Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5274-5304)

1961-09-01 / nr. 5274

Pas. 2 A­şa au ajuns în rîndul fruntaşilor Din experienţa colectiviştilor din Sarighiol de Deal în ultima vreme la şedinţele Co­mitetului raional de partid Istria, la diferite consfătuiri sau schim­buri de experienţă, numele gos­podăriei colective din Sarighiol de Deal (Dealu­l cum i se spune obişnuit prin partea locului) este pomenit tot mai des. Cu astfel de prilejuri poţi auzi: „gospodăria a crescut mult, s-a dezvoltat multi­lateral, a săltat în rîndul unităţilor fruntaşe din raion". Auzind astfel de aprecieri nu poţi să nu te întrebi: cum de s-au schimbat într-atît lucrurile la Dealu ? Fiindcă doar în urmă cu vreo 3-4 ani alta era situaţia în gospodărie. Recolte de cereale tot mai bogate La Dealu pămîntul nu este atît de bun ca prin Bărăgan sau prin sudul Dobrogei, în afară de asta seceta îşi arată colţii mai mult ca prin alte locuri. Oricum însă, lu­crat bine, pămîntul poate da recolte bogate şi aici. Astăzi, cînd obţin producţii de mii de kilograme de porumb, grîu etc. colectiviştii sînt convinşi de acest adevăr. Dar lu­crurile n-au stat aşa din totdeauna. înainte de a-şi uni pămîntul în colectivă, oamenii erau învăţaţi să muncească ogorul cum moştenise­ră din bătrîni. Că recoltele erau mici, că după un an de muncă sa­cul rămînea aproape gol — nu-i de mirare. In gospodăria colectivă lucrurile au prins însă să se schimbe. La cursurile agrozootehnice ţi­nute în timpul iernii, din căr­ţile şi broşurile citite, din sfa­turile primite din partea acti­viştilor şi inginerilor veniţi în mij­locul lor, colectiviştii pricepeau tot mai mult că pentru a obţine pro­ducţii bune nu-i de ajuns să am­ şi să semeni. încet, încet, ei au în­ţeles că roade bogate se pot scoate numai dacă lucrezi cu pricepere pă­mîntul. Şi ajutaţi de mecanizatorii din S.M.T. ei au început să facă a­­ceasta. Lucrări de mare însemnătate pentru soarta recoltei, cum sînt a­­râturile adînci, îngrăşarea terenului cu cantităţi mari de îngrăşăminte, praşilele repetate, folosirea de se­minţe de sol etc. au început să fie efectuate tot mai bine, pe su­prafeţe tot mai mari. Nu-i de mi­rare că recoltele au crescut an de an, că în 1960 s-au obţinut în medie, pe suprafeţe întinse, recolte de ne­închipuit cu cîţiva ani în urmă: 2400 kg. de porumb boabe la hectar, 1800 kg. floarea-soarelui etc. Or, aceasta a dat posibilitate gospodăriei ca an de an să valo­rifice pe bază de contract cu statul tot mai multe produse, să obţină astfel venituri tot mai mari. Anul acesta, de pildă, pe tonele de grîu şi porumb pe care le vînd sta­tului, pe recolta de floarea-soare­lui de pe 190 ha. etc., colectiviştii realizează un venit de aproape 1200.000 lei. Dar creşterea producţiei de ce­reale nu a dus numai la creşterea veniturilor băneşti. Ea a însemnat totodată posibilităţi sporite pentru mărirea numărului de animale. Creşterea animalelor — un sector în plină dezvoltare în ultimii doi ani, îndeosebi, co­lectiviştii au mărit mult numărul animalelor şi productivitatea aces­tora. Ca urmare, din acest sector ei obţin venituri tot mai mari. In 1960 sectorul zootehnic a adus gos­podăriei 558.900 lei, adică vreo 26 la sută din totalul veniturilor bă­neşti ale gospodăriei, pentru ca în acest an veniturile din creşterea animalelor să ajungă la 925.450 lei adică 43 la sută din veniturile to­tale. Cum au ajuns colectiviştii la a­­semenea rezultate ? în ultimii ani, prin cumpărări de vaci şi îndeosebi vitele, dar şi prin reţinerea prăsilei proprii, efectivele de animale au crescut mult. Cifrele din graficul de mai sus, care reprezintă creşterea efec­tivelor doar într-un singur an, sunt grăitoare în această privinţă. Dar ca să obţii venituri mari nu-i de ajuns doar să creşti ani­male multe. Odată cu sporirea efectivelor trebuie să iei toate mă­surile pentru ca şi producţiile de lapte, csarne şi lînă să crească an de an. Colectiviştii din Dealu au făcut aceasta. Prin organizarea raţională a conveierului verde, prin însilozarea a tot mai multe furaje, prin reţinerea unor cantităţi tot mai însemnate de concentrate şi fî­­nuri, ei au început să asigure ani­malelor furaje variate, de bună ca­litate şi în cantităţi corespunzătoa­re cu vîrsta, specia, producţia etc. în afară de aceasta, la fermele de animale au fost repartizaţi să lucreze pe un timp îndelungat cei mai harnici şi pricepuţi colecti­vişti care, apoi, pe parcurs au fost ajutaţi să-şi însuşească metodele avansate de creştere a animalelor. Or, această măsură, precum şi in­troducerea sistemului retribuţiei suplimentare a colectiviştilor de la ferme au făcut ca producţia de lapte, de lînă şi carne să crească necontenit. Ştiind că sînt retribuiţi după producţie, că veniturile lor vor fi cu atît mai mari cu cît de la animale vor obţine producţii mai bune, colectiviştii care lucrea­ză în acest sector au început să îngrijească şi să furajeze anima­lele cu mai multă atenţie, să-şi ridice necontenit nivelul cunoştin­ţelor profesionale. Or, din aceasta au avut de cîştigat şi ei, şi gospo­dăria colectivă. Producţiile au crescut mult. Anul trecut s-au obţi­nut de la fiecare vacă 2252 litri lapte, de la fiecare oaie — 40 litri, lapte şi 2.200 kg. lînă etc. In a­­cest an producţiile vor fi şi mai mari. Aceasta a făcut cu putinţă ca gospodăria să vîndă statului tot mai multe produse animale şi ast­fel să realizeze venituri tot mai în­semnate. Bunul mers al producţiei , în atenţia grupelor de partid Anul trecut în gospodărie au fost organizate grupe de partid pe brigăzi. Acest lucru a avut o mare însemnătate pentru îmbu­nătăţirea activităţii de zi cu zi a gospodăriei. Grupele de partid ajută organizaţia de bază să cunoască mai temeinic problemele ce se ridică în diferite sectoare de activitate, să întărească legăturile ei cu masele de colectivişti, să discute şi să con­ducă cu mai multă competenţă ac­tivitatea economică din G.A.C. Iată un exemplu. A fost o vreme cînd unii îngrijitori de animale din sec­torul zootehnic nu munceau cu destulă conştiinciozitate. Urma­rea ? Producţia era foarte diferită. Erau mulgători buni, pricepuţi, ca Ion Condu, Gh. Zoloca, Ion Gioga şi alţii, care obţineau producţii bune. Alături de ei însă erau şi mulgători ca Mihai Caroli, care de la unele vaci scoteau prea puţin lapte. Ade­sea, acesta motiva : „sunt vaci slabe, mai mult nu pot să dea". Membrii de partid din grupă însă nu erau de acord cu aceasta. S-au adunat în şedinţă, au sucit lucrurile şi pe dos şi pe faţă. Au dovedit prin fapte concrete că nu animalele sunt de vină, ci cel care le îngrijeşte. Şi pentru ca lucrurile să fie mai clare, s-a stabilit să i se ia lui Caroli una dintre vacile cu producţie mai slabă şi să i se dea altuia în grijă. Dacă pentru moment unii au mai avut îndoieli, după numai o lună de zile s-au convins cu toţii că afir­maţiile făcute în adunare au fost temeinic gîndite, într-o singură lună producţia acestei vaci a săltat de la 5 la 8 litri lapte zilnic. Acesta nu a fost singurul mijloc de a-i ajuta pe mulgători să lu­creze mai bine. La propunerea membrilor de partid, la ferma de vaci a fost organizată temeinic în­trecerea socialistă. Cei care trec astăzi pe la grajdurile gospodăriei pot vedea un panou mare, în care se urmăreşte zilnic producţia de lapte obţinută de fiecare mulgă­tor, un drapel „zburător" de mulgă­tor fruntaş, ce se schimbă zilnic în funcţie de rezultatele dobîndite. într-un cuvînt, grupele de partid s-au­­interesat îndeaproape de felul cum se desfăşoară activitatea eco­nomică în diferite sectoare, au in­tervenit ori de cîte ori a fost ne­voie fie pentru popularizarea unor metode bune de lucru, fie pentru criticarea unor lipsuri, au mobili­zat pe ceilalţi colectivişti să mun­cească bine, cu răspundere pentru înfăptuirea sarcinilor de plan. ★ Desigur, în direcţia sporirii pro­ducţiei la hectar şi pe cap de ani­mal, a dezvoltării multilaterale a gospodăriei şi mai ales a sectoru­lui zootehnic, colectiviştii mai au încă destule de făcut. Important este însă că ei au pornit pe un drum bun. Or, aceasta înseamnă mult, este chezăşia a noi şi impor­tante succese pe viitor. RADU ATANASESCU MARIN ROTARU Întîîniri cu Enescu Am avut prilejul iS-l întîlnesc pe Enescu atît la Bucureşti, cît şi la Mos­cova. Farmecul lui ca om şi artist multilateral a fost atît de mare, incît chiar şi scurtele întîîniri cu el mi-au lăsat o amintire de neuitat. ...Februarie 1945. Marele Război pentru Apărarea Patriei se apropia de sfîrşit. Popoarele eliberate de sub ju­gul fascist de către armata sovietică căutau să stabilească legături culturale cu patria noastră. L. Oborin şi cu mine am făcut parte dintr-un mic grup de artişti sovietici care urmau să dea spec­tacole în Bulgaria şi Iugoslavia. Ne-am pregătit cu emoţie şi cu viu interes în vederea acestui turneu neobişnuit. Pe atunci, în Balcani situaţia era încă încordată ; la 150 de km. de Belgrad aveau loc lupte înverşunate cu hitle­­riştii. Dar, după cum s-a dovedit, setea pentru muzică era mare, concertele ar­tiştilor sovietici se desfăşurau în săli arhipline. In capitala Romîniei, unde făceam o escală, ni s-a propus să dăm un con­cert „neplanificat“. Aici, în acest oraş, se afla Enescu . Cunoşteam unele im­primări pe discuri cu muzica lui, iar odată am ascultat, într-o emisiune de radio, un concert de Mozart interpre­tat de Enescu la care am admirat stilul profund, interpretarea inspirată şi plină de grafie. Chiar din primele ore ale şederii noastre în Bucureşti am aflat cît de vastă şi multilaterală este activitatea concertistică a lui Enescu, — din afi­şele lipite pe stradă , erau anunțate programe solo, concerte simfonice, participarea la interpretarea întregului ciclu de cvartete ale lui Beethoven... Am reuşit să-l vedem şi să-l ascul­tăm abia a doua zi la concertul pe care l-a dat și în care a interpretat la vioară compoziții de Bach, Sonata lui César Franck şi o serie de alte lucrări. Ceea ce ne-a uimit în mod deosebit a fost atmosfera cu adevărat pioasă care domnea în sală. In Romînia, E­­nescu era iubit nu numai ca un muzi­cian minunat, el era profund respec­tat şi cinstit ca fruntaş de seamă al vieţii publice, ca un om care a făcut mult pentru dezvoltarea culturii și a artei patriei sale. Interpretările inegalabilului artist nu dădeau impresia, nici pentru o clipă, nici printr-un singur gest, nici printr-o nuanța că el ar dori să-și etaleze ca­ de DAVID OISTRAH litățile. Interpretările sale erau pătrun­se de o adîncă înţelepciune, care vă­dea cele mai înalte idealuri etice şi muzicale, îndelungatele căutări pe ca­lea spre adevărul artistic, căutări care au dus la reevaluarea succeselor ob­ţinute, la reînnoirea artei muzicale. Dar lucrul cel mai­ important care îl carac­teriza pe Enescu era imensa lui bucu­rie la contactul cu arta. ...In zilele următoare, pe cînd ne a­­flam în Bulgaria şi Iugoslavia, în Ro­mînia au avut loc evenimente hotărî­­toare. Poporul lua puterea în mîinile sale. In aceste clipe de luptă şi en­tuziasm ne-am înapoiat la București unde am dat cîteva concerte. L. Obo­rin și cu mine aveam în program con­certe de Ceaikovski. Enescu a accep­tat cu plăcere și cu bucurie să ne a­­companieze. Sosise clipa mult dorită a contactului creator nemijlocit. Evo­­luînd pentru prima dată cu o orches­tră nouă pentru noi, n-am simţit nici un fel de greutăţi deoarece Enescu ne acompania cu o înaltă măiestrie şi vigoare. Mai tîrziu, la Moscova, Enescu a di­rijat Simfonia a IV-a de Ceaikovski şi interpretarea lui mi-a rămas întipărită în memorie pentru toată viaţa. Desi­gur, noi avem tradiţiile noastre admi­rabile şi încercate de vremuri în ceea ce priveşte interpretarea Simfoniei a IV-a. S-ar putea ca interpretarea lui Enescu să nu fie considerată ca mo­del. Dar în interpretarea lui s-au ma­nifestat atît de viu personalitatea ma­relui artist, plasticitatea gîndirii lui mu­zicale, dăruirea sinceră pentru muzică ! A fost una din cele mai interesante interpretări a genialei partituri. Enescu a adus o contribuţie nepre­ţuită pentru cunoaşterea şi răspîndirea muzicii sovietice în Romînia. El a di­rijat multe lucrări ale compozitorilor sovietici printre care Simfonia a Vll-a a lui D. Şostakovici. Atunci — în pri­mele zile ale contactului cultural din­tre cele două ţări — acest lucru a fost deosebit de important şi semnificativ. Cu o zi înainte de a pleca, am făcut lui Enescu o vizită de bun rămas, cu care ocazie i-am oferit în dar partitura concertului pentru vioară de Aram Ha­­ciaturian. ...După scurt timp, în 1946, Enescu a venit în Uniunea Sovietică, unde a dat o serie de concerte. Un interes deosebit în programele sale îl suscita Concertul pentru vioară de A. Hacia­­turian în interpretarea sa. Enescu, a­­tunci în vîrstă de 65 de ani, a învăţat repede partitura şi a interpretat lucra­rea pe de rost, cu siguranţă şi clari­tate. Publicul nostru a dat o înaltă preţuire atît interpretării cît şi însuşi faptului alegerii acestei lucrări care dovedeau stimă şi simpatie pentru creaţia muzicală sovietică. La Moscova am avut din nou bucuria de a cînta împreună cu Enescu. în sala mare a Conser­vatorului trebuia să interpretăm con­certul în Re minor pentru două viori de Bach. La repetiţii ne cedam cu ama­bilitate reciproc partea viorii întîia. Fiecare dintre noi interpretase întot­deauna partea viorii a doua din a­­cest concert. După o mică ezitare, E­­nescu, pentru prima oară în viaţă şi fără nici o greutate a trecut la inter­pretarea părţii viorii întîia cu o admi­rabilă uşurinţă şi măiestrie. In cadrul aceluiaşi turneu, Enescu a apărut pe rînd ca dirijor şi ca pianist. La concertul dat în sala Ceaikovski el a interpretat partea pentru vioară din Sonata în Si bemol major de Mozart şi din Sonata lui Franck acompaniat de L. Oborin , cu mine — el a susţi­nut partea pianului în sonata în Do minor de Grieg. Publicul ne-a reche­mat la rampă. Enescu m-a întrebat : „Ce doriţi să cîntăm în bis? O parte dintr-o sonată a lui Mozart ?“ Am in­terpretat un fragment. Nimeni nu a bănuit că îl cîntam pentru prima dată împreună, fără repetiţie ! ...Enescu interpretul nu poate fi în­ţeles pînă la capăt fără a cunoaşte creaţia lui de compozitor, compoziţiile lui clare, originale, pline de conţinut — opera „Oedip“, numeroasele com­poziţii simfonice şi de muzică de ca­meră. Voi aminti cuvintele lui Casals : •„Am nutrit întotdeauna faţă de Enescu o afecţiune duioasă şi îl situez fără cea mai mică şovăire în primele rîn­­duri ale compozitorilor epocii noastre“. Trăsăturile valoroase ale creaţiilor lui Enescu îl apropie de Bartók ; ele reflectă dragostea pasionată faţă de muzica populară. Folclorul poporului său — iată unde sunt adevăratele sursa ale melodiei şi ritmului muzicii lui E­nescu. In muzica lui există un tempe­rament fierbinte, dragoste de viaţă, as­pecte din natura patriei sale. Enescu a considerat toată viaţa că s-a născut în primul rînd pentru crea­ţia compozitorală şi mai apoi pentru cea interpretativă. Despre acest lucru a scris şi în memoriile sale, începi să-i dai crezare şi în această privinţă după ce cunoşti sonatele sale a doua şi a treia pentru vioară şi pian, Octetul, şi cvartetele sale. Dar capodopera lui Enescu este opera „Oedip“. Acestei lu­crări i-a dăruit tot talentul, măiestria şi inspiraţia sa. ...La Moscova l-am întîlnit des pe Enescu şi am discutat de multe ori cu el. Locuia la hotelul „Naţional“. Odată am avut fericirea să-l găsesc singur, încă de departe, mergînd pe corido­rul hotelului, am auzit acordurile „Dea­­connei“ de Bach. Nu m-am decis să intru, însă deschizînd puţin uşa camerei lui Enescu am început să-l observ. Aici, şezînd în semiîntuneric în fotoliu, încovoiat, cu ochii închişi, el cînta nu pen­tru sala de con­certe. Era o con­topire nemărgini­tă cu muzica, o măreaţă dragoste pentru artă ; artis­tul lucra, se pregă­tea pentru concert, vorbea cu el însuşi. In discuţia care a urmat am adus vorba despre ca­denţa lui Enescu la Concertul pentru vioară de Brahms (am auzit-o în interpretarea lui Menuhin însă n-am putut să mi-o procur de nicăieri). Am primit un răs­puns vag şi am în­ţeles că nu are notele la dînsul. Dar a doua zi, la repetiție, Enescu mi-a dăruit această cadența scrisă spe­cial din nou de el, din memorie. ...A­­cesta era George Enescu. Text prescurtat, din revista „So­viet­skaia Muzica" nr. 8 — 1961. București, februarie 1945. David Enescu fi Lev Oborin. Oiztrah, George SCÎNTEI­A CARTEA TN SPRIJINUL PRODUCŢIEI ..... . Tn sale de ^4 SF măcara lectură a li-POMESTIULU­I­­’ 10,eco clubu­lui muncitoresc din Zemeş a a­­vut loc recent o consfătuire a sondo­rilor din schelă cu tema „Eficienţa cărţii tehnice“. Cu acest prilej, sondo­rii Constantin Secuiu, Ioniță Pascu, Ion Chiriac au prezentat recenzii asupra cărţilor „Extracţia ţiţeiului“, „Pompa­jul de adîncime“, „Cartea sondoru­lui de intervenţie“ etc. Sondorii au purtat apoi vii discuţii despre activitatea lor în producţie şi au scos în relief importanţa acestor manifestări culturale pentru îmbogăţi­rea cunoştinţelor profesionale. O TONĂ PASTA DE TOMATE PE ORĂ n-mrrmnn.ir La fabrica de flota noua S a intrat în pro­ducţie o instalaţie automată pentru fabricarea pastei de tomate. Instala­ţia este complet automatizată şi pro­duce o tonă de pastă pe oră. Pasta obţinută este de calitate superioară. Datorită acestei instalaţii, producţia ce se va realiza anul acesta la fabrica de conserve Zagna Vădeni se va dubla față de anul trecut. EXPOZIŢIE DE ARTĂ PLASTICĂ LA MARGHITA Recent, la Ca­mnvt­mvtfimm­xm­r­i- , , -iisrftHc a a sa ^ai°na'a aQ cultură din Mar­­ghita s-a des­chis o expoziție de artă plastică. Sunt expuse operele celor mai de seamă pictori, graficieni şi sculptori din țara noastră. Încă din primele zile după deschi­dere, sute de oameni ai muncii din Marghita şi din diferite localităţi ale raionului au vizitat cu interes expo­ziţia. BLOCURI NOI LA ROŞIA MONTANĂ ___ In centrul il­imităm «.... Cîmpeni, pe un teren unde cu puţină vreme In urmă erau doar gropi fi mărăcini, au fost construite trei blocuri de locuinţe muncitoreşti. Re­cent, în blocul nr. 3 s-au mutat nouă familii de mineri. ORAŞUL NOSTRU — Cit MAI FRUMOS Întrecerea pa­îMUSMMB ,r­ot!cS ce se desfăşoară între oraşele regiu­nii Iaşi sub lozinca „Oraşul nostru — cît mai fru­­mos, cît mai bine gospodărit“ cu­noaşte un nou avînt. Prin munca pa­triotică a cetatenilor în oraşele din regiune s-au amenajat 35.130 m.p. parcuri şi spaţii verzi, s-au plantat circa 100.000 pomi, etc. C.A.S. VLĂSINEŞTI -ADEVĂRAT ŞANTIER G.A.S. Vlăsi­­mm neşfi, raionul de QEll! MO! Săveni, regia­ WIWH nea Suceava, este acum un adevărat şantier. Unii muncesc la ten­­cuirea pavilionului administrativ, alţff dau zor să termine grajdul pentru 50 capete tineret taurin. Se fac ame­najări interioare la noua cantină şi în noul atelier mecanic, se lucrează la castelul de apă şi la finisarea a două locuințe. Recent, s-a terminat construcţia a două grajduri pentru cita 1t0 capete taurine. Unul dintre aceste grajduri este înzestrat cu Instalafie de muls electric. PENTRU MINERI ^____ Protecția mun­dACLIA I" “"condu-V cerii exploatării miniere Soro­­cani, regiunea Cluj. Ptnă In prezent s-a cheltuit în acest scop suma de 260.000 lei, dintre care 220.800 pen­tru echipament şi materiale de pro­tecţie. Pentru asigurarea aerajului In mină şi prevenirea bolilor profesio­nale au fost montate : un ventilator principal de sect­or, unul de rezervă, uşi pentru dirijarea aerului In subte­ran şi uşi metalice de protecţie In scopul blocării aerului In caz de In­cendiu. La lucrările de înaintare s-au introdus măști contra prafului, per­fo­rajul umed etc. ş­c­o­l­i noi CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Ţă­ranii muncitori din comuna de munte Măgura Ilvei şi satul Tunel, raionul Năsăud, au inaugurat îna­inte de termen cele două şcoli noi, construite pentru copiii lor. Şcolile au fost realizate prin contribuţia voluntară şi munca patriotică a ce­tăţenilor. In secţia de culoare a fabricii de placaje din cadrul comple­xului de industrializare a lemnu­lui de la Gherla. Fabrica de pla­caje — Intrată nu de mult In funcţiune — este dotată cu utilaj modemn, de mere productivitate. (Foto Gh. Vintilă) A­SPUNDEN CITET­ORILO Din peste 5.000 de scrisori primite la redacţie în luna august, am spicuit cîteva din cele rezolvate împreună cu organele de resort. Publicăm mai jos răspunsurile: Tov. GHEORGHE PRUNEA — în­treprinderea de industrie locală Baia de Aramă : Ne-aţi scris nu de mult că, pentru perioada concediului medical ce vi s-a acordat, nu vi s-au achitat drepturile băneşti cuvenite. Ne-am adresat Consiliului local al sindicatelor din Baia de Aramă. în răspunsul primit se arată că sesizarea dv. este întemeiată şi că în cel mai scurt timp veţi primi drepturile ce vi se cuvin. Am primit şi a doua scrisoare, în care ne comunicaţi că în afară de faptul că vi s-au recunoscut dreptu­rile, nu s-a rezolvat nimic concret. Sesizat, comitetul raional de partid a rezolvat definitiv problema. Tov. NICOLAE CIUMPARU — co­muna Băiţa, regiunea Crişana . Intr-una din scrisorile pe care ni le-aţi trimis recent, ne-aţi semnalat unele deficienţe în legătură cu apro­vizionarea localităţii Băiţa cu legume şi fructe. Gestionarii din unităţile res­pective de desfacere, organele locale de resort nu urmăresc întotdeauna cu atenţie cererile de consum şi nu fac din timp comenzile necesare. Am informat Ministerul Comerţului despre cele relatate. în răspunsul pri­mit se arată că au fost luate măsuri ca în unităţile de desfacere din loca­litate să se găsească în cantităţi sufi­ciente legume şi fructe proaspete. Tov. CONSTANTIN FETEANU — Bucureşti, şos. Panduri nr. 60 . Sîntem de acord cu dv. că aseme­nea întîmplări, ca aceea despre care ne-aţi scris, sînt supărătoare într-o călătorie. Din cauza neglijenţei taxa­torului Gheorghe Gheorghe şi a con­ducătorului auto Nicolae Roman, mai mulţi cetăţeni au pierdut trenul. Am sesizat Direcţia regională I.R.T.A. Argeş despre modul defectuos al cir­culaţiei maşinilor pe traseul Perişani- Cîineni şi despre atitudinea necores­punzătoare a personalului care deser­veşte această linie. în răspunsul pri­mit se arată că taxatorul şi conducă­torul auto, şeful coloanei, Gh. Beneş, şi dispecerul de exploatare Gh. Pa­­raschiv au fost sancţionaţi. Stilul lor de lucru a fost pus în discuţia personalului de bord de la autobaza Rm. Vîlcea şi aspru criticat. Tov. ION ŞERBAN, uzinele „Semă­nătoarea — Bucureşti . Colectivul fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu şi-a însuşit criticile aduse în scrisoarea adresată de dv. redac­ţiei. După cum se precizează In răspunsul primit, pentru îmbunătăţi­rea calităţii stilourilor au fost intro­duse noi operaţii In procesul tehno­logic. De asemenea, s-a îmbunătăţit controlul tehnic de calitate. Tov. IOAN GR. RADUŢA — Gru­pul şcolar profesional şi tehnic de pe lingă uzina „1 Mai“—Ploieşti. Ne-aţi scris că elevii de la cercul de desen artistic au realizat lucrări originale şi reproduceri bine apreciate de cei ce au vizitat prima expoziţie organizată în şcoală dar că nu aveţi sprijinul conducerii uzinei şi lucrările sunt ţinute în condiţii necorespunză­toare, se degradează. Trimiţînd sesizarea Consiliului local al sindicatelor­ Ploieşti, am fost in­formaţi că s-au luat măsuri ca lucră­rile să fie expuse într-una din sălile clubului uzinei, amenajate în acest scop. Pe viitor, cercul de desen artis­tic îşi va desfăşura activitatea în ca­drul clubului „Cercul plastic" din oraş, unde există condiţii bune, in­structori pregătiţi. Tov. ŞT. IOACHIM — Bucureşti : Cooperativa „Radio Progres“ va putea face reparaţii şi la televizoare „Smaragd“ cu termistori. în răspunsul primit din partea Ministerului Co­merţului nu se face cunoscut că s-au luat măsuri pentru livrarea de ter­mistori. -ODO­­ RAIDUL VARGAT: Patria (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21), București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21), Volga (10; 12; 15; 17; 19; 21), Libertății (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30; grădină . .. 20), Stadionul Giulești (20), Stadionul Republicii (20), Grădina 23 August (20), Grădina Progresul (20), VIETNAM, PATRIA MEA, Lumina (de la orele 10 pînă la orele 16 rulează în continuare, după-amiază 18,30; 20,30) , IMPERIUL SOARELUI (cinemascop) Republica (9, 11; 13; 15; 17; 19, 21), Elena Pavel (8,30; 10,15; 12; 13,45; 15,30; 17,15; 19; 21,15), Grădina 13 Septembrie (19,30), Stadionul Dinamo (20) SĂRITURA IN ZORI: Moşilor (15,30; 18), G. Goşbuc (16; 18,15). S-A FURAT UN TRAMVAI: Magheru (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), I. C. Frimu (9; 11; 13; 15,05; 17,10; 19,15; 21,20; grădină­­ 20; 22), CARMELA, V. Alecsandri (15; 17; 19, 21), Munca (15­, 17; 19, 21), Grădina Moșilor (19,30; 21,30), ALBA REGIA: V. Roaită (10; 12,15; 14,45; 17; 19,15; gră­dină — 20,30), Arta (15,30; 18). 30 Decembrie (16; 18,15; 20,30) OMUL NU SE PREDA : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Uie Pintilie (15, 17; 19; grădină — 20) , EL HAKIM, M. Gorki (9; 11,25; 13,50; 16,15; 18,45; 21,15), Al. Sabia (9; 11,15; 13,20; 15,45; 18; 20,15), Mioriţa (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Grădina Elena Pavel (20). ŞCOLARUL - VREAU SA ŞTIU TOT nr. 16 — PEŞTELE CEL MARE: Timpuri Noi (de la orele 10 pînă la orele 21 rulează în con­tinuare). HOINARII: 13 Septembrie (dimi­neaţa ora 10). VIRSTA DRAGOSTEI: Vic­toria (9; 11; 18; 15; 17; 19; 21) JUCATO­RUL: Grădina Arta (20;30) REVISTA VI­SURILOR: 13 Septembrie (11;30; 15; 17; 19; 21) , A Vlaicu (15; 17; 19; 21), Grădina­­ Vladimirescu (20) RĂZBOI ŞI PACE (se­riile I şi II): Tineretului (11; 16,30; 20) OAMENI ŞI LUPI (cinemascop): înfrăţirea între popoare (15; 17; 19, 21). LADY HA­MILTON: Cultural (15,30; 18; 20,30). CIE­­UTO LINDO: I Martie (15; 17,05; 19,10; grădină — 20,30). ACŢIUNEA COBRA: Fio­­reasca (17, 19­,), Al. Popov (rulează de la orele 10 pînă la orele 21 în continuare! Fla­căra (15; 17; 19; 21), Popular (16; 18;15; 20,30), MUNTELE: Grivita (15, 17; 19; 21). TRECEREA INTERZISA: Olga Bancic (15,30; 18; grădină - 20,30). DOUA MAME: Unirea (15,30; 18; 20,30) ROMEO, IULIETA ȘI ÎN­TUNERICUL: T Vladimirescu (15; 17; 19). SFIRȘITUL VECHII BEREZOVKA (cinema­scop): 23 August (10; 12; 15; 17; 19; 21), Drumul Serii (16; 18; 20) HAIDUCUL DE PE CEREMUȘ: Donca Simo (15; 17; 19; gră­dină ( 20,30). ESCROCII: cinematograful 16 Februarie (16; 16;15; 20,30­). MEXICUL CÎN­TA: M. Eminescu (14; 16; 18,15; 20,30) PES­CUITORII DE BUREŢI: 8 Mai (15; 17;19, 21). CIMNELE DIN MLAŞTINA, cinematograful­ N. Bălcescu (16; 18,15; grădină - 20,30) BU­FONUL REGELUI: B Delavrancea (11; 14,30; 16; 18,20) DRAGOSTEA ŞI PILOTUL SECUND: C David (15,30; 18; 20,30), G. Bacovia (15,30; 18, 20,15) CERASELLA: Pa­tinoarul 23 August (20) CANTARETUL ME­XICAN: Grădina Al Sahia (19,45) PORTES DES LILAS: Grădina Unirea (20) CULISELE VARIETEULUI: Grădina C. Cosbuc (20,30). Nr. 5274 Lista de cîștiguri li depunerile pa obligațiuni cu cîștiguri TRAGEREA DE BAZA DIN SI AUGUST ÎMI Valoarea dgtigurilor i- iIM|--------------------55 ‘3 N­‘3 ăl'l parțială totală 1 154S1 08 75.000 75.000 1 89701 88 50.000 50.000 1 09068 37 25.000 1 45912 39 25.000 50.000 1 11568 02 10.000 1 22613 49 1o 000 X 28825 50 1o 000 1 29740 21 10.000 40.000 1 04690 13 5.000 1 12739 16 5 000 1 18879 40 5.000 1 40817 32 spon X 31862 24 5 000 X 32939 15 5 ono 1 35335 42 5 000 1 38527 19 5 000 X 40952 23 5.000 1 46850 24 5.000 1 49820 01 5.000 55.000 Termi­nația seriei n 851 10 2.000 rr 502 H 2.000 55­­47 07 2 000 10 000 550 25 03 800 550 37 27 800 550 83 45 800 1.320.000 1834 -- — TOTAL 1.920.000 Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 1 septembrie Vreme în gener­al frumoasă, cu nopţi şi dimineţi răcoroase Cer variabili, mai mult senin Vînt moderat din nord est Temperatura în creştere la sfîrşitul intervalu­lui. Minimele vor fi cuprinse între 2 şi 10 grade, în jumătatea de nord a ţării şi 8 şi 18 grade în sud iar maximele între 20 şi 80 grade mai ridicate la sfîrşitul interva­lului. .Cum va fi litt­r 11— — 36»

Next