Scînteia, noiembrie 1961 (Anul 30, nr. 5335-5364)
1961-11-01 / nr. 5335
, Pag. 4 ECT 9 TRIA Rezoluţia Congresului al Mil-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la Raportul de activitate al Comitetului Central al P. C. U. S. (Urmare din pag. IlI-a) procedeze în asa fel încât cu cheltuieli minime sa se obţină un spor maxim de produse. în acest scop este necesar să se aleagă căile cele mai avansate, cele mai avantajoase din punct de vedere economic pentru dezvoltarea ramurilor industriei, să se perfecţioneze specializarea şi cooperarea, să se mecanizeze în mod complex şi să se automatizeze procesele de producţie, să se introducă mai repede în producţie cele mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii, tehnologia avansată, experienţa înaintată, să se folosească mai bine rezervele interne ale regiunilor economice, ale întreprinderilor şi şantierelor, să se întărească disciplina de stat în toate verigile aparatului economic, să se combată necruţător lipsa de spirit gospodăresc, risipa, inerţia, spiritul conservator. Reducerea preţului de cost al produselor şi îmbunătăţirea calităţii acestora, chibzuinţă şi spiritul de economie în toate privinţele, ridicarea rentabilităţii şi sporirea acumulărilor socialiste trebuie să devină legea activităţii fiecărei întreprinderi sovietice; — Să se îmbunătăţească în mod hotărîtor planificarea şi organizarea construcţiilor capitale, să se sporească în mod considerabil eficacitatea investiţiilor, să se pună capăt practicii antistatale, de dispersare a mijloacelor băneşti, a resurselor tehnico-materiale şi de muncă practică generată de tendinţe locale înguste. Trebuie să se acorde şi pe viitor o atenţie deosebită dezvoltării forţelor de producţie în regiunile răsăritene, valorificării şi folosirii complexe a bogăţiilor lor naturale ; — Să fie condusă în mod concret şi cu competenţă agricultura, să se aplice cu perseverenţă realizările ştiinţei şi experienţa înaintată, să se folosească mai bine . pămîntul, structura suprafeţelor însămînţate să fie mai eficientă, să se introducă pe scară largă porumbul, mazărea, bobul furajer şi alte culturi de înaltă productivitate, să se strângă considerabil mai multe îngrăşăminte şi să se îmbunătăţească folosirea lor, să se ridice calitatea lucrărilor agricole şi, pe această bază, să se obţină o creştere considerabilă a producţiei la hectar, a recoltelor globale de cereale şi de alte culturi agricole, o creştere sistematică a şeptelului şi a producţiei animaliere. Congresul consideră drept o sarcină urgentă intensificarea mecanizării şi electrificării agriculturii, satisfacerea deplină a necesităţilor colhozurilor şi sovhozurilor în ce priveşte tehnica modernă, sporirea producţiei de îngrăşăminte minerale şi organice, precum şi de ierbicide şi alte mijloace chimice de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor plantelor agricole. Pe baza mecanizării complexe trebuie asigurată creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al producţiei. A obţine maximum de produse cu minimum de muncă cheltuită este cel mai important principiu al construcţiei comuniste la sate. Să se sporească în anii următori achiziţiile de cereale pînă la 4.200.000.000 de puduri, cele de carne — pînă la 13.000.000 de tone, iar de lapte — pînă la 50.000.000 de tone anual, să se sporească considerabil producţia de sfeclă de zahăr, bumbac, in, cartofi, legume, fructe, ceai şi alte produse agricole. Dezvoltarea agriculturii este o cauză a întregului partid, a Întregului popor sovietic. — Să se asigure, pe baza creşterii continue a producţiei industriale şi agricole, creşterea neîncetată a nivelului de trai al poporului. Congresul consideră necesar să fie înfăptuite noi măsuri pentru reducerea zilei de lucru şi a săptămînii de lucru, precum şi pentru desfiinţarea impozitelor percepute de la populaţie; să fie încheiată reglementarea salarizării tuturor categoriilor de lucrători, să se desfăşoare într-un ritm şi mai rapid construcţiile de locuinţe, să fie îmbunătăţită calitatea lor şi să fie redus costul lucrărilor, să fie accelerate construcţiile de întreprinderi de deservire socială, creşe şi grădiniţe de copii, să fie îmbunătăţite asigurarea cu pensii, organizarea comerţului, alimentaţia publică, asistenţa medicală şi socială a populaţiei, să fie perfecţionate necontenit toate verigile învăţămîntului public; — Să se desfăşoare cercetări ştiinţifice precis orientate, să se deschidă mai larg forţelor tinere calea spre ştiinţă. Congresul trasează oamenilor de ştiinţă sovietici o sarcină de cea mai mare importanţă, aceea de a obţine un nivel de dezvoltare a ştiinţei sovietice, care să permită cucerirea de poziţii înaintate în toate direcţiile principale ale ştiinţei şi tehnicii mondiale. — Să se dezvolte literatura şi arta realismului socialist, să se ridice nivelul lor ideologic şi artistic, să se întărească legătura lor cu practica construcţiei comuniste, cu viaţa poporului. — Să se menţină la înălţimea cuvenită şi să se întărească prin toate mijloacele capacitatea de apărare a patriei noastre , bastionul păcii în întreaga lume, să se perfecţioneze armamentul Armatei Sovietice, să se ridice nivelul pregătirii de luptă şi ideologice-politice a efectivului său, să se ascută vigilenţa poporului nostru, să fie apărată cu nădejde munca constructivă şi viaţa paşnică a oamenilor sovietici — constructori ai comunismului. — Să se dezvolte şi să se perfecţioneze relaţiile sociale socialiste, să se întărească formele de proprietate socialistă — proprietatea întregului popor şi proprietatea cooperatist-colhoznică, să se îmbine în mod just stimulentele materiale şi morale în muncă, să se extindă participarea maselor populare la conducerea tuturor treburilor ţării, să se întărească prietenia între popoare, să fie sprijinită prin toate mijloacele năzuinţa oamenilor sovietici de a munci şi a trăi în mod comunist. Crearea bazei tehnice-materiale a comunismului, dezvoltarea relaţiilor sociale socialiste, formarea omului societăţii comuniste — iată cele mai importante sarcini care stau în faţa partidului în domeniul politicii interne în perioada construcţiei desfăşurate a comunismului. III. Succesele ţării noastre în domeniul politicii externe şi interne sunt rezultatul muncii eroice a poporului sovietic, al uriaşei activităţi organizatorice şi educative a partidului comunist, rezultatul consecventei traduceri în viaţă a liniei sale leniniste, care şi-a găsit o expresie profundă şi creatoare în hotărîrile istorice ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. Partidul şi-a întărit şi mai mult legăturile cu poporul, în urma victoriei socialismului în U.R.S.S., a întăririi unităţii societăţii sovietice, partidul comunist, apărut ca partid al clasei muncitoare, a devenit partidul întregului popor, şi-a extins influenţa îndrumătoare asupra tuturor laturilor vieţii sociale. Partidul comunist s-a prezentat la al XXII-lea Congres al său, unit şi sudat, plin de forţe creatoare, însufleţit de voinţa nestrămutată de a merge înainte sub steagul marxism-leninismului, spre triumful deplin al comunismului. Congresul relevă că o latură dintre cele mai importante a activităţii partidului în perioada la care s-a referit raportul de activitate a constituit-o restabilirea şi dezvoltarea continuă a normelor leniniste ale vieţii de partid şi a principiilor conducerii colective în toate verigile de partid şi de stat. O uriaşă însemnătate pentru construirea socialismului şi comunismului, pentru întreaga mişcare comunista internaţională a avut-o condamnarea deschisă şi curajoasă de către partid, de către Comitetul său Central, a cultului personalităţii lui I. V. Stalin. Partidul a spus poporului întregul adevăr despre abuzurile de putere din perioada cultului personalităţii şi a condamnat cu hotărîre greşelile, denaturările şi metodele străine spiritului leninismului generate de atmosfera cultului personalităţii. Partidul a criticat cultul personalităţii, a înlăturat denaturările şi greşelile din trecut, transpune cu perseverenţă în viaţă măsuri care să excludă întru totul pe viitor posibilitatea repetării unor greşeli similare. Aceste măsuri şi-au găsit expresia în Programul şi în Statutul partidului. Congresul al XXII-lea aprobă întru totul şi pe deplin activitatea amplă şi rodnică a Comitetului Central pentru restabilirea şi dezvoltarea principiilor leniniste în toate domeniile muncii de partid, de stat şi ideologice, ceea ce a deschis un vast cîmp liber iniţiativei creatoare a partidului şi poporului, a contribuit la lărgirea şi întărirea legăturilor partidului cu masele, a sporit capacitatea sa de luptă. Congresul consideră absolut juste şi aprobă în întregime măsurile hotărîte luate de Comitetul Central pentru demascarea şi zdrobirea ideologică a grupului antipartinic Molotov, Kaganovici, Malenkov, Bulganin, Pervuhin, Saburov şi Şepilov care li s-a alăturat, grup care a acţionat împotriva liniei leniniste trasate de Congresul al XX-lea, s-a opus înfăptuirii măsurilor îndreptate spre lichidarea cultului personalităţii şi a urmărilor acestuia, a încercat să menţină formele şi metodele de conducere discreditate, să frîneze dezvoltarea noului in viaţa noastră, în timpul luptei fracţioniste duse de grupul antipartinic. tov. Voroşilov, acţionînd împreună cu acest grup împotriva liniei leniniste a partidului, a săvîrşit greşeli serioase. în cursul plenarei C.C. din iunie tov. Voroşilov şi-a recunoscut greşelile, a condamnat acţiunile fracţioniste ale grupului antipartinic, contribuind prin aceasta într-o anumită măsură la demascarea renegaţilor antipartinici. Măturînd din calea sa pe fracţioniştii lipsiţi de principii, intriganţi şi carierişti, partidul şi-a strîns şi mai mult rîndurile, a întărit legăturile sale cu poporul, a mobilizat toate forţele pentru transpunerea cu succes în viaţă a liniei sale generale. în numele întregului partid, Congresul al XXII-lea condamnă cu indignare ca incompatibilă cu principiul leninist al unităţii partidului activitatea subversivă antipartinică fracţionistă. Acela care păşeşte pe calea luptei fracţioniste, a intrigilor şi maşinaţiunilor de culise îndreptate împotriva liniei leniniste a partidului, a unităţii sale, acţionează împotriva intereselor întregului popor, împotriva intereselor construcţiei comuniste. Exprimînd voinţa tuturor comuniştilor, Congresul declară că şi deacum înainte partidul va traduce în viaţă cu fermitate, legea leninistă a menţinerii unităţii şi purităţii rîndurilor partidului, va lupta intransigent împotriva oricăror manifestări ale spiritului de grup şi ale fracţionismului. Restabilirea şi dezvoltarea principiilor leniniste ale conducerii colective au avut o deosebită importanţă pentru partid şi pentru statul sovietic. Convocarea cu regularitate a congreselor partidului, a plenarelor Comitetului Central, a tuturor organelor eligibile ale partidului, discutarea de către întregul popor a celor mai importante probleme ale construcţiei de stat, economice şi de partid, consfătuirile largi cu lucrătorii din diferite ramuri ale economiei naţionale şi culturii au devenit o normă a vieţii de partid şi de stat. Toate problemele importante ale politicii interne şi externe au fost larg discutate în partidul nostru; ele au constituit o expresie a raţiunii şi experienţei colective. Legătura indisolubilă dintre partid şi popor se manifestă în mod strălucit în creşterea rîndurilor partidului, în permanenta afluenţă de forţe proaspete în partid. în perioada la care s-a referit raportul de activitate, numărul membrilor de partid a crescut cu 2,5 milioane oameni iar în prezent cuprinde aproape 10 milioane de comunişti. Congresul al XXII-lea însărcinează Comitetul Central să întărească şi pe viitor unitatea partidului, să lupte pentru puritatea concepţiei marxist-leniniste, să întărească rîndurile partidului cu oamenii înaintaţi din rîndurile clasei muncitoare, ale ţărănimii colhoznice şi ale intelectualităţii, să ridice şi mai sus titlul de comunist — luptător activ, ferm şi conştient pentru fericirea poporului, pentru comunism. Congresul relevă că în ultimii ani, partidul a înfăptuit o cotitură hotărîtă spre conducerea concretă a economiei naţionale. Comitetul Central a îndreptat atenţia organizaţiilor de partid şi a cadrelor de conducere spre îndeplinirea planurilor economiei naţionale, spre mobilizarea rezervelor economiei noastre, spre studierea şi răspîndirea pe scară largă a experienţei înaintate, le-a învăţat pe baza unor exemple pozitive concrete să conducă în mod just economia. Congresul subliniază că forţa conducerii de partid constă în priceperea de a organiza şi îndruma eforturile maselor spre rezolvarea principalelor sarcini, în arta de a uni talentele, cunoştinţele şi experienţa multor oameni într-un singur tot în vederea realizării unor fapte mari. Avînd permanent în minte indicaţiile leniniste cu privire la faptul că partidul nostru este puternic prin conştiinţa şi iniţiativa maselor, trebuie să ridicăm cu şi mai multă energie conştiinţa comunistă şi iniţiativa politică a oamenilor muncii, să-i unim şi mai strîns în jurul partidului. Congresul atrage atenţia îndeosebi asupra necesităţii îmbunătăţirii muncii cu cadrele, asupra alegerii şi educării lor, asupra îmbinării juste a lucrătorilor vechi, cu experienţă şi a celor tineri, energici, care cunosc bine munca de organizatori. Oamenii înapoiaţi, înfumuraţi, care au pierdut legătura cu viaţa, oamenii fără nivel ideologic, neprincipiali n-au ce căuta în munci de conducere. Partidul duce şi va duce şi de acum înainte o luptă intransigentă împotriva celor care încalcă disciplina de partid şi de stat, împotriva oamenilor care merg pe calea înşelării partidului şi statului, împotriva linguşitorilor, împotriva celor care ţin isonul altora, împotriva mistificatorilor, birocraţilor. In lupta împotriva lipsurilor în muncă trebuie desfăşurată din plin critica şi autocritica, arma noastră cea mai ascuţită. Congresul acordă o mare însemnătate principiului reînnoirii organelor eligibile, care va deschide noi posibilităţi pentru folosirea largă a forţelor creatoare ale partidului şi poporului în interesul construirii comunismului. Reînnoirea sistematică a organelor eligibile trebuie să devină o neclintită normă inviolabilă a vieţii de partid, de stat şi a vieţii sociale în ţara noastră. Viaţa, activitatea practică constituie şcoala cea mai bună pentru pregătirea şi călirea politică a cadrelor. în lupta pentru înfăptuirea liniei partidului, în munca practică, în rezolvarea sarcinilor concrete ale construcţiei comuniste se formează trăsăturile activistului de partid şi de stat de tip leninist. Este necesar să atragem cu mai mult curaj activul larg la munca organelor de partid pe baze obşteşti. In condiţiile actuale capătă o importanţă primordială controlul de partid, de stat şi obştesc pentru organizarea justă a muncii, pentru îndeplinirea întocmai a cerinţelor Programului şi Statutului P.C.U.S., a directivelor şi indicaţiilor partidului şi guvernului sovietic de către fiecare lucrător, indiferent de funcţie. Sistemul controlului este un mijloc eficient de perfecţionare a conducerii construcţiei comuniste pe baza principiilor cu adevărat democratice, o armă de nădejde în lupta împotriva birocratismului şi tărăgănelii, o şcoală de educare comunistă a maselor. Pentru întărirea controlului şi verificării îndeplinirii efective a muncii trebuie să se introducă o reglementare strictă în sistemul dărilor de seamă cu privire la îndeplinirea hotărîrilor partidului, prezentate de organele locale de partid în faţa organelor superioare de partid şi a maselor de comunişti. Congresul al XXII-lea însărcinează Comitetul Central să elaboreze măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea controlului de partid, de stat şi obştesc. Congresul acordă o mare atenţie activităţii organizaţiilor de masă ale oamenilor muncii — sovietele, sindicatele, Comsomolul, cooperaţia. In prezent cînd autoadministrarea comunistă se dezvoltă tot mai mult, rolul acestor organizaţii în viaţa societăţii socialiste creşte neîncetat. Este necesar să se ridice şi mai mult rolul Sovietelor, în conducerea construcţiei economice şi culturale, în atragerea maselor la conducerea statului socialist. Dezvoltarea continuă a democraţiei sovietice este o condiţie de cea mai mare importanţă pentru trecerea treptată la autoadministrarea obştească comunistă. Partidul va contribui prin toate mijloacele la întărirea activităţii sindicatelor în conducerea economiei, în organizarea întrecerii pentru o muncă comunistă în pregătirea maselor pentru conducerea producţiei socialiste şi a treburilor obşteşti, în dezvoltarea conştiinţei comuniste a oamenilor muncii. O sarcină importantă a sindicatelor este grija permanentă faţă de om, faţă de munca, educaţia, traiul, sănătatea, odihna sa. Partidul nostru dă o înaltă preţuire activităţii Uniunii Tineretului Comunist Leninist, ajutorul său combativ. Principala sarcină a Comsomolului este de a educa pe tineri şi tinere pe baza eroicelor tradiţii ale luptei revoluţionare, a exemplului muncii pline de abnegaţie a muncitorilor, colhoznicilor şi intelectualităţii, pe baza măreţelor idei ale marxism-leninismului, de a pregăti tineri constructori ai comunismului, dîrzi, cu o înaltă cultură, care iubesc munca. Tineretul va trebui să valorifice noi bogăţii din subsolul nostru, să construiască fabrici, uzine, mine, sovhozuri, instituţii de ştiinţă şi artă, noi oraşe. Tineretului îi aparţine viitorul, el va trebui să construiască şi să perfecţioneze societatea comunistă. Ridicarea continuă a nivelului şi intensificarea muncii ideologice constituie una din principalele sarcini ale partidului, cea mai importantă condiţie a succesului întregii lui activităţi practice. Interesele construcţiei comunismului cer ca problemele educaţiei comuniste a oamenilor muncii, în primul rînd a tinerei generaţii, să se afle în centrul activităţii fiecărei organizaţii de partid, a întregii opinii publice sovietice. Principalele direcţii ale muncii ideologice în condiţiile actuale sunt: propagarea învăţăturii marxist-leniniste şi formarea unei concepţii ştiinţifice despre viaţă în rîndurile tuturor membrilor societăţii, lupta împotriva rămăşiţelor capitalismului în conştiinţa oamenilor şi împotriva influenţei ideologiei burgheze duşmănoase ; educarea oamenilor muncii în spiritul principiilor morale nobile, întruchipate în codul moral al constructorilor comunismului, formarea membrilor societăţii comuniste, multilateral dezvoltaţi. Pregătirea omului pentru muncă, educarea sentimentelor de dragoste şi respect faţă de muncă, ca prima necesitate vitală, reprezintă esenţa, miezul întregii activităţi în domeniul educaţiei comuniste. In prezent, principalul in munca ideologică îl constituie explicarea in mod profund a Programului P.C.U.S., Înarmarea oamenilor muncii din societatea sovietică cu măreţul plan de luptă pentru victoria comunismului, mobilizarea tuturor oamenilor muncii la traducerea în viaţă a noului Program al partidului. Înfăptuirii acestei sarcini trebuie să-i fie subordonate toate mijloacele de influenţare ideologică a maselor de către partid: propaganda, agitaţia, presa, radioul, televiziunea, cinematograful, munca cultural-educativă, literatura şi arta. Munca ideologică este unul din mijloacele cele mai importante pentru îndeplinirea sarcinilor construcţiei comuniste. Ea trebuie să contribuie la creşterea activităţii politice şi în muncă, a conştiinţei comuniste a oamenilor sovietici. Studierea profundă de către cadrele de partid şi de stat a problemelor teoriei marxist-leniniste, a experienţei de importanţă istorică mondială a luptei partidului comunist şi a poporului sovietic pentru triumful socialismului şi comunismului, ridicarea nivelului muncii educative, sporirea influenţei acesteia asupra vieţii şi faptelor poporului rămîne sarcina cea mai importantă a partidului în domeniul muncii de propagandă, a activităţii ideologice. Trebuie să ne călăuzim după principiul de partid extrem de important al unităţii dintre munca ideologică şi cea organizatorică. In ultimii ani au sporit mult volumul şi importanţa activităţii teoretice a partidului, a Comitetului său Central. Luptînd pe două fronturi — împotriva revizionismului, ca primejdie principală, şi împotriva mortificării dogmatice a teoriei revoluţionare , partidul a apărat cu fermitate şi a dezvoltat în mod creator învăţătura marxist-leninistă. In viaţa partidului perioada la care s-a referit raportul de activitate a fost marcată de rezolvarea creatoare a unor probleme teoretice importante ale construirii comunismului în ţara noastră şi a unor probleme actuale ale mişcării comuniste internaţionale. Congresul al XXII-lea aprobă în unanimitate şi cu mare satisfacţie activitatea teoretică rodnică a Comitetului Central al P.C.U.S., care şi-a găsit cea mai deplină expresie în noul Program al partidului nostru. Congresul subliniază necesitatea de a ţine sus şi de acum înainte şi de a păstra neîntinat steagul atotbiruitor al marxism-leninismului, de a dezvolta şi îmbogăţi teoria cu noi concluzii şi teze care să sintetizeze experienţa construcţiei comuniste. Călăuzindu-se după principiul leninist al unităţii dintre teorie şi practică, partidul trebuie să considere drept cea mai importantă datorie a sa apărarea şi dezvoltarea creatoare a marxism-leninismului. Congresul al XXII-lea trasează tuturor organizaţiilor de partid următoarele sarcini în domeniul muncii organizatorice şi ideologice : — să ridice şi de acum înainte rolul partidului în construirea comunismului, să întărească legăturile partidului cu masele de oameni ai muncii, să conducă în mod concret toate sectoarele construcţiei comuniste, să ridice spiritul organizatoric şi spiritul întreprinzător în muncă, să dezvolte iniţiativa, activitatea politică şi avîntul în muncă al maselor , — să respecte şi să dezvolte normele leniniste ale vieţii de partid şi principiile conducerii colective, să îmbunătăţească munca de selecţionare, repartizare şi educare a cadrelor, să ridice spiritul de răspundere al organelor de partid şi al activiştilor lor faţă de partid, să intensifice spiritul activ al comuniştilor, participarea lor la elaborarea şi promovarea politicii partidului, să dezvolte democraţia internă de partid, critica şi autocritica ; — să ridice rolul sovietelor de deputaţi ai oamenilor muncii, al sindicatelor şi comsomolului în construcţia comunistă, în educarea marxist-leninistă a maselor; — să perfecţioneze controlul de partid, de stat şi obştesc, care să fie transformat într-un control cu adevărat al întregului popor asupra activităţii tuturor organizaţiilor de stat şi obşteşti şi a lucrătorilor cu munci de răspundere; — să dea o amploare mai mare şi să se ridice nivelul muncii ideologice, să fie tratate problemele noi ridicate de viaţă, oamenii sovietici să fie educaţi în spiritul fidelităţii faţă de marxism-leninism, al intransigenţei faţă de orice manifestări ale ideologiei burgheze; — să dezvolte legăturile frăţeşti cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, să se ducă împreună cu ele o luptă hotărîtă pentru puritatea marxism-leninismului, împotriva revizionismului, dogmatismului şi sectarismului, să întărească unitatea întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti internaţionale. In cursul discutării proiectelor de Program şi de Statut ale P.C.U.S. în cadrul adunărilor de partid, al conferinţelor şi congreselor partidelor comuniste din republicile unionale, la adunările oamenilor muncii şi în presă, în scrisorile primite de Comitetul Central şi de organele locale de partid, comuniştii şi oamenii muncii fără de partid au făcut numeroase propuneri practice şi observaţii în legătură cu problemele construcţiei economice şi culturale, cu îmbunătăţirea bunăstării şi deservirii populaţiei, în legătură cu înlăturarea lipsurilor existente în munca organizaţiilor de partid, sovietice, economice, sindicale şi de comsomol şi a diferitelor instituţii. Congresul însărcinează comitetele centrale ale partidelor comuniste din republicile unionale, comitetele de ţinut şi comitetele regionale de partid să examineze toate observaţiile şi propunerile sosite în cursul dezbaterii proiectului de Program şi a proiectului de Statut, să ia măsuri pentru înlăturarea lipsurilor, să raporteze plenarelor comitetelor de partid, conferinţelor şi Comitetului Central al P.C.U.S. despre măsurile luate. Victoriile de importanţă istoricămondială în construirea socialismului şi comunismului repurtate în ţara noastră sunt recunoscute de întreaga omenire. Ele constituie bilanţul măreţ al muncii eroice şi al luptei pline de abnegaţie a partidului leninist şi a poporului sovietic, triumful ideilor marxist-leninismului. Niciodată nu s-a dezvăluit cu atîta plenitudine măreaţa forţă vitală a învăţăturii marxist-leniniste, ca în prezent, cînd socialismul a biruit pe deplin şi definitiv în Uniunea Sovietică, repurtează victorii în ţările de democraţie populară, cînd mişcarea internaţională comunistă, muncitorească, democratică şi de eliberare naţională se dezvoltă impetuos. Sub influenţa succeselor mişcării comuniste internaţionale, în lume au şi vor avea loc uriaşe schimbări sociale, cele mai profunde transformări revoluţionare. Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice adresează comuniştilor şi comsomoliştilor, fiecărui om sovietic chemarea de a lupta activ pentru înfăptuirea programului de construire a comunismului. Congresul este pătruns de convingerea nestrămutată că muncitorii, colhoznicii, intelectualitatea sovietică nu-şi vor precupeţi forţele pentru a transpune în viaţă măreţele idealuri comuniste. Exprimînd voinţa întregului popor sovietic, Congresul al XXII-lea, în numele zecilor de milioane de comunişti declară: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice va ţine sus şi pe viitor steagul victorios al marxism-leninismului, îşi va îndeplini datoria internaţionalistă faţă de oamenii muncii din toate ţările, îşi va consacra toate forţele luptei pentru interesele poporului, pentru realizarea măreţului ţel istoric — construirea societăţii comuniste. Partidul proclamă solemn : actuala generaţie a oamenilor sovietici va trăi la comunism ! Nr. S 338 Membrii supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Abdurazakov M., Afanasenko E. I., Afanasiev P. I., Annaliev A. A., Antonov A. K.r Antonov V. I.t Aruşanian Ş. M.r Bakaev V. G.r Batlţkl P. F., Bazovki V. N., Beisebaev M.r Borisov A. F.r Borisov S. Z., Bocikariov A. P., Brehov K. I., Bubnovski N. D., Budionnîi S. M., Buharov A. S., Bulgakov A. A., Butoma B. E., Ceabanenko A. T., Denisov G. I., Diordiţa A. F., Doliniuk E. A., Drîghin A. S., Emelianov V. S.r Epişev A. A., Eremenko A. I., Ermin L. B„ Feodorov V. S., Filippov V. R., Firiubin N. P., Florentiev L. I., Franţov G. P., Frolov V. S., Gavrilov M. A., Gherasimov K. M., Ghetman A. L., Gribaciov N. M., Gustov I. S.r Hitrov S. D., Hudaiberdîev N. D., Iskenderov M. A., Isllukov S. M., Işkov A. A., Iusupov I., Ivaşcenko A. V., Jigalin V. F., Juravliova M. I., Kaharov A., Kairov I. A., Kalcenko S. V., Kandrenkov A. A., Karlov V. A., Kazakov M. I., Kirillin V. A., Klauson V. I., Klimov A. P., Kocinian A. E.t Kolcina O. P., Kolomieţ F. S.r Konotop V. I., Kornieţ L. R., Kortunov A. K.t Koşevoi P. K., Koval I. G., Kovanov P. V., Kozineţ N. F.r Kozlov V. I., Kozîr P. P.r Krotov V. V., Kumîkin P. N., Kuraşov S. V., Kuzmici A. S., Lavrentiev M. A., Leonov P. A., Lîkova L. P., Loşenkov F. I., Lutak I. K., Malbahov T. K.r Márnái N. I., Mambetov B.r Marcenko I. T., Maşerov N. M., Meinlkor N. A., Menşikov M. A., Mlurisep A. A., Musahanov M. M., Nikolaev K. K., Novikov K. A., Olşanskl M. A., Orlov G. M., Osipoy G. I., Paleţkis I. I., Paton B. E* Pavlov G. S.r Peive I. V.F Penkovski V. A., Petuhov B. F.r Pimenov. M. A., Pllev I. A.r Polehin M. A* Poleakov V. I., Poleakov I. E., Polikarpov D. A., Ponomariov M. A., Popov G. I., Postovalov S. O., Privalov M. M., Psurţey N. D., Puşkln G. M., Puzikov S. T.f Rodionov N. N.r Rokossovskl K. K., Romanov A. V., Rudakov A. P., Rudenko S. I., Saluşcev V. A., Saviţki E. I., Semionov I. M„ Semionov N. N.r Semionov V. A., Semiceastnîi V. E., Serbln I. D., Sizov G. F., Skacikov S. A* Skocilov A. A., Skuikov I. P., Smirnov A. I., Smirnov N, I., Smirnov N. I., Smirnov V. A., Sokolovski V. D., Sotnlkov V. P., Stepanov V. P., Strokin N. I., Struey A. I., Stucenko A. T., Sudeţ V. A^, Surkov A. A., Scerbina B. E., Şokin A. I., Şumauskas M. I.t Tarasov A. M.r Tihonov N. A., Tikunov V. S., Timoşenko S. K., Toka S. K., Tvardovski A. T.r Varén* ţov S. S.( Vatcenko A. F.r Voronina P. A., Zaharov M. E., Zolotuhin G. S„ Zotov V. P. Ca membri supleanţi ai Comitetului Central au fost aleşi 155 de tovarăşi. Membrii Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist ai Uniunii Sovietice Abdraziakov A. A., Abîzov V. P., Bagdasarian O. M., Bairamov N., Baskakov S. A., Boikova A. P., Bugaev E. L, Burkaţkaia G. E., Cerednicenko E. T., Dementieva R. F., Djafarov S. M., Dmitrin A. G., Drozdenko V. I., Dzoţenidze S., Egorov A. G., Elistratov P. M., Goriunov D. P., Gorkin A. F., Gorodovikov B. B., Gribkov M. P., Hrennikov T. N., Jukov G. A., Kabaloev B. E., Kabkov I. I., Kocetov V. A., Kodiţa I. S., Kozlov G. I., Krasovski S. A.. Kreizer I. G., Kulatov T., Kulikova M. V., Lobanok V. E., Mălin V. N., Martînov N. V., Mironov N. R., Mironova Z. V., Morozov P. L, Moskovski V. P., Muraviova N. A., Orlov M. A., Panluşkin A. S., Pankin I. S., Pigaliov P. F., Podzerko V. A., Popov B. V., Prokofiev A. A., Promîslov V. F., Rahmatov M., Semionov V. S., Senkin I. I., Serov V. A., Skripko N. S., Smirnov V. L, Spastin V. I., Soldatov A. A., Starovskl V. N„ Stepakov V. I., Şaripov I., Şikin I. V., Şuiskl G. T., Trofimov A. S., Vinogradov S. A., Vladkenko I. M., Zagafuranov F. Z., Zimianin M. V. In Comisia Centrală de Revizie au fost aleşi 65 de tovarăşi. Şedinţa Comisiei Centrale de Revizie MOSCOVA 31 (Agerpres). — şedinţa Comisiei Centrale de Re- TASS transmite: vizie a Partidului Comunist al Din partea Comisiei Centrale de Uniunii Sovietice. Revizie a Partidului Comunist al Comisia Centrală de Revizie a Uniunii Sovietice , ales pe Muraviova N. A. pre-La 31 octombrie 1961 a avut loc ședințe al comisiei. Biroul C* C al P. €♦ B. $♦ pentru R. $♦ B . $♦ R* MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a confirmat Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. în următoarea componenţă: Hruşciov N. S. — preşedinte G. G. Ciuraev V. M., Efremov Voronov G. I. — prim vicepre- L N Iasnov M. A., Kirilenko şedinţe. .... . . ., Lomako P. F. - vicepreşedinte. A- p- °r9anov N- N" Poleanski Membri ai Biroului: Abramov D. S.r Romanov A. V. REPACŢIA ŞI ADMINISTRAţIa Bucureşti Plata „Scrntel“ Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele te fac la oficiile poftele factori portall si difuzorii voluntari din Întreprinderi «i Institutii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scrntei .1. V Stalin* !!ot Istoricul Congres al XXII-lea al P.C.U.S. şi-a încheiat lucrările (Urmare din pag. I-a) faţa întregii lumi că popoarele Uniunii Sovietice, în frunte cu Partidul Comunist, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societăţii comuniste în ţara noastră. Construirea societăţii comuniste a devenit o sarcină practică a partidului şi poporului. (Aplauze). Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trainică şi de un belşug de bunuri materiale şi spirituale. Acest lucru nu se poate obţine prin descîntece şi îndemnuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane de oameni şi numai prin munca lor. (Aplauze prelungite). Tovarăşi, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame şi scrisori conţinînd saluturi călduroase şi urări de activitate rodnică pentru Congresul partidului. Au sosit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de muncitori, colhoznici, lucrători din sovhozuri, oameni de ştiinţă, cultură şi artă cu privire la îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului al XXII-lea al partidului. Permiteţi-mi ca, în numele delegaţilor la Congres, să mulţumesc din inimă tuturor colectivelor, tuturor tovarăşilor care au trimis saluturi Congresului al XXII-lea şi să le urez noi şi mari succese în muncă. (Aplauze furtunoase). In numele delegaţilor la Congres, în numele întregului nostru partid şi al poporului sovietic permiteţi-mi să mulţumesc încă o dată călduros partidelor marxist-leniniste frăţeşti pentru participarea la lucrările Congresului, pentru bunele lor urări. (Aplauze prelungite). Ii asigurăm pe prieteni că şi pe viitor partidul leninist va ţine sus steagul comunismului, steagul internaţionalismului proletar. (Aplauze prelungite). Mulţumim cordial reprezentanţilor partidelor democratice naţionale din statele independente ale Africii pentru caldele saluturi adresate Congresului nostru. (Aplauze furtunoase). Sprijinim şi vom sprijini lupta popoarelor pentru libertatea şi independenţa lor, împotriva robiei coloniale. (Aplauze furtunoase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consecvenţă în viaţă principiul leninist al coexistenţei paşnice, vom lupta pentru pace în lumea întreagă. (Aplauze furtunoase). înarmat cu noul Program, poporul nostru îşi va uni şi mai strîns rîndurile în jurul partidului, sub steagul marxismleninismului. (Aplauze furtunoase, prelungite). Ţelurile noastre sunt clare, sarcinile sunt bine precizate. La muncă, tovarăşi! Pentru noi victorii ale comunismului ! (Aplauze furtunoase, prelungite care se transformă în ovaţii. Toţi se ridică în picioare). Apoi N. S. Hruşciov a declarat închis Congresul al XXII-lea. Delegaţii şi invitaţii la Congres intonează imnul clasei muncitoare „Internaţionala". Din toate colţurile sălii răsună aclamaţii : „Pentru Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. - Ura!“; „Slavă Partidului leninist !“ ; „Trăiască Programul leninist al partidului. Ura!“; „Pentru partidele marxist-leniniste frăţeşti — Ura !“ ; „Pentru lagărul socialist — Ura !“ ; „Trăiască Comitetul Central leninist! Ural"; „Pentru poporul sovietic — Ura!“. Sala scandează: „Leninism — comunism„Leninism — comunism. Ura „Prietenie între popoare !, Prietenie între popoare !". „Pace!“ , „Ura !". Tovarăşul Hruşciov exclamă : — Pentru partidele marxist-leniniste frăţeşti, ura ! Ca tunetul răsună din nou ovaţiile, se aud aclamaţii în cinstea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, în cinstea marxistleninismului. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă, împotriva jugului colonialismului şi imperialismului! Ura ! Miile de delegaţi şi oaspeţi la Congres ovaţionează cu căldură pe reprezentanţii popoarelor Asiei, Africii, Americii Latine, care luptă pentru libertate şi independenţă. Oaspeţii de peste hotare aclamă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea şi înfrăţirea popoarelor in lupta pentru pace şi un viitor luminos.