12; 14,15; 16,50; 18,45; 21; 22,30). CONTEM­PORANUL SECOLULUI : Republica (10; 12; 15; 17; 19, 21), Elena Pavel (10; 12; 14; 16; 16;15; 20,30). AVEAU 19 ANI : Lumina (ru­lează In continuare de la 10 la 14; 16; 18,15; 20,30) , V. Roaita (15;30; 16, 20,30), Mioriţa (10,30; 12,30; 16,30; 16,45; 21), FRUMOASA , AVENTURA : Magheru (9; 11; 13; 15; 17; I 19, 21), I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30; 16 45; I 19; 21,15), Gh. Doja (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), 1 Mai (10; 12, 15; 17; 19, 21), Li­bertăţii (10; 12; 14,30; 18,30; 18,30; 20,30; 22,30) . DE LA APENIM­ LA ANZI : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21). UNDE NU AJUNGE DIAVOLUL : (rulează in con­tinuare la cinema Bucureşti de la 9,30 la 15; 17; 19; 21), Griviţa (11; 13; 15; 17; 19; 21), Flacăra (15; 17; 19; 21). TELEGRAME : Central (10; 12; 16,45; ÎS,45; 20,45). DAMA DE PICA : Victoria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Arta (15,30; 18; 20,30), 23 August (11; 15,30; 18; 20,30), Volga (15,30; 18; 20,30). MICI DRAME : 13 Septembrie (rulează în continuare de la 10 la 14), Al. Popov (ru­lează în continuare de la 10 la 21), N. Băl­­cescu (16; 18,15; 20,30). BĂDĂRĂNII ; 13 Septembrie (16; 13,16; 20,30). DEPUTATUL DE BALTICA : Maxim Gorki (16; 18,15; 20,30) . PROGRAM DE FILME DOCUMEN­TARE : Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10 la 21). PE ŢĂRMURI ÎNDEPĂR­TATE : Tineretului (16,15; 18,15; 20,30). VAN GOGH : înfrăţirea între popoare (11; ÎS), 30 Decembrie (19; 21,15). SFIOASA : 8 Martie (15; 17; 19, 21), Donca Simo (16,30; 18,30; 20,30) , G. Bacovia (18, 20). PESCUITORI ÎN APA TULBURE : Al. Sahia (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21), Cultural (16; 18,15; 20,30). PORTRETUL UNUI NECUNOSCUT : Unirea (15; 17; 19, 21), B. Delavrancea (16; 18, 20). CU ORICE PRET : C. David (15,30; 18; 20,30) . GENERATIA SALVATA : Munca (16; 18;15; 20,30), M. Eminescu (16, 18;15; 20,30). INIMA DE MAMA : T. Vladimirescu (15,30; 18,30; 20,30). DRAGOSTE PE NOTE : Mosi­lor (16; 18;15; 20,30). COCOSATUL : 16 Fe­bruarie (10, 12; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). MAMA INDIA : Ilie Pintilie (15, 17; 19, 21), Olga Bancie (10,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15). STEAUA TĂCERII : Popular (16; 18;15; 20,30) EUGENIE GRANDET : 8 Mai (15, 17; 19, 21). UNUL DINTRE NOI : Floreasca (19,30). ROSEMARIE : G. Coșbuc (10,30- 15, 17; 19, 21). PISICA I$I SCOATE GHEARE­LE • Drumul Serii (16; 18,15; 20,30). DAR­­CLEE : Aurel Vlaicu (14,30; 16,45; 19, 21,15). LILY : Boleslaw Bie­rut (17,30; 19,30) CA­­RUSSO .­ înfrățirea Intre popoare 115,30; 20,30) . V. Roaita (10, 12). CEI PATRU DE PE MOANA : Maxim Gorki (10; 12, 14). AIDA : 30 Decembrie (14; 16,30). FATA CU ULCIORUL : G. Bacovia (rulează în conti­nuare de la 11 la 18).­­ TELEVIZIUNE : orele 18,00 — Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cu­prins : Filmul documentar : „Ieri și azi în petrol".­­ Colectivul uzinelor „Grigore Preoteasa" Intîmpină alegerile de la 5 martie cu noi realizări. — în vizită cu aparatul de filmat la clubul fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej". _ Telejurnalul săptămamnii. - Reportajul filmat „Produse noi pentru sezonul primăverii". — Program in­terpretat de formaţiile artistice ale fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej". Timpul probabil pen­tru următoarele trei zile , vremea devine a//, umedă, mai întii tn /// ' / iord*vestul tării, apoi / //j /i 'n celelalte regiuni. / J l'l'ill ! Cer schimbător mai l/l il, mult noros în Ardeal /li C&s. / '/7 / ţi Moldova Vor cădea /// precipitaţii locale Sub / H\ I :crmă de ploaie şi la- / i V /'// / loviţă. Temperatura j WraKI t f.t a început în creştere, • ' ! ipoi în scădere uşoa- li V / ră. Minimele vor fi x f mp­rinse între minus l 1 şi plus 6 grade, iar JM naximele între plus 2 i plus 12 grade. CUM VA FI VREMEA Nr. SS 5B Informaţii • La agenţia O.N.T. „Carpaţi“-Bucu­­reşti, Calea Victoriei nr. 100, au în­ceput înscrierile pentru excursii!* din luna aprilie in Uniunea Sovietică, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă. De asemenea se fac În­scrieri pentru excursiile in luna mai în R. D. Germană. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 28 februarie 1961, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere : 1) F.F.B.; 2) M.W.X.; 3) F.B.S.; 4) A.X.O.; 5) E.E.R. ; 6) F.P.F. ; 7) O.G.O. ; 8) B.H.G.

Next