Scînteia, martie 1962 (Anul 31, nr. 5454-5484)
1962-03-01 / nr. 5454
I Cu aparatul de fotografiat în raid-anchetă FIER VECHI Că este necesar ca oţelarii sa fie cît mai bine aprovizionaţi cu fier vechi e un lucru bine cunoscut. Că orice fabrică e obligată să predea întreprinderii pentru colectarea metalelor toate deşeurile şi metalele vechi pe care le posedă sau rezultă din activitatea zilnică, este de asemenea un lucru ştiut. Totuşi, se mai găsesc unii care neglijează problema predării către I.C.M. a cantităţilor de fier vechi de care dispun. lasă-ne cu aparatul de fotografiat în curtea secţiei metalurgice Tîncăbeşti, aparţinînd întreprinderii de industrie locală Răcari, într-o margine a curţii stau părăsite de peste doi ani caroseriile a două camioane, a unui autobuz, a unui turism şi alte fierării vechi (fotografia nr. 1). Au venit cîteva comisii, le-au făcut forme de casare, dar la topit tot n-au fost trimise. Vizităm apoi comuna Otopeni, în fața casei unui gospodar de aici — două camioane vechi. Ele sînt ale întreprinderii de industrie locală Răcari. In curte, pe o rînă, se mai află încă din anul 1956 alte două maşini (fotografia nr. 2). ...Un tablou asemănător şi la depozitul din soseaua Panduri al Bazei de utilaj transport a Trustului nr. 1- construcții București. Aici stau aruncate de mai bine de 5 ani diferite materiale feroase provenite din cofraje — în total circa 50 tone. E clar, acestea nu-s bune decît pentru retopit (fotografia nr. 3). Deși pentru aceste materiale s-au făcut propuneri de casare încă din anul trecut, totuşi nu s-a primit nici pînă acum un răspuns din partea forului tutelar. Tot aici se află şi o macara neutilizată de peste un an (fotografia nr. 4), pentru casarea căreia s-a cerut avizul Direcţiei de metrologia în 1961. Şi acum, iată-ne la întreprinderea de comerţ cu ridicata pentru produse metalo-chimice din Şoseaua Viilor nr. 14 din Capitală: într-o parte a curţii se află o cantitate de 20 tone metal — un pod basculă şi şine de cale ferată, pe care stratul de rugină le-a acoperit de mult (fotografia nr. 5). Cu toate că în 1961, prin două adrese, întreprinderea a solicitat casarea acestor materiale — totuşi Direcţia generală a comerţului cu ridicata pentru produse metalo-chimice din ministerul tutelar nu a soluţionat nici pînă acum cererea. Acestea sînt numai cîteva din „izvoarele" de fier vechi, care nu sunt valorificate, ieșite la iveală cu prilejul raidului-anchetă. Fotoreportaj UTAR şi UHOC de « Pag. 7 VIAŢA DE PARTID Nu uita că tiner! Trecînd prin curtea întreprinderii de filatură şi ţesătorie „Dacia", ne-a izbit următoarea scenă : două tinere muncitoare, care tocma străbăteau curtea, şi-au ridicat privirea şi, zărind dantelăria de gheaţă brodată de ger pe marginea streşinilor, au început o joacă naivă copilărească, „de-a prinsul ţurţurilor". Răzbătea din întreaga lor făptură bucuria de viaţă, energie tinerească. „ Intrebînd-o, cîteva minute mai tîrziu, pe secretara comitetului U.T.M dacă tinerele muncitoare de la această întreprindere bucureşteană fac sport, am primit următorul răspuns : — Cum să nu ! Avem şi o echipe de fotbal... Răspunsul a sunat cel puţin straniu într-o întreprindere în care majoritatea covîrşitoare a salariaţilor sînt femei. Interesîndu-mă mai îndeaproape am aflat că, într-adevăr datorită faptului că directorul întreprinderii e un pasionat al fotbalului, echipa respectivă se bucură de toată atenţia. Nu s-ar putea spune însă — a ţinut să precizeze secretara — că nu se practică şi alte sporturi : „puţin volei, puţin handbal". Dacă i-ai aduna însă pe toţi cei ce practică sportul la „Dacia", n-ai atinge cifra de 100. Şi asta în vreme ce organizaţia U.T.M. numără peste 600 de utemişti. Nici în privinţa activităţii cultural-artistice situaţia nu e mult deosebită. Conferinţe se ţin rar, şi nu pe temele cele mai actuale şi mai interesante. Cîndva a existat un cor al întreprinderii, care se bucura de frumoase succese. De o bucată bună de vreme însă s-a risipit. Echipă de teatru şi brigadă artistică de agitaţie de-abia acum se încropesc. Organizarea timpului liber al tineretului în mod instructiv şi plăcut constituie una din sarcinile principale ale organizaţiilor U.T.M. In desfăşurarea unei activităţi bogate în conţinut, variate, atrăgătoare ele trebuie să fie îndrumate şi ajutate de organizaţiile de partid, de membrii de partid Cu atît mai mult de membrii de partid tineri, de candidaţii de partid proveniţi din rîndurile U.T.M. Aceştia, prin întreaga lor activitate, prin prezenţa vie, activă, în cadrul organizaţiilor U.T.M., prin folosirea de metode tinereşti în îndeplinirea sarcinilor ce li se încredinţează de către comitetele U.T.M. pot contribui la educarea în rîndurile utemiştilor a trăsăturilor înaintate pe care ei înşişi şi le-au însuşit în rîndurile partidului. De aceea are o mare importanţă îndrumarea membrilor şi candidaţilor de partid tineri să muncească în cadrul organizaţiilor U.T.M. La „Dacia“ acest lucru s-a făcut în mică măsură. Şi mai este un aspect al problemei pe care ni l-a relevat tot Georgeta Ifrim, secretara comitetului U.T.M. din întreprindere. — Ştiţi, tovarăşi, ce se întîmplă ? — ne-a spus ea. Unii utemişti, după ce devin candidaţi sau membri de partid, parcă uită că mai sunt tineri. Devin dintr-odată gravi şi într-un fel distanţi faţă de ceilalţi tineri. Fără îndoială că preocupările lor sînt cu timpul mai înalte, dar asta nu înseamnă să uite că mai sînt încă tineri şi că, în primul rînd ei, datorită vîrstei, sînt chemaţi să se ocupe le educarea utemiştilor. Chiar dacă mai primesc vreo sarcină în cadrul organizaţiei U.T.M., se limitează s-o fucă la îndeplinire, dar nu mai trăesc viaţa tineretului, nu mai participă la petrecerile tinerilor. Faptele dovedesc că secretara comitetului U.T.M. are dreptate. ...Candidatul de partid Dragomir Inache este secretar al organizatei de bază U.T.M. din schimbul iii al complexului de finisaj de la „Dacia“. Nu s-ar putea spune că nu-şi îndeplineşte cu tragere de inimă munca de secretar. A avut, de altfel, şi o iniţiativă care s-a bucurat de aprecieri pozitive : planul de muncă personal al fiecărui utemist, în ce constă această iniţiativă ? Fiecare membru al organizaţiei sale de bază îşi desprinde din planul de muncă al întregii organizaţii sarcinile care-i revin spre îndeplinire. Dar dacă-l întrebi pe tovarăşul Enache cit de des a participat dînsul, împreună cu tinerii din secţie, la „foile tineretului", la excursii, la vizitări de muzee, vizionări de spectacole teatrale sau cinematografice se înroşeşte şi răspunde că... n-a avut timp. Oare nu constituie aceasta o explicaţie a faptului că utemiştii din organizaţie nu-l simt îndeajuns de apropiat, nu-i destăinuie problemele care-i frămîntă, nu văd în el un prieten ? Şi oare nu influenţează aceasta însăşi activitatea organizaţiei de bază respective, în care se remarcă o oarecare lipsă de vioiciune şi elan tineresc ? Întîlneşti la „Dacia" şi tineri membri sau candidaţi de partid care nici măcar nu se interesează de munca U.T.M.-ului. Constanţa Vişan şi Paraschiva Mişcoci, de la filatură, care au desfăşurat cîndva o intensă activitate pe linie de U.T.M., n-au mai luat de multă vreme parte la vreo adunare sau altă manifestare a tineretului. Aproape nu-ţi vine să crezi că aceste fete tinere s-au îndepărtat într-atîta de membrii colectivului de tineri în mijlocul cărora lucrează, îneît aceştia le consideră de-acum ca aparţinind „altei generaţii“. Nu s-ar putea spune că la „Dacia" nu există şi membri şi candidaţi de partid integraţi profund în viaţa organizaţiilor U.T.M. din întreprindere. La finisaj, Ioana Grosu, deşi a trecut de vîrsta U.T.M.-ului, se ocupă cu multă grijă şi mult tact de problemele de muncă şi de viaţă ale tinerelor din brigada ei. Din păcate însă asemenea exemple sunt destul de puţine faţă de numărul mare al membrilor şi candidaţilor de partid tineri. Fără îndoială că situaţia ar fi fost cu totul alta dacă comitetul de partid, organizaţiile de bază ar fi analizat mai des şi cu mai multă atenţie munca U.T.M. din întreprindere şi, mai ales, activitatea desfăşurată de tinerii membri şi candidaţi de partid în rîndurile organizaţiei U.T.M. De asemenea, nici comitetul raional U.T.M. nu trebuia să rămînă indiferent faţă de situaţia de la „Dacia", ci ar fi trebuit să intervină din timp pentru remedierea ei. Intr-o altă întreprindere din acelaşi raion — la „Griviţa Roşie" — am cunoscut o secţie unde toţi membrii şi candidaţii de partid, indiferent de vîrsta lor, se interesează îndeaproape şi din toată inima de activitatea organizaţiei U.T.M., de viaţa şi preocupările tineretului. E vorba de sculăria uzinei. 1^Nicolae Petcu e membru de la partid de cîţiva ani. Organizaţia de partid i-a dat totdeauna sarcini pe linie de U.T.M. Fiind mereu în mijlocul tinerilor de care în mod firesc se simte legat, aceştia l-au ales nu de mult secretar al organizaţiei U.T.M. pe secţie. Toţi tinerii din secţie vin la el să se sfătuiască în legătură cu problemele mari sau mărunte care-i preocupă. Pe unul îl ajută să-şi ridice calificarea (de aproape un an tinerii din secţie n-au dat un singur rebut) ; pe altul îl sfătuieşte în legătură cu cumpărarea unui costum sau a unui dar care să-i facă plăcere fetei cu care este prieten. Cu aceeaşi încredere, ca şi în problemele de muncă, tinerii i se adresează secretarului şi în problemele majore ale vîrstei — dragoste, prietenie. Uie Bujin nu are vreo sarcină concretă pe linie de U.T.M., dar şi el participă zi de zi la activitatea tinerilor din secţie. în această organizaţie U.T.M. se desfăşoară o activitate vie şi interesantă. Tinerii de aici merg des in colectiv la spectacole, citesc mult atît literatură politică cît şi beletristică, discută adesea despre spectacolele văzute sau cărţile citite, îşi călesc trupul luînd parte la activitatea sportivă din întreprindere. Adunările sînt pline de conţinut şi, în acelaşi timp, atractive. La o adunare recentă, de pildă, discutîndu-se despre comportarea tinerilor în societate, s-au dezbătut cu însufleţire atît aspecte legate de atitudinea faţă de părinţi, de prietenie şi dragoste, cît şi unele, aparent secundare, privitoare la unele reguli de purtare civilizată, de politeţe. în adunare, o contribuţie activă au adus tinerii membri şi candidaţi de partid, al căror cuvînt a fost ascultat cu multă luare aminte. Tinerii de aici duc o viaţă interesantă, multilaterală, cu adevărat tinerească. Şi aceasta în primul rînd datorită faptului că organizaţia de partid se ocupă îndeaproape de educarea lor, iar tinerii membri şi candidaţi de partid sunt în fruntea lor la toate acţiunile. In faţa fiecărei organizaţii de bază stă sarcina de a se ocupa cu grijă şi răspundere de educarea comunistă a tineretului, de creşterea noii generaţii de cetăţeni ai patriei socialiste. Această sarcină se poate realiza cu cele mai bune rezultate dacă tinerii membri şi candidaţi de partid vor duce, şi după primirea in rîndurile partidului, o activitate intensă şi bogată in rîndurile organizaţiilor U.T.M., vor lua parte la viaţa şi activitatea tineretului, vor contribui prin întreaga lor comportare in producţie, în viaţa obştească, in societate, şi formarea trăsăturilor Înaintate ale tinarului epocii noastre, devotat cu trup şi suflet cauzei socialismului, harnic şi disciplinat, avîntat şi îndrăzneţ, setos de ştiinţă şi cultură, Îndrăgostit de tot ce e frumos. VICTOR BÎRLADEANU Lucrări în livada cu pomi CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — In livada de pomi fructiferi a gospodăriei de stat Iancu Jianu, regiunea Oltenia, care are peste 400 hectare, se lucrează de zor. De pe întreaga suprafaţă au fost culese cuiburile de omizi, iar la circa 12.000 pomi s-au executat tăieri de rodire şi regenerare. De asemenea, la uri mare număr de pomi s-au executat stropiri de iarnă cu ulei horticol şi s-au administrat îngrăşăminte organice şi chimice. 8cs ■ Tata Intr-o casă de naştere Peste cimpia viscoliţi, medicul mergea grăbit. Aluneca pe poleiul drumului. Dar nu finea seama. „Numai de n-ar fi prea tîrziu...“ se gîndea. Medicul Corneliu Iordăchescu, candidat de partid, primise in dimineaţa aceea geroasă un telefon din Grădiştea : „Alo, circumscripţia sanitară Şufeşti . La casa de naştere din Grădiştea a fost internată colectivista Dumitru Lăcătuş, în stare gravă... Este nevoie de o intervenţie chirurgicală...“ Intervenţie chirurgicală mai complicată nu se mai făcuse la Grădiştea. Acum era însă un caz excepţional. Femeia nu putea fi transportată într-o clinică de specialitate din cauza înzăpezirii şoselelor. Medicul revedea în minte fazele operaţiei, învăţate în urmă cu 4 ani la facultate, dar, ocupîndu-se de medicină generală, el nu făcuse niciodată o asemenea operație. A durat aproape 3 ore. A reuşit. Viaţa Dumitrei Lăcătuş a fost salvată. ...Aceasta s-a întâmplat la Grădiştea, regiunea Galaţi, pe fosta moşie a boierului Şufu, unde în urmă cu ani femeile năşteau privegheate doar de vreo babă doboroaie. Casele de naştere bine utilate, înfiinţate in mai toate comunele țării, sînt încă un semn al grijii deosebite pe care puterea populară o poartă sănătății oamenilor. GH. BALTA coresp. „Scînteii” Muzeul etnografic al Transilvaniei din Cluj, de curind restaurat, primeşte zilnic vizita unui mare număr de oameni ai muncii. In fotografie : Aspect dintr-o sală a muzeului. (Foto : Agerpres) Din sat în sat cu caravana cinematografica Filmul artistic se termină, dar nimeni nu se ridică. Spectatorii întorc doar capul spre operator. Lumina se stinge din nou şi pe ecran apare titlul unui nou film : „Cronică la Ţibucani”. Sala devine mai atentă, mai concentrată. Se vede că filmul trezeşte un interes deosebit. Rînd pe rînd, prin faţa celor peste 200 spectatori, ţărani din comuna Ion Creangă, raionul Roman, se perindă imagini şi aspecte din munca şi viaţa nouă a colectiviştilor din Ţibucani „Toate acestea le-am văzut cu ochii mei, cînd am fost în vizită acolo" — spune un ţăran întovărăşit, vecinului său. In continuare, se prezintă „Lada cu zestre”, un film artistic de scurt metraj în care este vorba despre viaţa colectiviştilor din Banat. ...Pe lingă cele 180 cinematografe săteşti, în regiunea Bacău funcţionează In prezent şi 18 caravane cinematografice, care prezintă filme In satele şi comunele fără cinematografe stabile. Pe ploaie sau pe viscol, caravanele cinematografice trec din comună în comună, din sat în sat, prezentînd filme artistice şi documentare, In sprijinul colectivizării agriculturii. In luna ianuarie, numai filmul „Cronică la Ţibucani" a fost prezentat în peste 200 de spectacole la care au luat parte circa 150.000 ţărani muncitori. Filmele prezentate în comune ca Băluşeşti, raionul Roman, Răuceştii de Jos, raionul Tg. Neamţ, Tăvădăreşti, raionul Adjud, şi In alte zeci de sate au contribuit şi ele, alături de alte acţiuni politice şi culturale de masă, la lămurirea întovărăşirilor, care au cerut să transforme întovărăşirile lor In gospodării colective. In luna martie, numărul filmelor ce vor fi prezentate de către caravanele cinematografice din regiune se va dublă. In același timp, numărul caravanelor va spori cu încă 21. N. MOCANU coresp. „Scînteii” CITITORII PROPUN CHIOŞC ALIMENTAR La Dîmbul Morii locuiesc peste o sută de familii. In prezent, pentru a-şi cumpăra cele necesare gospodăriei cetăţenii de aici se deplasează piră la Dîrste sau chiar la Braşov. Ar fi bine dacă ar exista şi la Dîmbul Morii un chioşc alimentar, de unde să se poată procure articolele cele mai trebuincioase. (De la Ion Oh. Anghel, muncitor). CUTII POŞTALE In satele comunei Hirseşti, raionul Costeşti, cînd vrei să trimiţi cuiva o scrisoare, trebuie să stai toată ziua pe drum In aşteptarea factorului poştal pentru a l-o înmina. Nu s-ar putea instala care este o cutie poștală și în aceste sate . (De la Radu I. Florea, colectivist). O LEGĂTURĂ MAI BUNĂ DE TREN Ca să ajungi la Botoşani, trebuie să schimbi trenul la Vereşti. Dacă mergi cu unul din trenurile de dimineaţă sau de seară, ai legătură spre Botoşani curind. Dar dacă soseşti la Vereşti cu personalul 5333 sau cu rapidul 51, atunci aştepţi mai bine de 7 ore in gară, pînă la următorul tren. Ar fi bine ca un tren care circulă pe distanța Verești—Botoșani să aibă plecarea la o oră apropiată de sosirea trenurilor mai sus-amintite. (De la Ion Cojocaru, muncitor petrolist). Nr. 5454 Avioane H-18 pe linia aeriană București-Paris începînd de la 1 martie linia aeriană București—Viena—Zürich- Paris va fi deservită în mod regulat de întreprinderea TAROM cu avioane de tip IL-18. Aeronavele turbopropulsoare IL-18, construite în Uniunea Sovietică, fac parte din categoria avioanelor moderne de călători, putînd transporta 84 de pasageri. Prin construcţia sa, avionul asigură un mare confort, siguranţă deplină în exploatare şi o mare viteză de zbor. Distanţa Bucureşti—Paris, fără escală, poate fi acoperită în numai 3,5 ore. Odată cu înzestrarea parcului de avioane al TAROM cu noile aeronave, traficul de pasageri şi mărfuri pe liniile internaţionale va spori considerabil. Din decembrie 1946, cînd s-a deschis prima linie internaţională, aviaţia noastră de transport s-a dezvoltat continuu, ajungînd să deservească în prezent trasee cu o lungime de peste 11.500 km. Ea stabilește legături regulate cu Atena, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Copenhaga, Frankfurt, Kiev, Moscova, Odesa, Paris, Praga, Sofia, Viena, Zürich, asigurînd călătorilor legături cu întreaga lume. (Agerpres) ÎN ŞCOALA DE AZI (Urmare din pag. I-a) crai popular. Astăzi există 151 de facultăţi, faţă de numai 33, cîte erau în 1938. Paralel cu lărgirea centrelor universitare de la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, s-au creat institute de învăţămînt superior la Braşov, Galaţi, Craiova, Tg. Mureş, Petroşeni şi în alte oraşe şi centre muncitoreşti, în actualul an de învăţămînt, în facultăţi şi institute studiază peste 81.000 de studenţi, numărul lor fiind cu aproape 10.000 mai mare decît anul trecut. Creşte an de an şi numărul cadrelor didactice. La catedrele şcolilor de cultură generală şi pedagogice predau anul acesta cu 14.600 învăţători şi profesori mai mulţi decît în 1959—1960, iar în învăţămîntul superior numărul cadrelor didactice a sporit, faţă de aceeaşi perioadă, cu peste 2.200. Detaşament însemnat al intelectualităţii noastre, cadrele didactice — dascăli şi educatori ai tinerei generaţii — se bucură de grija şi stima partidului şi a întregului popor. Se dezvoltă continuu baza materială a învăţămîntului de toate gradele. Tabloul construcţiilor de locuinţe şi de aşezăminte social-culturale se întregeşte cu numeroasele şcoli ,noi, încăpătoare, luminoase de la oraşe şi sate. In ultimii doi ani s-au clădit şcoli cu aproape 7.000 săli de clasă, urmînd ca numărul sălilor de clasă să crească la 15.000 pînă la sfîrşitul anului 1965, îngrijindu-se in permanenţă de condiţiile de studiu şi de trai ale studenţimii, partidul şi statul nostru alocă fonduri importante pentru ridicarea de noi construcţii destinate învăţămîntului superior, pentru înzestrarea laboratoarelor cu aparate moderne, pentru asigurarea asistenţei sociale a studenţilor. Numai anul trecut, în centrele universitare Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Craiova au fost date în folosinţă studenţilor cămine cu 10.246 locuri şi cantine cu 6.100 locuri, a căror valoare se ridică la peste 145 milioane lei. Cu adevărat izbitoare apare în lumina tuturor acestor cifre deosebirea faţă de situaţia precară a învăţămîntului pe vremea regimului burghezo-moşieresc, situaţie pe care au deplîns-o nu puţini cărturari luminaţi, cu dragoste de popor. În 1933, după datele oficiale vădit micşorate, peste un milion de copii de vtrstă şcolară nu puteau urma şcoala, îngroşînd numărul neştiutorilor de carte. Oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi amintesc de anii grei cînd nu-şi puteau trimite copiii la şcoală pentru că n-aveau cu ce le cumpăra cărţi sau îmbrăcăminte. Cadrele didactice îşi amintesc de salariile neplătite cu lunile, de lipsa de şcoli, de indiferenţa autorităţilor de odinioară faţă de nevoile şcolii şi ale slujitorilor ei. Şi astăzi, în multe ţări capitaliste cu „tradiţie" culturală, şcoala se zbate într-o situaţie deosebit de grea. In Italia, nu mai puţin de 250.000 de copii nu urmează nici măcar prima clasă a şcolii elementare, iar dintre cei care izbutesc să termine primele patru clase, mai mult de un milion se opresc în pragul clasei a V-a. În Franţa, potrivit evaluărilor oficiale, necesităţile învăţămîntului elementar pentru 1962 se cifrează la 44.000 de noi învăţători, dar bugetul nu prevede fonduri decît pentru 24.000 de posturi. În R.F. Germană lipsesc anul acesta peste 60.000 săli de clasă ; în Turcia 16.000 de sate sunt cu desăvîrşire lipsite de şcoli. O adevărată plagă o constituie taxele şcolare excesive într-o ţară ca S.U.A., unde discriminările pe considerente de avere şi stare socială fac ca pînă şi liceul să devină practic un privilegiu al celor avuţi. Vorbind despre sistemul de învăţămînt din S.U.A., ale cărui racile fac de multă vreme obiect de discuţii publice şi de critici în presă, preşedintele Kennedy a recunoscut recent, într-un mesaj adresat Congresului S.U.A. că 8 milioane de americani care au depăşit vîrsta de 25 ani sunt analfabeţi, că 400.000 elevi de curs secundar nu au putut pătrunde în licee din cauza lipsei de mijloace financiare. Iată cum arată binefacerile „lumii libere" în materie de învăţămînt ! Avîntul învăţămîntului public în ţara noastră, alături de celelalte numeroase mijloace de răspîndire a culturii în masele largi, face ca Romînia să fie astăzi o ţară cu un nivel cultural de masă în continuă creştere. Anii care vin vor duce la o nouă dezvoltare a învăţămîntului de toate gradele. E destul să amintim că numărul inginerilor, de pildă, va ajunge în 1965 la aproximativ 80.000, pe lîngă zeci de mii de cadre tehnice medii. Răspunzînd cerinţelor pe care le ridică grandiosul program al desăvîrşirii construcţiei socialiste elaborat de partid, şcoala, slujitorii ei sînt chemaţi să asigure temeinica pregătire ştiinţifică a elevilor şi studenţilor, să militeze pentru orientarea consecventă a învăţămîntului spre o cît mai strînsă legătură cu viaţa, cu necesităţile producţiei, cu progresul tehnico-ştiinţific, îmbinarea cît mai strînsă a studiului elevilor, studenţilor din institutele tehnice cu cerinţele producţiei, apropierea şcolilor şi a institutelor de învăţămînt agricol de munca unităţilor agricole socialiste, constituie o condiţie esenţială pentru formarea de cadre temeinic pregătite, la nivelul sarcinilor puse de partid şi guvern în faţa industriei şi agriculturii noastre în plin avînt. Este totodată necesar ca profesorii, organizaţiile de partid şi de tineret din şcoli să întărească neobosit latura educativă în activitatea şcolară, să dezvolte în rîndurile tineretului studios trăsăturile morale noi caracteristice constructorilor noii orînduiri, să cultive dragostea pentru învăţătură şi pentru profesiunea aleasă, hotărîrea de a munci cu devotament acolo unde este mai necesar, unde fiecare îşi poate valorifica cel mai bine cunoştinţele şi aptitudinile în interesul poporului şi al construcţiei socialiste. TEATRE • (games om st *re/ewz/usie »'Radio TEATRUL DE OPERA SI BALET AL R.P. ROMINE : TRUBADURUL — (orele 19.30) . TEATRUL DE STAT DE OPERETA : PLUTAŞUL DE PE BISTRITA — (orele 19.30) . TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (Sala Comedia) : ANNA KARENINA — (orele 19,30). (Sala Studio) : SICILIANA — (orele 19,30). TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ (B-dul Schitu Măgureanu nr. 1) : CUM VA PLACE — (orele 19,30). (Sala Studio — str. Alex. Sahia 76) . MENAJERIA DE STICLA — (orele 19,30). TEATRUL ,,C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) : CIND ÎNFLORESC MIGDALII — (orele 19,30). (Sala Studio) : BĂIEŢII VESELI — (orele 20). TEATRUL DE COMEDIE : CELEBRUL 702 — (orele 19,30). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala pentru tineret) : PIGULETE PLUS CINCI FETE — (orele 20). TEATRUL MUNCITORESC C. F. R.GIULEŞTI : OAMENI ŞI UMBRE — (orele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT : VREAU SA FIU NEVASTA TA — (orele 20). INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA „I. L. CARAGIALE“ : MINCIUNA ARE PICIOARE LUNGI — (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) : REVISTA 62 — (orele 20). (Sala Victoriei 174) . CONCERT IN RE... HAZLIU — (orele 20). (Sala Dalles) ; ŞAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). ANSAMBLUL DE CINTECE ŞI DANSURI AL C.C.S. : DRAG MI-I CINTECUL ŞI JOCUL ! — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Filmul documentar NIKITA SERGHEEVICI HRUŞCIOV rulează la cinematograful Munca (18; 18,15; 20,30). STRĂZILE AU AMINTIRI : Patria (10; 12;15; 14,30; 16,45; 19; 21,05), G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19, 21). NANA : București (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Magheru (10; 12,30; 15,15; 18; 20,45), Floreasca (15,30; 18; 20,30). PACE NOULUI VENIT : Republica (10; 12; 15; 17; 19, 21), I. C. Frimu (10; 12; 18; 17; 18, 31), PERLE Lumbu (10) şi 14 U; U.U( 20,30) , Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30) . DRAGOSTEA LUI ALIOŞA : M. Gorki (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), înfrăţirea între popoare (cinemascop — 16; 18; 20), 16 Februarie (16; 18; 20), Mioriţa (10; 12; 15; 17; 19; 21). SENTINȚA rulează la cinematografele : V. Alecsandri (14; 15,45; 17,30; 19,15; 21), Olga Bancic (15,30; 18; 20,30), 8 Martie (15; 17; 19; 21), CETATEA HURRAMZAMIN , Elena Pavel (cinemascop — 10; 12; 15; 17; 19; 21), Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 10 pină la orele 21), Arta (cinemascop — 15; 17; 19; 21), 30 Decembrie (cinemascop — 15; 17; 19; 21). IN NOAPTEA SPRE 13 : Central (9;45; 12; 14;15; 16;30; 18;15; 21), Cultural (16; 18;15; 20,15). FRUMOASA LORETTE : Victoria (10; 12; 15; 17; 19; 21), V. Roaită (10; 12; 15; 17; 19; 21), Flacăra (15; 17; 49; 21), Aurel Vlaicu (15; 17; 19, 21). FILME DOCUMENTARE rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. ULTIMUL MEU TANGO ; 13 Septembrie (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). PRIMELE ÎNCERCĂRI — ambele serii : Tineretului (16; 19,30), B. Delavrancea (16; 19;30). INSULA — cinemascop : Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21), T. Vladimirescu (16; 18; 20). CER SENIN : Griviţa (15; 17; 19; 21). CURSA DE 100 KILOMETRI : Unirea (15; 17; 19; 21), 23 August (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Volga (10; 12; 15; 17; 19; 21). TOM DEGEŢELUL rulează la cinematografele Drumul Serii (14,30; 16,45; 19; 21.15) , M. Eminescu (11,30; 14,30; 16,45; 19; 21.15) . MUZICANTUL ORB rulează la cinematografele Alex. Sahia (10,15; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21), și N. Bălcescu (15, 17; 19, 21). FĂCLII — cinemascop : Popular (16; 18,15; 20,30). CIRCUL FARA CUPOLA : Moșilor (16; 18; 20). CAIDUL rulează la cinematograful Donca Simo (15; 17; 18; 21). S-A FURAT O BOMBA : Iile Pintilie (15; 17; 19; 21), G. Bacovia (16; 18; 20), C. David (15;15; 17; 18;45; 20;30) . PINZE PURPURII : 8 Mai (15; 17; 19; 21). FII FERICITA, ANI 1 : Luceafărul (15, 17; 19, 21). TELEVIZIUNE . Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Emisiune pentru copii : „Grădiniţa noastră". 19,35 — Transmisiune de la Teatrul „C. I. Nottara" — „CÎND ÎNFLORESC MIGDALII”. In pauza , poşta televiziunii şi ultimata JOI 1 MARTIE — Vreau să ştiu — orele 9,00 — I a Muzică din operele compozitorilor romîni — orele 9,30 — I a Muzică de cameră — orele 11,03 — I a Pagini din operele lui Rossini — orele 12,15 — I a Concert de muzică populară romînească — orele 13,05 — I a Emisiunea Studioului de radio Craiova — orele 14,00 — I a Din creaţia de operetă a compozitorilor romîni — orele 14,03 — II a Muzică de cameră de Clemenţi şi Mozart — orele 14,50 — II a Muzică uşoară romînească — orele 15,10 — I a Duete din opera „Werther“ de Massenet — orele 15,40 — I a Piese pentru vioară de Kreisler — orele 16,15 — II a Cîntă orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Arad — orele 16,45 — I a Din prelucrările de folclor ale compozitorilor noștri — orele 18,30 — II a Concert Liszt — orele 19,00 — II a Transmisiune din Studioul de concerte a concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijează Carol Litvin. In program : Concertul pentru orchestră de Sigismund Toduţă; Concertul în fa minor pentru pian şi orchestră de J. S. Bach ; Concertul în re major pentru pian şi orchestră de Haydn (solistă : Viktoria Svihlikova (R. S. Cehoslovacă) ; Simfonia a IlI-a cu orgă de Saint-Saens (la orgă : Helmuth Plattner) — orele 19,45 — I a Din albumul melodiilor de dragoste — orele 21,15 — N a Muzică simfonică sovietică — orele 22,30 — n a Muzică de cameră — orele 23,15 — NI. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 martie . Vremea se menţine umedă, cu cerul mai mult acoperit. Temporar vor cădea precipitaţii locale sub formă de ploaie şi lapoviţă. Vînt potrivit. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între plus 4 şl minus 6 grade, iar maximele între 0 și plus 10 grade. Local ceață slabă.