Scînteia, noiembrie 1961 (Anul 30, nr. 5335-5364)

1961-11-01 / nr. 5335

, Pag. 4 E­C­T 9 T­R­I­A Rezoluţia Congresului al Mil-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la Raportul de activitate al Comitetului Central al P. C. U. S. (Urmare din pag. IlI-a) procedeze în asa fel încât cu chel­tuieli minime sa se obţină un spor maxim de produse. în acest scop este necesar să se aleagă căile cele mai avansate, cele mai avantajoase din punct de vedere economic pen­tru dezvoltarea ramurilor indus­triei, să se perfecţioneze speciali­zarea şi cooperarea, să se mecani­­zeze în mod complex şi să se au­tomatizeze procesele de producţie, să se introducă mai repede în pro­ducţie cele mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii, tehnologia avan­sată, experienţa înaintată, să se fo­losească mai bine rezervele interne ale regiunilor economice, ale între­prinderilor şi şantierelor, să se în­tărească disciplina de stat în toate verigile aparatului economic, să se combată necruţător lipsa de spirit gospodăresc, risipa, inerţia, spiri­tul conservator. Reducerea preţului de cost al produselor şi îmbunătă­ţirea calităţii acestora, chibzuinţă şi spiritul de economie în toate pri­vinţele, ridicarea rentabilităţii şi sporirea acumulărilor socialiste tre­buie să devină legea activităţii fie­cărei întreprinderi sovietice; — Să se îmbunătăţească în mod hotărîtor planificarea şi organizarea construcţiilor capitale, să se spo­rească în mod considerabil eficaci­tatea investiţiilor, să se pună capăt practicii antistatale, de dispersare a mijloacelor băneşti, a resurselor tehnico-materiale şi de muncă prac­tică generată de tendinţe locale în­guste. Trebuie să se acorde şi pe viitor o atenţie deosebită dezvoltă­rii forţelor de producţie în regiu­nile răsăritene, valorificării şi folo­sirii complexe a bogăţiilor lor na­turale ; — Să fie condusă în mod concret şi cu competenţă agricultura, să se aplice cu perseverenţă realizările ştiinţei şi experienţa înaintată, să se folosească mai bine . pămîntul, structura suprafeţelor însămînţate să fie mai eficientă, să se introducă pe scară largă porumbul, mazărea, bobul furajer şi alte culturi de înaltă productivitate, să se strângă considerabil mai multe îngrăşămin­te şi să se îmbunătăţească folosirea lor, să se ridice calitatea lucrărilor agricole şi, pe această bază, să se obţină o creştere considerabilă a producţiei la hectar, a recoltelor globale de cereale şi de alte culturi agricole, o creştere sistematică a şeptelului şi a producţiei anima­liere. Congresul consideră drept o sar­cină urgentă intensificarea mecani­zării şi electrificării agriculturii, sa­tisfacerea deplină a necesităţilor colhozurilor şi sovhozurilor în ce priveşte tehnica modernă, sporirea producţiei de îngrăşăminte mine­rale şi organice, precum şi de ier­­bicide şi alte mijloace chimice de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor plantelor agricole. Pe baza mecanizării complexe trebuie asigurată creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al producţiei. A obţine maximum de produse cu minimum de muncă cheltuită este cel mai important principiu al construcţiei comuniste la sate. Să se sporească în anii ur­mători achiziţiile de cereale pînă la 4.200.000.000 de puduri, cele de car­ne — pînă la 13.000.000 de tone, iar de lapte — pînă la 50.000.000 de tone anual, să se sporească consi­derabil producţia de sfeclă de za­hăr, bumbac, in, cartofi, legume, fructe, ceai şi alte produse agricole. Dezvoltarea agriculturii este o cau­ză a întregului partid, a Întregului popor sovietic. — Să se asigure, pe baza creşterii continue a producţiei industriale şi agricole, creşterea neîncetată a ni­velului de trai al poporului. Con­gresul consideră necesar să fie în­făptuite noi măsuri pentru redu­cerea zilei de lucru şi a săptămînii de lucru, precum şi pentru desfiin­ţarea impozitelor percepute de la populaţie; să fie încheiată regle­mentarea salarizării tuturor cate­goriilor de lucrători, să se desfă­şoare într-un ritm şi mai rapid con­strucţiile de locuinţe, să fie îmbu­nătăţită calitatea lor şi să fie re­dus costul lucrărilor, să fie acce­lerate construcţiile de întreprinderi de deservire socială, creşe şi gră­diniţe de copii, să fie îmbunătăţite asigurarea cu pensii, organizarea comerţului, alimentaţia publică, a­­sistenţa medicală şi socială a popu­laţiei, să fie perfecţionate neconte­nit toate verigile învăţămîntului public; — Să se desfăşoare cercetări ştiinţifice precis orientate, să se deschidă mai larg forţelor ti­nere calea spre ştiinţă. Con­gresul trasează oamenilor de ştiin­ţă sovietici o sarcină de cea mai mare importanţă, aceea de a ob­ţine un nivel de dezvoltare a ştiin­ţei sovietice, care să permită cu­cerirea de poziţii înaintate în toa­te direcţiile principale ale ştiinţei şi tehnicii mondiale. — Să se dezvolte literatura şi arta realismului socialist, să se ri­dice nivelul lor ideologic şi artis­tic, să se întărească legătura lor cu practica construcţiei comuniste, cu viaţa poporului. — Să se menţină la înălţimea cu­venită şi să se întărească prin toa­te mijloacele capacitatea de apăra­re a patriei noastre , bastionul păcii în întreaga lume, să se per­fecţioneze armamentul Armatei Sovietice, să se ridice nivelul pre­gătirii de luptă şi ideologice-politi­­ce a efectivului său, să se ascută vigilenţa poporului nostru, să fie apărată cu nădejde munca con­structivă şi viaţa paşnică a oame­nilor sovietici — constructori ai comunismului. — Să se dezvolte şi să se per­fecţioneze relaţiile sociale socialis­te, să se întărească formele de proprietate socialistă — proprieta­tea întregului popor şi proprieta­tea cooperatist-colhoznică, să se îmbine în mod just stimulentele materiale şi morale în muncă, să se extindă participarea maselor populare la conducerea tuturor treburilor ţării, să se întărească prietenia între popoare, să fie sprijinită prin toate mijloacele nă­zuinţa oamenilor sovietici de a munci şi a trăi în mod comunist. Crearea bazei tehnice-materiale a comunismului, dezvoltarea relaţii­lor sociale socialiste, formarea omului societăţii comuniste — iată cele mai importante sarcini care stau în faţa partidului în dome­niul politicii interne în perioada construcţiei desfăşurate a comunis­mului. III. Succesele ţării noastre în dome­niul politicii externe şi interne sunt rezultatul muncii eroice a poporu­lui sovietic, al uriaşei activităţi or­ganizatorice şi educative a partidu­lui comunist, rezultatul consecven­tei traduceri în viaţă a liniei sale leniniste, care şi-a găsit o expresie profundă şi creatoare în hotărîrile istorice ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S. Partidul şi-a întărit şi mai mult legăturile cu poporul, în urma victoriei socialismului în U.R.S.S., a întăririi unităţii socie­tăţii sovietice, partidul comunist, apărut ca partid al clasei munci­toare, a devenit partidul întregului popor, şi-a extins influenţa îndru­mătoare asupra tuturor laturilor vieţii sociale. Partidul comunist s-a prezentat la al XXII-lea Congres al său, unit şi sudat, plin de forţe creatoare, însufleţit de voinţa ne­strămutată de a merge înainte sub steagul marxism-leninismului, spre triumful deplin al comunismului. Congresul relevă că o latură dintre cele mai importante a activităţii partidului în perioada la care s-a referit raportul de activitate a con­stituit-o restabilirea şi dezvoltarea continuă a normelor leniniste ale vieţii de partid şi a principiilor conducerii colective în toate verigile de partid şi de stat. O uriaşă însemnătate pentru con­struirea socialismului şi comunis­mului, pentru întreaga mişcare co­munista internaţională a avut-o condamnarea deschisă şi curajoasă de către partid, de către Comitetul său Central, a cultului personalită­ţii lui I. V. Stalin. Partidul a spus poporului întregul adevăr despre abuzurile de putere din perioada cultului personalităţii şi a condam­nat cu hotărîre greşelile, denatură­rile şi metodele străine spiritului leninismului generate de atmosfera cultului personalităţii. Partidul a criticat cultul persona­lităţii, a înlăturat denaturările şi greşelile din trecut, transpune cu perseverenţă în viaţă măsuri care să excludă întru totul pe viitor posibilitatea repetării unor greşeli similare. Aceste măsuri şi-au găsit expresia în Programul şi în Statu­tul partidului. Congresul al XXII-lea aprobă întru totul şi pe deplin activitatea amplă şi rodnică a Comitetului Central pentru restabilirea şi dez­voltarea principiilor leniniste în toate domeniile muncii de partid, de stat şi ideologice, ceea ce a des­chis un vast cîmp liber ini­ţiativei creatoare a partidului şi po­porului, a contribuit la lărgirea şi întărirea legăturilor partidului cu masele, a sporit capacitatea sa de luptă. Congresul consideră absolut juste şi aprobă în întregime măsurile hotărîte luate de Comitetul Central pentru demascarea şi zdrobirea ideologică a grupului antipartinic Molotov, Kaganovici, Malenkov, Bulganin, Pervuhin, Saburov şi Şe­­pilov care li s-a alăturat, grup care a acţionat împotriva liniei leniniste trasate de Congresul al XX-lea, s-a opus înfăptuirii măsurilor îndrep­tate spre lichidarea cultului perso­nalităţii şi a urmărilor acestuia, a încercat să menţină formele şi metodele de conducere discredi­tate, să frîneze dezvoltarea noului in viaţa noastră, în timpul luptei fracţioniste duse de grupul antipar­tinic. tov. Voroşilov, acţionînd îm­preună cu acest grup împotriva li­niei leniniste a partidului, a săvîr­­şit greşeli serioase. în cursul ple­narei C.C. din iunie tov. Voroşilov şi-a recunoscut greşelile, a condam­nat acţiunile fracţioniste ale gru­pului antipartinic, contribuind prin aceasta într-o anumită măsură la demascarea renegaţilor antiparti­nici. Măturînd din calea sa pe frac­­ţioniştii lipsiţi de principii, in­triganţi şi carierişti, partidul şi-a strîns şi mai mult rîndurile, a în­tărit legăturile sale cu poporul, a mobilizat toate forţele pentru trans­punerea cu succes în viaţă a liniei sale generale. în numele întregului partid, Con­gresul al XXII-lea condamnă cu in­dignare ca incompatibilă cu princi­piul leninist al unităţii partidului activitatea subversivă antipartinică fracţionistă. Acela care păşeşte pe calea luptei fracţioniste, a intrigi­lor şi maşinaţiunilor de culise în­dreptate împotriva liniei leniniste a partidului, a unităţii sale, acţionea­ză împotriva intereselor întregului popor, împotriva intereselor cons­trucţiei comuniste. Exprimînd voin­ţa tuturor comuniştilor, Congresul declară că şi deacum înainte parti­dul va traduce în viaţă cu fermi­tate, legea leninistă a menţinerii u­­nităţii şi purităţii rîndurilor parti­dului, va lupta intransigent împo­triva oricăror manifestări ale spi­ritului de grup şi ale fracţionis­­mului. Restabilirea şi dezvoltarea prin­cipiilor leniniste ale conducerii co­lective au avut o deosebită impor­tanţă pentru partid şi pentru sta­tul sovietic. Convocarea cu regula­ritate a congreselor partidului, a plenarelor Comitetului Central, a tuturor organelor eligibile ale parti­dului, discutarea de către întregul popor a celor mai importante pro­bleme ale construcţiei de stat, eco­nomice şi de partid, consfătui­rile largi cu lucrătorii din di­ferite ramuri ale economiei naţio­nale şi culturii au devenit o normă a vieţii de partid şi de stat. Toate problemele importante ale politicii interne şi externe au fost larg dis­cutate în partidul nostru; ele au constituit o expresie a raţiunii şi experienţei colective. Legătura indisolubilă dintre partid şi popor se manifestă în mod stră­lucit în creşterea rîndurilor parti­dului, în permanenta afluenţă de forţe proaspete în partid. în peri­oada la care s-a referit raportul de activitate, numărul membrilor de partid a crescut cu 2,5 milioane oa­meni iar în prezent cuprinde a­­proape 10 milioane de comunişti. Congresul al XXII-lea însărcinea­ză Comitetul Central să întărească şi pe viitor unitatea partidului, să lupte pentru puritatea concepţiei marxist-leniniste, să întărească rîn­durile partidului cu oamenii înain­taţi din rîndurile clasei muncitoare, ale ţărănimii colhoznice şi ale in­telectualităţii, să ridice şi mai sus titlul de comunist — luptător activ, ferm şi conştient pentru fericirea poporului, pentru comunism. Congresul relevă că în ultimii ani, partidul a înfăptuit o cotitură ho­­tărîtă spre conducerea concretă a economiei naţionale. Comitetul Central a îndreptat a­­­tenţia organizaţiilor de partid şi a cadrelor de conducere spre înde­plinirea planurilor economiei na­ţionale, spre mobilizarea rezervelor economiei noastre, spre studierea şi răspîndirea pe scară largă a expe­rienţei înaintate, le-a învăţat pe baza unor exemple pozitive con­crete să conducă în mod just eco­nomia. Congresul subliniază că for­ţa conducerii de partid constă în priceperea de a organiza şi îndru­ma eforturile maselor spre rezol­varea principalelor sarcini, în arta de a uni talentele, cunoştinţele şi experienţa multor oameni într-un singur tot în vederea realizării u­­nor fapte mari. Avînd permanent în minte indicaţiile leniniste cu pri­vire la faptu­l că partidul nostru este puternic prin conştiinţa şi ini­ţiativa maselor, trebuie să ridicăm cu şi mai multă energie conştiinţa comunistă şi iniţiativa politică a oamenilor muncii, să-i unim şi mai strîns în jurul partidului. Congresul atrage atenţia îndeosebi asupra necesităţii îmbunătăţirii muncii cu cadrele, asupra alegerii şi educării lor, asupra îmbinării juste a lucrătorilor vechi, cu experienţă şi a celor tineri, ener­gici, care cunosc bine munca de organizatori. Oamenii înapoiaţi, în­fumuraţi, care au pierdut legătura cu viaţa, oamenii fără nivel ideo­logic, neprincipiali n-au ce căuta în munci de conducere. Partidul duce şi va duce şi de acum înainte o luptă intransigentă împotriva celor care încalcă disciplina de partid şi de stat, împotriva oamenilor care merg pe calea înşelării partidului şi statului, împotriva linguşitorilor, împotriva celor care ţin isonul al­tora, împotriva mistificatorilor, bi­rocraţilor. In lupta împotriva lipsu­rilor în muncă trebuie desfăşurată din plin critica şi autocritica, arma noastră cea mai ascuţită. Congresul acordă o mare însem­nătate principiului reînnoirii orga­nelor eligibile, care va deschide noi posibilităţi pentru folosirea largă a forţelor creatoare ale partidului şi poporului în interesul construirii comunismului. Reînnoirea sistema­tică a organelor eligibile trebuie să devină o neclintită normă inviola­bilă a vieţii de partid, de stat şi a vieţii sociale în ţara noastră. Viaţa, activitatea practică consti­tuie şcoala cea mai bună pentru pregătirea şi călirea politică a ca­drelor. în lupta pentru înfăptuirea liniei partidului, în munca practi­că, în rezolvarea sarcinilor concre­te ale construcţiei comuniste se formează trăsăturile activistului de partid şi de stat de tip leninist. Este necesar să atragem cu mai mult curaj activul larg la munca organelor de partid pe baze ob­şteşti. In condiţiile actuale capătă o im­portanţă primordială controlul de partid, de stat şi obştesc pentru or­ganizarea justă a muncii, pentru îndeplinirea întocmai a cerinţelor Programului şi Statutului P.C.U.S., a directivelor şi indicaţiilor parti­dului şi guvernului sovietic de că­tre fiecare lucrător, indiferent de funcţie. Sistemul controlului este un mijloc eficient de perfecţionare a conducerii construcţiei comuniste pe baza principiilor cu adevărat democratice, o armă de nădejde în lupta împotriva birocratismului şi tărăgănelii, o şcoală de educare co­munistă a maselor. Pentru întărirea controlului şi verificării îndeplinirii efective a muncii trebuie să se introducă o reglementare strictă în sistemul dă­rilor de seamă cu privire la înde­plinirea hotărîrilor partidului, pre­zentate de organele locale de partid în faţa organelor superioare de partid şi a maselor de comunişti. Congresul al XXII-lea însărcinează Comitetul Central să elaboreze mă­suri eficiente pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea controlului de partid, de stat şi obştesc. Congresul acordă o mare atenţie activităţii organizaţiilor de masă ale oamenilor muncii — sovietele, sindicatele, Comsomolul, cooperaţia. In prezent cînd autoadministrarea comunistă se dezvoltă­ tot mai mult, rolul acestor organizaţii în viaţa societăţii socialiste creşte neînce­tat. Este necesar să se ridice şi mai mult rolul Sovietelor, în conducerea construcţiei economice şi culturale, în atragerea maselor la conducerea statului socialist. Dezvoltarea con­tinuă a democraţiei sovietice este o condiţie de cea mai mare impor­tanţă pentru trecerea treptată la autoadministrarea obştească comu­nistă. Partidul va contribui prin toate mijloacele la întărirea activităţii sindicatelor în conducerea econo­miei, în organizarea întrecerii pen­tru o muncă comunistă în pregăti­rea maselor pentru conducerea pro­ducţiei socialiste şi a treburilor ob­şteşti, în dezvoltarea conştiinţei co­muniste a oamenilor muncii. O sar­cină importantă a sindicatelor este grija permanentă faţă de om, faţă de munca, educaţia, traiul, sănăta­tea, odihna sa. Partidul nostru dă o înaltă pre­ţuire activităţii Uniunii Tineretului Comunist Leninist, ajutorul său combativ. Principala sarcină a Comsomolului este de a educa pe tineri şi tinere pe baza eroicelor tradiţii ale luptei revoluţionare, a exemplului muncii pline de abne­gaţie a muncitorilor, colhoznicilor şi intelectualităţii, pe baza măreţe­lor idei ale marxism-leninismului, de a pregăti tineri constructori ai comunismului, dîrzi, cu o înaltă cul­tură, care iubesc munca. Tineretul va trebui să valorifice noi bogăţii din subsolul nostru, să construiască fabrici, uzine, mine, sovhozuri, instituţii de ştiinţă şi artă, noi oraşe. Tineretului îi apar­ţine viitorul, el va trebui să con­struiască şi să perfecţioneze socie­tatea comunistă. Ridicarea continuă a nivelului şi intensificarea muncii ideologice constituie una din principalele sar­cini ale partidului, cea mai impor­tantă condiţie a succesului întregii lui activităţi practice. Interesele construcţiei comunismului cer ca problemele educaţiei comuniste a oamenilor muncii, în primul rînd a tinerei generaţii, să se afle în centrul activităţii fiecărei organiza­ţii de partid, a întregii opinii pu­blice sovietice. Principalele direcţii ale muncii ideologice în condiţiile actuale sunt: propagarea învăţăturii marxist-leni­niste şi formarea unei concepţii ştiinţifice despre viaţă în rîndurile tuturor membrilor societăţii, lupta împotriva rămăşiţelor capitalismu­lui în conştiinţa oamenilor şi îm­potriva influenţei ideologiei bur­gheze duşmănoase ; educarea oame­nilor muncii în spiritul principiilor morale nobile, întruchipate în codul moral al constructorilor comunis­mului, formarea membrilor socie­tăţii comuniste, multilateral dez­voltaţi. Pregătirea omului pentru muncă, educarea sentimentelor de dragos­te şi respect faţă de muncă, ca pri­ma necesitate vitală, reprezintă e­­senţa, miezul întregii activităţi în domeniul educaţiei comuniste. In prezent, principalul in munca ideologică îl constituie explicarea in mod profund a Programului P.C.U.S., Înarmarea oamenilor mun­cii din societatea sovietică cu mă­reţul plan de luptă pentru victoria comunismului, mobilizarea tuturor oamenilor muncii la traducerea în viaţă a noului Program al partidu­lui. Înfăptuirii acestei sarcini tre­buie să-i fie subordonate toate mij­loacele de influenţare ideologică a maselor de către partid: propa­ganda, agitaţia, presa, radioul, te­leviziunea, cinematograful, munca cultural-educativă, literatura şi arta. Munca ideologică este unul din mijloacele cele mai importante pen­tru îndeplinirea sarcinilor construc­ţiei comuniste. Ea trebuie să con­tribuie la creşterea activităţii poli­tice şi în muncă, a conştiinţei co­muniste a oamenilor sovietici. Stu­dierea profundă de către cadrele de partid şi de stat a problemelor teo­riei marxist-leniniste, a experienţei de importanţă istorică mondială a luptei partidului comunist şi a po­porului sovietic pentru triumful socialismului şi comunismului, ridicarea nivelului muncii edu­cative, sporirea influenţei aces­teia asupra vieţii şi faptelor poporu­lui rămîne sarcina cea mai impor­tantă a partidului în domeniul muncii de propagandă, a activităţii ideologice. Trebuie să ne călăuzim după principiul de partid extrem de important al unităţii dintre munca ideologică şi cea organizato­rică. In ultimii ani au sporit mult vo­lumul şi importanţa activităţii teo­retice a partidului, a Comitetului său Central. Luptînd pe două fron­turi — împotriva revizionismului, ca primejdie principală, şi împo­triva mortificării dogmatice a teo­riei revoluţionare , partidul a apă­rat cu fermitate şi a dezvoltat în mod creator învăţătura marxist-le­­ninistă. In viaţa partidului perioada la care s-a referit raportul de activi­tate a fost marcată de rezolvarea creatoare a unor probleme teore­tice importante ale construirii co­munismului în ţara noastră şi a unor probleme actuale ale mişcării comuniste internaţionale. Congre­sul al XXII-lea aprobă în unanimi­tate şi cu mare satisfacţie activi­tatea teoretică rodnică a Comitetu­lui Central al P.C.U.S., care şi-a gă­sit cea mai deplină expresie în noul Program al partidului nostru. Congresul subliniază necesitatea de a ţine sus şi de acum înainte şi de a păstra neîntinat steagul atot­biruitor al marxism-leninismului, de a dezvolta şi îmbogăţi teoria cu noi concluzii şi teze care să sintetizeze experienţa construcţiei comuniste. Călăuzindu-se după principiul leni­nist al unităţii dintre teorie şi prac­tică, partidul trebuie să considere drept cea mai importantă datorie a sa apărarea şi dezvoltarea creatoa­re a marxism-leninismului. Congresul al XXII-lea trasează tuturor organizaţiilor de partid ur­mătoarele sarcini în domeniul mun­cii organizatorice şi ideologice : — să ridice şi de acum înainte rolul partidului în construirea co­munismului, să întărească legătu­rile partidului cu masele de oameni ai muncii, să conducă în mod con­cret toate sectoarele construcţiei comuniste, să ridice spiritul or­ganizatoric şi spiritul întreprinză­tor în muncă, să dezvolte iniţiati­va, activitatea politică şi avîntul în muncă al maselor , — să respecte şi să dezvolte nor­mele leniniste ale vieţii de partid şi principiile conducerii colective, să îmbunătăţească munca de selec­ţionare, repartizare şi educare a cadrelor, să ridice spiritul de răs­pundere al organelor de partid şi al activiştilor lor faţă de partid, să intensifice spiritul activ al comu­niştilor, participarea lor la elabo­rarea şi promovarea politicii parti­dului, să dezvolte democraţia in­ternă de partid, critica şi autocri­tica ; — să ridice rolul sovietelor de deputaţi ai oamenilor muncii, al sindicatelor şi comsomolului în construcţia comunistă, în educarea marxist-leninistă a maselor; — să perfecţioneze controlul de partid, de stat şi obştesc, care să fie transformat într-un control cu adevărat al întregului popor asu­pra activităţii tuturor organizaţiilor de stat şi obşteşti şi a lucrătorilor cu munci de răspundere; — să dea o amploare mai mare şi să se ridice nivelul muncii ideo­logice, să fie tratate problemele noi ridicate de viaţă, oamenii so­vietici să fie educaţi în spiritul fi­delităţii faţă de marxism-leninism, al intransigenţei faţă de orice ma­nifestări ale ideologiei burgheze; — să dezvolte legăturile frăţeşti cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, să se ducă împreună cu ele o luptă hotărîtă pentru pu­ritatea marxism-leninismului, împo­triva revizionismului, dogmatismu­lui şi sectarismului, să întăreas­că unitatea întregii mişcări comu­niste şi muncitoreşti internaţio­nale. In cursul discutării proiectelor de Program şi de Statut ale P.C.U.S. în cadrul adunărilor de partid, al conferinţelor şi congreselor partide­lor comuniste din republicile unio­nale, la adunările oamenilor muncii şi în presă, în scrisorile primite de Comitetul Central şi de organele locale de partid, comuniştii şi oa­menii muncii fără de partid au fă­cut numeroase propuneri practice şi observaţii în legătură cu proble­mele construcţiei economice şi cul­turale, cu îmbunătăţirea bunăstării şi deservirii populaţiei, în legătură cu înlăturarea lipsurilor existente în munca organizaţiilor de partid, sovietice, economice, sindicale şi de comsomol şi a diferitelor instituţii. Congresul însărcinează comitetele centrale ale partidelor comuniste din republicile unionale, comitetele de ţinut şi comitetele regionale de partid să examineze toate observa­ţiile şi propunerile sosite în cursul dezbaterii proiectului de Program şi a proiectului de Statut, să ia măsuri pentru înlăturarea lipsuri­lor, să raporteze plenarelor comite­telor de partid, conferinţelor şi Comitetului Central al P.C.U.S. des­pre măsurile luate. Victoriile de importanţă istorică­­mondială în construirea socialismu­lui şi comunismului repurtate în ţara noastră sunt recunoscute de întreaga omenire. Ele constituie bilanţul măreţ al muncii eroice şi al luptei pline de abnegaţie a parti­dului leninist şi a poporului sovie­tic, triumful ideilor marxist-leni­nismului. Niciodată nu s-a dezvăluit cu atî­­ta plenitudine măreaţa forţă vitală a învăţăturii marxist-leniniste, ca în prezent, cînd socialismul a bi­ruit pe deplin şi definitiv în Uniu­nea Sovietică, repurtează victorii în ţările de democraţie populară, cînd mişcarea internaţională comunistă, muncitorească, democratică şi de eliberare naţională se dezvoltă im­petuos. Sub influenţa succeselor mişcării comuniste internaţionale, în lume au şi vor avea loc uriaşe schimbări sociale, cele mai profun­de transformări revoluţionare. Congresul al XXII-lea al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice adresează comuniştilor şi comsomo­­liştilor, fiecărui om sovietic che­marea de a lupta activ pentru în­făptuirea programului de construire a comunismului. Congresul este pătruns de convingerea nestrămu­tată că muncitorii, colhoznicii, in­telectualitatea sovietică nu-şi vor precupeţi forţele pentru a trans­pune în viaţă măreţele idealuri co­muniste. Exprimînd voinţa întregului po­por sovietic, Congresul al XXII-lea, în numele zecilor de milioane de comunişti declară: Partidul Comunist al Uniunii So­vietice va ţine sus şi pe viitor stea­gul victorios al marxism-leninismu­lui, îşi va îndeplini datoria inter­­naţionalistă faţă de oamenii muncii din toate ţările, îşi va consacra toa­te forţele luptei pentru interesele poporului, pentru realizarea măre­ţului ţel istoric — construirea so­cietăţii comuniste. Partidul proclamă solemn : ac­tuala generaţie a oamenilor sovie­tici va trăi la comunism ! Nr. S 338 Membrii supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Abdurazakov M., Afanasenko E. I., Afanasiev P. I., Annaliev A. A., Antonov A. K.r Antonov V. I.t Aruşanian Ş. M.r Bakaev V. G.r Batlţkl P. F., Bazovki V. N., Beisebaev M.r Borisov A. F.r Bo­risov S. Z., Bocikariov A. P., Bre­­hov K. I., Bubnovski N. D., Bu­­dionnîi S. M., Buharov A. S., Bul­gakov A. A., Butoma B. E., Ceaba­­nenko A. T., Denisov G. I., Dior­­diţa A. F., Doliniuk E. A., Drîghin A. S., Emelianov V. S.r Epişev A. A., Eremenko A. I., Ermin L. B„ Feodorov V. S., Filippov V. R., Firiubin N. P., Florentiev L. I., Franţov G. P., Frolov V. S., Gavrilov M. A., Gherasimov K. M., Ghetman A. L., Gribaciov N. M., Gustov I. S.r Hitrov S. D., Hudaiberdîev N. D., Iskenderov M. A., Isllukov S. M., Işkov A. A., Iusupov I., Ivaşcenko A. V., Jiga­­lin V. F., Juravliova M. I., Kaha­­rov A., Kairov I. A., Kalcenko S. V., Kandrenkov A. A., Karlov V. A., Kazakov M. I., Kirillin V. A., Klauson V. I., Klimov A. P., Kocinian A. E.t Kolcina O. P., Kolomieţ F. S.r Konotop V. I., Kor­­nieţ L. R., Kortunov A. K.t Koşe­­voi P. K., Koval I. G., Kovanov P. V., Kozineţ N. F.r Kozlov V. I., Kozîr P. P.r Krotov V. V., Kumî­­kin P. N., Kuraşov S. V., Kuzmici A. S., Lavrentiev M. A., Leonov P. A., Lîkova L. P., Loşenkov F. I., Lutak I. K., Malbahov T. K.r Má­rnái N. I., Mambetov B.r Marcenko I. T., Maşerov N. M., Meinlkor N. A., Menşikov M. A., Mlurisep A. A., Musahanov M. M., Niko­laev K. K., Novikov K. A., Olşan­­skl M. A., Orlov G. M., Osipoy G. I., Paleţkis I. I., Paton B. E* Pavlov G. S.r Peive I. V.F Penkov­­ski V. A., Petuhov B. F.r Pimenov. M. A., Pllev I. A.r Polehin M. A* Poleakov V. I., Poleakov I. E., Polikarpov D. A., Ponomariov M. A., Popov G. I., Postovalov S. O., Privalov M. M., Psurţey N. D., Puşkln G. M., Puzikov S. T.f Rodionov N. N.r Rokossovskl K. K., Romanov A. V., Rudakov A. P., Rudenko S. I., Saluşcev V. A., Saviţki E. I., Semionov I. M„ Semionov N. N.r Semionov V. A., Semiceastnîi V. E., Serbln I. D., Sizov G. F., Skacikov S. A* Skocilov A. A., Skuikov I. P., Smirnov A. I., Smirnov N, I., Smir­nov N. I., Smirnov V. A., Sokolov­ski V. D., Sotnlkov V. P., Stepa­nov V. P., Strokin N. I., Struey A. I., Stucenko A. T., Sudeţ V. A^, Surkov A. A., Scerbina B. E., Şo­­kin A. I., Şumauskas M. I.t Tara­sov A. M.r Tihonov N. A., Tiku­­nov V. S., Timoşenko S. K., Toka S. K., Tvardovski A. T.r Varén* ţov S. S.( Vatcenko A. F.r Voro­nina P. A., Zaharov M. E., Zolotu­hin G. S„ Zotov V. P. Ca membri supleanţi ai Comi­tetului Central au fost aleşi 155 de tovarăşi. Membrii Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist ai Uniunii Sovietice Abdraziakov A. A., Abîzov V. P., Bagdasarian O. M., Bairamov N., Baskakov S. A., Boikova A. P., Bu­gaev E. L, Burkaţkaia G. E., Cered­­nicenko E. T., Dementieva R. F., Djafarov S. M., Dmitrin A. G., Droz­­denko V. I., Dzoţenidze S., Egorov A. G., Elistratov P. M., Goriunov D. P., Gorkin A. F., Gorodovikov B. B., Gribkov M. P., Hrennikov T. N., Jukov G. A., Kabaloev B. E., Kabkov I. I., Kocetov V. A., Kodiţa I. S., Kozlov G. I., Krasovski S. A.. Kreizer I. G., Kulatov T., Kulikova M. V., Lobanok V. E., Mălin V. N., Martînov N. V., Mironov N. R., Mi­ronova Z. V., Morozov P. L, Mos­­kovski V. P., Muraviova N. A., Or­lov M. A., Panluşkin A. S., Pankin I. S., Pigaliov P. F., Podzerko V. A., Popov B. V., Prokofiev A. A., Pro­­mîslov V. F., Rahmatov M., Semio­nov V. S., Senkin I. I., Serov V. A., Skripko N. S., Smirnov V. L, Spas­­tin V. I., Soldatov A. A., Starovskl V. N„ Stepakov V. I., Şaripov I., Şikin I. V., Şuiskl G. T., Trofimov A. S., Vinogradov S. A., Vladkenko I. M., Zagafuranov F. Z., Zimianin M. V. In Comisia Centrală de Revizie au fost aleşi 65 de tovarăşi. Şedinţa Comisiei Centrale de Revizie MOSCOVA 31 (Agerpres). — şedinţa Comisiei Centrale de Re- TASS transmite: vizie a Partidului Comunist al Din partea Comisiei Centrale de Uniunii Sovietice. Revizie a Partidului Comunist al Comisia Centrală de Revizie a Uniunii Sovietice , ales pe Muraviova N. A. pre-La 31 octombrie 1961 a avut loc ședințe al comisiei. Biroul C* C al P. €♦ B. $♦ pentru R. $♦ B . $♦ R* MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a confirmat Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. în următoarea componenţă: Hruşciov N. S. — preşedinte G. G.­ Ciuraev V. M., Efremov Voronov G. I. — prim vicepre- L N Iasnov M. A., Kirilenko şedinţe. .... . . ., Lomako P. F. - vicepreşedinte. A- p- °r9anov N- N" Poleanski Membri ai Biroului: Abramov D. S.r Romanov A. V. REPACŢIA ŞI ADMINISTRA­ţIa Bucureşti Plata „Scrntel“ Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele te fac la oficiile poftele factori portall si difuzorii voluntari din Întreprinderi «i Institutii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scrntei­ .1. V Stalin* !!ot Istoricul Congres al XXII-lea al P.C.U.S. şi-a încheiat lucrările (Urmare din pag. I-a) faţa întregii lumi că popoarele U­­niunii Sovietice, în frunte cu Par­tidul Comunist, călăuzindu-se după învăţătura marxist-leninistă, ridică sus steagul luptei pentru construi­rea societăţii comuniste în ţara noastră. Construirea societăţii comuniste a devenit o sarcină practică a par­tidului şi poporului. (Aplauze). Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trainică şi de un belşug de bunuri materiale şi spirituale. Acest lucru nu se poate obţine prin descîntece şi îndemnuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane de oameni şi numai prin munca lor. (Aplauze prelungite). Tovarăşi, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame şi scrisori conţinînd saluturi căl­duroase şi urări de activitate rod­nică pentru Congresul partidului. Au sosit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de munci­tori, colhoznici, lucrători din sov­hozuri, oameni de ştiinţă, cultură şi artă cu privire la îndeplinirea an­gajamentelor luate în cinstea Con­gresului al XXII-lea al partidului. Permiteţi-mi ca, în numele dele­gaţilor la Congres, să mulţumesc din inimă tuturor colectivelor, tu­turor tovarăşilor care au trimis saluturi Congresului al XXII-lea şi să le urez noi şi mari succese în muncă. (Aplauze furtunoase). In numele delegaţilor la Congres, în numele întregului nostru partid şi al poporului sovietic permiteţi-mi să mulţumesc încă o dată călduros partidelor marxist-leniniste frăţeşti pentru participarea la lucrările Congresului, pentru bunele lor urări. (Aplauze prelungite). Ii asigurăm pe prieteni că şi pe viitor partidul leninist va ţine sus steagul comunismului, steagul in­ternaţionalismului proletar. (A­­plauze prelungite). Mulţumim cordial reprezentanţi­lor partidelor democratice naţio­nale din statele independente ale Africii pentru caldele saluturi adre­sate Congresului nostru. (Aplauze furtunoase). Sprijinim şi vom spri­jini lupta popoarelor pentru liber­tatea şi independenţa lor, împotriva robiei coloniale. (Aplauze furtu­noase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consec­venţă în viaţă principiul leninist al coexistenţei paşnice, vom lupta pentru pace în lumea întreagă. (Aplauze furtunoase). înarmat cu noul Program, poporul nostru îşi va uni şi mai strîns rîndurile în jurul partidului, sub steagul marxism­­leninismului. (Aplauze furtunoase, prelungite). Ţelurile noastre sunt clare, sarci­nile sunt bine precizate. La muncă, tovarăşi! Pentru noi victorii ale comunismului ! (Aplauze furtunoase, prelungite care se trans­formă în ovaţii. Toţi se ridică în picioare). Apoi N. S. Hruşciov a declarat închis Congresul al XXII-lea. Delegaţii şi invitaţii la Congres intonează imnul clasei muncitoare „Internaţionala". Din toate colţurile sălii răsună aclamaţii : „Pentru Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. - Ura!“; „Slavă Partidului leninist !“ ; „Tră­iască Programul leninist al parti­dului. Ura!“; „Pentru partidele mar­xist-leniniste frăţeşti — Ura !“ ; „Pentru lagărul socialist — Ura !“ ; „Trăiască Comitetul Central leni­nist! Ural"; „Pentru poporul so­vietic — Ura!“. Sala scandează: „Leninism — comunism„Leni­nism — comunism. Ura „Priete­nie între popoare !, Prietenie între popoare !". „Pace!“ , „Ura !". Tovarăşul Hruşciov exclamă : — Pentru partidele marxist-leni­niste frăţeşti, ura ! Ca tunetul răsună din nou ova­ţiile, se aud aclamaţii în cinstea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, în cinstea marxist­­leninismului. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă, împotriva jugului colonialismului şi imperialismului! Ura ! Miile de delegaţi şi oaspeţi la Congres ovaţionează cu căldură pe reprezentanţii popoarelor Asiei, A­­fricii, Americii Latine, care luptă pentru libertate şi independenţă. Oaspeţii de peste hotare aclamă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea şi înfrăţirea po­poarelor in lupta pentru pace şi un viitor luminos.

Next