Scînteia, noiembrie 1962 (Anul 31, nr. 5699-5728)
1962-11-01 / nr. 5699
Şcoala tehnică horticolă de la Valea Călugărească, regiunea Ploieşti, se pregătesc tehnicieni horticoli şi maiştri viticultori necesari gospodăriilor de stat şi colective. Elevii au la dispoziţie laboratoare cu un bogat material didactic. In fotografie: Profesorul Nicolae Petrescu în mijlocul elevilor la ft oră de pomologie. __________________ (Foto: Agerpres. CU LECTORII LA INSTRUCTAJ "Mai sunt puţine zile pînă la deschiderea invăţămintului agrozootehnic de masă cu durată de 3 ani. Pentru buna lui desfăşurare, în toate raioanele regiunii Galaţi au loc în prezent pregătiri intense. Am poposit la Casa agronomului din Brăila. Aproape 200 de specialişti de pe ogoarele raionului, lectorii viitoarelor cercuri agrozootehnice, erau prezenţi la instructaj. Aici, timp de trei zile li s-au creat cele mai bune condiţii pentru ca să cunoască perspectivele largi ce se deschid în faţa agriculturii raionului, căile care pot duce la valorificarea deplină a acestora, să-şi însuşească o bună metodă de predare, să cunoască experienţa bună a lectorilor care au condus cercurile agrozootehnice în anii trecuţi. Printre viitorii lectori sim întilnit pe inginerul agronom Gheorghe Zecheru, cunoscut în raion pentru contribuţia însemnată adusă la întărirea economică a gospodăriei Colective şi pasiunea cu care lucrează. El va conduce un cerc de învăţămînt la gospodăria colectivă din comuna Movila Miresii. Colectiviştii din Cazasu, care şi-au propus să dezvolte mult sectorul zootehnic, vor avea ca lector, la cercul de creştere a animalelor, pe Tănase Carabăţ, medic-veterinar. De altfel, în raion, toţi lectorii sunt specialişti, cadre care lucrînd în gospodăriile colective şi de stat s-au evidenţiat în mod deosebit în muncă, în cadrul instructajului făcut au vorbit lectorilor tov. Ion Apostolatos, secretar al Comitetului regional P.M.R.Galaţi, care a răspuns de acest curs de pregătire din partea biroului comitetului regional de partid, tov. Stelian Toporaş, prim-secretar al Comitetului raional P.M.R.Brăila, şi alţii. Ei au subliniat că în anii viitori colectiviştii din satele raionului Brăila au de îndeplinit sarcini importante în direcţia sporirii producţiei şi întărirea continuă a gospodăriilor lor. Aceste sarcini de mare însemnătate pentru agricultura raionului — s-a arătat lectorilor — pot fi rezolvate numai prin aplicarea celor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Or, în această direcţie, o mare însemnătate are învăţămîntul agrozootehnic de masă. El trebuie să fie reorganizat pe baze noi, să înarmeze un număr mare de lucrători de pe ogoare cu cunoştinţe profesionale temeinice, care aplicate în practică să ducă la sporirea producţiei agricole, la întărirea gospodăriilor colective, la creşterea rentabilităţii gospodăriilor de stat şi S.M.T. Cu cit învăţămîntul va fi mai legat de viaţă, de sarcinile trasate de partid, de problemele ce se ridică în unitatea respectivă, cu atît eficacitatea lui va fi mai mare, rezultatele mai bune. Iată de ce este necesar ca specialiştii din agricultură, în cadrul cercurilor de învăţămînt pe care le vor conduce, să militeze pentru însuşirea temeinică a cunoştinţelor agrozootehnice de către fiecare cursant. Un merit al Comitetului raional de partid Brăila şi al consiliului agricol raional constă în grija manifestată faţă de conţinutul lecţiilor şi al informărilor expuse la cursul şi seminariile cu lectorii. Ele au avut un caracter de lucru, concret, axat pe exemple convingătoare chiar din gospodăriile raionului. Ca urmare, discuţiile şi seminariile purtate pe marginea lor s-au soldat cu rezultate din cele mai bune. Lectorii au scos la iveală metodele înaintate de lucru din gospodăriile unde muncesc, au propus valorificarea numeroaselor posibilităţi existente în direcţia creşterii suprafeţei de teren arabil, a producţiei agricole etc. Este necesar ca despre concluziile desprinse să se vorbească colectiviştilor în cadrul diferitelor lecţii, astfel ca în funcţie de condiţiile locale ele să fie aplicate în practică în cît mai multe unităţi. In raionul Brăila — s-a subliniat în discuţiile purtate — din rîndul celor care au urmat cursurile învăţămîntului agrozootehnic în anii trecuţi s-au ridicat numeroşi fruntaşi în producţie. Generalizarea experienţei pe care au dobîndit-o aceştia în obţinerea de producţii mari trebuie să stea, de asemenea, în atenţia lectorilor, să fie popularizată cu prilejul fiecărei lecţii. Participanţii la seminarii au studiat, de asemenea, Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale şi Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la învăţămîntul agrozootehnic de masă, au ascultat informări cu privire la noutăţi ştiinţifice în agricultură. Un interes deosebit au stîrnit lecţiile predate în cursul celor 3 zile chiar de viitorii lectori. Ele au fost expuse aşa cum ei vor trebui să le predea cursanţilor. Pe marginea lor au avut loc seminarii. Lectorilor li s-au creat în cursul celor 3 zile de pregătire şi posibilitatea să vizioneze filme documentare, să viziteze laboratorul Casei agronomului, să se întreţină cu cercetători ştiinţifici. In afară de aceasta, lectorii au făcut un util schimb de experienţă privind cele mai bune metode de predare, folosirea materialelor ajutătoare, ţinerea lecţiilor practice astfel ca toţi cursanţii să-şi însuşească cît mai bine cunoştinţele agrozootehnice. VICTOR DELEANU coresp. „Scînteii” Sâ pregătim temeinic deschiderea cursurilor agrozootehnice Sosirea noului inginer era aşteptată cu nerăbdare. El a apărut intr-o zi la secţie, însoţit de secretarul organizaţiei de partid din turnătorie. Era un om tînăr, la treizeci de ani. Tînărul inginer asculta distrat aprecierile însoţitorului său care îi prezenta pe muncitorii mai vîrstnici ai turnătoriei uzinei mecanice din Cîmpina. în vremea cînd se cuvenea să fie atent, măcar din curiozitate dacă nu din dorinţa de a cunoaşte oamenii cu care avea să lucreze laolaltă, el îşi purta slobod privirile prin hala turnătoriei. Gestul nu scăpă secretarului organizaţiei de partid. „Eu ii prezint oamenii şi el”... Spera să găsească în persoana noului şef de secţie un om dăruit tehnicii, un om apropiat oamenilor, un colaborator în modelarea deopotrivă a metalului şi a caracterelor. — Mă scuzaţi, tovarăşe inginer, unde aţi lucrat înainte ? Faţa alungită şi pală se întoarse spre turnătorul vârstnic care-i vorbise. — La „Neptun". Mai înainte, am lucrat la „Poiana“, eram muncitor. — Muncitor, ia te uită ! — spuse cu înţeles , omul vîrstnic şi, apoi cu sinceră bucurie, îi puse mîna pe braţ, adresîndu-se cu mîndrie celor din jur : „Muncitor, a lucrat la „Poiana" ! Noul şef al secţiei îi strînse mîna cu prietenie. Era parcă altul. Faţa lui radia, căutătura ochilor era acum a unui om plin de simţire, de dragoste. „Uite, aşa îi stă mai bine'' — gândi, cu speranţe, secretarul organizaţiei de partid. ★ La prima şedinţă a biroului organizaţiei de partid se şi auziră proteste. — Ce e cu şeful nostru de secţie, vrea să răstoarne pămîntul ? Organizarea muncii propusă de el, se potriveşte ca ologului cisma. Problema era cunoscută. De cîteva zile nu se discuta decît despre aceasta. Şeful turnătoriei, inginerul Alexandru Bădiceanu, se plimbase o vreme prin secţie, studiase felul de organizare şi într-o bună zi, fără să mai consulte pe cineva, dădu dispoziţii : „Vă cer, tovarăşi maiştri, să reorganizaţi munca pe echipe mari. Astea mici de-acum nu dau rezultate". Nimic de spus, principiul este bun. Metoda organizării muncii pe echipe mari, de la zece oameni în sus, într-o turnătorie cu producţie de serie, duce la creşterea productivităţii muncii. Dar inginerul Bădiceanu scăpase din vedere că turnătoria uzinei din Cîmpina nu lucrează producţie de serie mare, ci mai ales comenzi mici şi operative, unde echipele de 5-6 oameni sunt mai potrivite. Ceea ce nemulţumea era felul acesta al inginerului de a lua hotăriri de unul singur în probleme care priveau tot colectivul. Dacă ar fi cerut părerile oamenilor ei, Vasile Bucurică, secretarul organizaţiei de partid şi totodată maistru, i-ar fi sugerat să organizeze experimental o singură echipă, pentru a nu stînjeni producţia. Acum era prea tîrziu. Trecuseră aproape zece zile de cînd se lucra după noua organizare şi, în loc de o creştere a productivităţii muncii, se constata o scădere lentă. Inginerul era nervos. Scăpăra, începea şi el să creadă că se pripise. Se gîndea la ce-i spuseseră Nicolae Irimescu şi Ion Tudorache, muncitori cu ani îndelungaţi de muncă în turnătorie . „Bine ar fi fost, tovarăşe inginer, să fi discutat noi mai înainte problema asta în consfătuirea de producţie. Aşa se obişnuieşte. Am mai încercat noi odată cu echipe mari şi n-a mers". Peste cîteva zile, o nouă întîmplare veni să facă dovada că noul şef de secţie continua să nu ia în seamă experienţa altora. Tudor Telegescu, muncitor cu o vechime de 30 de ani în turnătoria uzinei, primise să lucreze tuburi colectoare pentru rafinării. Era o lucrare nouă. Inginerul găsi cu cale să dea şi aici dispoziţii: „să le turnaţi vertical!" — Eu aş zice să încerc mai întîi orizontal — începu Telegescu. — Am mai turnat ceva asemănător. Tînărul inginer se simți ofensat. Ce-i tot dă povețe omul acesta ? — Să încercăm, să încercăm — adăugă imediat muncitorul, observînd că iasca e gata să se aprindă. Sistemul indicat n-a dat rezultate. — Nu te supăra, tovarășe inginer — spuse prietenos vîrstnicul turnător. — Mai încerc o dată, ştiu eu ce trebuie să fac. Fără să-l mai cheme, muncitorul turnă piesele aşa cum îl învăţase un alt inginer, cu experienţă, şi comanda a fost terminată. Faptul însă a nemulţumit oamenii. Ei înţelegeau că ştiinţa şi practica trebuie să colaboreze, nu aşa ca prima să dea dispoziţii şi cealaltă să execute orbeşte. Autoritatea şefului secţiei era in primejdie. — înţeleg că ţi-e greu, — îi spuse într-o zi Bucurică, secretarul organizaţiei de partid, trecînd pe la biroul inginerului. Dar, crede-mă, mulţi dintre noi am înţeles buna drumitale intenţie în toate. Şeful secţiei recunoscu : — Cu echipele, ştiu, n-a mers. Dacă te referi şi la tuburile alea, nu sînt de acord. Pînă la urmă am avut eu dreptate. Bucurică surise. — Telegescu le-a turnat aşa cum știa el. Nu ți-a mai spus, să nu te necăjească. Este greu de spui ce a simţit şeful secţiei auzind aceasta. Sentimentele erau potrivnice. L-a încercat mînia, dar a trimis în gind un dram de recunoştinţă turnătorului; şi-a simţit mândria rănită dar principialitatea s-a dovedit a fi mai puternică. La urma urmei, ce voia el ? Să meargă bine lucrurile. Să fie secţia fruntaşă. Are multe idei în cap şi vrea să le aplice. — Am venit la dumneata ca secretar de partid — reluă Bucurică, văzîndu-i încurcătura. Eu îţi stau alături. Numai că te rog să-mi spui şi mie ce vrei să faci. Dacă ţi-e greu să ceri părerile altora, dacă crezi că asta îţi ştirbeşte cu ceva autoritatea, las-o pe mine. ...Secretarul organizaţiei de partid plecase de mult, dar tînărul inginer continua să stea la masa lui, gînditor. „Poate are dreptate Bucurică. Cine ştie, poate aşa suntem noi, tinerii , repeziţi, vrem să facem totul singuri, ne purtăm ca şi cînd am lua lucrurile de la capăt”. In vremea aceasta, dincolo de ferestrele biroului, în atelier, Bucurică se gîndea şi el la Inginer : „Va trebui să organizăm şedinţe de partid deschise, să-l invităm să participe la discuţiile noastre. E tînăr, cu iniţiativă, dar mai are de învăţat şi de la ceilalţi". Inginerul Alexandru Bădiceanu a fost invitat la două sau trei adunări de partid deschise în care s-au discutat problemele producţiei. Atitudinea sinceră, dreaptă a membrilor de partid, folosirea curajoasă a criticii şi autocriticii l-au impresionat. In cadrul acestei atmosfere tovărăşeşti, de lucru, i-a fost mai uşor să-şi recunoască slăbiciunile. Da, privise oamenii cam de sus, nu avusese suficientă încredere în ei. Cei din secţie se bucurau de această revenire. Şi, în loc să scadă, aşa cum crezuse Inginerul, respectul oamenilor pentru el crescu. Intr-una din zile, şeful secţiei veni la organizaţia de partid. — Vreau să îmbunătăţesc tehnologia de formare şi turnare la ventile ; am cîteva idei în legătură cu reducerea preţului de post. Secretarul îl ascultă cu plăcere. — Să consultăm şi oamenii. Ai să vezi dumneata cum te vor sprijini. Iţi va fi mai uşor. Au trecut de atunci citeva luni. Fireşte, lucrurile au intrat pe un făgaş bun. Secretarul comitetului de partid al uzinei, tovarăşul Ion Cernica, spunea deunăzi că secţia turnătorie merge acum bine. Ea îşi realizează planul ritmic şi la toţi indicii. Şi dacă-l întrebi azi pe inginerul Bădiceanu care anume este secretul, îţi arată un caiet pe care o poartă la el. Este caietul cu propunerile muncitorilor. Izvorul experienţei colective. ŞT. ZIDARIŢA Îi pi oful cu propuneri SCINTEIA DEŞI SCRISORILE N-AU FOST PUBLICATE Livrări în termen Constructorii de pe Şantierul 3 oraş Oneşti — ne scria nu demult corespondentul voluntar Alexandru Guta — se străduiesc să scurteze termenele de dare în folosinţă a locuinţelor. Ei întimpină însă şi unele greutăţi : materialele de care au nevoie — ciment, vopsea, geamuri ş.a. sosesc cu mari întîrzieri pe şantier... Scrisoarea a fost trimisă spre rezolvare Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. In răspunsul primit din partea direcţiei generale de resort, se arată că, intr-adevăr, Şantierul 3 oraş Oneşti a primit cu întirziere o serie de materiale livrate de Fabrica de ciment Bicaz, Uzinele de ţevi „Republica” din Capitală, Fabrica de geamuri Tirnăveni ş.a. în urma intervenţiilor făcute la forurile tutelare ale acestor întreprinderi s-au luat măsuri ca materialele să fie livrate la termenele prevăzute în contracte. Totodată s-au luat măsuri pentru mai buna organizare a muncii şi folosirea judicioasă a materialelor pe şantierul 3 oraş Oneşti. Nu i-au mai acordat încrederea „Gospodăria noastră colectivă s-a dezvoltat mult in ultimii ani — ne scria acum cîtva timp un colectivist din comuna Cindeşti, raionul Focşani. Am obţinut venituri importante în urma dezvoltării sectorului zootehnic, a pomiculturii şi viticulturii. Gospodăria avea posibilităţi să obţină rezultate şi mai bune. Dar preşedintele Cîrjan Constantin, a abuzat de încrederea pe care i-au acordat-o colectiviştii, n-a ţinut seama de părerea membrilor consiliului, de sfaturile inginerului agronom, a încălcat in repetate rînduri prevederile statutului G.A.C. Scrisoarea a fost trimisă Comitetului raional de partid Focşani. In răspunsul adresat redacţiei se arată că „faptele relatate în scrisoare corespund realităţii. Cîrjan Constantin a fost pus in discuţia adunării generale a gospodăriei colective, care nu i-a mai acordat încrederea şi l-a înlocuit din funcţia de preşedinte”. Calitatea scaunelor s-a îmbunătăţit Un corespondent voluntar ne-a sesizat că la secţia de mobilă a întreprinderii raionale de industrie locală — Caransebeş nu se acordă atenţia cuvenită calităţii scaunelor. Scrisoarea a fost trimisă spre rezolvare Consiliului local al sindicatelor — Caransebeş. In urma cercetărilor întreprinse la faţa locului — se arată în răspunsul trimis ziarului — s-a constatat că sesizarea a fost justă. Conducerea întreprinderii a analizat cauzele lipsurilor semnalate, a luat măsurile necesare pentru respectarea procesului tehnologic, a ciclului de fabricaţie a scaunelor şi se îngrijeşte acum îndeaproape de aprovizionarea secţiei cu materialele necesare. Comitetul sindicatului, de asemenea, va acorda mai multă atenţie consfătuirilor de producţie pentru a scoate la iveală şi alte posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii produselor. In ultimul timp, datorită acestor măsuri, calitatea scaunelor s-a îmbunătăţit. Pentru bolnavii din oraşul Victoria „In oraşul Victoria — ne informa cititorul S. Ciobanu — funcţionează o policlinică modernă cu mai multe cabinete de specialitate. Bolnavii de ochi insă trebuie să meargă pentru consultaţii şi tratament tocmai pînă la Făgăraş sau Sibiu. Nu s-ar putea oare ca ei să fie consultaţi şi trataţi la policlinica noastră ?” In legătură cu aceasta, Sfatul popular al regiunii Braşov ne face cunoscut că un medic oftalmolog de la policlinica din Făgăraş va acorda la policlinica din oraşul Victoria, în zilele stabilite, asistenţă medicală bolnavilor de ochi. Rezervele de reducere a preţului de cost mai bine valorificate (Urmare din pag. I-a) productivităţii muncii au fost luate în întreprinderi măsuri multilaterale. S-au efectuat lucrări de mică mecanizare. Prin montarea unei benzi transportoare la fabrica „8 Mai“ din Mediaş, productivitatea muncii a crescut la secţia de încălţăminte cu 8 la sută. Mari rezerve interne de creştere a productivităţii muncii au rămas însă nevalorificate pentru că în unele întreprinderi mica mecanizare a fost introdusă în mod necorespunzător. Unele lucrări ca, de pildă, confecţionarea uscătoarelor la secţia tras, tălpuit şi finisat din cadrul întreprinderii „Străduinţa” din Iţcani, modernizarea a 3 maşini plane de copiat la întreprinderea „Libertatea” din Arad, etc., nici n-au fost începute măcar. Fabricile de pielărie şi încălţăminte, direcţia generală tutelară ca şi direcţia tehnică din minister vor trebui să analizeze această situaţie şi să ia măsuri serioase pentru realizarea lucrărilor de mică mecanizare planificate. Odată cu aceasta, trebuie perseverat mai mult şi în ce priveşte aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice, astfel încît maşinile, utilajele şi timpul de lucru să fie folosite din plin. De altfel, încă de pe acum, cînd se fac pregătiri pentru producţia anului viitor, e nevoie ca în fiecare fabrică să se prevadă măsuri concrete, eficiente pentru creşterea productivităţii muncii. Introducerea tehnologiei avansate se dovedeşte şi în întreprinderile de pielărie, încălţăminte şi cauciuc o cale importantă de sporire a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. Printre noile procese tehnologice care au contribuit la sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost amintim procedeul de întindere şi uscare a pieilor de box cu faţă naturală pe plăci de sticlă, care în acest an a fost extins la fabricile „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, „8 Mai“ din Mediaş şi alte întreprinderi. La Uzinele de pielărie şi încălţăminte din Cluj a fost introdus în fabricaţie procesul tehnologic de prelucrare a boxului crupon din piei de peste 30 kg. Au fost obţinute, de asemenea, rezultate pozitive prin extinderea sistemelor de confecţie tubular, vulcanizat şi lipit, care permite obţinerea unor produse de bună calitate, odată cu reducerea consumurilor specifice. Marea majoritate a colectivelor din întreprinderile de pielărie, încălţăminte şi cauciuc s-a preocupat îndeaproape de promovarea noului în producţie, de introducerea noilor procese tehnologice. Totuşi, în acest domeniu mai sunt foarte multe de făcut. Sunt procedee tehnologice noi care nu au fost extinse pe măsura posibilităţilor, cum ar fi realizarea pieilor cu faţa corectată (kona) la piei de porc. De asemenea, experimentarea unor noi procese tehnologice durează mult şi în unele întreprinderi nu se depune destulă stăruinţă pentru introducerea şi extinderea lor în producţie. De multă vreme se experimentează sistemele de tăbăcit cromianin şi cromsintan fără ca specialiştii să se pronunţe care din ele dau rezultate mai bune. Socotim că problema introducerii şi mai ales a extinderii tehnologiei moderne trebuie să preocupe în mai mare măsură decît pînă acum direcţia generală tutelară. Precum se ştie, reducerea preţului de cost, realizarea de economii peste plan se hotărăsc în primul rînd în producţie, în secţiile şi sectoarele unde se utilizează materia primă şi materiale. Dar este tot atît de adevărat că nivelul preţului de cost este determinat şi de felul în care este gospodărită întreaga întreprindere. In acest an, fabricile din acest sector industrial au fost mai bine gospodărite, fapt ce s-a reflectat şi în reducerea cheltuielilor neeconomicoase. Aceste cheltuieli au fost reduse în 9 luni ale anului, pe întregul sector, cu peste 600 000 lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Printre întreprinderile care au obţinut rezultate bune în acest domeniu se numără fabricile „Dîmboviţa“ şi „Flacăra Roşie“ din Capitală. Realizările pe întregul sector puteau fi însă mult mai bune dacă unele întreprinderi ca „Tăbăcăria Bucovăţ“, „Vidra“ din Orăştie şi altele n-ar fi depăşit cheltuielile la acest capitol faţă de anul trecut. Problema care se pune este ca în toate verigile întreprinderilor — adică atît în producţie, cît şi în gospodărire — să se introducă un regim sever de economii, o evidenţă riguroasă a fondurilor materiale şi băneşti cheltuite astfel ca preţul de cost să fie redus continuu. Ministerul nostru îşi propune să sprijine efectiv conducerile de întreprinderi în orientarea iniţiativei şi spiritului gospodăresc al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor spre scoaterea la iveală a noi rezerve interne de reducere a preţului de cost, existente în fiecare secţie sau loc de muncă. A mai rămas puţin timp pînă la sfîrşitul anului. Să facem totul ca fiecare fabrică să se prezinte la încheierea anului cu planul realizat la toţi indicii, să ne pregătim temeinic pentru a obţine în anul ce vine noi succese în realizarea unei producţii sporite, de bună calitate şi la un Preţ de cost cât mai redus. „Săptămîna economiei" (23-30 noiembrie) La sediul central al Casei de economii şi consemnaţiuni C.E.C. din Capitală a avut loc o conferinţă de presă organizată cu prilejul deschiderii „Săptăminii economiei“ (23—30 noiembrie). Din informarea făcută cu acest prilej reprezentanţilor presei de către prof. Mircea Popovici, preşedintele Casei de economii şi consemnaţiuni, rezultă că in prezent in tara noastră revine în medie un libret C.E.C. la trei locuitori, iar în Capitală şi în regiunile Braşov şi Dobrogea, din doi locuitori, unul este depunător la C.E.C. Nr. 5699 In Editura politică a apărut: DIALECTICA MARXISTA ŞI ŞTIINŢELE MODERNE OP. VOL. III 392 pag. 8,55 lei Volumul cuprinde o culegere de studii şi articole pe probleme de astronomie, teoria relativităţii, mecanica cuantică, cibernetică, genetică şi psihologie, traduceri din diferite limbi, care iniţial au fost publicate în revistele „Voprosî filosofii", „La Pensie“, „Deutsche Zeitschrift für Philosophie“, „Uspehi fiziceskih nauk“, sau reprezintă extrase din lucrări mai mari ale unor oameni de ştiinţă. Lucrarea se adresează oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, profesorilor şi studenţilor, celor ce studiază materialismul dialectic şi ştiinţele naturii. LISTA DE ClŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZĂ DIN 31 OCTOMBRIE 1962 _ Oblig. Valoarea clştigătoare cîştigurilor xuWo--------------------------------------------------I.S'“ Seria Nr. Parţială Totală Z u_____________________ • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 31 octombrie 1962, au ieșit următoarele opt combinații de litere : 1) J.Z.A. : 2) N.G.M. : 3) O.B.R. i 4) P.R.N. ! 5) G.V.W. ! 6) L.X.R. : 7) E.N.W. i 8) U.N.M. 1 39102 12 75.000 75.000 1 50113 27 50.000 60.000 1 21631 31 25.000 25.000 1 38679 39 16.000 10.000 1 03408 09 5-000 1 10842 06 5.000 1 13264 28 5.000 1 19076 27 5.000 1 28833 12 5.000 1 40183 14 5.000 1 44098 41 5.000 1 45800 14 5.000 40.000 Terminația __seriei 60 054 17 2.000 60 377 46 2.000 60 409 22 2.000 360.000 600 37 31 800 600 91 18 800 600 _____96 16______800 1.440.000 1.992 TOTAL I_______________2-00°-«rc Undeva stă casiera? Un nou magazin alimentar a fost terminat încă din prima jumătate a lunii septembrie in cartierul Pajura din Capitală. Dar magazinul stă închis. Cercetind cauzele, am aflat că cei in drept n-au putut soluționa problema, unde să fie amplasată casa. Constructorul dă vina pe proiectant. Beneficiarul (O.C.L. „Alimentara“ din raionul Grivița Roșie) dovedește că proiectul n-a fost respectat. Comisia de recepționare s-a întilnit la fața locului de patru ori. Dar fără rezultat. Nu s-a putut ajunge la o înțelegere cu privire la locul casierei, deși toată „problema'' putea fi soluţionată in cîteva ore de doi muncitori Instalatori. Cît timp se va mai pierde cu asemenea discuţii sterile — pentru care organele comerciale ale sfatului popular raional nu se simt cu nimic răspunzătoare — nesocotindu-se interesele populaţiei din cartier. (Pe baza sesizării corespondentelor voluntare Victoria Chiruliţă şi Aneta Nichitin). (Foto : M. Cioc) IHF/CTIRJE * (gârocsQuoa •‘Te/ewz/we »'Radio TEATRE : Teatrul de operă şi balet al R. p. Române : Cavaleria Rusticană și Paiaţe — (orele 19,30); Teatrul de stat de operetă : Lysistrata — (orele 19,30); Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : Regele Lear — (orele 19,30). (Sala Studio) : Bolnavul închipuit — (orele 19,30); Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) : Steaua polară — (orele 19,30). (Sala Studio) : Bucătăreasa — (orele 20); Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu) : Cum vă place — (orele 19,30); Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Băiat bun dar... cu lipsuri — (orele 19,30); Teatrul pentru tineret şi copii (Sala pentru tineret) : Prima întîlnire — (orele 20). (Sala pentru copii) ; Salut voios — (orele 18); Teatrul evreiesc de stat : Soacra şi nora — (orele 20); Reportaj pe gheaţă dat de ansamblul de patinaj artistic din R. S. Cehoslovacă, la Patinoarul artificial „23 August“ — (orele 19.30); Teatrul satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy): Vorba revistei — (orele 20); Teatrul Țăndărică (Sala Academiei) ; Cartea cu Apolodor — (orele 16). CINEMATOGRAFE : Celebrul 792 , Republica (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Bucureşti (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Gh Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21), O. Coşbuc (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Flăcări şi flori : Magheru (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), I. C. Frimu (9; 11; 13; 15; 17; 19,15; 21,15), Mioriţa (10; 12,15; 16; 18,30; 21), Luceafărul (16; 18;15; 20,30). 10.000 de scrisori : Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21). Centrul înaintaș a murit in zori : rulează la cinematografele V. Alecsandri (15; 17; 19; 21), 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19; 21), Flacăra (10,30; 16; 18;15; 20,30). Sub ploaia atomică : Alex. Sahla (18,15; 20,30), 23 August (16,30; 18,45; 21). La 30 de ani: Arta (16 ; 18,15 ; 20,30), Volga (10 , 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30), 16 Februarie (16 ; 18, 20). Apartamentul — cinemascop : Lumina (rulează In continuare de la orele 9,30 pină la orele 14; după-amiază 16,15; 18,45; 21). Cînd comedia era rege— Vîrsta de aur a comediei : Central (10; 13; 16; 19,15). Copilul şi oraşul — Funtili şi castraveţii : 13 Septembrie (10, 12). Planeta furtunilor : 13 Septembrie (16,30; 18,30; 20,30). Pe cărările junglei — Noi la festival . Timpuri noi (rulează in continuare de la orele 10 pînă la orele 21). Omul amfibie : rulează la cinematograful Maxim Gorki (16; 18,15; 20,30). Bandiţii din Orgosolo : înfrăţirea între popoare (16; 18,15; 20,30), 23 August (10; 12; 14), Donca Simo (15; 17; 19, 21), Libertăţii (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30). Perle negre : Cultural (10,30; 16; 18,15; 20,30). M-am săturat de căsnicie : Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 10 pînă la 21). Vals pentru un milion : 8 Martie (15,30; 18; 20,30), Moşilor (16; 18,15; 20,30). O viaţă : Griviţa (10; 12; 14; 16,15; 13,30; 20,45). Drumuri despărţite : C-tin David (15,30; 18 ; 20,30). Nouă zile dintr-un an : Tineretului (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), V. Roaită (10,15; 12,30; 16; 18,15; 20,30). Acord final : Unirea (16; 18;15; 20,30). Învierea — ambele serii: Alex. Sahla (10,30; 14,15). Dragostea şi pilotul secund : T. Vladimirescu (15,30; 18; 20,30). Umbre albe : Munca (15; 17; 19, 21), Casa de la răscruce : Popular (16; 18;15; 20,30), Floreasca (16; 18,30; 21). Absenţă îndelungată — cinemascop : M. Eminescu (15; 17; 19, 21). Omul cu două feţe rulează la cinematograful Iile Pintilie (16; 18,15; 20,30) . Vîntul sudului : 8 Mai (15,30; 18; 20.30) . Scrisoare de la o necunoscută : G. Bacovia (11,30; 15; 17; 19; 21). Lazarillo de Tormes : Olga Bancic (15.30; 18; 20.30) , B. Delavrancea (16; 18; 20). Reportaj cu ştreangul de gît : Drumul serii (16; 18; 20). Tintin şi misterul „Linei de aur“ : 30 Decembrie (10; 15; 17; 19; 21). 713 cere aterizarea : Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21). TELEVIZIUNE. Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Pentru copil : „Toamna In pictură“. 19,40 — Filmul „Cum să ne mobilăm locuinţa“. 20,00 — Transmisiune de la Teatrul pentru tineret şi copil : „Prima Întîlnire“, de Tatiana Sîtina. In Încheiere : Poşta televiziunii, ultimele ştiri. RADIO, Joi 1 noiembrie • Emisiunea : „Vreau să ştiu“ — ora 9,00 — I ; • Concert de muzică uşoară — ora 9,25 — I ; • Fragmente din opera „Fata cu garoafe" de Gheorghe Dumitrescu — ora 10.00 — II# Lenin In creaţia compozitorilor lovietici şi romlni — ora 11,05 — I ; • Muzică populară românească — ora 12,00 — I; • Muzică din opere cerută de ascultători — ora 12,15 — I ; • Muzică de cameră — ora 12,35 — I ; • Concert de muzică uşoară — ora 12,45 — II ; • Săptămâna muzicii sovietice — ora 14,1o — II ; • „Programe muzicale alcătuite de ascultători“ — ora 14,30 — II ; • Din muzica popoarelor sovietice — ora 15,00 — I ; • Arii și duete din operete — ora 15,30 — II ; • Din muzica popoarelor — ora 16,30 — II ; * Ciclul „George Enescu“ compozitor — sonata nr. 3 pentru pian în Re major — ora 17,00 — II ; • Sfatul medicului — ora 17,30 — II ; * Jurnal de întrecere — ora 19,00 — I ; • Program muzical pentru fruntaşi în producţie din industrie — ora 19,15 — I ; • Tinereţea ne e dragă — ora 19,30 — II ; • Transmisiune din studioul de concerte a concertului orchestrei de studio a Radioteleviziunii — ora 19,30 — I ; • „Săptămîna muzicii sovietice“ (muzică simfonică) — ora 22,30 — II ; « Muzică din operele lui Richard Strauss — ora 23,10 — II. CUM E VREMEA Ieri în ţară , vremea a fost umedă, cu cerul mai mult acoperit, în cea mai mare parte a ţării şi schimbător în sudest. In cursul dimineţii au căzut ploi izolate, mai ales în sudul ţării. Temperatura aerului la orele 14 înregistra valori cuprinse între 24 de grade la Călăraşi şi 9 grade la Suceava, Cotnari şi Avrămeni. Dimineaţa s-a produs ceaţă locală. In Bucureşti , vremea a fost în general umedă, cu cerul mai mult acoperit în cursul dimineţii şi schimbător după-amiază. Temperatura maximă a fost de 19 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie. In ţară , vreme umedă şi relativ rece, cu cerul mai mult acoperit la început, apoi variabil. Vor cădea ploi măi frecvente In sudul şi vestul ţării. VInt potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura In scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade şi plus 6 grade, iar maximele între 5 şi 15 grade. In Bucureşti vreme umedă şi relativ rece, cu cerul mai mult acoperit la început, apoi variabil. Va ploua slab. Sint potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura in scădere.