Scînteia, martie 1961 (Anul 30, nr. 5090-5120)
1961-03-01 / nr. 5090
Pan. 2 SCINTEIA Pentru om, pentru sănătatea lui Sume Importante din bugetul statului sunt alocate an de an pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Au fost construite spitale noi, policlinici, dispensare, case de naştere, multe din acestea au fost reamenajate. După cura se vede în graficul de mai sus, numărul paturilor de asistenţă medicală a crescut simţitor. A crescut, de asemenea, numărul medicilor. Proporţia de 1 medic la mai puţin de 740 locuitori, existentă astăzi, faţă de 1 medic la aproape 1.900 locuitori, cit revenea în 1938, situează ţara noastră pe un loc de frunte din acest punct de vedere. In această perioadă şi numărul cadrelor medii sanitare a crescut de peste 5 ori. La Hunedoara, unde exista doar un medic de circumscripţie... Cel care revine azi la Hunedoara după o absenţă de ciţiva ani ar putea crede, pentru o clipă, că a nimerit in alt oraş. Marile construcţii industriale din Hunedoara, tinărul oraş muncitoresc care se dezvoltă necontenit, edificiile culturale nou ridicate au schimbat viaţa acestui vechi centru muncitoresc, în trecut înecat în mizerie, înainte de 1944, unicul medic de circumscripţie existent abia prididea să consulte bolnavii. Cit despre tratament,, fiecare se descurca cum putea: spital nu exista la Hunedoara. Acum funcţionează aci un spital cu 11 secţii, înzestrat cu laboratoare şi cu aparatajul cel mai modern. S-a creat astfel cadrelor medicale nu numai posibilitatea de a munci in condiţii optime, ci şi pentru a desfăşura o bogată activitate ştiinţifică. In cadrul Combinatului Siderurgic şi al întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara au luat fiinţă mai multe circumscripţii uzinale. Mai avem in oraş două policlinici, o staţie de salvare, creşe, cămine de zi etc. Numărul medicilor a trecut de 100. Ca urmare a măsurilor luate, mortalitatea generală a scăzut in 1959 la 4,5 la mie faţă de 20,1 cit era in 1938. ION TRIFU maistru laminator Combinatul siderurgic Hunedoara OCROTIREA SĂNĂTĂŢII - O PROBLEMĂ DE STAT Romînia, menţinută veacuri de-a rîndul în înapoiere economică, înaintează cu paşi repezi pe calea progresului. In statul nostru democrat-popular, omul se află în centrul atenţiei şi grijii partidului şi guvernului. Oamenilor muncii li se asigură condiţii din ce în ce mai bune de viaţă şi de muncă, acces nelimitat la însuşirea culturii dintr-un cuvînt, la făurirea unui trai civilizat, bazat pe dezvoltarea continuă a economiei noastre naţionale. Pe o astfel de bază a fost posibil ca în scurt timp ţara noastră să obţină importante progrese şi în ocrotirea sănătăţii, în ridicarea nivelului sanitar al populaţiei. Sistemul ocrotirii sănătăţii — cuprinzînd o reţea largă de unităţi medico - sanitare — asigură asistenţa medicală a mamei şi copilului, a tineretului, a adulţilor şi celor vîrstnici, întreg ansamblul de măsuri luat pe linie de stat a dus la scăderea simţitoare a mortalităţii generale şi infantile. A crescut puternic excedentul natural al populaţiei , în fiecare an numărul locuitorilor creşte cu o cifră reprezentind aproximativ populaţia a două oraşe mari. A crescut şi durata medie a vieţii de la 42 de ani, cit a fost în anii 1931—1932, la 63 de ani, cît arată datele ultimului recensămînt. Bolile care în trecut erau denumite boli sociale, datorită extinderii de masă pe care o aveau, sunt astăzi simţitor reduse sau au ajuns în faza de dispariţie totală. Republica noastră populară dispune de un puternic aparat de ocrotire a sănătăţii, format din cadre numeroase, cu o bună pregătire. Acestea îşi desfăşoară activitatea în instituţii medico-sanitare înzestrate cu aparatura şi utilajul necesar, râspîndite pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Numeroase instituţii medicale moderne s-au construit şi se construiesc atît in marile centre universitare, cît şi în oraşe şi la sate. O deosebită atenţie s-a acordat ridicării calificării cadrelor medico-sanitare. Avem numeroşi medici specialişti, care-şi exercită acad. prof. GR. BENETATO preşedintele Societăţii Ştiinţelor Medicale din R. P. Romină profesiunea pe baza unor examene şi concursuri ce le-au confirmat calificarea. Trebuie subliniate de asemenea eforturile depuse de stat pentru asigurarea unei repartizări cît mai judicioase a cadrelor medicale pe tot cuprinsul ţării, pentru ca asistenţa medicală să devină cit mai accesibilă maselor largi ale populaţiei. întărirea bazei materiale a instituţiilor medico-sanitare, prin crearea unui mare număr de policlinici, de dispensare, de case de naştere încadrate cu cadre perfecţionate şi dotate cu aparatură de specialitate, creează premizele unei adevărate activităţi medicale îndreptate spre prevenirea bolilor. Avînd la îndemînă mijloace tehnice perfecţionate de supraveghere medicală a populaţiei, pe baza examenelor de laborator, a examenelor microradiofotografice şi a altor examene făcute în masa populaţiei, reţeaua sanitară a statului poate lua astăzi măsuri eficiente pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase, pentru eradicarea bolilor care în trecut aveau o răspîndire de masă, pentru cunoaşterea din faza de început a celor ce se îmbolnăvesc de boli cronice sau degenerative. Cu multă grijă se ocupă statul democrat-popular de ocrotirea sănătăţii muncitorilor din întreprinderile industriale. Un mare număr de unităţi sanitare de Întreprindere desfăşoară o muncă rodnică pentru Îngrijirea sănătăţii muncitorilor, prevenirea îmbolnăvirilor, scăderea numărului accidentelor şi bolilor profesionale, obţinerea unor noi reduceri la acele îmbolnăviri care duc la incapacitate temporară de muncă. Prin studierea proceselor tehnologice din industrie şi a condiţiilor de muncă şi mediu industrial în legătură cu influenţa acestora asupra stării de sănătate a organismului muncitorului se asigură măsurile necesare nu numai pentru scăderea numărului de îmbolnăviri, ci şi pentru crearea unor condiţii sanitare cît mai bune la fiecare loc de muncă. O atenţie deosebită acordă statul nostru desfăşurării activităţii de prevederi şi asistenţă socială. Sume importante sunt alocate pentru ajutorul familial de stat. Statul ocroteşte cu grijă pe bătrîni şi invalizi, pe copiii dependenţi sociali. O rezolvare dintre cele mai favorabile a căpătat regimul de pensii. In ţara noastră, alături de organele sănătăţii publice, de ocrotirea sănătăţii poporului se ocupă şi sfaturile populare, organizaţiile economice şi culturale, sindicatele şi celelalte organizaţii de masă. La noi, ocrotirea sănătăţii este o problemă centrală de stat. La baza activităţii de ocrotire a sănătăţii stau sarcinile trasate sectorului sanitar de cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român : întărirea măsurilor cu caracter profilactic preventiv prin dezvoltarea activităţii sanitaro-antiepidemice şi de igienă; intensificarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a bolilor profesionale şi a accidentelor, creşterea puternică a bazei materiale a sănătăţii publice, dezvoltarea staţiunilor baluso-climatice şi de odihnă. Lucrătorii de pe tărîmul ocrotirii sănătăţii — medici, oameni de ştiinţă, cadre medii sanitare — sunt hotărîţi să muncească cu abnegaţie şi devotament pentru îndeplinirea acestor sarcini. In anul 1838, dîntr-o sută de copii mureau aproape 18, majoritatea înainte de a fi împlinit vîrsta de un an. Astăzi mortalitatea infantilă a scăzut cu aproape 60 la sută, ajungînd în anul 1830 la 7,5 la sută. 9 în ţara noastră nu existau în 1838 decit 1.209 circumscripţii sanitare. Numărul acestora a crescut pînă în momentul de faţă la 1.400. Mai mult de jumătate sunt încadrate cu cite doi medici. • Numărul medicilor pentru copii a crescut de peste 4 ori în raport cu 1938. Faţă de cca. 1.300 paturi în spitalele pentru copii existente în 1938, astăzi dispunem de aproape 16.000 paturi. Pentru ocrotirea sănătăţii muncitorilor din întreprinderi au fost create 79 spitale de întreprindere şi 560 dispensare de întreprindere deservite de medici, cu peste 6.400 paturi. • Aproximativ 2.800.000 elevi ai şcolilor elementare, medii, pedagogice, profesionale şi tehnice şi studenţi sunt consultaţi periodic şi primesc asistenţă medicală în cadrul cabinetelor care funcţionează pe lingă şcoli şi universităţi. • Pentru prevenirea epidemiilor se fac anual milioane de vaccinări. Recenta vaccinare împotriva poliomielitei a cuprins pe toţi locuitorii între 3 luni şi 30 de ani, adică mai mult de jumătate din întreaga populaţie a ţării. • In 1960, valoarea producţiei globale de medicamente a fost de 12,4 ori mai mare decit In 1949. • Industria romînească de medicamente produce astăzi circa 1.500 de produse, din care 500 de reactivi. O importantă realizare In domeniul ocrotirii sănătăţiI: spitalul clinic Fundeni In satele maramureşene Realizările din domeniul ocrotirii sănătăţii sunt, desigur, dintre cele mai semnificative pentru schimbările petrecute In viaţa satelor maramureşeni La noi, in fosta plasă Copalnic-Mănăştur, exista în trecut doar un singur medic. Epidemiile de tot felul, bolile sociale bîntuiau mereu. Femeile năşteau adesea pe cimp, iar copiii, neîngrijiţi, cădeau in mare număr, seceraţi de tifos, scarlatină sau de alte boli. In toată regiunea nu exista nici un spital pentru copii. Astăzi, in regiunea Maramureş lucrează sute de medici, avem, spitale, zeci de dispensare, aproape 100 case de naştere, sanatorii. Şi în comuna noastră s-a construit un dispensar cu staţionar, o casă de naştere, o farmacie. De mult nu s-a mai auzit ca o femeie să nască fără supraveghere medicală. Acum avem trei medici pe care li stimează tot satul. Trec adesea prin satele vecine — Berinţa, Cerneşti, Făureşti. Observ aceleaşi schimbări ca şi la noi. Sunt fapte care ne umplu inima de mindrie şi recunoştinţă faţă de partidul şi guvernul nostru. ALEXANDRU DUNGA colectivist din Copalnic-Mănăştur, regiunea Maramureş MAMA SI COPILUL Db mare dragoste si fgs numărulcreselor pe el este imimyristâi In tara mnja sfra femeia «Ttama. Ostolirea o* *f| ORI mamei si enpilidtii a devenit '”*''** _ _ _ la mu n problemă de stal. numărul caselorpe o SolFU Guvernul altuia fonduri impur naștere la sat ,918 mo fanle pentru crose cămine gr» ^umărul boilor „ 134.000 dittiți; sufuntere colonii de va- 1939 1900 ră case rit; naştere şi maternităţi ,top 1017 ALOCAT» DE STAT PCHTRU O IDnZ IfJll COPII O* M»uo*ne tf!) ,938 1959 1960 Aşa a fost în trecut Iată cum ilustra presa vremii trista realitate a trecutului In ce priveşte sănătatea poporului. Azi în lumea capitalului____ S.U.A. Ajutorul medical calificat in S.U.A. este puţin accesibil oamenilor muncii. Din 219.000 medici, doar 17.000 sunt salariaţi ai statului. In ultimii 10 ani, in S.U.A. taxele de spitalizare au crescut de peste 2 ori, iar costul asistentei medicale — cu 40 la sută. Şi un fapt. Pentru o simplă operaţie de apendicită şi 7 zile de spitalizare, John Stringer, funcţionar la o bancă din New York, a trebuit să plătească de două ori salariul său lunar. ITALIA. Privită din punct de vedere medical, social şi economic — scrie ziarul „Unita“ — situaţia sanitară in Italia prezintă un aspect Îngrijorător. Sănătatea în țara noastră costă foarte scump. Este suficient să amintim de scandalul provocat de achiziţionarea vaccinului antipoliomielitic. Elveţia oferise cantitatea necesară de vaccin la preţul de 233 fire doza. Institutul de Seroterapie din Italia însă, cu aprobarea ministrului Sănătăţii, pe atunci senatorul Monaldi, a reuşit să impună un preţ de 1800 de lire pentru fiecare doză, limitind, ii plină epidemie, producţia serului. Prin cîteva întreprinderi bănățene (Urmare din pag. l-a) struit în scopul respectării stricte a procesului tehnologic. — Vrem să întîmpinăm a 40 a aniversare a gloriosului nostru partid — ne spune muncitorul Teodor Rusu — cu realizări cit mai mari în întrecerea pentru stafe de calitate superioară. In secţia finisaj, unde lucrez, s-au luat şi se vor mai lua în continuare o serie de măsuri practice care ne dau posibilitate să luptăm cu mai mult succes pentru ridicarea calităţii produselor. La vopsitorie au fost reorganizate conductele de limpezire a apelor şi pentru răcirea lor treptată, fapt care permite eliminarea cutelor din ţesăturile vopsite. La aparatele de vopsire, cilindrii de conducere a stofelor au fost transformaţi, asigurindu-se astfel o mai bună desfăşurare a materialelor în timpul vopsirii. De asemenea, pentru a se da posibilitate controlorilor să aprecieze just calitatea ţesăturilor, la rampele de control a fost introdusă iluminaţia fluorescentă. — Măsurile luate în ultimul timp — a spus tînăra ingineră Magdalena Filipaş, de la controlul tehnic al calităţii — au făcut posibil ca în luna februarie calitatea ţesăturilor „extra“ să crească cu 5 la sută faţă de luna ianuarie, iar prin extinderea noilor măsuri care le vom aplica în urma Directivelor C.C. al P.M.R., suntem siguri că vom produce numai ţesături de calitate superioară. In aceste zile noi am produs 4 modele noi de stofe bărbăteşti pe baza unui nou amestec de fire de lină pieptănată cu fire de felon, precum şi 12 desene noi la ţesăturile pentru femei. Puţini ştiu că numeroase sortimente de încălţăminte purtînd marca „Romarta“ sunt produse la fabrica de încălţăminte „Ştefan Plavăţ“ din Timişoara. Muncitorii şi tehnicienii de aci au făcut în primele două luni ale anului progrese simţitoare în întrecerea pentru îmbunătăţirea calităţii încălţămintei . Directivele C.C. al P.M.R. au însufleţit colectivul de aici să lupte pentru a dezvolta şi mai mult succesele obţinute. — Război rebuturilor şi defectelor ! Aşa au fost înţelese la noi Directivele C.C. al P.M.R. — ne spune Gheorghe Jurj, controlor de calitate la banda de încălţăminte „Ago“. De aceea noi controlăm amănunţit semifabricatele primite de la celelalte secţii, iar brigăzile care aplică iniţiativa „controlului de lanţ“, dau acum o mai mare atenţie oricăror defecţiuni, fie ele cil de mărunte, înainte, prin miinile lui Dezideriu Holnorea, muncitor la secţia tălpuit, se mai strecurau cîteodată branţuri cu vîrfuri neuniforme. Acum însă lucrul acesta nu se mai întîmplă. Nici el şi nici alţii nu mai fac nici un rabat la calitate. Totul trebuie să iasă din mina noastră aşa cum scrie la carte. Iată de ce calitatea încălţămintei în fabrica noastră este acum în continuă creştere. ■k Am redat citeva aspecte din întreprinderile bănăţene. Ele oglindesc preocuparea colectivelor de muncă de aici de a da un puternic avînt întrecerii socialiste pentru produse de calitate superioară la nivelul exigenţelor sporite ale consumatorilor. 0,0 A apărut „Lupta de clasă“ nr. 2 — 1961 Numărul pe februarie 1961 al revistei „Lupta de clasă“, organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, se deschide cu editorialul „Epoca noastră, epoca trecerii omenirii de la capitalism la socialism“, de E. Hutira, FI. Balaure. In continuare, se publică articolele : „Dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului în Republica Populară Romînă“ de C. Arnautu, Gh. P. Apostol ; „Din experienţa conducerii de către partid a organizaţiilor sindicale“ de V. Vaida ; „Democraţia socialistă, democraţie pentru poporul muncitor“ de R. Mihăilescu ; „Pentru îmbunătăţirea muncii de cercetare ştiinţifică în domeniul economiei agrare“ de S. Someşan, C. Vasilescu ; „Situaţia actuală din Franţa şi politica partidului comunist“ de Maurice Thorez ; „Teoriile burgheze despre „clasa de mijloc“ şi realitatea capitalistă“ de Stela Cernea. La rubrica „Din presa partidelor comuniste şi muncitoreşti“ V. Platkovski semnează articolul „Teoria lui Marx despre lupta de clasă şi evenimentele din Belgia“. Armand Nicholas semnează articolul „Partidul Comunist din Martinica in luptă pentru crearea Frontului anticolonialist“. Revista mai cuprinde o rubricilă „Critică și bibliografie“, „Note“, „Pe urmele materialelor publicate“. O»O sporF| Campionatele internationale de tenis de masă Ieri au luat sfîrşit campionatele internaţionale de tenis de masă ale RP. Romine. In trei din cele cinci finale ale turneului individual au fost prezenţi şi sportivii ţării noastre Perechea Maria Alexandru, Geta Pitică a cîştigat uşor, în trei seturi, finala cu dublul Rowe-Harrower (Anglia). La dublu bărbaţi, partida decisivă şi-au disputat-o perechile Stanek Polakovici (R S. Cehoslovacă) — Negulescu, Rethi (R. P. Romînă). Echilibrul acestei partide îl ilustrează faptul că, pentru cunoaşterea ciştigătorilor s-au jucat toate cele cinci seturi regulamentare. Conduşi mai întii cu 2—0, jucătorii noştri găsesc resursele necesare, ciştigă două seturi consecutiv. In setul decisiv, Negulescu şi Reti fac un joc frumos şi ciştigă cu 21—19, cu aceasta şi titlul de campioni. La dublu mixt, in finală, au jucat Éva Földi, F. Sido—Maria Alexandru, Gh. Cobîrzan. Victoria a revenit cuplului maghiar cu 3—1. La simplu, probele au fost dominate de sportivii R. P. Ungare. Eva Földi şi Zoltán Berczik, campioni europeni, au terminat neînvinşi toate meciurile susţinute. In finală, Eva Földi ciştigă cu 3—1 la Diana Rowe, iar Berezik îl întrece pe compatriotul său Pignitzki cu 3—0. „Micul campionat european“ — cum a fost denumit acest concurs internaţional — a constituit un principal criteriu de verificare a formei celor mai buni jucători din Europa, înaintea campionatelor mondiale programate în luna aprilie la Pekin. Sportivii români, cu toate că au obţinut pe merit unele victorii, au manifestat inconstanţă în jocurile susţinute. Ei n-au avut o concepţie modernă de joc, în care primează stilul ofensiv, vădind lipsuri şi în ceea ce priveşte puterea de luptă. La simplu, doar Rethi (din echipa de tineret) a fost mai constant şi are meritul de a fi ajuns pînă la semifinale, după victorii de prestigiu la Vichnanovski şi Sido. oro-Cmmiktetevmune NU VREAU SA MA ÎNSOR : Patria (10; 12; 14,15; 16,50; 18,45; 21; 22,30). CONTEMPORANUL SECOLULUI : Republica (10; 12; 15; 17; 19, 21), Elena Pavel (10; 12; 14; 16; 16;15; 20,30). AVEAU 19 ANI : Lumina (rulează In continuare de la 10 la 14; 16; 18,15; 20,30) , V. Roaita (15;30; 16, 20,30), Mioriţa (10,30; 12,30; 16,30; 16,45; 21), FRUMOASA , AVENTURA : Magheru (9; 11; 13; 15; 17; I 19, 21), I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30; 16 45; I 19; 21,15), Gh. Doja (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), 1 Mai (10; 12, 15; 17; 19, 21), Libertăţii (10; 12; 14,30; 18,30; 18,30; 20,30; 22,30) . DE LA APENIM LA ANZI : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21). UNDE NU AJUNGE DIAVOLUL : (rulează in continuare la cinema Bucureşti de la 9,30 la 15; 17; 19; 21), Griviţa (11; 13; 15; 17; 19; 21), Flacăra (15; 17; 19; 21). TELEGRAME : Central (10; 12; 16,45; ÎS,45; 20,45). DAMA DE PICA : Victoria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Arta (15,30; 18; 20,30), 23 August (11; 15,30; 18; 20,30), Volga (15,30; 18; 20,30). MICI DRAME : 13 Septembrie (rulează în continuare de la 10 la 14), Al. Popov (rulează în continuare de la 10 la 21), N. Bălcescu (16; 18,15; 20,30). BĂDĂRĂNII ; 13 Septembrie (16; 13,16; 20,30). DEPUTATUL DE BALTICA : Maxim Gorki (16; 18,15; 20,30) . PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10 la 21). PE ŢĂRMURI ÎNDEPĂRTATE : Tineretului (16,15; 18,15; 20,30). VAN GOGH : înfrăţirea între popoare (11; ÎS), 30 Decembrie (19; 21,15). SFIOASA : 8 Martie (15; 17; 19, 21), Donca Simo (16,30; 18,30; 20,30) , G. Bacovia (18, 20). PESCUITORI ÎN APA TULBURE : Al. Sahia (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21), Cultural (16; 18,15; 20,30). PORTRETUL UNUI NECUNOSCUT : Unirea (15; 17; 19, 21), B. Delavrancea (16; 18, 20). CU ORICE PRET : C. David (15,30; 18; 20,30) . GENERATIA SALVATA : Munca (16; 18;15; 20,30), M. Eminescu (16, 18;15; 20,30). INIMA DE MAMA : T. Vladimirescu (15,30; 18,30; 20,30). DRAGOSTE PE NOTE : Mosilor (16; 18;15; 20,30). COCOSATUL : 16 Februarie (10, 12; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). MAMA INDIA : Ilie Pintilie (15, 17; 19, 21), Olga Bancie (10,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15). STEAUA TĂCERII : Popular (16; 18;15; 20,30) EUGENIE GRANDET : 8 Mai (15, 17; 19, 21). UNUL DINTRE NOI : Floreasca (19,30). ROSEMARIE : G. Coșbuc (10,30- 15, 17; 19, 21). PISICA I$I SCOATE GHEARELE • Drumul Serii (16; 18,15; 20,30). DARCLEE : Aurel Vlaicu (14,30; 16,45; 19, 21,15). LILY : Boleslaw Bierut (17,30; 19,30) CARUSSO . înfrățirea Intre popoare 115,30; 20,30) . V. Roaita (10, 12). CEI PATRU DE PE MOANA : Maxim Gorki (10; 12, 14). AIDA : 30 Decembrie (14; 16,30). FATA CU ULCIORUL : G. Bacovia (rulează în continuare de la 11 la 18). TELEVIZIUNE : orele 18,00 — Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins : Filmul documentar : „Ieri și azi în petrol". Colectivul uzinelor „Grigore Preoteasa" Intîmpină alegerile de la 5 martie cu noi realizări. — în vizită cu aparatul de filmat la clubul fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej". _ Telejurnalul săptămamnii. - Reportajul filmat „Produse noi pentru sezonul primăverii". — Program interpretat de formaţiile artistice ale fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej". Timpul probabil pentru următoarele trei zile , vremea devine a//, umedă, mai întii tn /// ' / iord*vestul tării, apoi / //j /i 'n celelalte regiuni. / J l'l'ill ! Cer schimbător mai l/l il, mult noros în Ardeal /li C&s. / '/7 / ţi Moldova Vor cădea /// precipitaţii locale Sub / H\ I :crmă de ploaie şi la- / i V /'// / loviţă. Temperatura j WraKI t f.t a început în creştere, • ' ! ipoi în scădere uşoa- li V / ră. Minimele vor fi x f mprinse între minus l 1 şi plus 6 grade, iar JM naximele între plus 2 i plus 12 grade. CUM VA FI VREMEA Nr. SS 5B Informaţii • La agenţia O.N.T. „Carpaţi“-Bucureşti, Calea Victoriei nr. 100, au început înscrierile pentru excursii!* din luna aprilie in Uniunea Sovietică, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă. De asemenea se fac Înscrieri pentru excursiile in luna mai în R. D. Germană. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 28 februarie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) F.F.B.; 2) M.W.X.; 3) F.B.S.; 4) A.X.O.; 5) E.E.R. ; 6) F.P.F. ; 7) O.G.O. ; 8) B.H.G.