Scînteia, martie 1963 (Anul 32, nr. 5818-5848)
1963-03-01 / nr. 5818
Pag. 2 În prag de primăvară Pregătiri temeinice pentru insăminţari Apropierea primăverii se situe din plin şi în satele raionului Aiud. La Rădeşti, colectiviştii însărfinţează în răsadniţe ; la Lopadea, se lucrează la desfundatul terenului pentru plantarea viţei de vie ; la G.A.C. Mirăslău, pe parcelele unde zăpada s-a topit și terenul permite, cinci tractoare au pornit la arat etc. Pentru a vedea cum s-au pregătit gospodăriile colective pentru Campania agricolă de primăvară, ce măsuri a luat consiliul agricol raional în acest scop, am avut o convorbire cu membri ai comitetului executiv al consiliului agricol raional, cu preşedinţi şi specialişti din gospodăriile colective. Un lucru esenţial pentru realizarea obiectivelor planului de producţie al gospodăriei colective este buna organizare a muncii în brigăzi şi echipe, cunoaşterea de către fiecare colectivist a producţiilor ce trebuie obţinute de brigada şi echipa în care lucrează, a metodelor agrotehnice care _____ trebuie aplicate. In le- gătură cu aceasta, tov. ing. Ion Coldea, preşedintele consiliului agricol raional, a arătat măsurile luate pentru întocmirea planurilor de cultură ale brigăzilor, stabilirea terenurilor care vor fi cultivate cu diferite plante, organizarea adunărilor pe brigăzi în cadrul cărora să se discute măsurile ce trebuie luate pentru realizarea cu succes a lucrărilor în campania agricolă. Preşedintele gospodăriei colective din Rădeşti, tov. Dumitru Coza, a arătat că consiliul de conducere s-a ocupat cu multă atenţie de întărirea brigăzilor de cîmp. La conducerea unor brigăzi şi echipe au fost numiţi oameni care au dovedit în cursul anului trecut pricepere organizatorică şi multă dragoste de muncă. Agitatorii au purtat discuţii cu colectiviştii despre producţiile ce trebuie realizate şi despre metodele agrotehnice care vor fi aplicate. Unele gospodării colective cum sunt cele din Asinip, Ciugud, Şpălnaca, Hopîrta au nevoie de un ajutor mai mare în organizarea muncii. In aceste gospodării, consiliul agricol raional a trimis cadre cu experienţă din gospodării fruntaşe, pentru a ajuta la organizarea muncii, ţinerea evidenţei. De asemenea a organizat la centrul raional un „ Bună organizare a muncii în brigăzi şi echipe • Brigăzi permanente de tractoare în toate gospodăriile colective • Se face condiţionarea şi încercarea puterii de germinaţie a seminţelor • Continuu lucrările de fertilizare a solului • Se vor altoi 8 700 000 viţe • Acţiuni de îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor, instructaj cu toţi brigadierii de cîmp, după care s-a vizitat G.A.C. din Mirăslău. Aici brigadierul Arghir Mărgineanu a vorbit amănunţit oaspeţilor despre organizarea şi evidenţa muncii în brigadă, despre felul cum se aplică plata suplimentară în raport cu producţia realizată de brigadă sau echipe. Consiliul agricol raional a luat măsuri încă din toamnă pentru reparatul maşinilor S.M.T.-ului şi a inventarului gospodăriilor colective. In prezent reparaţiile sunt terminate. Acum se mai face un control spre a se putea înlătura din timp eventualele neglijenţe în executarea unor reparaţii, în gospodăriile colective se amenajează sedii pentru brigăzile de tractoare repartizate. Anul acesta este primul an cînd în toate gospodăriile colective vor lucra brigăzi de tractoare permanente. Consiliul agricol raional s-a ocupat îndeaproape de asigurarea seminţelor, încercarea puterii de încolţire, curăţirea şi tratarea acestora. Cele mai multe gospodării colective şi-au procurat întreaga cantitate de sămînţă. Consiliul agricol raional a controlat dacă toate probele sunt trimise la laboratorul regional. In fiecare gospodărie colectivă s-a pus cite o probă de seminţe pentru încercarea puterii de germinaţie. Experienţa ne-a convins — a arătat tov. ing. Tiberiu Ştefănescu, preşedintele G.A.C. din Cimbrud— că folosirea îngrăşămintelor constituie unul din principalele mijloace de sporire a producţiei la ha. De aceea, în timpul iernii am folosit toate atelajele la transportul îngrăşămintelor pe cîmp, în special pe terenurile unde se cultivă sfeclă de zahăr, legume şi porumb. In toate gospodăriile colective din raion acţiunea de fertilizare a terenurilor se desfăşoară din plin. La indicaţia consiliului agricol raional, în fiecare gospodărie colectivă se transportă la cîmp şi gunoiul de grajd din curţile colectiviştilor. Cele mai mari cantităţi au fost transportate la gospodăriile colective din Fărău, Hopîrta, Noşlac, Lopadea şi Gîrbova de Jos. Solul şi expoziţia terenului fac ca vinurile din raionul Aiud să fie de calitate superioară. Multe gospodării au încă mari rezerve pentru mărirea suprafeţelor ocupate cu vii. Pe baza planurilor agropedologice,două colective formate din specialişti lucrează la delimitarea terenurilor în pantă şi erodate apte pentru vii şi pomi. Planurile de producţie ale G.A.C. prevăd ca în acest an suprafaţa ocupată cu vii să crească cu 62 ha. Unele gospodării colective — Mi______ răslău, Asinip şi altele — au desfundat terenul încă din toamnă. Acolo unde nu s-a făcut această lucrare, consiliul agricol raional a luat măsuri să se treacă de îndată la desfundat. La G. A. C. Lopadea, Rădești, Gîrbova se lucrează în prezent de zor la desfundat. Fiecare a pregătit 4—5 ha de teren. Tot materialul pentru plantat se produce în gospodăriile colective,n anul acesta, se vor altoi 8 700 000 viţe. In prezent în gospodăriile colective se lucrează la pregătirea aracilor. Paralel cu preocuparea pentru sporirea producţiei la hectar la toate culturile, în gospodării se dă o mare atenţie asigurării bazei furajere, care are o importanţă hotărîtoare în sporirea producţiei de lapte, carne, lină, ouă. Ţinînd seama de experienţa dobîndită în anii trecuţi, de propunerile colectiviştilor, gospodăriile sporesc suprafeţele cultivate cu trifoi, lucernă, borceag de toamnă şi primăvară, sparcetă etc. In acest raion nu numai că există condiţii bune pentru aceste culturi, dar şi o tradiţie. In anul trecut G.A.C. din Hopîrta a valorificat 2 vagoane de sămînţă de trifoi. O mare bogăţie a raionului — a arătat ing. zootehnist Laurian Stoica de la G.A.C. Mirăslău — sunt cele aproape 9 000 de hectare de păşune. Pentru anul acesta s-au prevăzut acţiuni importante pentru îmbunătăţirea lor : curăţiri, defrişări de arborete, supraînsămînţări etc. In prezent, în G.A.C. Lunca Mureş, Unirea Mirăslău şi altele, colectiviştii sapă şanţuri pentru scurgerea apei care bălteşte pe păşuni. Pe alte păşuni cu terenuri acide — cum ar fi cele ale G. A. C. Rădeşti — se aplică amendamente calcaroase. S-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în sectorul zootehnic. In cadrul brigăzilor zootehnice s-au organizat ferme, grupate pe specii şi categorii de animale. S-au tipizat imprimate pentru a se introduce în fiecare gospodărie controlul producţiei pe cap de animal. ★ Discuţiile purtate au arătat că în raionul Aiud colectiviştii se pregătesc intens pentru campania agricolă de primăvară. Fireşte, consiliul agricol raional mai are de făcut multe lucruri. Intrucît se apropie timpul închiderii cursurilor învăţămîntului agrozootehnic de masă, lectorii trebuie îndrumaţi să expună lecţii de sinteză pe teme strîns legate de cele mai importante probleme ale producţiei în gospodăriile respective. Totodată trebuie să se facă instruirea practică a mecanizatorilor şi a colectiviştilor care vor mînui diferite maşini pentru a se folosi metodele înaintate la executarea lucrărilor în campania agricolă de primăvară. Este necesar ca organizaţiile de partid să ajute în continuare conducerile unităţilor agricole socialiste spre a organiza temeinic munca, şi a repartiza raţional forţele, încît fiecare oră bună de lucru în cîmp să fie folosită din plin. TEODOR MARIAN Gata de ieşit în cîmp Folosind cu pricepere experienţa anilor trecuţi, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective din comuna Fărcaşele, raionul Caracal, a luat din vreme măsuri pentru desfăşurarea în bune condiţii a campaniei agricole de primăvară. In lunile de iarnă, colectiviştii noştri au întreprins diferite acţiuni ca anul acesta să obţină producţii cît mai mari. Cu fiecare an ne-am convins tot mai mult că îngrăşarea pămîntului aduce sporuri mari de recoltă. Iarna aceasta aspră a pus în faţa noastră şi problema asigurării mijloacelor de transportat îngrăşăminte pe cîmp. Am confecţionat încă 45 de sănii, cu care am cărat în cîmp mai bine de 3 000 tone îngrăşăminte organice. O însemnată cantitate de gunoi de grajd am transportat la grădina de legume, care anul acesta se întinde pe 80 ha. In prezent se lucrează din plin la răsadniţe , s-au făcut peste 2 500 m paturi calde. Gospodăria şi-a procurat din timp însemnate cantităţi de îngrăşăminte chimice: 34 tone azotat de amoniu, 10 tone superfosfat şi 10 tone sare potasică, care vor fi administrate diferitelor culturi, după indicaţiile specialiştilor. In această perioadă s-au făcut lucrări pregătitoare pentru irigarea legumelor: s-au săpat peste 150 m canale, cele vechi au fost refăcute, s-au procurat 4 noi motopompe etc. Gospodăria si-a asigurat din vreme seminţele necesare pentru campania agricolă de primăvară. La alegerea soiurilor Postul de corespondenţi voluntari are cuvîntul am ţinut seama de rezultatele obţinute în anii trecuţi, de recomandările specialiştilor. Pentru lotul de porumb avem asigurate 11 600 kg de seminţe dublu hibrid generaţia I şi o însemnată cantitate de seminţe dublu hibrid generaţia a II-a. Avem seminţe din soiuri bune şi la roşii, ca şi la celelalte culturi. Seminţele au fost supuse probelor de germinaţie. Au fost revizuite şi reparate întregul parc de atelaje şi uneltele gospodăriei. Am ţinut o strînsă legătură cu brigada de tractoare, care lucrează pe pămîntul gospodăriei. Mecanizatorii s-au străduit să repare la timp şi bine toate tractoarele şi maşinile. Pentru ca munca noastră să fie cît mai bine organizată, s-a făcut o reîmpărţire a colectiviştilor pe brigăzi şi echipe. Planul de producţie a fost prelucrat şi defalcat pe brigăzi. începînd cu această campanie, colectiviştii vor lucră în continuare pe aceleaşi loturi, ceea ce le va da posibilitatea să cunoască mai bine caracteristicile solului şi să execute lucrările agricole corespunzătoare. S-au luat măsuri de sporire a cointeresării colectiviştilor, prin retribuirea muncii şi în funcţie de producţia obţinută. Vor fi de mare folos colectiviştilor cunoştinţele însuşite în cele patru cercuri ale învăţămîntului agrozootehnic. Campania agricolă, care va începe în curînd, ne găseşte mai bine pregătiţi şi lucrările agricole le vom executa la un înalt nivel agrotehnic. ION NICOLAE, secretarul comitetului de partid, ŞTEFANIA BAROANĂ, inginer horticultor, ION STANCIU, brigadier de cîmp, MARIA PURICE, colectivistă, din postul de corespondenţi voluntari ai „Scînteii” de la G.A.C. „Ilie Pintilie”, comuna Fărcaşele, raionul Caracal. După terminarea reparaţiilor, tractoarele şi maşinile S.M.T. „1 Mai” Brăila sînt trimise în gospodăriile colective, în fotografie , înainte ca mecanizatorii din brigada condusă de Ion Aurel să pornească spre G.A.C. Vădeni, inginerul şef Radu Gheorghe le inminează planul lucrărilor ce le au de efectuat în campania agricolă de primăvară. (Foto Agerpres) SCINTEIA Cititorii propun O farmacie în cartier In Piaţa Griviţei din oraşul Constanţa se află o drogherie bine aprovizionată şi cu medicamente. Cină ai nevoie, însă, de prepararea unei reţete, trebuie să mergi tocmai la farmaciile din centrul oraşului. Pentru mai buna deservire a cetăţenilor din acest cartier ar fi bine ca Sfatul popular orăşenesc şi oficiul regional farmaceutic să deschidă, în locul drogheriei, 0 farmacie. După părerea mea acest lucru este uşor de realizat, mai ales dacă ţinem seama şi de faptul că drogheria respectivă dispune de spaţiul necesar. (De la I. Dragomir, muncitor). Pentru parcarea bicicletelor şi motocicletelor în oraşele şi localităţile care prezintă interes turistic, în staţiunile balneo-climaterice, cred că ar fi bine să se amenajeze locuri speciale sau remize pentru parcarea bicicletelor şi a motocicletelor, deservite de personalul cooperativelor de prestări de servicii. Remizele respective s-ar putea confecţiona din material plastic, în aşa fel ca în sezonul rece, cînd n-ar mai fi necesare, să fie uşor demontate (De la D. Radu, funcţionar). Un serviciu despre... prestările de servicii M-am hotărît să-mi renovez apartamentul în care locuiesc. Toate lucrările vor fi executate de cooperativa de construcţii şi reparaţii din oraş. Discutînd cu mai mulţi vecini din bloc, şi ei şi-au exprimat dorinţa de a face unele lucrări de întreţinere în apartamente. Nu ştiau însă unde să se adreseze, în ce condiţii şi pot executa lucrările, în această situaţie sunt şi alţi locuitori din Bacău. Cred că Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti ar trebui să pună la îndemîna cetăţenilor mijloace corespunzătoare de informare privind organizarea prestărilor de servicii de către cooperativele meşteşugăreşti (De la N. Dănescu, muncitor). Repararea unui drum De mai mulţi ani, drumul care leagă satul Botorogi de Oraşul Tg. Jiu, din cauza circulaţiei intense, a devenit impracticabil. In vederea reparării celor 3 km de drum, cetăţenii s-au adresat Sfatului popular raional Tg. Jiu. Constatînd că drumul a suferit degradări în urma circulaţiei tractoarelor Trustului de extracţie şi foraj Tg. Jiu, sfatul popular a cerut trustului să ia măsuri pentru a-l reparia. S-au încheiat minute, procese verbale. Toate însă fără nici un rezultat. Ar fi util ca de la aceste discuţii să se treacă la fapte pentru repararea şi buna întreţinere a drumului. (De la V. Giuverdea, pensionar). Curs pentru bibliotecari La Iaşi s-a desfăşurat un curs de instruire a bibliotecarilor de la cabinetele tehnice ale întreprinderilor din localitate. Cursanţii au primit îndrumări în legătură cu completarea fondului de cărţi, evidenţa publicaţiilor, îndrumarea lecturii cititorilor, munca de popularizare a cărţii. La sfîrşitul cursului s-au organizat schimburi de experienţă la bibliotecile de la Fabrica de antibiotice, Atelierele de reparat material rulant „Nicolina”, Fabrica „Ţesătura“ — biblioteci fruntaşe în răspîndirea cărţii tehnice. La repetiţie (Brigada artistică de agitaţie a Uzinelor de fire şi fibre sintetice Săvinfişti). crr KkTiifKnzB Lucrări noi apărute in Editura tehnică Chimie fizică Cartea lui V. A. Kireev, tradusă din limba rusă, cuprinde capitolele fundamentale ale thirtrei fizice : structura materiei, termodinamica chimică, teoria soluţiilor, electrochimie, teoria cinetică, teoria stării coloidale etc. Se adresează inginerilor, chimiştilor, tehnicienilor, cercetătorilor ştiinţifici, precum şi profesorilor de chimie fizică. Cartea muncitorului de la tratamente termice Conținutul de bază al lucrării lui V. I. Popescu şi C. Gh. Neacşu se referă la principalele noţiuni de metalurgie necesare înţelegerii fenomenelor legate de tehnologia tratamentelor termice şi termochimice. Cartea este destinată muncitorilor calificaţi, şefilor de echipe, maiştrilor din atelierele de tratamente termice şi poate fi utilizată de elevii şcolilor profesionale şi de maiştri. Teoria şi calculul sistemelor de reglare automată Autorii J. G. Gate, P. Decaulne, M. Pelegrin expun în această carte, tradusă din limba franceză, teoria sistemelor de reglare automată. Sunt date numeroase curbe şi abace practice şi se interpretează valorile concrete ale parametrilor. Lucrarea se adresează inginerilor din domeniul construcţiei, proiectării, cercetării, utilizării sistemelor de reglare automată. Ea poate fi utilă şi studenţilor care se specializează în electrotehnică, energetică şi în automatica industrială. Metalurgie fizică Lucrarea lui H. Schumann, tradusă din limba germană, tratează despre structura metalelor şi aliajelor, despre influenţa proceselor de solidificare, deformare plastică şi de tratament termic asupra structurii şi despre corelaţia dintre structuri şi proprietăţi mecanice, fizice şi chimice ale materialelor metalice. Sînt descrise metodele de cercetare metalografică şi analizate cele mai importante diagrame de echilibru. Cartea este destinată inginerilor metalurgi şi mecanici, putînd servi ca manual auxiliar studenţilor facultăţilor tehnice. Pentru constructorii de maşini în lucrarea elaborată de Z. Duca sunt tratate pe larg problemele puse de tehnologia prelucrării găurilor la organele de maşini. Ea se adresează muncitorilor şi tehnicienilor din industria constructoare de maşini care execută operaţii de prelucrare, precum şi sculerilor care execută sculele pentru găurire. 4 Mari posibilităţi pentru scăderea consumului specific al lemnului de mină (Urmare din pag. I-atele nu sunt pe deplin satisfăcătoare mai ales din punct de vedere economic. Atenţia principală spre abatajele frontale In 1963, în exploatările din Valea Jiului ponderea cărbunelui extras din abatajele frontale armate metalic va depăşi 55 la sută din totalul cărbunilor extraşi din abataje frontale. Fiecare trust şi întreprindere şi-a construit ateliere de fabricat bolţari. In 1962 ele au avut o capacitate totală de 106 500 mc , urmînd ca după necesităţi, în viitor, aceste capacităţi să se majoreze mai ales în Oltenia şi Valea Jiului. Atelierele amintite folosesc în general ca materie primă, în afară de ciment, resursele locale (pietriş, nisip). In cercetarea posibilităţilor de înlocuire a lemnului de mină cu susţineri metalice, atît la exploatări cît şi la Institutul de cercetări miniere (ICEMIN) au existat şi o serie de lipsuri, mai ales la experimentarea acestor metode. Nu s-a acordat întotdeauna atenţia cuvenită acestor acţiuni. Aşa a fost cazul cu încercarea scuturilor păşitoare hidraulice de la Trustul minier „Ardealul” sau cu unele cercetări făcute de ICEMIN cu diferite sisteme de cadre păşitoare proiectate şi confecţionate chiar de ICEMIN. Pentru 1963 sunt prevăzute în toate bazinele noastre carbonifere experimentări cu diferiţi stîlpi şi grinzi metalice. Pe baza rezultatelor obţinute în diferitele condiţii de lucru, se va extinde din ce în ce mai mult armarea metalică în abatajele frontale. Pentru a răspunde cu cinste sarcinii importante de reducere a consumului specific de lemn de mină, pe lingă extinderea folosirii armăturilor metalice în abataje frontale, trebuie să se acorde o atenţie deosebită gospodăririi lemnului la depozitare, în transport şi folosirii lui la locurile de muncă. Folosirea raţională a lemnului de mină depinde în mare măsură de calitatea şi dimensiunile lemnului primit de la furnizori. Uneori diferiţi furnizori aparţinînd direcţiilor regionale ale economiei forestiere Hunedoara, Oltenia, Suceava şi Ploieşti au trimis la exploatări miniere lemn „verde”, de lungimi şi grosimi necorespunzătoare, din care cauză se folosesc cantităţi mai mari decit dacă s-ar fi primit lemn uscat şi de dimensiuni corespunzătoare. Din partea acestor furnizori aşteptăm mai multă atenţie şi sprijin. In acţiunea de înlocuire a lemnului de mină au fost, de asemenea, cazuri cînd exploatările noastre au întîmpinat greutăţi din cauza nelivrării la timp a laminatelor necesare confecţionării armăturilor metalice respective ; unităţile miniere au fost astfel obligate să folosească în loc de metal, material lemnos pentru susţineri. Un fapt pozitiv este că, deşi sîntem de-abia în a doua lună a anului, combinatele MMCM şi-au respectat întocmai obligaţiile contractuale, fiind „la zi” cu livrările profilelor clopot. Unităţile miniere aşteaptă ca şi în viitor livrarea să se facă ritmic, cu respectarea graficelor. In 1963 — realizări cit mai însemnate In industria cărbunelui, ponderea „materialelor" în preţul de cost al cărbunilor extraşi variază între 11 şi 13 la sută. Costul materialului lemnos, raportat la costul tuturor materialelor, a fost in 1961 de 46,69 la sută pe totalul ramurii cărbune, iar în 1962 de 45,55 la sută. In 1963 proporţia prevăzută e de 44,69 la sută. Aceste cifre ne arată cu prisosinţă importanţa deosebită pentru industria carboniferă a acţiunii de înlocuire a „lemnului de mină" la toate lucrările miniere. Pentru a se realiza sarcina de reducere a consumului specific de lemn de mină, în 1963 trebuie continuată cu perseverenţă experimentarea materialelor de înlocuire ; se cer extinse cu curaj sistemele de susţinere noi care au dat rezultate bune. Conducerea Combinatului carbonifer din Valea Jiului poate urgenta confecţionarea şi omologarea noilor stîlpi metalici pentru abatajele frontale din straturile groase. Pentru abatajele-cameră este necesară confecţionarea unui număr cît mai mare de stîlpi experimentaţi la Petrila şi Lonea. Trebuie de asemenea, să se studieze şi să se pregătească noi panouri de zăcămînt, mai ales la Lonea, Petrila şi Aninoasa, în care exploatarea să se facă prin abataje frontale armate metalic, să se confecţioneze noi garnituri de cofraj metalic mobil pentru săparea puţurilor noi de la Aninoasa şi Dîlja, să se studieze şi experimenteze formarea „tavanului artificial" în abatajele straturilor groase, din alte materiale inlocuitoare ale lemnului. Conducerea combinatului poate lua noi măsuri pentru încurajarea introducerii și extinderii metodelor de lucru ce vor fi propuse de inovatori. Unităţile miniere producătoare de lignit şi cărbune brun pot să extindă mai mult metodele de exploatare cu abataje frontale armate metalic. In acest scop Direcţia generală cărbune trebuie să le înzestreze cu stîlpi şi grinzi metalice la timp şi în număr corespunzător. Trustul minier „Ardealul”, împreună cu Direcţia generală cărbune, au datoria să repare şi să studieze posibilitatea folosirii garniturii de scuturi hidraulice în exploatările de lignit, iar trustul minier „Oltenia”, ajutat de ICEMIN, va trebui să intensifice activitatea de încercare a noilor metode de lucru în minele-pilot, în aşa fel ca la punerea în funcţie a noilor mine să se folosească exclusiv metode de abataj cu susţineri metalice. In cursul anului 1963 se vor intensifica schimburile de experienţă între muncitorii, tehnicienii şi inginerii tuturor exploatărilor din ţară, acţiune care s-a dovedit foarte eficace în introducerea tehnicii noi, respectiv a înlocuirii lemnului de mină. Va trebui, de asemenea, ca forul tutelar, împreună cu institutele de proiectări şi cercetări miniere, să organizeze conferinţe tehnico-ştiinţifice, cu teme speciale de înlocuirea lemnului de mină. Putem afirma cu toată convingerea că, lucrătorii din industria carboniferă, animaţi de dorinţa de a îndeplini şi de a contribui la atingerea cifrei de 35 mc lemn de mină consumat pe mia de tone extrase, sub conducerea organizaţiilor de partid, vor depune toată priceperea şi eforturile lor pentru a realiza această sarcină importantă care stă în fața industriei cărbunelui. i Cărţi pentru constructori „Betonul armat” de prof. ing. V. Nicolau Lucrarea cu titlul de mai sus cuprinde principiile de alcătuire şi teoria calculului elementelor de beton şi beton armat, monolite şi prefabricate, prin metoda stărilor limită, , corespunzător normativului condiţionat pentru calculul construcţiilor de stări lignită, aprobat de C.S.C.A.S. In anexă sunt prezentate exemple privind modul de aplicare a acestei metode. „Îndrumătorul parchetarului finolist” de F. Gheorghiu, I Roşu şi I. Duncan Lucrarea constituie un îndreptar teoretic şi practic pentru activitatea celor care montează pardoseli (din lemn şi din material pe bază de polimeri sintetici). In cadrul lucrării sunt descrise materialele şi principalele operaţii care alcătuiesc procesul tehnologic de execuţie a pardoselilor. Este indicat şi modul cum se folosesc diferite scule şi dispozitive specifice fiecărui tip de pardoseală. La îndemîna constructorilor se mai află : „îndrumătorul montatorului de panouri mari prefabricate”, de R. Martac, C. Tsicura şi P. Gomoescu, „îndrumător de tehnica securităţii muncii la montarea elementelor prefabricate“ de O. Teociuc şi P. Gomoescu. S. Cerkinski : „Betonul de ciment cu polimeri” (colecţia „Tehnica nouă“). Nr. $818 în Editura politică * apăraţi 1962, urt an de noi şi importante realizări 48 pag. 0,75 lei Broşura cuprinde Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică, cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962. Lucrarea erţieic numeroase grafice__ care prezintă principalele realizări din anul trecut. [TEATRE TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíné : trubadurul — (orele 19.30) . Teatrul de stat de operetă : Paganini — (orele 19.30). Filarmonica de stat „George Enescu“ (Ateneul R. P. Romíné) . Recital fie vioară. Sbrist : Ion Voicu, Artist emerit, Laureat al Premiului de Stat — (orele 20). Teatrul Național „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : Vizita bătrânei doamne — (orele 19,30). (Sala Studio) : Bolnavul închipuit — (orele 19,30). Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) : Ciocirlia — (orele 19,30). (Sala Studio) : Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle și doamna Mooh — (orele 20) . Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Magureanu nr. 1) : Sfânta Ioana — (orele 19,30). (Sala Studio — Str. Alex. Sahia nr. 70) . Cred în tine — (orele 19,30). Teatrul pentru tineret și copii (Sala C. Miile) : De Pretore Vincenzo — (orele 20). (Sala Libertatea) : Micuţa Dorii — (Orele 20). Teatrul municitoresc C.F.R.Giuleşti : Hoţii şi vardiştii — (orele 19,30). Teatrul evreiesc de Stat: CU cântec spre Stele — (Orele 20). Ansamblul de cântece şi dansuri al C.C.S. : Visuri îndrăzneţe — (orele 20). Teatrul satiric muzical „C.tanase“ (Sala Victoriei) : Ocolulpăîntului în 30 de melodii — (brele 20). Teatrul Țăndărică (Sala Academiei) : Harap Alb — (orele 18). ---- , ----------- -(gâmoituasa) CINEMATOGRAFE : LUpeni 29 — cinemascop (ambele Sirii) : Patria (8,30; 14; 17, 20), București (8,30; 11,30; 18,15; 19), G. Coşbuc (10, 13; 17, 20), Camelia, Republica (9,45; 11,45; 14; 16,30; 18,43; 21), Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) . Cinci oameni la drum : rulează la cinematografele I. C. Frimu (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18 30; 20 45), Griviţa (10; 11,45; 13,30; 15,15; 17; 18,45; 20,30). Absenţă îndelungată : rulează la cinematograful Magheru (10; 12; 15; 17; 19, 21). Povestiri despre revoluţie : Tineretului (10; 12; 16; 18,15; 20,30), Alex. Popov (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), lile Pintilie (16; 18, 20). Medicul si vraciul — cinemascop : Victoria (10,15; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Profesiunea doamnei Warren : Lumina rulează in continuare de la orele 10 prria la orele 14, după-amiază (18; 18,30; 20,30). Seara prietenilor filmului : V. Alecsandri (orele 19). Baronul de Münchhausen : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Arta (11; 18,30; 13,30; 20,30), Barbu Delavrancea (11, 16; 18, 20). Program special pentru copii — orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. Divorţ italian : 13 Septembrie (11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30), 8 Mattie (11; 14,30; 16,45; 19; 21,15), înfrățirea intre popoare (10,50; 15,45; 13; 20,15), V. Alecsandri (10; 14,30; 16,45), M. Eminescu (10) Program de filme documentare de la orele 19 până la orele 21 in continuare la cinematograful Timpuri Noi. Frumoasa americană rulează la cinematograful Maxim Gorki (16; 18,15; 20,30). Idelele gloriei : 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19, 21), Floreasca (16; 18,15; 20,30), Alex. Sahia (10; 12; 16; 18,15; 20,30). Strada mezinului : Cultural (15; 17; 19; 21). Fecioara rulează la cinematograful Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21). Marile speranţe rulează la cinematografele C-tin David (15,30; 18; 20,30) , G. Bacovia (15,30; 18; 20,13), Mioriţa (10; 12,15). Agentul X 25 — cinemascop : V. Roaiă (16; 12; 16; 16,15; 20,30). Omul cu obiectivul : Unirea (16; 18; 29). Patru inimi : Flacăra (16; 13;15; 20,30). Partea ta de vină : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (15; 17; 19; 20,45). Moartea în insula de zahăr : Mioriţa (16; 18,15; 26,30). Drum de încercare : Muncă (16; 18;15; 20,30). Marile familii : Popular (15; 17; 19; 21). Lizzie Mac Kay : Moșilor (16; 18; 20). Stolul captiv : 23 August (19; 21). Haiducul de pe Ceremuș : 23 August (10; 12; 15; 17). Labirintul inimii — cinemascop : M. Eminescu (16; 18,15; 20,30). Mongolii — cinemascop : Ștefan cel Mare (3,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,46). O viaţă: Volga (10; 12, 15; 17; 19, 21), Maria Candelaria : Libertăţii (10; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,30). Dă-i înainte fără grijă : Luceafărul (16; 18,15; 20,30) . Cursa de 100 kilometri : rulează la cinematograful Olga Barifcic (15,30; 18; 20.30) . carmela : Drumul serii (15. 17; 19. 21). Balada husarilor : 30 Decembrie (n.SO: 16; 18.15; 20.30). A fost chemată și clasa a V-a : Aurel vlaicu (15. 17; 19. 21). CUM E VREMEA Ieri în ţară . In cursul zilei de ieri vremea s-a menţinut friguroasă cu cel variabil mai mult senin In Transilvania şi schimbător în celelalte regiuni. A nin: I temporar în Oltenia şi Banat unde loca' ' ninsoarea a avut cari eter de averse. vtfiatul a suflat slab pînă la potrivit cu Intensificări pînă la tare şi rafale predombnind în sectorul nordic, în Bărăgan I Moldova şi Dobrogea, unde izolat a spulberat zăpada. Temperatura aerului la orele 14 oscila între minus 4 grade 1. Gurahonţ, Răut şi Sulina şi minus 1- 3 grade la Iaşi şi Avrămeni. In Bucureşti ! Vremea a fost friguroasă, cu cer schimbător mai mult senin în cursul dimine Ia Vîntul a suflat slab pînă la potrivi'j din nord şi nord-est Temperatura maximă a înregistrat valori de minus 5 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 martie. In ţară . Vremea se va menţine rece, cu cer variabil. Ninsori locale in sud şi răsăritul ţârii, vint potrivit din sectorul nordic. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 grade şi minus 1s grade, local mai coborîte, iar maximele între plus 2 şi minus 8 grade. In Bucureşti : Vreme rece, cu cer variabil Temporar ninsoare, vînt potrivit Temperatura staționară.