Scînteia, februarie 1962 (Anul 31, nr. 5426-5453)

1962-02-01 / nr. 5426

Nr. 5426 Din experiența întreprinderilor­­ constructoare de mașini din regiunea Braşov . I OBIECTIVE PREVĂZUTE PENTRU INDUSTRIA CON-­­ STRUCTOARE DE MAŞINI DE DIRECTIVELE C.C. AL P.M.R.­­ CU PRIVIRE LA CRITERIILE PRINCIPALE ALE ÎNTRECE­­RII SOCIALISTE :­­ — îmbunătăţirea calităţii maşinilor, utilajelor şi aparatelor' \ Prin ridicarea performanţelor lor la nivelul celor mai noi reali-« l zări ale tehnicii.­­ ‚ — modernizarea continuă a parcului de maşini, utilaje, in-‚ ^stalaţii în vederea măririi randamentului acestora şi a îmbunătă- ‚ › ţiriî calităţii producţiei. › ‚ ★ › ’ Cum muncesc colectivele uzinelor constructoare de maşini pentru înfăptuirea­­­­ acestor obiective ? Care este contribuţia proiectanţilor la îmbunătăţirea calitativă­­­­ a maşinilor şi utilajelor şi la modernizarea utilajului aflat în funcţiune ? ) ! Acesta a fost scopul consfătuirii organizate de ziarul nostru, cu sprijinul Comite-­ 1 regional P­ M.R. Braşov, la care au participat proiectanţi şi tehnologi din ‹ ' principalele uzine constructoare de maşini din regiune. ' › „ Publicăm în pagina de faţă citeva din problemele dezbătute la această con- ‰ , sfătuire. ‡ In primele rînduri pentru promovarea noului în tehnică V. TRIF, (secretarul comitetu­lui de partid, uzinele „Steagul Roşu“), în ridicarea nivelului tehnic al întreprinderilor partidul indi­că drept căi principale înzestra­rea lor cu maşini perfecţionate şi modernizarea maşinilor şi uti­­lajelor­ existente. Organizaţia noastră de partid însufleţeşte pe comunişti şi întreg colectivul uzinei să ridice în permanenţă nivelul calitativ al produselor pe care le fabricăm şi, în acelaşi timp, să contribuie larg la modernizarea utilajelor şi maşinilor aflate în funcţiune. Munca politică şi organizatorică desfă­şurată de organizaţia de partid urmă­reşte în esenţă să mobilizeze larg întregul colectiv la folosirea cît mai bună a ca­pacităţilor de producţie, la realizarea de produse cu performanţe tehnico-economi­­ce cît mai ridicate. Pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste, comitetul sindicatului din uzina noastră a fost în­drumat să organizeze o largă întrecere. La această întrecere participă activ şi proiectanţii şi tehnologii uzinei, în faţa proiectanţilor şi tehnologilor s-au pus ur­mătoarele criterii în întrecere: ridicarea calităţii proiectelor prin aplicarea unor soluţii constructive şi tehnologice la ni­velul tehnicii moderne; scurtarea timpu­lui de proiectare în vederea creşterii ca­pacităţii ; tipizarea de piese şi suban­­samble etc. Comitetul de partid al uzinei noastre a îndrumat conducerea administrativă să întărească serviciile tehnice de concepţie, să încadreze în aceste servicii proiectanţi cu o înaltă calificare. La noi aceste servi­cii — constructor-şef, metalurg-şef şi teh­­nolog-şef — sunt conduse, din punct de vedere tehnic-administrativ, de un inginer şef de concepţie şi fac parte dintr-o singu­ră organizaţie de bază care are în compo­nenţa biroului trei ingineri proiectanţi. Avînd în vedere sarcinile mari care stau în faţa uzinei, această organizaţie de bază este îndrumată cu multă atenţie de că­tre comitetul de partid. în cadrul adună­rilor generale lunare, s-au discutat pro­bleme cum sunt: scurtarea termenelor de proiectare, calitatea proiectelor etc. In adunarea generală în care s-a analizat „Asimilarea în fabricaţie a noilor produse“, şefii de servi­ciu s-au angajat, în numele co­lectivului lor, să reducă timpul de proiectare şi, în acelaşi timp, să îmbunătăţească calitatea pro­iectelor elaborate, adoptînd­­ so­luţii din cele mai moderne. Cu prilejul unei analize a ac­tivităţii serviciului constructor­­şef II s-au luat măsuri eficace privind îmbunătăţirea calităţii proiectelor. Aceste analize, îm­preună cu munca politică dusă zi de zi de către grupele de partid de la locurile de muncă, au făcut să crească spiritul de răspundere al proiectanţilor faţă de termenele şi calitatea proiectelor elaborate. Organizaţia noastră de partid se preo­cupă de pregătirea politico-ideologică a proiectanţilor. Astfel, în cadrul or­ganizaţiei de bază din serviciul tehnic sunt organizate cinci forme de învăţămînt politic, în care 50 la sută din cursanţi sunt ingineri şi tehnicieni proiectanţi. în aceste cursuri sunt dezbătute probleme politice şi economice care ajută efectiv pe proiectanţi în munca lor. Comitetul de partid are, de asemenea, în atenţie ridicarea nivelului profesional al proiectanţilor noştri. Pentru proiectan­ţii cu pregătire medie s-au înfiinţat două cercuri de ridicare a calificării, la care participă 34 tehnicieni şi desenatori, avînd ca lectori pe cei mai buni ingineri din uzină. La ridicarea nivelului calitativ al pro­duselor şi la modernizarea utilajului în funcţiune, organizaţia noastră de partid antrenează larg întregul colectiv al uzinei, întărind necontenit colaborarea dintre proiectanţi, tehnologi, maiştri şi munci­tori. Acţiunea de modernizare, mai ales, este prin însăşi caracterul ei, o impor­tantă acţiune de masă la care îşi poate aduce contribuţia fiecare muncitor, teh­nician şi inginer în parte. Organizaţia noastră de partid îndrumă pe comunişti să fie în permanenţă în primele rînduri ale acestei acţiuni menite să contribuie la punerea largă în valoare a unor im­portante rezerve ale producţiei. Atît în ce priveşte îmbunătăţirea calitativă a produselor pe care le fabricăm cît şi în privinţa modernizării utilaju­lui mai vechi aflat în func­ţiune, comuniştii vor căuta să fie în permanenţă un exemplu. Asigurarea documentaţiei tehnice B. SZEPRET­­HY, (Inginer, uzina „Hidro­mecanică"). Uzina noastră lucrează după două feluri de proiecte : proiec­te elaborate de uzină şi proiec­te elaborate de alte uzine sau de I.T.C.M.E.­­Bucureşti. Se ştie că pînă la omologare proiec­tantul răspunde pentru pro­iect, iar după omologare, uzina constructoare. Dac institutele de proiec­­tări nu întocmesc desene pentru piesele standardizate folosite în proiect și astfel la noi, la uzina executantă, pro­­iectele trebuie completate, fiindcă uzina nu poate lucra în atelier după standarde. După omologare, la înce­putul fabricaţiei de serie, uzina noastră lucrează de regulă anevoios, neavînd de­sene originale. Copiile pri­mite se uzează şi unele e­­xemplare trebuie trimise la uzinele cu care se colabo­rează. Nefiind în posesia desenelor originale, de mul­te ori suntem­ nevoiți să în­tocmim alte originale pentru uz propriu — lucru care ar putea fi evitat. Cu atît mai mult cu cît prin aceasta se consumă o bună parte din timpul nostru de proiectare — timp care realmente ar putea fi folosit cu mai mult succes pentru perfecţionarea unor proiecte, pentru alte lucrări de reproiedare me­nite să îmbunătăţească per­formanţele produselor pe care le realizăm. Munca de refacere a ori­ginalelor s-ar putea evita, prin folosirea hîrtiei ozalid transparent, insă uzina noas­tră nu este aprovizionată cu cantităfi suficiente, în condiţiile progresului teh­nic continuu se simte tot mai mult necesitatea de a ne fine la curent cu tot ce apare nou în teh­nică, atît în fără cît şi în străină­tate. Această do­cumentare este necesară şi pen­tru folosirea pe scară cît mai largă a ma­terialelor noi apărute (oţe­luri speciale, pulberi sinte­­rizate, mase plastice etc.], în scopul reducerii greu­tăţii produselor, ridicării per­formanţelor şi micşorării pre­ţului de cost. Ţinînd cont că în prezent întreprinderile mici şi mij­locii nu pot să-şi procure documentaţia de specialitate în măsura dorită, socot că ar fi bine să se creeze în centrele mari industriale fi­liale I.D.T. Aceste filiale ar trebui să fie dotate cu litera­tură de specialitate din cele mai variate domenii. La multe biblioteci tehnice­­din întreprinderi sunt oameni care au prea puțină contin­gență cu problemele teh­nice ale întreprinderii, cum este cazul şi la uzina noa­stră. In scopul organizării mai bune a documentaţiei teh­nice este necesar ca în fie­care întreprindere mai mare activitatea centrului de docu­mentare sau a bibliotecii tehnice respective să fie în­drumată de către un inginer sau tehnician, cunoscător al problemelor tehnice ale uzi­nei, un tovarăş care să fie in permanentă la curent cu toate noutățile ivite in teh­nică şi care — cu compe­tentă — să poată indica ce­lor interesați material docu­mentar potrivit pentru solu­ţionarea optimă a diferite­lor probleme tehnice. S­C­Î­N­T­E­I­A îmbunătăţirea calităţii şi modernizarea maşinilor ...........................................................................................................................................................................................................................numim....................................... si utilajelor - obiective principale in întrecere Cooperare și pe linie de proiectări N. POPA (ingi­ner, uzinele de tractoare). La fabricarea trac­torului, uzina noas­tră colaborează cu diferite întreprin­deri şi în dome­­niul proiectării şi asigurării documen­taţiei tehnice. Cola­borăm în acest sens cu peste 30 de întreprinderi din țara. Colaborarea fa l­imita de proiectare s-a făcut în mod diferențiat, în raport cu nivelul tehnic al între­prinderii colaboratoare, precum și cu subansamblele ce le aveau de executat. De pildă, uzinei care a primit pentru executa­re filtrele de ulei, i-am pus la dispoziție tot materialul do­cumentar spre a asigura rezol­varea sarcinii la termen şi în cele mai bune condiţii. Tema de proiectare ce s-a dat aces­tei uzine a fost foarte detailată şi însoţită de desenul de ansamblu al produsului cu toa­te cotele de legătură şi de gabarit, în perioada de elabo­rare a documentaţiei de exe­cuţie s-a ţinut o legătură per­manentă între proiectanţii ce­lor două uzine. În cazul colaborării cu în­­treprinderi care au experienţă în proiectarea şi executarea an­­samblelor ce ne sunt necesare, temele de proiectare cuprind numai caracteristici­le principale ale produsului şi cote­le de gabarit şi montaj. Restul de elemente sunt lăsate la latitudinea pro­iectanţilor acestor uzine. Aşa este ca­zul Uzinelor meta­lurgice din Sinaia, care produc apara­tură de injecţie de mai mulţi ani, pre­cum şi al Uzinelor din Co­­libaşi. Coordonarea lucrări­lor s-a făcut de către res­ponsabilii pe probleme din cadrul serviciului constructor­­șef, care ține legătura perma­nentă cu serviciile constructor­­șef din uzinele colaboratoare. Uzina noastră împletește co­laborarea pe linie de proiec­tare cu cooperarea pe linie de fabricaţie. Astfel, uzina noas­tră livrează piese brute Uzine­lor metalurgice Sinaia şi altor întreprinderi. Soluţiile construc­tive alese la proiectarea an­­samblelor şi subansamblelor în uzinele cu care cooperăm sunt la un înalt nivel tehnic, de pil­dă, aparatura de injecţie. Adîncirea relaţiilor de co­operare în toate domeniile, in­clusiv în proiectări, creează condiţii să se obţină în conti­nuare produse la un nivel teh­nic superior şi la un preţ de cost mai scăzut. l­a uzinele de tractoare din Braşov proiectanţii colaborează string cu muncitorii la definiti­varea proiectelor de modernizare a unor maşini şi utilaje. In fotografie , inginerul proiectant Andrei Fărăşeanu discutind cu maistrul Constantin Pavel, tehnicianul Gheorghe Vanu şi matri­­ţerul Ion Bulgărea proiectul modernizării unei maşini de ştanţat. (Foto : M. Andreescu) Prin reproiectare, performanţe mai înalte M. NAGY, (tehnician, uzinele „Independenţa“ Si­biu). Reproiectarea constituie o cale principală de ridica­re a nivelului calitativ al produselor în fabricaţie. In planul tehnic al uzinei noastre a fost cuprinsă şi sarcina de a îmbunătăţi construcţia concasoarelor şi granulatoarelor girato­­rice, pentru industria mi­nieră. Fiind produse de bază ale uzinei, noi, proiectanţii, am privit cu toată răspunderea problema modernizării acestor uti­laje. Prin reproiectarea lor, indi­cii constructivi, funcţionali şi de exploatare au fost îmbunătă­ţiţi simţitor. Vreau să arăt că, la concasoare, de pildă, dacă la cele construite în uzină pînă nu de mult uniformitatea granulaţiei obţinute nu depăşea 40 la sută din totalul materialului sfărîmat, a­­cum, după reproiectare, acest in­dice se ridică la 65—80 la sută, fapt care dă o eficienţă deosebită utilajului. In acelaşi timp, prin a­­legerea unor soluţii constructive mai economice încă la proiectare, s-a ajuns la uşurarea execuţiei şi la reducerea consumului specific de metal. La fel putem vorbi şi de suflanta SRD-1, al cărei proiect a fost ela­borat în uzină anul trecut. Şi la a­­cest produs indicii tehnico-econo­­mici realizaţi sunt superiori. Serviciul constructor-şef a pro­iectat un stand de probă pentru încercarea uneltelor pneumatice cu mişcare alternativă pe care le fa­brică uzina noastră, între acestea sunt şi ciocanele de abataj. Lucrăm la modifi­carea ciocanului de mine­rit C.A.­15. Urmărim să obţinem o scădere a efec­tului de recul şi reducerea consumului de aer com­primat. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de proiectare, are mare importanţă asigurarea unei documentaţii bogate. In a­­cest scop ne propunem înfiinţarea în cadrul serviciului a unei secţii de studii şi cercetări. Sarcina aces­tei secţii va fi să asigure documen­tarea în diferite domenii de activi­tate tehnico-ştiinţifică privind uti­lajele fabricate de noi, elaborarea studiilor tehnico-economice de fun­damentare şi a proiectelor tehnice pentru toate utilajele ce se vor asi­mila de către uzină. Uzina are sarcina să revizuiască în cursul anului 1962 tipizarea pie­selor pentru transportoarele cu bandă care au o pondere mare în producţia uzinei. In cursul anului 1960 a fost elaborat proiectul unei astfel de tipizări, însă datorită va­riaţiei de forme constructive pe care se axează proiectanţii din in­stitutele de proiectări care elabo­rează proiectele tehnice, această ti­pizare nu a dat rezultatele aştep­tate. Se impune deci revizuirea a­­cestei tipizări. Soluţiile moderne în proiectare folosesc din ce în ce mai mult ma­terialele plastice. Fabricile de ma­teriale plastice deci, ne vor ajuta mult în munca noastră dacă vor căuta să obţină materiale plastice cu caracteristici superioare. In a­­cest caz uzina ar putea să înlocu­iască mânerele metalice la cioca­nele de abataj ceea ce, pe lingă fap­tul că ar micşora greutatea unel­tei cu circa 2 kg., ar reduce simţitor şi efectul de recul, lucru care pen­tru mineri ar fi deosebit de util. Ar fi indicat, de asemenea, ca fabricile de materiale plastice să execute astfel de piese şi pentru serii mai mici deoarece pe econo­mia naţională s-ar realiza economii substanţiale chiar dacă pentru fa­brica de materiale plastice această fabricaţie nu este întotdeauna des­tul de rentabilă. O sarcină importantă­­modernizarea maşinilor GH. MUNTEANU, (in­giner, uzinele „Steagul Roşu"). Uzina noastră dispune de un parc de maşini-u­­nelte moderne. In ultimii ani, secţiile şi sectoarele uzinei au fost dotate cu noi maşini automate, se­miautomate şi universale. Odată cu aceasta, colecti­vul uzinei — pe baza prevederilor stabilite de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste — şi-a îndreptat atenţia spre moder­nizarea unor maşini-unelte mai vechi aflate în exploatare. Experienţa arată că moder­nizarea constituie o cale avantajoasă prin care se obţin, cu cheltuieli reduse, ma­­şini-unelte cu caracteristici apropiate sau egale de cele ale maşinilor-unelte moderne. In acţiunea de modernizare a maşinilor­­unelte s-au urmărit două laturi : moderniza­rea maşinilor vechi în scopul îmbunătățirii caracteristicilor tehnice ale acestora (mărirea puterii, vitezei de tăiere, turaţiei) ; moder­nizări făcute prin modificări constructive ale mașinilor-unelte pe linie de tehnologie, în scopul specializării acestora pentru executa­rea anumitor repere. Pe baza Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la ridicarea nivelului tehnic al pro­ducţiei, şi în uzina noastră s-a înfiinţat o gru­pă de modernizare. De la înfiinţarea ei şi pînă în prezent, grupa de modernizări din uzină şi-a desfăşurat activitatea prin executarea a 179 proiecte de modernizări de maşini şi utilaje, proiecte de maşini speciale noi, automatizări, mecanizări şi diverse lucrări. Vreau să dau nu­mai un exemplu. A fost modernizat un strung prin echiparea lui cu aparat de copiat hi­draulic şi pind­ă cu acţionare şi blocare hi­draulică pentru operaţia de strunjire a fazetei la autocamion. Prin această modernizare s-a îmbunătăţit calitatea, productivitatea muncii a crescut cu 30 la sută, iar munca fizică a muncitorului s-a redus mult. În viitor, vom executa proiectele pentru modernizarea altor maşini — în total peste 50 teme de proiectare. Faptul că economiile realizate anual de uzina noastră prin aplicarea lucrărilor de mo­dernizări se ridică la peste 1 milion de lei arată cît de eficace şi de economică se do­vedeşte modernizarea unor maşini-unelte. Aş vrea să arăt acum, pe scurt, cum îşi desfăşoară activitatea grupa de modernizări din uzina noastră. Ea are un plan în care sunt înscrise temele de modernizare ce urmează a fi realizate. Acest plan se elaborează, de obicei, pe un trimestru. Programarea lucrărilor, în limita capacităţii grupei de proiectare, se face de către serviciul mecanicului-şef. Temele de proiectare sunt elaborate de teh­­nologul-şef şi sunt aprobate de inginerul-şef de pregătire. Odată cu planul de producţie, se primesc şi temele de proiectare, care sunt repartizate pe ingineri-proiectanţi şi proiec­tanţi. Conform unor dispoziţii ale ministerului nostru, programarea lucrărilor de proiectare ş1 pentru grupa de modernizări se va face de­ către comisia de modernizări pe uzină for­mată din tehnologul-şef, constructorul-şef şi mecanicul-şef, ale cărei sarcini în această privinţă sunt întocmirea şi urmărirea planului­ de modernizări. Paralel cu studierea femei, se face şi docu­mentarea tehnică după literatura de specia­litate din ţară şi din străinătate. După con­ceperea, schiţarea şi calculele tehnico-econo­­mice, lucrarea se discută cu şeful grupei în vederea definitivării soluţiei, după care se trece la elaborarea proiectului de ansamblu. In proiectare căutăm să folosim diferite ele­mente tipizate care duc la reducerea timpu­lui de proiectare şi de execuţie. Aş vrea să relev că în executarea planu­lui de modernizări, grupa de proiectare în­­tîmpină uneori şi unele greutăţi. Execuţia proiectelor de modernizări, care se face în sectorul de utilaj industrial şi în atelierul de modernizări din cadrul serviciului mecanic-şef nu este întotdeauna la nivelul cerut, fie din cauza lipsei unor materiale prevăzute în proiecte, care trebuie înlocuite, fie din cauza încadrării necorespunzătoare a acestor ate­liere. Repartizarea în aceste ateliere a unor muncitori şi maiştri dintre cei mai calificaţi asigură executarea unor lucrări de moderni­zare de bună calitate şi evitarea oricăror greşeli. Hotărîtă să traducă în viaţă sarcinile trasate de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R., grupa de modernizări a uzinelor noastre va căuta să-şi îmbunătăţească şi mai mult activitatea şi, prin aceasta, să contribuie la realizarea cu succes a sarcinilor de plan ale uzinei. Alţi participanţi la consfătuire Stînga sus : Ing. Tudor Andreescu, uzinele de tractoare Braşov; dreapta sus: ing. Constantin Vidrighinescu, uzinele „Steagul Roşu"-Braşov. Jos de la stînga la dreapta : ing. N. Alin­, uzinele „Independenta "-Sibiu, ing. Gheorghe Rîş­­noveanu şi ing. Bela Dobra, uzinele „Electroprecizia"-Să­­cele, Ing. Dezideriu Horacek, uzinele „Steagul Roşu"-Bra­­şov, ing. Wilhelm Lutsch, uzinele „Metalurgica "-Sibiu. Pag. 3 Propuneri şi sugestii • Uzina noastră consumă cantităţi mari de tablă siiicioa­­să. Pentru folosirea ei judici­oasă şi realizarea de economii, se simte nevoia ca standardele pentru această tablă să fie îm­bunătăţite. Ar trebui ca I.C.E.M. să facă studii în această direc­ţie. (Ing. GH. RÎŞNOVEANU, fabrica „Electroprecizia" - Să­­cele). „ In scopul ridicării califi­cării şi perfecţionării proiec­tanţilor, ar fi bine ca aceştia, după o anumită perioadă de practică, să urmeze în mod obligatoriu un curs de perfec­ţionare la un institut politeh­nic — curs care să fie urmat de examen. (Ing. B. SZEPRE­­THY, uzina „Hidromecanica“ din Braşov). • La proiectarea unui reper sau subansamblu, proiectantul să ţină seama nu numai de condiţiile tehnologice din uzina la care lucrează, ci, în anumite situaţii, de fabricaţie în serie, să facă proiecte pentru reali­zarea acestor repere sau suban­­samble în cooperare cu alte în­treprinderi. Experienţa uzinei noastre arată că în asemenea cazuri preţul de cost este mai mic. (Ing. LUTSCH WILHELM, uzinele ,,Metalurgica"-Sibiu). • Pentru a cunoaşte realiză­rile altor uzine în construcţia de maşini, este bine ca orga­nele de resort să ne asigure mai operativ prospectele şi cataloagele de care avem ne­voie. Obţinem puţine şi destul de greu. (Ing. N. AKLI, uzi­nele „Independenţa“). „ Este bine ca Editura Teh­nică să consulte periodic pro­iectanţii, pentru o cît mai justă alegere a lucrărilor originale sau traduceri ce urmează să fie tipărite. (Ing. BELA DOBRA, fabrica „Electroprecizia“ - Să­­cele). • Ca să putem extinde folo­sirea maselor plastice în cons­trucţia de maşini este absolut necesar ca fabricile care pro­duc aceste materiale să facă cunoscute uzinelor — prin tri­miterea de prospecte, cataloa­ge etc. — caracteristicile fizice, mecanice ale maselor plastice (Ing. N. POPA, uzinele de trac­toare). Colaborarea între serviciul constructor-şef, tehnologi şi muncitori GH. MARCULESCU, (in­giner, uzinele de trac­toare), în lumina Directivelor Congresului al III-lea al partidului colectivul de pro­iectanţi din cadrul serviciu­lui constructor-şef de la uzi­na noastră a elaborat pro­iecte de aşa natură încît a­­numite piese de bază ale tractorului (blocul cilindri­lor, chiulasa), să poată fi prelucrate în viitor pe linii automate, iar carterul am­­breiajului pe maşini-agregat. Aceasta duce la eliberarea multor ma­şini-unelte universale necesare în alte scopuri şi, bineînţeles, se reali­zează o productivitate sporită a mun­cii. Alte piese au fost reproiectate con­form indicaţiilor date de tehnologi, pentru ca ele să poată fi turnate cu ajutorul modelelor uşor fuzibile, rea­­lizîndu-se prin aceasta o precizie mă­rită a pieselor turnate şi eliminarea anumitor operaţii de prelucrare prin aşchiere. In alegerea materialului pentru piese turnate, s-a mers pe li­nia unor înlocuiri avantajoase. Ast­fel, la discul roţii din spate, turnat din fontă, apăreau uneori rupturi. De comun acord, proiectantul şi tehno­logul au înlocuit materialul prin oţel turnat, realizîndu-se o uşurare con­structivă care a adus o economie de aproximativ 80 kg. metal la fiecare tractor. Un material nou, fonta cu grafit nodular, insuficient cunoscut pînă mai deunăzi, începe să fie utilizat tot mai mult în uzina noastră. Verificîndu-se pe teren comportarea pieselor tur­nate din fontă nodulară, proiectanţii s-au putut convinge de calităţile a­­cesteia. In prezent se fac pregătiri pentru turnarea în serie a unor piese din fontă nodulară în loc de oţel for­jat O altă metodă avansată —• turnarea sub presiune — care este avantajoasă din toate punctele de vedere (e­­conomie de metal, reducere maximă a prelucrărilor prin aşchiere, aspect frumos) ca­pătă de asemenea o largă ex­tindere, datorită colaborării dintre proiectanţi şi tehno­logi. în ceea ce priveşte mon­tajul, s-a ţinut seama ca multe piese pentru tractor să fie în aşa fel proiectate, încît asamblarea lor să se poată realiza cît mai uşor şi să se facă pe benzi de premontaj şi montaj. In general, la elaborarea oricărui proiect sunt consultaţi tehnologii pen­tru a li se cere părerea asupra solu­ţiei constructive alese, astfel încît în fabricaţie să poată fi adoptat proce­sul tehnologic cel mai eficace şi eco­nomic. O contribuţie importantă la perfec­ţionarea tractorului şi a utilajelor au adus-o muncitorii şi tehnicienii din producţie. Aceştia au venit cu multe propuneri de îmbunătăţiri construc­tive şi tehnologice în vederea ridi­cării indicilor tehnico-economici ai maşinilor şi obţinerii de însemnate economii. De pildă, tov. Stanciu Pe­­trică a propus modificarea construc­tivă a discului roţii din spate — pro­punere care aplicată a avut drept ur­mare realizarea unei economii de a­­proape 50.000 lei, tov. Ilie Constantin a propus echiparea unor maşini de filetat cu dispozitive cu strîngere pneumatică. Prin această modernizare se obţine o creştere a productivităţii muncii de circa 12 la sută. Toate acestea ne dau temei să spu­nem că perfecţionarea necontenită a produselor noastre şi realizarea de e­­conomii peste plan este urmarea fi­­­rească a colaborării rodnice dintre proiectanţi, tehnologi şi­ muncitori.

Next