Scînteia, aprilie 1962 (Anul 31, nr. 5485-5514)

1962-04-01 / nr. 5485

5485 Vedere din portul Galaţi (Foto : S. Costin) La 30 martie 1962 a fost semnat la Bucureşti Protocolul sesiunii a XIX-a a Comisiei romîno-polone de co­laborare tehnico-ştiinţifică. în timpul sesiunii s-a examinat realizarea hotărîrilor sesiunii a Xl-a a Comisiei şi s-a stabilit pla­nul colaborării tehnico-ştiinţifice pentru perioada următoare. Au fost adoptate noi hotărîri pri­­vind colaborarea între cele­­rouă ţări, care marchează un simţitor progres faţă de sesiunile anterioare. R. P. Romînă va preda documen­taţii tehnice şi va primi pentru do­cumentare specialişti polonezi în do­meniul industriei petrolului şi gaze­lor, construcţiilor de maşini, indus­triei chimice, construcţiilor şi mate­rialelor de construcţii, industriei de prelucrare a lemnului, industriei a­­limentare etc. R. P. Polonă va preda documenta­ţii tehnice şi va primi spre docu­mentare specialişti români în dome­niul industriei chimice, industriei carbonifere, construcţiilor de maşini, industriei siderurgice, construcţiei de poduri, economiei forestiere, in­dustriei alimentare etc. Lucrările sesiunii au decurs într-o atmosferă frăţească şi de înţelegere reciprocă. Din partea R. P. Român, proto­colul a fost semnat de Vasile Bum­­băcea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitec­tură şi Sistematizare, şi din partea R. P. Polone de Kazimierz Olszew­ski, vicepreşedinte al Comitetului de colaborare economică şi tehnico­­ştiinţifică cu străinătatea de pe lin­gă Consiliul de Miniştri al R. P. Polone. Colaborarea tehnico-ştiinţifică romîno-polono izhl­:11 ------ - S­port LUPTE CLASICE R. P. Romînă — Suedia 4-3 In sala Dinamo din Capitală, în pre­zenta unui numeros public, s-a disputat aseară întîlnirea internaţională de lupte clasice dintre reprezentativele Suediei ţi R. P. Romíne. Majoritatea meciurilor au fost foarte echilibrate. întilni­­rea a luat sfîrșit cu scorul de 4—3 pentru sportivii romîni. Iată rezultatele : Pîrvulescu cîștigă prin tur în min. 3 la Karlsson ; Cristea—Westerby (meci nul) ; Cernea—Wassbjer (meci nul) ; Bularca îl întrece la puncte pe Sandström ; Ţăranu— Ny­ström (meci nul) ; Martinescu—Jans­­son (meci nui) . Svensson cîştigă prin tuş (min. 4) în fața lui Marton. Luptăto­rii Popovici şi Parsson au fost descali­ficaţi pentru lipsă de combativitate. ­o*­o­ Consider utilă dezvoltarea colaborării intre cercetătorii din Rominia şi Anglia în cadrul schim­burilor culturale cu Marea Britanie, ne vizitează ţara prof. John Archi­bald Laing, doctor în ştiinţe, şeful Departamentului de igienă şi zootehnie generală al Uni­versităţii din Londra. Oaspetele a avut întrevederi la Ministerul învăţămîntului şi Cultu­rii şi Ministerul Agriculturii, a vi­zitat unităţi agricole din regiunea Braşov, s-a întîlnit cu cadre didac­tice şi specialişti de la diferite in­stitute de specialitate din Bucu­reşti, a vizitat oraşul Sinaia şi alte localităţi de pe Valea Prahovei. înainte de plecare, J. A. Laing a avut o convorbire cu redactorul A­­genţiei Române de Presă „Agerpres“, Ştefan Bratu, căruia i-a împărtăşit impresii din vizita sa. Am venit în România pentru a mă întîlni cu specialişti şi cercetători din agricultură, să discutăm proble­me care ne inte­resează în comun, să cunosc aspecte din viaţa şi preo­cupările poporului român. Consider în folosul ambelor ţări faptul că între cercetătorii englezi şi români care lucrează în acest do­meniu există o colaborare prin co­respondenţă. Sunt bucuros că am pu­tut cunoaşte pe unii dintre ei, ale căror lucrări — cum sunt de pildă acelea despre combaterea sterilităţii şi însămînţarea artificială la ani­male — sunt cunoscute şi se bucură de interes în Anglia. Cu specialiştii români am avut discuţii fructuoase, iar vizitele făcute în institutele de învăţămînt superior m-au convins de minunatele condiţii de învăţă­mînt şi viaţă asigurate studenţilor din ţara dv. In această direcţie con­sider că ar fi utilă dezvoltarea co­laborării între institutele de învă­ţămînt superior şi de cercetări din Rominia şi Anglia. Unităţile agricole pe care le-am cunoscut în timpul şederii mele în Rominia sînt excelent organizate. Este evident că această organizare dă rezultate practice din cele mai bune. Aş dori să revăd cit mai curînd ţara dv. — a încheiat J. A. Laing. Duc cu mine amintiri din cele mai frumoase, despre Bucureşti — care este în continuă înnoire, despre prie­tenia şi ospitalitatea cu care am fost înconjurat pretutindeni. DECLARAŢIILE OASPETELUI ENGLEZ, PROF. J. A. LAING Campionate, competiţii FOTBAL. — Cea de-a treia etapă a returului campionatului categoriei A programează astăzi meciurile : Pro­gresul—Steaua, Dinamo Bucureşti— Rapid (în cuplaj, de la ora 14,15, pe stadionul „23 August”), Ştiinţa Cluj— Jiul Petrila, Dinamo Piteşti—Steagul Roşu, U.T.A.—Ştiinţa Timişoara, Di­namo Bacău—Metalul, Minerul Lu­­peni—Petrolul. Repriza a Il-a a me­ciului Dinamo—Rapid va fi transmisă la radio (de la ora 17, pe programul I). ŞAH. — Meciul de şah, disputat la 10 mese, în două ture, intre echipele selecţionate ale R. P. Româno şi R. P. Bulgaria a luat sfîrşit cu scorul de 11—9 în favoarea şahiştilor bulgari. RUGBI. — Meciurile campionatului republican se vor desfăşura astfel : Bucureşti : Metalul—Ştiinţa Timişoa­ra (teren Gloria, ora 10,30), Griviţa Roşie—Flacăra Roşie (Parcul Copilu­lui, ora 9), Steaua—Progresul (teren Ghencea, ora 11,30), Ştiinţa Bucu­reşti—Dinamo (stadionul Tineretului, ora 16) , Cluj : Ştiinţa—C.S.M.S. Iaşi , Petroşeni : Ştiinţa—I.T.B. ATLETISM. — Pe stadionul Petro­lul din Ploieşti continuă astăzi, cu în­cepere de la ora 9, întrecerile din ca­drul concursului şcolilor sportive de elevi. Participă elevi din oraşele Bucu­reşti, Ploieşti, Constanţa şi Reşiţa. Concursul se încheie miine. (Urmare din pag. I-a)­ ­O­TO­MODERNIZATORUL Irina, Iordan Moldoveanu, Ilie Dragomir şi alţii se numără prin­tre cadrele de nădejde ale unităţii. Teodor Hristenco obişnuieşte să le spună adesea că pentru a fi bun me­seriaş, pe lingă o întreţinere exem­plară a agregatelor, trebuie să cauţi mereu noi procedee de ridicare a randamentului acestora. O spune—şi aceasta e lucrul de căpetenie — nu numai cu vorba, ci şi cu fapta. Re­­zumînd această latură a activităţii lui Teodor Hristenco, şeful cabine­tului tehnic ne-a spus: — E un modernizator în adevăra­tul sens al cuvîntului. Cu oameni ca el colectivul întreprinderii noastre se mîndreşte. Prin îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice la unele a­­gregate, capacitatea fabricii de oxi­gen s-a dublat în ultimul timp. Am răsfoit dosarul cu propunerile de modernizări făcute de Teodor Hristenco. Schiţe în creion — unele destul de simple, altele complicate şi chiar foarte complicate. Mai toa­te sunt „brodate“ pe margini cu în­semnări explicative. Ceea ce la cabinetul tehnic, răs­foind dosarul cu propuneri, abia întrezăreai — aici, în sala maşi­nilor mai ales, poţi constata la faţa locului concretizarea ace­lor simple schiţe în creion. Una din primele modernizări ale lui Teodor Hristenco este instalaţia me­canică de dizolvare a sodei caustice necesară fabricării oxigenului. Îna­inte soda era pusă în nişte cazane cu apă şi se amesteca manual ore în şir pentru a fi dizolvată, înlă­turarea muncii manuale, creşterea productivităţii muncii — iată ce a avut în vedere Hristenco. Acum după ce noua instalaţie a fost mon­tată, dizolvarea sodei se face auto­mat şi într-un timp de 8-9 ori mai scurt. De altfel fiecare modernizare îşi are punctul de plecare în necesita­tea îmbunătăţirii producţiei. Aşa s-a întîmplat şi cu introducerea coloa­nei de presiune la instalaţia de pu­rificare a oxigenului. Modernizare simplă, dar cu o eficacitate econo­mică mare. Teodor Hristenco s-a oprit la soluţia cea mai bună: a schimbat principiul de funcţionare a instalaţiei. Vechea coloană, bazată pe contracurenţi, a fost înlocuită printr-o altă coloană, de presiune. Rezultatul ? Pe lingă faptul că insta­laţia funcţionează mult mai bine, două motoare electrice şi două pom­pe au devenit în acest fel disponi­bile, fiind folosite în alt sector. Teodor Hristenco intervine prompt ori de cite ori e vorba de rezolvarea unei probleme tehnice sau de orga­nizare a muncii intr-un sector sau altul al întreprinderii. Şi ceea ce e la fel de important, el socotește asta ca ceva foarte firesc. Este o tră­sătură ce ține de profilul moral al omului nou- sosirea de la Berlin a grupului de activişti ai Partidului Muncitoresc Domin Sîmbătă după-amiază s-a înapo­iat în Capitală, venind de la Ber­lin, grupul de activişti ai Partidu­lui Muncitoresc Român, condus de tov. Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­mitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., care a făcut o vizită în R.D. Germană pentru a studia experien­ţa organizaţiilor P.S.U.G. Pe aeroportul Băneasa, grupul de activişti a fost salutat de membri ai C.C. al P.M.R. şi activişti de partid. Au fost de faţă membri ai Am­basadei R. D. Germane la Bucu­reşti. (Agerpres) Sesiuni ale sfaturilor populare raionale Intre 20-30 martie au avut loc se­siuni ale sfaturilor populare raio­nale din oraşul Bucureşti. Proble­mele dezbătute la aceste sesiuni au fost variate. Aşa, de pildă, la sesiu­nea Sfatului popular al raionului 30 Decembrie a fost prezentat raportul privind acţiunile de gospodărie co­munală ; în sesiunile sfaturilor populare ale raioanelor T. Vladimi­­rescu, 1 Mai şi 16 Februarie s-au dezbătut problemele ocrotirii sănă­tăţii publice, iar sesiunea Sfatului popular raional Lenin a analizat ac­tivitatea cultural-educativă de masă. Cu acest prilej au fost luate o serie de hotărîri cu privire la îm­bunătăţirea activităţii din sectoarele respective. INFORMAŢII • Colectivul Baletului Naţional din Senegal a prezentat sîmbătă seara în Sala sporturilor Floreasca, cel de-al pa­trulea spectacol în faţa publicului bucu­­reştean. Ca şi la celelalte reprezentaţii, cînte­­cele şi dansurile folclorice inspirate din tradiţia, din viaţa şi munca poporului senegalez şi a altor popoare din Africa au fost răsplătite cu vii aplauze de spec­tatori. • Vineri şi sîmbătă a avut loc sesiu­nea de comunicări a Institutului de ener­getică al Academiei R. P. Române, in ca­drul căreia au fost prezentate principalele realizări obţinute în anul 1961. • Incepînd de azi, 1 aprilie, traseul li­niei de troleibuze nr. 81 se prelungeşte pînă la aeroportul Băneasa. Restul tra­seului rămîne neschimbat. • La tragerea de amortizare a asigură­rilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 martie 1962 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : C.K.W. i Z.O.B. ; F. D.Z. ! D.S.O. i V.X.Z. i V.P.D. I B.L.V. i G. X.C. S­C­Î­N­T­E­I­A 30 de ani de la apariţia ziarului „Lupta C.F.R. “ Se împlinesc azi 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Lupta C.F.R.". Ceferiştii mai vîrst­­nici îşi amintesc cu dragoste de a­­cest ziar, apărut în aprilie 1932. în acele zile de luptă împotriva ex­­ploatării capitaliste el aducea cu­­vîntul călăuzitor al Partidului Co­munist din România. După eliberarea ţării de sub ju­gul fascist, ceferiştii găseau în pa­ginile „Luptei C.F.R.“ cuvinte însu­­fleţitoare, de îndemn pentru refa­cerea căilor noastre ferate. Ziarul a adus apoi, an de an, o contri­buţie de seamă la continua îm­bunătăţire a transporturilor, la popularizarea şi răspîndirea iniţia­tivelor şi metodelor avansate, la o­­glindirea vieţii de azi a ceferiştilor, cîştigîndu-şi preţuirea cititorilor. Ziarul „Lupta C.F.R." militează în prezent pentru mobilizarea mun­citorilor şi tehnicienilor cefe­rişti la traducerea în viaţă a hotă­rîrilor Congresului al IlI-lea al par­tidului, în vederea utilizării cît mai raţionale şi mai eficiente a mijloa­celor de transport, îmbunătăţirii deservirii publicului călător şi a în­treprinderilor. Colectivul redacţional al ziarului „Scînteia" adresează un fierbinte salut ziarului „Lupta C.F.R." cu pri­lejul aniversării a 30 de ani de apa­riție, urîndu-i noi succese în activi­tatea sa. Şedinţa lărgită a C.C. al P.M.S.U. BUDAPESTA 31 (Agerpres). — M.T.I. transmite : Ziarul „Nepsza­­badsag” anunţă în numărul său din 31 martie că, între 28 şi 30 mar­tie, Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Socialist Ungar a ţinut o şedinţă lărgită, în care a dezbătut trei expuneri. Lajos Feher, secretar al Comite­tului Central, a prezentat un proiect de rezoluţie al Biroului Politic în legătură cu „Situaţia agriculturii şi sarcinile de viitor“. în cadrul dis­cuţiilor a luat cuvîntul János Kádár, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al P.M.S.U. Sándor Gáspár, secretar al Comi­tetului Central, a expus punctul de vedere al Biroului Politic în legă­tură cu problema întrecerii socia­liste iniţiate de muncitori în cinstea Congresului al VIII-lea al partidu­lui şi a prezentat proiectul „Rezo­luţiei Comitetului Central în legă­tură cu întrecerea socialistă organi­zată în cinstea Congresului”. Dezső Nemes, secretar al Comi­tetului Central, a informat pe parti­cipanţii la şedinţă în legătură cu problemele actuale ale politicii in­ternaţionale. Comitetul Central a adoptat în unanimitate rezoluţii privind cele trei probleme care au figurat pe ordinea de zi. Rezoluţiile vor fi pu­blicate în presă. De la Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Age­rpres). — TASS: Uniunea Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. şi-a exprimat profundul regret în legătură cu faptul că con­ducătorii Crucii Roşii din R. P. Al­bania au refuzat ajutorul poporului sovietic pentru sinistraţii de pe urma puternicului cutremur care a avut loc în Albania. în declaraţia Uniunii Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din U.R.S.S. se spune că în lunga sa activitate nu s-a întîmplat nici o dată ca vreo ţară care a avut de suferit de pe urma unei calamităţi a naturii, să respingă ajutorul dezin­teresat al Uniunii Sovietice. Crucea Roşie sovietică califică drept „stra­niu” pretextul că populaţia regiu­nilor sinistrate din Albania nu ar avea nevoie de ajutorul poporului sovietic. Populaţiei din aceste re­giuni nici nu i s-a adus la cunoş­tinţă măcar despre ajutorul oferit de oamenii sovietici. Crucea Roşie sovietică îşi exprimă regretul că „din cauza acestui act ostil al conducătorilor Crucii Roşii din R.P. Albania, atraşi, după cum se vede, în campania antisovietică, care se aţîţă în Albania”, sinistraţii de pe urma cutremurului sunt lip­siţi de posibilitatea de a se bucura de ajutorul frăţesc al oamenilor so­vietici şi de a-şi uşura situaţia. ------p«o-----­ LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiuni cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZĂ DIN 31 MARTIE 1962 Tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri La 31 martie a.c. a avut loc în oraşul Cluj tragerea la sorţi trimestrială a libre­telor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La această tragere la sorţi au ieşit cîş­tigătoare toate libretele de economii C.E.C. cu cîştiguri ale căror terminaţii au următoarele numere : 194 cu 250%,­­ 426 cu 200% ; 029 cu 100% , 370 cu 50°/p, 061, 238, 464, 518, 585, 651, 724, 786, 845, 888, 975 cu 25%. Cîştigurile ce revin acestor librete se calculează în raport cu soldul mediu pe care l-au avut libretele respective în tri­mestrul I 1962. ■g I Oblig. Valoarea S u cîștigătoare cîștigurilor gSo ------------------------------------------­g­S“ Seria Nr. Parțială Totală 1 43.991 26 ___75.000 75.000 1 35.643 13 50.000 50.000 1 32.249 12 25.000 25.000 1 59.457 44 10.000 10.000 1 06.619 46 5.000 1 20.025 47 5.000 1 22.746 16 5.000 1 24.569 46 5.000 1 33.619 33 5.000 1 46.012 10 5.000 1 53.342 06 5.000 1 55.989 30 5.000 10.000 Termi­nația seriei 60 206 14 2.000 li HI­D 2.000 360.000 600 14 12 800 600 77 36 800 600________84 20 800 1.440.000 1.992 TOTAL­­_________________2.000.000 Cîștigurile suplimentare în obiecte au fost atribuite următoarelor obligațiuni C.E.C. : Seria 23.740 nr. 17 Seria 44.493 nr. 22 „ 51.591 nr. 16 „ 22.450 nr. 28 „ 58.183 nr. 11 „ 09.086 nr. 02 „ 28.431 nr. 10 „ 10.397 nr. 21 „ 30.764 nr. 30 „ 26.943 nr. 31 hj­ ­o*o— Legea McCarran - legea unui stat poliţist Declaraţia P.C. din S.U.A. NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS: în legătură cu faptul că Gus Hali şi Benjamin Davis, con­ducători ai Partidului Comunist din S.U.A., au compărut în faţa Tribu­nalului din Washington pe baza unor acuzaţii formulate în virtutea legii McCarran, Partidul Comunist din Statele Unite a dat spre publi­care în presă o declaraţie în care această lege este condamnată ca „lege a unui stat poliţist“. Aplicarea legii McCarran amenin­ţă cu distrugerea sindicatelor, cu întemniţarea celor care luptă îm­potriva persecuţiilor rasiale, cu su­primarea libertăţii ştiinţei şi cu frînarea dezvoltării intelectuale şi a dezvoltării ştiinţei, cu declararea luptei pentru pace şi dezarmare drept înaltă trădare, iar a luptei pentru sinuciderea nucleară drept patriotism. Libertăţile constituţionale, se sub­liniază în declaraţie, vor fi men­ţinute numai în cazul cînd va fi repurtată victoria asupra legii Mc­Carran în cazul Hall-Davis şi al partidului comunist. Această victo­rie poate fi repurtată numai cu condiţia unui sprijin de masă din partea poporului american. Partidul Comunist din S.U.A. îşi manifestă convingerea că poporul american îşi va exprima părerea prin intermediul tuturor organelor guvernamentale, inclusiv autorită­ţilor executive, legislative şi judi­ciare, şi va cere lichidarea tuturor rămăşiţelor maccarthysmului. La 30 martie, în Japonia a avut loc un nou val de mani­festari­ ale oamenilor muncii împotriva tratativelor japone­­sud-coreene, împotriva acordă­rii de ajutor de către japonia ţărilor asiatice membre ale blo­cului agresiv S.E.A.T.O. Mitin­guri şi demonstraţii la care au participat mii de persoane au fost organizate la Tokio, Osaka, Nagoya, Kobe, Kyoto, Nagano şi în alte oraşe şi centre indus­triale japoneze, în fotografie . Poliţia japoneză încearcă să împrăştie o demon­straţie împotriva tratativelor duse de guvern cu clica din Coreea de Sud. -0*0- Aspecte ale amestecului imperialist in Asia de Sud-Est Ofiţeri americani participă la atacurile grupului rebel din Laos XIENG KUANG 31 (Agerpres).­­ Grupul rebel din Laos continuă să încalce acordul de încetare a focului. După cum anunţă postul de radio „Vocea Laosului“, „între 1 şi 25 mar­tie, trupele guvernamentale şi popu­laţia din regiunile eliberate au res­pins 14 atacuri ale armatei grupului rebel din Savannaket“, în cursul acestor lupte — anunţă postul de radio — au fost omorîţi 74 de soldaţi rebeli, 62 au fost răniţi iar 44 au fost luaţi prizonieri. De ase­menea, au fost capturate numeroase arme, 2 tone de muniţii, precum şi alte materiale de război. Două auto­camioane ale trupelor rebele au fost aruncate în aer, iar un avion a fost doborit. în partea de nord a Laosului, grupul rebel, cu ajutorul ofiţerilor şi aviaţiei americane, îşi intensifică atacurile în regiunea Nam Tha. Re­cent, avioane americane au paraşutat in această regiune 400 de soldaţi şi 100 tone de arme şi muniţii. La sud­­est de Nam Tha — anunţă „Vocea Laosului“ — unităţile armate ale gu­vernului legal şi partidului Neo Lao Haksat au respins între 22 şi 26 mar­tie trei atacuri ale inamicului. In cursul acestor lupte au fost omorîţi 31 de soldaţi rebeli. Intr-o declaraţie făcută reprezen­tanţilor presei, generalul Kong Le, preşedintele Consiliului Militar su­prem al Laosului, a declarat că si­tuaţia în această ţară a devenit mai încordată şi mai primejdioasă dato­rită sporirii ajutorului militar ameri­can acordat grupului din Savannaket. Ofiţerii americani, a declarat Kong Le, nu mai sunt „consilieri“, ci par­ticipă direct la războiul împotriva trupelor patriotice ale Laosului. TELEGRAME EXTERNE întîlnirea prietenească in saloanele ambasadei R. P. Romíné la Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres). — Cu prilejul vizitei în U.R.S.S. a delegației de activiști ai Partidului Muncitoresc Romín, conduse de tov. Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., N. Guină, ambasadorul R. P. Române la Moscova, a organizat o întîlnire prietenească îfi saloanele ambasadei. La întîlnire au participat L. F. Ilicev, secretar al C.C. al P.C.U.S., și șefi­ei unor secții. întîlnirea s-a desfășurat într-o­­at­mosferă prietenească și cordială. -0*0-Semnarea planului de colaborare culturală rommo-mongolă pe anul 1962-1963 MOSCOVA 31. Corespondentul A- perpres transmite: In urma tratativelor care s-au des­fășurat într-o atmosferă de înțelegere deplină, în ziua de 31 martie a avut loc la Moscova semnarea planului de colaborare culturală dintre Repu­blica Populară Romînă şi Republica Populară Mongolă pe anii 1962-1963, în dorinţa de a dezvolta şi pe mai departe colaborarea în domeniul şti­inţei, învăţămîntului, artei şi culturii, părţile au stabilit planul de acţiuni şi de schimburi care vor avea loc în­tre cele două țări în anii 1962 și 1963. Din partea română planul a fost semnat de Nicolae Guină, ambasa­dorul R. P. Romíne la Moscova, iar din partea mongolă de Sonomîn Luv­­san, ambasadorul R. P. Mongole la Moscova. •o----------­ Interese care se bat cap în cap Pentru ce s-au întrerupt tratativele dintre Anglia şi Piaţa comună LONDRA 31 (Agerpres). — Primul ministru Macmillan a declarat la 20 martie în Camera Comunelor că intenţionează să convoace o confe­rinţă a primilor miniştri ai ţărilor Commonwealthului care să discute implicaţiile pentru aceste ţări ale aderării Angliei la Piaţa Comună. Din cauza multiplelor interese care leagă Anglia de ţările Common­­wealthului, precum şi a altor obsta­cole de ordin economic şi politic care stau în faţa aderării Angliei la Piaţa Comună, tratativele care s-au desfăşurat timp de cinci luni între Anglia şi „cei şase“ au fost între­rupte. Cea mai controversată problemă în cursul tratativelor a fost cea a „sistemului preferenţial“ în co­merţul dintre Anglia şi celelalte ţări ale Commonwealthului. Anglia a ce­rut ca aceste „preferinţe“ să fie menţinute la unele articole şi după intrarea ei în Piaţa Comună. Aceas­tă cerere a fost respinsă. Ziarul „Daily Herald“ relatează că gu­vernul francez a refuzat să ducă tratative cu Anglia privitor la aso­cierea unor ţări ale Commonwealt­­hului la Piaţa Comună, atît timp cît nu vor fi reglementate relaţiile în­tre Piaţa Comună şi ţările africane care fuseseră colonii franceze şi cu care Franţa continuă să menţină re­laţii economice strînse. Tratativele Angliei cu privire la aderarea la Piaţa Comună au fost complicate şi de faptul că „cei şase" se află deja într-o fază avansată de tratative privitoare la noi reduceri de taxe vamale şi privitoare la sis­temul lor politic de organizare, tra­tative la care Anglia nu a luat parte. Pag. 3 Deputaţi greci cer amnistierea deţinuţilor politici ATENA 31 (Agerpres). — TASS : Depu­taţii partidului Uniunea Demo­crată de Stingă î. Evanghelidis şi M. Suciu au vizitat la 29 martie pe ministrul de Justiţie şi în numele E.D.A. au cerut din nou amnistierea democraţilor greci care se află în închisori şi în deportare. Deputaţii au insistat asupra elibe­rării imediate a femeilor, precum şi a deţinuţilor politici şi deportaţilor politici grav bolnavi, a căror sănă­tate a fost zdruncinată ca urmare a deţinerii îndelungate în închisoare şi a căror viaţă este amenințată. Unii din ei sunt în pericol de a-și pierde complet vederea. 0*0----------­ Răsfoind presa străină Perspectivele şomajului în S. U. A. Ziarul „New York Times" a publicat zilele trecute un articol re­dacţional in care apre­ciază în mod pesimist perspectivele reducerii şomajului în ţară. „Şomajul, scrie ziarul, va rămîne la un nivel foarte ridicat în în­treaga ţară şi se va menţine deosebit de ferm în 20 din princi­palele regiuni indus­triale. Printre acestea trebuie menţionate re­giuni de depresiune e­­conomică cronică cum sînt regiunile industriei miniere din Virginia de Vest şi Pensilvania pre­cum şi fostele centre ale industriei textile din Noua Anglie. Din a­­ceastă categorie fac parte şi marile centre ale producţiei indus­triale de masă Pitsburg şi Detroit". Muncitorii australieni luptă pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă. In fotografie, o manifestaţie a marinarilor din Brisbane, pe care poliţia încearcă s-o împrăștie. „Sate poliţiste“ in Vietnamul de sud SAIGON 31 (Agerpres).­­ Dove­­dindu-se neputincioase în faţa ofen­sivei partizanilor sud-vietnamezi, autorităţile diemiste au dezlănţuit o­­campanie de crunte represalii împo­triva populaţiei paşnice, neînarmate. Potrivit unor ştiri din surse sud­­vietnameze, în cursul raidurilor în­treprinse în provincia Quang Ngay trupele diemiste au ucis peste 50 de persoane şi au arestat alte 100. Agenţiile de presă anunţă că co­mandantul militar american din Vietnamul de sud a elaborat un plan, botezat „Sunrise”, prevăzînd crearea unor lagăre de concentrare numite „sate strategice”, în care este mutată cu forţa populaţia din cătunele aflate în apropierea regiu­nilor controlate de forţele patriotice. Prima etapă a operaţiei „Sunrise” s-a soldat cu mutarea a 1.200 de fa­milii din cîteva sate aflate în re­giunea de junglă Beng Kath. „Crearea de sate strategice este pe calea cea bună“ , a declarat ge­neralul Lemnitzer, conducătorul grupului mixt al șefilor de stat ma­jor al S.U.A., înainta de a pleca din Saigon spre Taipa.

Next