Scînteia, august 1961 (Anul 30, nr. 5243-5273)
1961-08-01 / nr. 5243
Sosirea la Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Român. PRIMIREA CĂLDUROASĂ FĂCUTĂ SOLILOR POPORULUI ROMÍN IN CAPITALA UNIUNII SOVIETICE MOSCOVA 31. (De la trimişii speciali Agerpres — C. Răducanu şi Al. Cîmpeanu). Moscova, gara Kiev, ora 14.20. Sub cupola uriaşă de sticlă şi oţel fîlfîie drapele romîneşti şisovietice, în depărtare se zăreşte înaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Române, venită, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piaţa gării, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviţi — reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor instituţii, ai organizaţiilor obşteşti — pentru a saluta pe înalţii oaspeţi. Pe pancartele purpurii stă scris : „Salut frăţesc oamenilor muncii din Republica Populară Romînă care construieşte socialismul !", „Trăiască prietenia sovietoromînă!“ „Trăiască Partidul Muncitoresc Român — organizatorul şi inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R. P. Romînă în lupta pentru pace şi socialism!", „Trăiască şi înflorească măreaţa comunitate a popoarelor ţărilor lagărului socialist!“, „Trăiască unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste şi muncitoreşti !“ . Pe clădirea gării, uriaşe drapele încadrează portretele tovarăşilor Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev, iar sub ele — în limbile romînă şi rusă — este scrisă urarea „Bine aţi venit“. în întîmpinarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române au sosit tovarăşii L. I. Brejnev, N. S. Hruşciov, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhitdinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Rodita, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., V. G. Bakaev, B. P. Beşcev, A. A. Gromîko, M. A. Oişanski, N. S. Patolîcev, miniştri, S. A. Skacikov, A. N. Şelepin , preşedinţi ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovietice A. A. Greciko, E. I. Afanasenko, ministrul învăţămintului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demirev, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Moscova al P.C.ILS., N. I. Bobrovnikov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului Orăşenesc Moscova, F. F. Molocikov, şeful secţiei Protocol din M.A.E. al U.R.S.S., activişti de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., ai Consiliului de Miniştri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit de asemenea şefi ai reprezentanţelor diplomatice acreditaţi în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diplomatic al Ambasadei Republicii Populare Române, ziarişti sovietici şi străini. ...Trenul se opreşte în faţa peronului. Coboară tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Vizite la Kremlin MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS : La 31 iulie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Romíne a făcut o vizită la Kremlin tovarăşului N. S. Hruşciov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La vizită au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Romíne, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R.P. Române, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful Direcției de Propagandă și Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Romíne, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republicii Populare Romíne la Moscova. Din partea sovietică au participat: tovarășii A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. V. Andropov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. între tovarăşul N. S. Hruşciov şi membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, frăţească. La 31 iulie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Române care se află la Moscova şi membrii delegaţiei, au făcut o vizită la Kremlin tovarăşului L. I. Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. între tovarăşul L. I. Brejnev, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei de partid și guvernamentale a R.P. Române a avut loc o convorbire care a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. La convorbire au asistat N. P. Firiulm, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La sosire, in gara Kiev (Telefoto TASS—Agerpres) (Continuare în par.vnia) DDnirTIVT Trv»fcJ TnîiTP rr*t*tt r» tmifrr vr gorgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Hr. 5243 Marți 1 august 1961 8 PACINI - 40 BANI Cuvîntarea tovarăşului Nikita Sergheevici Hruşciov Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, pe toţi stimaţii membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romíne. Oamenii sovietici întîmpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, păşeşte cu încredere pe calea socialismului. In poporul sovietic, oamenii muncii din România socialistă au un prieten de nădejde şi un frate. Acest lucru a fost dovedit nu odată în fapt, a fost confirmat de viaţă, de întreaga istorie a relaţiilor frăţeşti dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Romină. De acest lucru vă veţi putea convinge incăodată şi acum, cu prilejul călătoriei dv. în Ţara Sovietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea Sovietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a năzuinţei reciproce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări şi mai mult şi a dezvolta unitatea şi colaborarea intre Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, între toate ţările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele ţărilor socialiste reprezintă o forţă atît de invincibilă, o avuţie atît de mare, cum n-a mai avut nimeni şi niciodată in lume. Noi, comuniştii, sintem mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea şi a întări această uniune a popoarelor libere in numele unei vieţi mai bune a oamenilor muncii, spre binele păcii în întreaga lume. Republica Populară Romînă, împreună cu celelalte ţări socialiste, aduce o mare contribuţie la cauza comună a întăririi unităţii şi coeziunii puternicului lagăr socialist, apără cu hotărîre pacea în întreaga lume. Permiteţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale române în ţara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre popoarele sovietic şi român, va sluji intereselor păcii şi socialismului. Vom face totul pentru ca în timpul vizitei în ţara noastră să vă simţiţi tot atît de bine ca la dv. în patrie. împreună cu întregul popor sovietic vă spunem: Bun venit, scumpi prieteni! IN INTERIORUL ZIARUlUlj • PROGRAMUL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE (partea a doua) (pag. 3—7). • I. Stanatiev: Calitatea oțelului — preocuparea noastră principală (pag. 2-a). • V. Vîntu : Culese de pe litoral (pag. 2-a). • Să folosim fiecare zi bună de lucru pentru grăbirea lucrărilor agricole (pag. 2-a). • Măreţul program al construcţiei comunismului emoţionează întreaga omenire — Uriaşul ecou mondial al proiectului de Program al P.C.U.S. (pag. 8-a). • Lucrările Forumului Mondial al Tineretului (pag. 8-a). Cuvîntarea tovarăşului Ghvorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Hruşciov, Dragă tovarăşe Brejnev, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosind In glorioasa capitală a Uniunii Sovietice îngăduiţi-ne, înainte de toate, să exprimăm mulţumirile noastre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic pentru invitarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceţi şi, totodată, să vă transmitem salutul frăţesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca şi alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea Sovietică, venim şi acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei mai buni şi cei mai apropiaţi ai poporului român. Poporul nostru urmăreşte cu admiraţie succesele epocale pe care le obţine poporul sovietic sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăş şi prieten Nikita Sergheevici Hruşciov, a cărui activitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului şi păcii și-a cîştigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima şi dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forţe economice a statului sovietic şi în făurirea unei vieţi de înaltă bunăstare materială şi spirituală pentru poporul sovietic, excepţionalele realizări tehnico-ştiinţifice ale U.R.S.S. constituie un puternic factor mobilizator în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane, în faţa poporului sovietic se deschide perspectiva strălucită a construirii societăţii comuniste în următoarele două decenii. în proiectul noului Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxismleninismului creator, de însemnătate principială şi practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii societăţii comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, Programul P.C.U.S. va fi de un nepreţuit sprijin pentru toate partidele frăţeşti, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Republica Populară Romînă a obţinut rezultate de seamă în construcţia socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura socialistă, cultura, creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român munceşte cu însufleţire şi hărnicie pentru înfăptuirea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. Sprijinul frăţesc, multilateral, pe (Continuare în pag. VIII-a) La Kremlin, cu prilejul vizitei făcute tovarăşului N. S. Hruşciov (Telefoto TASS — AGERPRES) Dupâ noile reduceri de preţuri Prin magazinele Capitalei Ieri, pe Lipscani. Animaţie deosebită. Numeroşi bucureşteni au fost atraşi de vitrinele acestei cunoscute artere comerciale cuprinse între cele două mari magazine universale „Bucureşti“ şi „Victoria". Privirile cercetau cu interes etichetele cu preturi. Pe multe dintre ele, vechea cifră e tăiată. Cifre noi au apărut, reflectînd reducerile prevăzute în recenta Hotărîre. încă din ajun, vînzătorii din magazinele mai importante au aranjat cu grijă și gust vitrine speciale unde se află expuse sortimente care, începînd de ieri, se vînd cu preţuri reduse. Ca şi cu alte prilejuri asemănătoare din ultimii ani, în faţa vitrinelor şi în magazine conversaţiile se legau spontan. Tema : cum se răsfrîng în bugetul fiecăruia noile măsuri luate de partid şi guvern, care duc la creşterea puterii de cumpărare. Se auzea foarte des întrebarea : — Cu cît s-a ieftinit ? Şi vînzătorii din diferite raioane — textile, încălţăminte, articole electro-casnice, librărie şi altele — care cu o zi înainte lucraseră la transcrierea listelor cu noile preţuri — răspundeau: „Cu 64 lei la sacouri de in cu ţesătură de şantung"; „Cu 33, 38, 40 lei la diferite ţesături din in“ ; „Cu 415, 505 lei la maşinile de cusut „Ileana" şi „Supercasnica“... — De obicei, la început de săptămînă, pe uşile magazinului intră mai puţini cumpărători decît spre sfirşitul ei — ne spune directorul magazinului universal „Bucureşti“, tov. N. Gănciulescu. Azi însă, deşi luni, e o zi de vîrf. Firesc. Numai în magazinul nostru sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor peste o sute de articole cu preţ redus... Dintre cei aproximativ 7000 de vizitatori de ieri ai magazinului, peste 5000 au făcut cumpărături (cu cel puţin 25 la sută mai mulţi ca într-o sîmbătă obişnuită). La raionul „Confecţii bărbăteşti“ l-am întîlnit pe strungarul Petre Pavel, fruntaş în producţie la uzinele „Timpuri Noi“, îşi alegea un sacou. Ieri costa 253 lei. Iar azi îl cumpăr cu 189, îmi rămin, deci, 64 de lei cu care pot face şi alte cumpărături. Noua reducere de preţuri ca şi majorarea salariilor, prevăzute în Hotărîre, arată încă odată grija partidului pentru a ne crea nouă, oamenilor muncii, condiţii de viaţă tot mai bune. Acestei griji permanente îi vom răspunde prin noi realizări în muncă. Magazinul universal „Victoria“« La intrare, megafoane şi panouri special instalate informau pe cetăţeni la ce etaje anume găsesc (Continuare în pag. II-a) A 1X000-a tonă fontă peste plan Furnaliştii care deservesc cele două furnale noi de la Combinatul siderurgic Hunedoara au elaborat luni cea de-a 10.000-a tonă fontă peste sarcinile de plan. Paralel cu sporirea producţiei, ei au redus preţul de cost al fontei, realizînd de la începutul anului economii de peste 4.600.000 lei, îmbunătăţind reţeta de dozare a încărcăturii şi asigurînd un proces tehnologic cît mai corespunzător, topitorii de la furnalul nr. 6 au elaborat în luna iulie zilnic peste plan în medie cîte 33.000 kg. fontă. Minerii economisesc lemnul COMANEŞTI (coresp. „Scînteii“). în acţiunea de economisire a lemnului necesar lucrărilor din subteran, minerii din bazinul carbonifer Comăneşti au obţinut rezultate bune. Lemnul pentru armare este înlocuit tot mai mult cu bolţari din beton sau cu armături metalice. De la începutul anului şi pînă acum 1221 m. de galerie a fost armată cu bolţari, în loc de lemn, faţă de 800 metri cît era planificat, în acest fel s-a economisit cîte un metru cub de material lemnos la fiecare 1000 tone de cărbune extras. Difuzarea manualelor şcolare Astăzi începe în întreaga ţară difuzarea manualelor şcolare pentru clasele VIII—XI. Ele vor fi puse în vînzare la librării şi la cooperative săteşti. In Capitală, difuzarea manualelor şcolare se va face prin 21 librării şi puncte de desfacere. Acestea sunt: Librăria „Cartea Rusă“ (Calea Victoriei 42), Librăria Tineretului (B-dul Schitu Măgureanu 4), Librăria „George Coşbuc“ (str. Lipscani 26), Magazinul universal „Victoria“ (Calea Victoriei 17), Librăria Noastră — unităţile nr. 4,10, 11, 12, 17, 19, 25, 26, 27, 30, 34, 37, 46, 62, 73, 74, precum şi la noua unitate din Calea Griviţei, deschisă recent în blocurile noi din preajma Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“. Vnm avffl n rnlfrlivă înîlftriiftarf“ ----------- - ----- DRAGANESTI-OLT (coresp. „Scînteii“). — Cu ani în urmă ţăranii muncitori din satul Bărcăneşti, co- - muna Vîlcele, raionul Drăgăneşti- Olt, au creat o întovărăşire agricolă. Executînd în comun o serie de lucrări agricole ei au văzut că munca le e mai spornică, iar recoltele sînt mai mari decît pe vremea cînd îşi lucrau pămîntul individual. In acelaşi timp întovărăşiţii din Bărcăneşti s-au interesat de rezultatele pe care le obţin membrii unor gospodării colective din raion ca cele din Crîmpoaia, Călineşti, Dragomireşti etc. Întorşi acasă dintr-o vizită la G.A.C. Stoicăneşti au povestit consătenilor lor că gospodăria colectivă din Stoicăneşti este multimilionară, că averea ei obştească depăşeşte 8.000.000, că aici colectiviştii lucrează pămîntul după reguli agrotehnice înaintate, obţin recolte mult mai mari decît ei. Totodată ei le-au povestit că gospodăria este multilateral dezvoltată, are un puternic sector zootehnic. Exemplul gospodăriilor fruntaşe, popularizarea rezultatelor obţinute de ele au dat roade. Pe baza cererilor ţăranilor muncitori din satul Bărcăneşti întovărăşirea a fost transformată în gospodărie colectivă în care au intrat 280 familii cu 793 ha. „Vom avea şi noi o colectivă înfloritoare“ , au spus tinerii colectivişti cu prilejul înfiinţării gospodăriei. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului FRIEDRICH TRAUGOTT WAHLEN Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Cu ocazia sărbătorii naţionale a Confederaţiei Elveţiene, vă rog, domnule preşedinte, să primiţi cele mai sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru dv. personal şi pentru poporul elveţian. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române SALUTUL FRAITSC AL MOSCOVEI Că Moscova ştie ca nici un alt oraş din lume să-şi primească oaspeţii e un fapt bine cunoscut. Primirea pe care moscoviţii au făcut-o delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romîne a lăsat o amintire de neşters. Ne-a emoţionat căldura puternică revărsată generos din adîncurile unui suflet mare de prieten şi frate. Luni a fost o zi frumoasă, o zi fierbinte, ca şi inimile moscoviţilor. Deasupra capitalei sovietice un cer fără urmă de nori, cu soare arzător pe cupola albastră. In faţa gării Kiev s-a adunat, încă înainte de venirea trenului, o mare mulţime de moscoviţi, cu buchete de flori, cu steguleţe romîneşti şi sovietice. Mii de oameni umplu piaţa din faţa gării, cele două părţi ale podului Smolenskului, vechea stradă Arbat, pînă departe spre porţile Kremlinului. Pretutindeni, fîlfîie drapelele înfrăţite ale Uniunii Sovietice şi R. P. Romîne. E o atmosferă de adevărată sărbătoare. Soseşte trenul special. Tovarăşii N. S. Hruşciov şi Gh. Gheorghiu-Dej se îmbrăţişează cu căldură şi se sărută. In această îmbrăţişare simţim dragostea PRIN TELEFON DE LA TRIMIŞII NOŞTRI caldă, frăţească, dintre popoarele noastre strîns unite în măreţul lagăr socialist. Apariţia delegaţiei romîne însoţite de conducătorii sovietici în piaţa din faţa gării Kieve, salutată cu aplauze îndelungate, cu ovaţii furtunoase. Oamenii flutură deasupra capetelor buchete multicolore de flori şi steguleţe roşii şi tricolore, scandînd minute în şir: „Drujba!“. „Drujba Mulţimea de moscoviţi întîmpină cu aclamaţii apariţia cortegiului de maşini, în frunte cu automobilul deschis în care se află tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, 1. Gh. Maurer, împreună cu tovarăşii N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev. Deasupra maşinilor, ca un arc solemn, strălucesc în soare imense panouri transversale care leagă clădirile de pe cele două laturi ale străzilor. Ele adresează cuvinte de bun venit înalţilor oaspeţi romîni, cuprind urări pline de căldură în cinstea prieteniei frăţeşti romînosovietice şi a marii comunităţi a ţărilor lagărului socialist. Ne amestecăm în mulţime. Printre moscoviţii care au venit astăzi să intîmpine delegaţia romînă întîlnim destui oameni care au cunoscut şi îndrăgit ţara noastră. Iată-l de pildă pe tov. Bors Trofimovici Danilin, lăcătuş montor la uzinele „Kalilor", fost ostaş in rîndurile unităţilor sovietice care au luptat cu eroism pentru izgonirea hoardelor fasciste din ţara noastră. — Ştiu cum era Romînia pe atunci, — ne spune dînsul — şi îmi dau seama ce drum imens aţi parcurs în aceşti 17 ani. Mă bucură succesele poporului român, ca propriile noastre succese. Eu văd în vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale romîne o nouă manifestare a prieteniei dintre popoarele noastre. Această prietenie este mai puternică decît granitul, mai tare decît oţelul... Învăţătoarea Elena Ivanovna Zaharova, care a vizitat de curînd ţara noastră împreună cu un grup de turişti, ne spune: — Am venit cu dragoste să salut delegaţia romînă. Fluturînd a- VICTOR BÎRLĂDEANU AMBROZIE MUNTEANU (Continuare în pag. VIII-a)