Scînteia, martie 1962 (Anul 31, nr. 5454-5484)

1962-03-01 / nr. 5454

I Cu aparatul de fotografiat în raid-anchetă F­IER VECHI Că este necesar ca oţelarii sa fie cît mai bine aprovizionaţi cu fier vechi e un lucru bine cunoscut. Că orice fabrică e obligată să predea întreprinderii pentru colectarea me­talelor toate deşeurile şi metalele vechi pe care le posedă sau rezul­tă din activitatea zilnică, este de a­­semenea un lucru ştiut. Totuşi, se mai găsesc unii care neglijează pro­blema predării către I.C.M. a can­tităţilor de fier vechi de care dispun. lasă-ne cu aparatul de fotografiat în curtea secţiei metalurgice Tîncă­­beşti, aparţinînd întreprinderii de industrie locală Răcari, într-o mar­gine a curţii stau părăsite de peste doi ani caroseriile a două camioa­ne, a unui autobuz, a unui turism şi alte fierării vechi (fotografia nr. 1). Au venit cîteva comisii, le-au făcut forme de casare, dar la topit tot n-au fost trimise. Vizităm apoi comuna Otopeni, în fața casei unui gospodar de aici — două camioane vechi. Ele sînt ale întreprinderii de industrie locală Răcari. In curte, pe o rînă, se mai află încă din anul 1956 alte două maşini (fotografia nr. 2). ...Un tablou asemănător şi la de­pozitul din soseaua Panduri al Bazei de utilaj transport a Trustului nr. 1- construcții București. Aici stau arun­cate de mai bine de 5 ani diferite materiale feroase provenite din co­­fraje — în total circa 50 tone. E clar, acestea nu-s bune decît pen­tru retopit (fotografia nr. 3). Deși pentru aceste materiale s-au făcut propuneri de casare încă din anul trecut, totuşi nu s-a primit nici pînă acum un răspuns din partea foru­lui tutelar. Tot aici se află şi o ma­cara neutilizată de peste un an (fo­tografia nr. 4), pentru casarea că­reia s-a cerut avizul Direcţiei de metrologia în 1961. Şi acum, iată-ne la întreprinderea de comerţ cu ridicata pentru pro­duse metalo-chimice din Şoseaua Viilor nr. 14 din Capitală: într-o parte a curţii se află o cantitate de 20 tone metal — un pod basculă şi şine de cale ferată, pe care stratul de rugină le-a acoperit de mult (fotografia nr. 5). Cu toate că în 1961, prin două adrese, întreprin­derea a solicitat casarea acestor ma­teriale — totuşi Direcţia generală a comerţului cu ridicata pentru pro­duse metalo-chimice din ministerul tutelar nu a soluţionat nici pînă acum cererea. Acestea sînt numai cîteva din „izvoarele" de fier vechi, care nu sunt valorificate, ieșite la iveală cu prilejul raidului-anchetă. Fotoreportaj UTAR şi U­­HOC de « Pag. 7 VIAŢA DE PARTID Nu uita că tin­er! T­recînd pr­in curtea întreprinde­rii de filatură şi ţesătorie „Da­cia", ne-a izbit următoarea scenă : două tinere muncitoare, care tocma străbăteau curtea, şi-au ridicat pri­virea şi, zărind dantelăria de ghea­ţă brodată de ger pe marginea stre­şinilor, au început o joacă naivă copilărească, „de-a prinsul ţurţuri­lor". Răzbătea din întreaga lor făp­tură bucuria de viaţă, energie tine­rească. „ Intrebînd-o, cîteva minute mai tîrziu, pe secretara comitetului U.T.M dacă tinerele muncitoare de la această întreprindere bucureştea­­nă fac sport, am primit următorul răspuns : — Cum să nu ! Avem şi o echipe de fotbal... Răspunsul a sunat cel puţin stra­niu într-o întreprindere în care ma­joritatea covîrşitoare a salariaţilor sînt femei. Interesîndu-mă mai în­deaproape am aflat că, într-adevăr datorită faptului că directorul între­prinderii e un pasionat al fotbalu­lui, echipa respectivă se bucură de toată atenţia. Nu s-ar putea spune însă — a ţinut să precizeze secre­tara — că nu se practică şi alte sporturi : „puţin volei, puţin hand­bal". Dacă i-ai aduna însă pe toţi cei ce practică sportul la „Dacia", n-ai atinge cifra de 100. Şi asta în vre­me ce organizaţia U.T.M. numără peste 600 de utemişti. Nici în privinţa activităţii cultural-artis­­tice situaţia nu e mult deo­sebită. Conferinţe se ţin rar, şi nu pe temele cele mai actuale şi mai interesante. Cîndva a existat un cor al întreprinderii, care se bucura de frumoase succese. De o bucată bună de vreme însă s-a risipit. Echipă de teatru şi brigadă artistică de a­­gitaţie de-abia acum se încropesc. Organizarea timpului liber al ti­neretului în mod instructiv şi plă­cut constituie una din sarcinile prin­cipale ale organizaţiilor U.T.M. In desfăşurarea unei activităţi bogate în conţinut, variate, atrăgătoare ele trebuie să fie îndrumate şi ajutate de organizaţiile de partid, de mem­brii de partid Cu atît mai mult de membrii de partid tineri, de candi­daţii de partid proveniţi din rîndu­­rile U.T.M. Aceştia, prin întreaga lor activitate, prin prezenţa vie, activă, în cadrul organizaţiilor U.T.M., prin folosirea de me­tode tinereşti în îndeplinirea sar­cinilor ce li se încredinţează de către comitetele U.T.M. pot con­tribui la educarea în rîndurile ute­­miştilor a trăsăturilor înaintate pe care ei înşişi şi le-au însuşit în rîn­durile partidului. De aceea are o mare importanţă îndrumarea mem­brilor şi candidaţilor de partid tineri să muncească în cadrul or­ganizaţiilor U.T.M. La „Dacia“ acest lucru s-a făcut în mică măsură. Şi mai este un aspect al problemei pe care ni l-a relevat tot Georgeta Ifrim, secretara comitetului U.T.M. din întreprindere. — Ştiţi, tovarăşi, ce se întîmplă ? — ne-a spus ea. Unii utemişti, după ce devin candidaţi sau membri de partid, parcă uită că mai sunt tineri. Devin dintr-odată gravi şi într-un fel distanţi faţă de ceilalţi tineri. Fără îndoială că preocupările lor sînt cu timpul mai înalte, dar asta nu înseamnă să uite că mai sînt încă tineri şi că, în primul rînd ei, datori­tă vîrstei, sînt chemaţi să se ocupe le educarea utemiştilor. Chiar dacă mai primesc vreo sarcină în cadrul organizaţiei U.T.M., se limitează s-o fucă la îndeplinire, dar nu mai tră­­esc viaţa tineretului, nu mai parti­cipă la petrecerile tinerilor. Faptele dovedesc că secretara comitetului U.T.M. are dreptate. ...Candidatul de partid Dragomir Inache este secretar al organiza­tei de bază U.T.M. din schimbul iii al complexului de finisaj de la „Dacia“. Nu s-ar putea spune că nu-şi îndeplineşte cu tragere de ini­mă munca de secretar. A avut, de altfel, şi o iniţiativă care s-a bucu­rat de aprecieri pozitive : planul de muncă personal al fiecărui utemist, în ce constă această iniţiativă ? Fiecare membru al organizaţiei sale de bază îşi desprinde din planul de muncă al întregii organizaţii sarcinile care-i revin spre îndepli­nire. Dar dacă-l întrebi pe tovarăşul Enache cit de des a participat dîn­­sul, împreună cu tinerii din secţie, la „foile tineretului", la excursii, la vizitări de muzee, vizionări de spec­tacole teatrale sau cinematografice se înroşeşte şi răspunde că... n-a avut timp. Oare nu constituie aceas­ta o explicaţie a faptului că ute­­miştii din organizaţie nu-l simt în­deajuns de apropiat, nu-i destăi­­nuie problemele care-i frămîntă, nu văd în el un prieten ? Şi oare nu influenţează aceasta însăşi activi­tatea organizaţiei de bază respec­tive, în care se remarcă o oarecare lipsă de vioiciune şi elan tineresc ? έntîlneşti la „Dacia" şi tineri membri sau candidaţi de partid care nici măcar nu se interesează de munca U.T.M.-ului. Constanţa Vi­­şan şi Paraschiva Mişcoci, de la filatură, care au desfăşurat cîndva o intensă activitate pe linie de U.T.M., n-au mai luat de multă vre­me parte la vreo adunare sau altă manifestare a tineretului. A­­proape nu-ţi vine să crezi că aceste fete tinere s-au îndepărtat într-atîta de membrii colectivului de tineri în mijlocul cărora lucrează, îneît aceş­tia le consideră de-acum ca apar­­ţinind „altei generaţii“. Nu s-ar putea spune că la „Da­cia" nu există şi membri şi candi­daţi de partid integraţi profund în­ viaţa organizaţiilor U.T.M. din în­treprindere. La finisaj, Ioana Grosu, deşi a trecut de vîrsta U.T.M.-ului, se ocupă cu multă grijă şi mult tact de problemele de muncă şi de viaţă ale tinerelor din brigada ei. Din pă­cate însă asemenea exemple sunt destul de puţine faţă de numărul mare al membrilor şi candidaţilor de partid tineri. Fără îndoială că situaţia ar fi fost cu totul alta dacă comitetul de partid, organizaţiile de bază ar fi analizat mai des şi cu mai multă atenţie munca U.T.M. din întreprindere şi, mai ales, activitatea desfăşurată de tinerii membri şi can­didaţi de partid în rîndurile organi­zaţiei U.T.M. De asemenea, nici co­mitetul raional U.T.M. nu trebuia să rămînă indiferent faţă de situaţia de la „Dacia", ci ar fi trebuit să inter­vină din timp pentru remedierea ei. Intr-o altă întreprindere din ace­laşi raion — la „Griviţa Roşie" — am cunoscut o secţie unde toţi membrii şi candidaţii de partid, in­­diferent de vîrsta lor, se interesea­ză îndeaproape şi din toată inima de activitatea organizaţiei U.T.M., de viaţa şi preocupările tineretu­lui. E vorba de sculăria uzinei. 1^Nicolae Petcu e membru de la partid de cîţiva ani. Organi­zaţia de partid i-a dat totdeauna sarcini pe linie de U.T.M. Fiind me­reu în mijlocul tinerilor de care în mod firesc se simte legat, aceştia l-au ales nu de mult secretar al organizaţiei U.T.M. pe secţie. Toţi ti­nerii din secţie vin la el să se sfă­tuiască în legătură cu problemele mari sau mărunte care-i preocupă. Pe unul îl ajută să-şi ridice califi­carea (de aproape un an tinerii din secţie n-au dat un sin­gur rebut) ; pe altul îl sfătuieşte în legătură cu cumpărarea unui costum sau a unui dar care să-i facă plăcere fetei cu care este prie­ten. Cu aceeaşi încredere, ca şi în problemele de muncă, tinerii i se adresează secretarului şi în proble­mele majore ale vîrstei — dragoste, prietenie. Uie Bujin nu are vreo sarcină concretă pe linie de U.T.M., dar şi el participă zi de zi la activitatea tinerilor din secţie. în această organizaţie U.T.M. se desfăşoa­ră o activitate vie şi intere­santă. Tinerii de aici merg des in colectiv la spectacole, citesc mult atît literatură politică cît şi beletris­tică, discută adesea despre specta­colele văzute sau cărţile citite, îşi călesc trupul luînd parte la activi­tatea sportivă din întreprindere. A­­dunările sînt pline de conţinut şi, în acelaşi timp, atractive. La o adu­nare recentă, de pildă, discutîndu-se despre comportarea tinerilor în so­cietate, s-au dezbătut cu însufleţire atît aspecte legate de atitudinea faţă de părinţi, de prietenie şi dra­goste, cît şi unele, aparent secun­dare, privitoare la unele reguli de purtare civilizată, de politeţe. în adunare, o contribuţie activă au adus tinerii membri şi candidaţi de partid, al căror cuvînt a fost as­cultat cu multă luare aminte. Tinerii de aici duc o viaţă inte­resantă, multilaterală, cu adevărat tinerească. Şi aceasta în primul rînd datorită faptului că organizaţia de partid se ocupă îndeaproape de educarea lor, iar tinerii membri şi candidaţi de partid sunt în fruntea lor la toate acţiunile. In faţa fiecărei organizaţii de bază stă sarcina de a se ocupa cu grijă şi răspundere de educarea comunistă a tineretului, de creşterea noii generaţii de cetăţeni ai patriei socialiste. Această sarcină se poa­te realiza cu cele mai bune rezul­tate dacă tinerii membri şi candi­daţi de partid vor duce, şi după primirea in rîndurile partidului, o activitate intensă şi bogată in rîndurile organizaţiilor U.T.M., vor lua parte la viaţa şi activi­tatea tineretului, vor contribui prin întreaga lor comportare in pro­ducţie, în viaţa obştească, in so­cietate, şi formarea trăsăturilor Înaintate ale tin­arul­ui epocii noa­stre, devotat cu trup şi suflet cau­zei socialismului, harnic şi disci­plinat, avîntat şi îndrăzneţ, setos de ştiinţă şi cultură, Îndrăgostit de tot ce e frumos. VICTOR BÎRLADEANU Lucrări în livada cu pomi CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — In livada de pomi fructiferi a gospo­dăriei de stat Iancu Jianu, regiunea Oltenia, care are peste 400 hectare, se lucrează de zor. De pe întreaga suprafaţă au fost culese cuiburile de omizi, iar la circa 12.000 pomi s-au executat tăieri de rodire şi regene­rare. De asemenea, la uri mare nu­măr de pomi s-au executat stropiri de iarnă cu ulei horticol şi s-au ad­ministrat îngrăşăminte organice şi chimice. 8­c­s ■ T­a­t­a Intr-o casă de naştere Peste cimpia viscoliţi, medicul mergea grăbit. Aluneca pe poleiul drumului. Dar nu finea seama. „Nu­mai de n-ar fi prea tîrziu...“ se gîn­dea. Medicul Corneliu Iordăchescu, can­didat de partid, primise in dimineaţa aceea geroasă un telefon din Gră­diştea : „Alo, circumscripţia sanitară Şufeşti . La casa de naştere din Gră­diştea a fost internată colectivista Dumitru Lăcătuş, în stare gravă... Este nevoie de o intervenţie chirurgi­cală...“ Intervenţie chirurgicală mai com­plicată nu se mai făcuse la Grădiş­tea. Acum era însă un caz excepţio­nal. Femeia nu putea fi transportată într-o clinică de specialitate din cauza înzăpezirii şoselelor. Medicul reve­dea în minte fazele operaţiei, învă­ţate în urmă cu 4 ani la facultate, dar, ocupîndu-se de medicină gene­rală, el nu făcuse niciodată o aseme­nea operație. A durat aproape 3 ore. A reuşit. Viaţa Dumitrei Lăcătuş a fost sal­vată. ...Aceasta s-a întâmplat la Gră­diştea, regiunea Galaţi, pe fosta mo­şie a boierului Şufu, unde în urmă cu ani femeile năşteau privegheate doar de vreo babă dob­oroaie. Casele de naştere bine utilate, înfiinţate in mai toate comunele țării, sînt încă un semn al grijii deosebite pe care puterea populară o poartă sănătății oamenilor. GH. BALTA coresp. „Scînteii” Muzeul etnografic al Tran­silvaniei din Cluj, de curind restaurat, primeşte zilnic vizita unui mare număr de oameni ai muncii. In fotografie : Aspect dintr-o sală a muzeului. (Foto : Agerpres) Din sat în sat cu caravana c­i­nema­tog­rafica Filmul artistic se termină, dar ni­meni nu se ridică. Spectatorii în­torc doar capul spre operator. Lu­mina se stinge din nou şi pe ecran apare titlul unui nou film : „Croni­că la Ţibucani”. Sala devine mai atentă, mai concentrată. Se vede că filmul trezeşte un interes deosebit. Rînd pe rînd, prin faţa celor peste 200 spectatori, ţărani din comuna Ion Creangă, raionul Roman, se pe­rindă imagini şi aspecte din munca şi viaţa nouă a colectiviştilor din Ţibucani „Toate acestea le-am vă­zut cu ochii mei, cînd am fost în vizită acolo" — spune un ţăran în­tovărăşit, vecinului său. In continuare, se prezintă „Lada cu zestre”, un film artistic de scurt metraj în care este vorba despre viaţa colectiviştilor din Banat. ...Pe lingă cele 180 cinematografe săteşti, în regiunea Bacău funcţio­nează In prezent şi 18 caravane ci­­nematografice, care prezintă filme In satele şi comunele fără cinema­tografe stabile. Pe ploaie sau pe viscol, caravanele cinematografice trec din comună în comună, din sat în sat, prezentînd filme artistice şi documentare, In sprijinul colecti­vizării agriculturii. In luna ianuarie, numai filmul „Cronică la Ţibucani" a fost prezentat în peste 200 de spectacole la care au luat parte circa 150.000 ţărani muncitori. Filmele prezentate în comune ca Băluşeşti, raionul Roman, Răuceştii de Jos, raionul Tg. Neamţ, Tăvădă­­reşti, raionul Adjud, şi In alte zeci de sate au contribuit şi ele, alături de alte acţiuni politice şi culturale de masă, la lămurirea întovărăşiri­lor, care au cerut să transforme în­tovărăşirile lor In gospodării colec­tive. In luna martie, numărul filme­lor ce vor fi prezentate de către caravanele cinematografice din re­giune se va dublă. In același timp, numărul caravanelor va spori cu încă 21. N. MOCANU coresp. „Scînteii” CITITORII PROPUN CHIOŞC ALIMENTAR La Dîmbul Morii locuiesc peste o sută de familii. In prezent, pentru a-şi cum­păra cele necesare gospodăriei cetăţenii de aici se deplasează pir­ă la Dîrste sau chiar la Braşov. Ar fi bine dacă ar exista şi la Dîmbul Morii un chioşc alimentar, de unde să se poată procure articolele cele mai trebuincioase. (De la Ion Oh. Anghel, muncitor). CUTII POŞTALE In satele comunei Hirseşti, raionul Cos­­teşti, cînd vrei să trimiţi cuiva o scri­soare, trebuie să stai toată ziua pe drum In aşteptarea factorului poştal pentru a l-o înmina. Nu s-ar putea instala care este o cutie poștală și în aceste sate . (De la Radu I. Florea, colectivist). O LEGĂTURĂ MAI BUNĂ DE TREN Ca să ajungi la Botoşani, trebuie să schimbi trenul la Vereşti. Dacă mergi cu unul din trenurile de dimineaţă sau de seară, ai legătură spre Botoşani curind. Dar dacă soseşti la Vereşti cu personalul 5333 sau cu rapidul 51, atunci aştepţi mai bine de 7 ore in gară, pînă la urmă­torul tren. Ar fi bine ca un tren care circulă pe distanța Verești—Botoșani să aibă ple­carea la o oră apropiată de sosirea tre­nurilor mai sus-amintite. (De la Ion Co­­jocaru, muncitor petrolist). Nr. 5454 Avioane H-18 pe linia aeriană București-Paris începînd de la 1 martie linia aeriană București—Viena—Zürich- Paris va fi deservită în mod regulat de întreprinderea TAROM cu a­­vioane de tip IL-18. Aeronavele turbopropulsoare IL-18, construite în Uniunea Sovietică, fac parte din categoria avioanelor moderne de călători, putînd transporta 84 de pasageri. Prin construcţia sa, avio­nul asigură un mare confort, sigu­ranţă deplină în exploatare şi o mare viteză de zbor. Distanţa Bucu­reşti—Paris, fără escală, poate fi acoperită în numai 3,5 ore. Odată cu înzestrarea parcului de avioane al TAROM cu noile aerona­ve, traficul de pasageri şi mărfuri pe liniile internaţionale va spori considerabil. Din decembrie 1946, cînd s-a des­chis prima linie internaţională, a­­viaţia noastră de transport s-a dez­voltat continuu, ajungînd să deser­vească în prezent trasee cu o lun­gime de peste 11.500 km. Ea stabi­lește legături regulate cu Atena, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Buda­pesta, Copenhaga, Frankfurt, Kiev, Moscova, Odesa, Paris, Praga, Sofia, Viena, Zürich, asigurînd călătorilor legături cu întreaga lume. (Agerpres) ÎN ŞCOALA DE AZI (Urmare din pag. I-a) crai­ popular. Astăzi există 151 de fa­cultăţi, faţă de numai 33, cîte erau în 1938. Paralel cu lărgirea centrelor universitare de la Bucu­reşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, s-au creat institute de învăţămînt superior la Braşov, Galaţi, Craiova, Tg. Mureş, Pe­­troşeni şi în alte oraşe şi centre munci­toreşti, în actualul an de învăţămînt, în facultăţi şi institute studiază peste 81.000 de studenţi, numărul lor fiind cu aproape 10.000 mai mare decît anul trecut. Creşte an de an şi numărul cadrelor didactice. La catedrele şcolilor de cul­tură generală şi pedagogice predau anul acesta cu 14.600 învăţători şi pro­fesori mai mulţi decît în 1959—1960, iar în învăţămîntul superior numărul cadrelor didactice a sporit, faţă de a­­ceeaşi perioadă, cu peste 2.200. Deta­şament însemnat al intelectualităţii noastre, cadrele didactice — dascăli şi educatori ai tinerei generaţii — se bucură de grija şi stima partidului şi a întregului popor. Se dezvoltă continuu baza materială a învăţămîntului de toate gradele. Ta­bloul construcţiilor de locuinţe şi de aşezăminte social-culturale se între­geşte cu numeroasele şcoli ,noi, încă­pătoare, luminoase de la oraşe şi sate. In ultimii doi ani s-au clădit şcoli cu aproape 7.000 săli de clasă, urmînd ca numărul sălilor de clasă să crească la 15.000 pînă la sfîrşitul anu­lui 1965, îngrijindu-se in permanenţă de condiţiile de studiu şi de trai ale studenţimii, partidul şi statul nostru alocă fonduri importante pentru ridica­rea de noi construcţii destinate învăţă­­mîntului superior, pentru înzestrarea laboratoarelor cu aparate moderne, pentru asigurarea asistenţei sociale a studenţilor. Numai anul trecut, în cen­trele universitare Bucureşti, Iaşi, Timi­şoara şi Craiova au fost date în folo­sinţă studenţilor cămine cu 10.246 locuri şi cantine cu 6.100 locuri, a că­ror valoare se ridică la peste 145 mi­lioane lei. Cu adevărat izbitoare apare în lu­mina tuturor acestor cifre deosebirea faţă de situaţia precară a învăţămîntu­­lui pe vremea regimului burghezo-mo­­şieresc, situaţie pe care au deplîns-o nu puţini cărturari luminaţi, cu dragoste de popor. În 1933, după datele oficiale vădit micşorate, peste un milion de copii de vtrstă şcolară nu puteau urma şcoala, îngroşînd numărul neştiutorilor de carte. Oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi amintesc de anii grei cînd nu-şi puteau trimite copiii la şcoală pentru că n-aveau cu ce le cumpăra cărţi sau îmbrăcăminte. Cadrele didac­tice îşi amintesc de salariile neplă­tite cu lunile, de lipsa de şcoli, de indiferenţa autorităţilor de odinioară faţă de nevoile şcolii şi ale slujitori­lor ei. Şi astăzi, în multe ţări capitaliste cu „tradiţie" culturală, şcoala se zbate în­tr-o situaţie deosebit de grea. In Italia, nu mai puţin de 250.000 de co­pii nu urmează nici măcar prima clasă a şcolii elementare, iar dintre cei care izbutesc să termine primele patru cla­se, mai mult de un milion se opresc în pragul clasei a V-a. În Franţa, po­trivit evaluărilor oficiale, necesităţile învăţămîntului elementar pentru 1962 se cifrează la 44.000 de noi învăţă­tori, dar bugetul nu prevede fonduri decît pentru 24.000 de posturi. În R.F. Germană lipsesc anul acesta peste 60.000 săli de clasă ; în Turcia 16.000 de sate sunt cu desăvîrşire lipsite de şcoli. O adevărată plagă o constituie taxele şcolare excesive într-o ţară ca S.U.A., unde discriminările pe conside­rente de avere şi stare socială fac ca pînă şi liceul să devină practic un pri­­vilegiu al celor avuţi. Vorbind despre sistemul de învăţămînt din S.U.A., ale cărui racile fac de multă vreme obiect de discuţii publice şi de critici în presă, preşedintele Kennedy a recunoscut re­cent, într-un mesaj adresat Congresu­lui S.U.A. că 8 milioane de americani care au depăşit vîrsta de 25 ani sunt analfabeţi, că 400.000 elevi de curs se­cundar nu au putut pătrunde în licee din cauza lipsei­ de mijloace financiare. Iată cum arată binefacerile „lumii li­bere" în materie de învăţămînt ! Avîntul învăţămîntului public în ţara noastră, alături de celelalte numeroase mijloace de răspîndire a culturii în ma­sele largi, face ca Romînia să fie as­tăzi o ţară cu un nivel cultural de masă în continuă creştere. Anii care vin vor duce la o nouă dezvoltare a învăţămîntului de toate gradele. E des­­tul să amintim că numărul inginerilor, de pildă, va ajunge în 1965 la aproxi­mativ 80.000, pe lîngă zeci de mii de cadre tehnice medii. Răspunzînd cerin­ţelor pe care le ridică grandiosul pro­gram al desăvîrşirii construcţiei socia­liste elaborat de partid, şcoala, sluji­torii ei sînt chemaţi să asigure temei­nica pregătire ştiinţifică a elevilor şi studenţilor, să militeze pentru orienta­rea consecventă a învăţămîntului spre o cît mai strînsă legătură cu viaţa, cu necesităţile producţiei, cu progresul tehnico-ştiinţific, îmbinarea cît mai strînsă a studiului elevilor, studenţilor din institutele tehnice cu cerinţele pro­ducţiei, apropierea şcolilor şi a institu­telor de învăţămînt agricol de munca unităţilor agricole socialiste, constituie o condiţie esenţială pentru formarea de cadre temeinic pregătite, la nive­lul sarcinilor puse de partid şi guvern în faţa industriei şi agriculturii noas­tre în plin avînt. Este totodată necesar ca profesorii, organizaţiile de partid şi de tineret din şcoli să întărească neo­bosit latura educativă în activitatea şcolară, să dezvolte în rîndurile tineretului studios trăsăturile mo­rale noi caracteristice constructorilor noii orînduiri, să cultive dragostea pentru învăţătură şi pentru profesiu­nea aleasă, hotărîrea de a munci cu devotament acolo unde este mai nece­sar, unde fiecare îşi poate valorifica cel mai bine cunoştinţele şi aptitudinile în interesul poporului şi al construcţiei socialiste. TEATRE • (games om st *re/ewz/usie »'Radio TEATRUL DE OPERA SI BALET AL R.P. ROMINE : TRUBADURUL — (orele 19.30) . TEATRUL DE STAT DE OPERETA : PLUTAŞUL DE PE BISTRITA — (orele 19.30) . TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARA­­GIALE“ (Sala Comedia) : ANNA KARE­NINA — (orele 19,30). (Sala Studio) : SICILIANA — (orele 19,30). TEATRUL „LUCIA STURDZA BU­­LANDRA“ (B-dul Schitu Măgureanu nr. 1) : CUM VA PLACE — (orele 19,30). (Sala Studio — str. Alex. Sahia 76) . ME­NAJERIA DE STICLA — (orele 19,30). TEATRUL ,,C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) : CIND ÎNFLORESC MIGDA­LII — (orele 19,30). (Sala Studio) : BĂIEŢII VESELI — (orele 20). TEATRUL DE COMEDIE : CELEBRUL 702 — (orele 19,30). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala pentru tineret) : PIGULETE PLUS CINCI FETE — (orele 20). TEATRUL MUNCITORESC C. F. R.­­GIULEŞTI : OAMENI ŞI UMBRE — (o­­rele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT : VREAU SA FIU NEVASTA TA — (o­­rele 20). INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA „I. L. CARA­­GIALE“ : MINCIUNA ARE PICIOARE LUNGI — (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) : REVISTA 62 — (orele 20). (Sala Victoriei 174) . CON­CERT IN RE... HAZLIU — (orele 20). (Sala Dalles) ; ŞAPTE NOTE POTCOVI­TE — (orele 20). ANSAMBLUL DE CINTECE ŞI DAN­SURI AL C.C.S. : DRAG MI-I CINTE­CUL ŞI JOCUL ! — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Filmul documen­tar NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV rulează la cinematograful Munca (18; 18,15; 20,30). STRĂZILE AU AMINTIRI : Patria (10; 12;15; 14,30; 16,45; 19; 21,05), G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19, 21). NANA : București (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Ma­gheru (10; 12,30; 15,15; 18; 20,45), Flo­reasca (15,30; 18; 20,30). PACE NOULUI VENIT : Republica (10; 12; 15; 17; 19, 21), I. C. Frimu (10; 12; 18; 17; 18, 31), PERLE­­ Lumbu (10) şi 14­ U; U.U( 20,30) , Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30) . DRAGOSTEA LUI ALIOŞA : M. Gorki (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), înfrăţirea între popoare (cinemascop — 16; 18; 20), 16 Februarie (16; 18; 20), Mioriţa (10; 12; 15; 17; 19; 21). SEN­TINȚA rulează la cinematografele : V. Alecsandri (14; 15,45; 17,30; 19,15; 21), Olga Bancic (15,30; 18; 20,30), 8 Martie (15; 17; 19; 21), CETATEA HURRAMZAMIN , Elena Pavel (cinemascop — 10; 12; 15; 17; 19; 21), Alex. Popov (rulează în con­tinuare de la orele 10 pină la orele 21), Arta (cinemascop — 15; 17; 19; 21), 30 Decembrie (cinemascop — 15; 17; 19; 21). IN NOAPTEA SPRE 13 : Central (9;45; 12; 14;15; 16;30; 18;15; 21), Cultural (16; 18;15; 20,15). FRUMOASA LORETTE : Victoria (10; 12; 15; 17; 19; 21), V. Roaită (10; 12; 15; 17; 19; 21)­, Flacăra (15; 17; 49; 21), Aurel Vlaicu (15; 17; 19, 21). FILME DOCUMENTARE rulează în con­tinuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. ULTI­MUL MEU TANGO ; 13 Septembrie (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). PRIMELE ÎNCERCĂRI — ambele serii : Tineretu­lui (16; 19,30), B. Delavrancea (16; 19;30). INSULA — cinemascop : Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21), T. Vladimirescu (16; 18; 20). CER SENIN : Griviţa (15; 17; 19; 21). CURSA DE 100 KILOMETRI : Unirea (15; 17; 19; 21), 23 August (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Volga (10; 12; 15; 17; 19; 21). TOM DEGEŢELUL rulează la cinemato­grafele Drumul Serii (14,30; 16,45; 19; 21.15) , M. Eminescu (11,30; 14,30; 16,45; 19; 21.15) . MUZICANTUL ORB rulează la cinematografele Alex. Sahia (10,15; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21), și N. Bălcescu (15, 17; 19, 21). FĂCLII — cinemascop : Popular (16; 18,15; 20,30). CIRCUL FARA CUPOLA : Moșilor (16; 18; 20). CAIDUL rulează la cinematograful Donca Simo (15; 17; 18; 21). S-A FURAT O BOMBA : Iile Pintilie (15; 17; 19; 21), G. Bacovia (16; 18; 20), C. David (15;15; 17; 18;45; 20;30) . PINZE PURPURII : 8 Mai (15­; 17; 19; 21). FII FERICITA, ANI 1 : Luceafă­rul (15, 17; 19, 21). TELEVIZIUNE . Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Emisiune pentru copii : „Grădiniţa noastră". 19,35 — Transmisiune de la Teatrul „C. I. Nottara" — „CÎND ÎNFLORESC MIG­DALII”. In pauza , poşta televiziunii şi ultimata JOI 1 MARTIE — Vreau să ştiu — orele 9,00 — I a Muzică din operele compozitorilor romîni — orele 9,30 — I a Muzică de cameră — orele 11,03 — I a Pagini din operele lui Rossini — orele 12,15 — I a Concert de muzică populară romînească — orele 13,05 — I a Emisiunea Studioului de radio Craiova — orele 14,00 — I a Din creaţia de ope­retă a compozitorilor romîni — orele 14,03 — II a Muzică de cameră de Cle­menţi şi Mozart — orele 14,50 — II a Muzică uşoară romînească — orele 15,10 — I a Duete din opera „Werther“ de Massenet — orele 15,40 — I a Piese pen­tru vioară de Kreisler — orele 16,15 — II a Cîntă orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Arad — orele 16,45 — I a Din prelucrările de folclor ale compozitorilor noștri — orele 18,30 — II a Concert Liszt — orele 19,00 — II a Transmisiune din Studioul de concerte a concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijează Carol Litvin. In program : Concertul pentru orchestră de Sigismund Toduţă; Concertul în fa minor pentru pian şi orchestră de J. S. Bach ; Concertul în re major pentru pian şi orchestră de Haydn (solistă : Viktoria Svihlikova (R. S. Cehoslovacă) ; Simfonia a IlI-a cu orgă de Saint-Saens (la orgă : Helmuth Plattner) — orele 19,45 — I a Din albumul melodiilor de dragoste — orele 21,15 — N­ a Muzică simfonică sovietică — orele 22,30 — n a Muzică de cameră — orele 23,15 — NI. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 martie . Vremea se menţine umedă, cu cerul mai mult acoperit. Temporar vor cădea precipitaţii locale sub formă de ploaie şi lapoviţă. Vînt potrivit. Temperatura în creştere uşoară. Mini­mele vor fi cuprinse între plus 4 şl minus 6 grade, iar maximele între 0 și plus 10 grade. Local ceață slabă.

Next