Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-01 / nr. 5910

Nr. 3910 Vizitele delegaţiei de activişti ai P. C. N­. S. (Urmare din pag. I-a) în faţa căminului cultural din comună a avut loc o entuziastă adunare a colectiviştilor. După cuvîntul de deschidere rostit de tov. Constantin Trîmbiţaşu, secreta­rul comitetului de partid al GAC., a luat cuvîntul tov. Mircea Anghel, preşedintele gospodăriei, care a pre­zentat un tablou comparativ al vie­ţii din trecut şi de azi a ţăranilor din Grindu, subliniind marile schim­bări înnoitoare aduse în viaţa co­munei de gospodăria colectiva. A luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe Necula care a relevat succesele ob­ţinute de ţăranii colectivişti din re­giunea Bucureşti, creşterea perma­nentă a nivelului lor de trai ma­terial şi cultural. Realizările de azi din satul colec­tivist, a spus vorbitorul, sunt rodul politicii Partidului Muncitoresc Ro­mân, al aplicării în viaţă în mod creator a învăţăturii marxist-leni­­niste. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarăşul N. V. Podgornîi. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi — a spus vorbitorul — să vă mulţumesc din inimă pentru caldele cuvinte rostite aici la adresa poporului so­vietic, pentru această primire minu­nată, călduroasă. Sîntem în a opta zi de cînd dele­gaţia de partid a P.C.U.S. se află în Republica Populară Romînă ospita­lieră, avînd prilejul să cunoască în­deaproape harnicul şi talentatul popor român. în acest răstimp am vizitat regiunile Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Bacău, am traversat re­giunea Galaţi, am fost la uzina de autocamioane, la uzina de tractoare, la o fabrică textilă, la minunatul complex chimic de la Oneşti; ne-am întîlnit cu numeroşi oameni, am discutat îndelung cu activişti de partid, am făcut un rodnic schimb de experienţă. Pretutindeni am vă­zut cu ce entuziasm, cu ce încredere munceşte poporul român traducînd în viaţă hotărîrile Congresului al II­-lea al P.M.R. Şi este important să remarc că aceste hotărâri nu nu­mai că se îndeplinesc, dar se şi de­păşesc. Dorim clasei muncitoare din Romînia succese şi mai mari în în­deplinirea sarcinilor puse de partid cu privire la dezvoltarea industriei. La fiecare pas am simţit cum au pătruns profund în mase ideile, hotărîrile celui de-al III-lea Con­gres al P.M.R. Cu o mare măiestrie şi artă, cu deplin succes, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Biroul său Politic şi perso­nal tovarăşul Gheorghiu-Dej conduc poporul romín pe drumul just al construirii socialismului. Relevînd că în Uniunea Sovietică sínt bine cunoscute succesele obţi­nute de agricultura socialistă a R. P. Romíne, vorbitorul a spus: Ţi se umple sufletul de bucurie cînd mergi pe cîmp şi vezi cu cîtă hăr­nicie, cu cîtă însufleţire munceşte ţăr­ănimea colectivistă. Roadele se văd, lanurile arată foarte bine. Este plăcut să constatăm succe­sele dv. în domeniul agriculturii şi marile ei perspective de viitor. Aş vrea să vă urez ca să obţineţi şi în domeniul agriculturii rezultate la fel de mari cum aţi obţinut în do­meniul industriei. Arătind că poporul sovietic în­deplineşte cu succes hotărîrile celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. în domeniul industriei, agriculturii, culturii şi ştiinţei, tovarăşul N. V. Podgorîi a spus : Colhoznicii noş­tri muncesc la fel ca şi dv. ca să obţină o recoltă bună. Noi sîntem convinşi că ei îşi vor îndeplini cu cinste această sarcină pusă de partid. Şi în domeniul industriei treburile merg la noi bine. Noi tre­buie însă să muncim şi mai bine, să înmulţim succesele noastre, să întărim puternica şi măreaţa prie­tenie dintre popoarele noastre. în încheiere, vorbitorul a urat co­lectiviştilor din Grindu noi succese în dezvoltarea gospodăriei, spre a-şi aduce o contribuţie şi mai puter­nică la mersul înainte al agricul­turii, la înflorirea continuă a pa­triei socialiste. Să trăiască prietenia puternică şi de nezdruncinat dintre poporul so­vietic şi poporul român, dintre Partidul Muncitoresc Român şi Partidul Comunist al Uniunii So­vietice ! în aplauzele puternice ale celor prezenţi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După ce a sub­liniat că, în cursul vizitei pe care o fac în ţara noastră, oaspeţii so­vietici au putut să vadă cum mun­cesc, ce preocupări au oamenii muncii din ţara noastră, vorbitorul a spus : Poporul nostru muncitor, muncitorii, ţăranii şi intelectualii cunosc bine succesele obţinute de poporul sovietic, sub conducerea partidului comunist, în făurirea societăţii comuniste. Pe noi ne bucură din toată inima aceste suc­cese, deoarece construcţia societă­ţii comuniste în Uniunea Sovietică, construcţia socialismului în ţara noastră şi în celelalte ţări socialis­te reprezintă un bun nu numai al popoarelor din ţările noastre, dar şi al forţelor progresiste din întrea­ga lume. Aceste succese însufleţesc popoarele în lupta pentru pace şi progres social. în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a amintit că delegaţia de activişti ai P.C.U.S., vizitînd în­treprinderile din Braşov, a felicitat colectivele lor pentru înaltul nivel tehnic al producţiei, pentru calita­tea tractoarelor şi autocamioanelor produse aici. Dv, colectiviştii, cu­noaşteţi tractoarele şi autocamioa­nele şi ştiţi foarte bine ce impor­tanţă au ele pentru mecanizarea a­­griculturii. Ca şi celelalte produse ale industriei noastre socialiste, ele sunt rodul muncii creatoare a clasei noastre muncitoare. Clasa munci­toare şi-a îndeplinit şi îşi îndepli­neşte cu cinste misiunea sa de clasă conducătoare în statul nostru de democraţie populară. Ea munceşte eroic pentru a realiza şi depăşi sar­cinile puse de Congresul al III-lea al partidului. Harnica, minunata noastră ţără­nime colectivistă, a dovedit prin munca ei că urmează cu încredere partidul comuniştilor, că, în alianţă cu clasa muncitoare, şi-a adus o contribuţie de mare însemnătate la victoria socialismu­lui în ţara noastră. Tot ceea ce am văzut în această gospodărie colec­tivă este doar o părticică din succe­sele dobîndite de­ agricultura noas­tră. Aveţi, dragi tovarăşi, o gospo­dărie frumoasă, cu rezultate bune. Dar avem gospodării colective şi mai bune. De aceea trebuie să mun­ciţi şi mai bine, să dezvoltaţi şi mai mult gospodăria dv. Muncitorii, ţăranii, intelectualii produc, cu mîinile lor de aur, cu mintea lor înaripată, toate bunu­rile materiale şi spirituale şi, de aceea, pentru partidul nostru ni­mic nu e mai preţios decît omul, căruia îi închină întreaga sa activi­tate. în continuare, subliniind unita­tea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, vorbitorul a spus: întregul nostru popor merge neabă­tut pe drumul indicat de partid, strîns unit în jurul partidului şi guvernului, în jurul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghiu-Dej. Aceasta este cheză­şia îndeplinirii cu succes a măre­ţelor sarcini puse de Congresul al III-lea al partidului, a desăvîrşirii construcţiei socialismului în scum­pa noastră patrie. între ţara noastră şi Uniunea Sovietică — a încheiat vorbito­rul — există relaţii frăţeşti, o prietenie strînsă, bazată pe ţelurile comune ale construirii socialismului şi comunismului, pe o ideologie co­mună — marxism-leninismul. Parti­dul nostru face tot ce-i stă în pu­tinţă pentru întărirea unităţii de nezdruncinat a lagărului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale — garanţia victoriei socialismului şi păcii. De la gospodăria colectivă din Grindu oaspeţii au plecat la G.A.S. Urziceni. Directorul gospodă­riei, Ion Vermeşan, a vorbit oaspe­ţilor despre activitatea, rezultatele şi perspectivele de dezvoltare ale gospodăriei agricole de stat. Mem­brii delegaţiei au apreciat rezulta­tele obţinute de această gospodă­rie în sporirea producţiei şi organi­zarea muncii. Seara, membrii delegaţiei s-au întors în Capitală. Au luat sfîrşit lucrările Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al I. S. O. Vineri s-au încheiat la Bucureşti lucrările celei de-a II-a sesiuni a Comitetului tehnic pentru semifa­bricate din lemn al Organiza­ţiei internaţionale de standardizare (I.S.O.). La lucrări au participat reprezen­tanţi ai organizaţiilor de standardi­zare din R.P. Bulgaria, R.S. Ceho­slovacă, Franţa, R.F. Germană, Ita­lia, R.P. Polonă, R.P. Romînă, Tur­cia şi R.P. Ungară. Conform statutu­lui I.S.O. aceştia au reprezentat şi organizaţiile respective din Austria, Belgia, Elveţia, R. D. Germană, Olanda şi U.R.S.S. A participat, de asemenea, în calitate de observator un reprezentant al Confederaţiei europene a industriei lemnului şi al Federaţiei europene a sindicate­lor fabricanţilor de parchete, am­bele cu sediul la Paris. Reprezentanţii organizaţiilor de standardizare au elaborat la acea­stă sesiune proiecte de recomandări internaţionale privind caracteristici­le generale de fabricaţie a parche­tului din lemn masiv şi ale parche­tului de stejar masiv şi lamelar, luînd, totodată, unele hotărîri în le­gătură cu lucrările viitoare ale Co­mitetului tehnic pentru semifabri­cate din lemn al I.S.O. Cu prilejul sesiunii, oaspeţii străini au vizitat Fabrica de mobilă „Tehnica Lemnului“-Bucureşti, noi­le cartiere de locuinţe, şantiere de construcţii şi Muzeul satului din Capitală. (Agerpres) Intîlnire cu prilejul încheierii turneului Teatrului de Operă şi Balet la Paris Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă a organizat vineri la amiază, în sala de marmură a Casei Scân­teii, o întîlnire tovărăşească cu pri­lejul încheierii turneului Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romíne la Paris. Au luat parte Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Dumitru Popescu, vicepreşedinte al Comite­tului, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai altor institu­ţii centrale, numeroşi oameni de artă. (Agerpres) (Urmare din pag. I-a) D­E ZIUA LOR binele cu care e trasat şotronul — dar o să şi împrospăteze aerul pen­tru noile jocuri, reluate după acea­stă intempestivă pauză. Singură Carmen a rămas pe afară şi se bă­lăceşte încîntată, ca o răţuşcă, prin potopul dezlănţuit. La chemările — şi ameninţările — maică-si, care o strigă din balcon să intre în casă (ori, măcar, la mine...) capul răută­ţilor răspunde într-un tîrziu : „Nu te aud ! Din cauza ploii !“. Pînă la urmă, odată cu soarele care iese din nori, ies şi copiii la joacă. Prietena mea Carmen, prinsă după multe peripeţii, nu a reapărut. Pe semne a fost osîndită la domi­ciliu forţat. Nu mă rabdă inima şi dau un telefon părinţilor, în favoa­rea viitoarei cosmonaute... Miine începe ultima săptâmînă de şcoală... Rînd pe rînd vor suna co­piii şi la uşa mea, să-mi arate „me­diile“. Am pregătit un teanc din ul­tima mea cărticică, scrisă pentru ei. In aceşti şaisprezece ani de cînd m-am mutat aici, s-au perindat, an de an, alţii şi alţii. Pionierii de ieri sînt azi în producţie sau la univer­sitate. Cei pe care i-am auzit bol­borosind întîile vorbe sînt astăzi pionieri sau utemişti. Cu vremea s-au adunat şi versurile mele în care ei sînt eroii şi modelele — o, nu copiii „model“ — ci copiii feri­ciţi ai vremurilor noastre, robuşti şi veseli, harnici şi setoşi de cunoştin­ţe, crescînd armonios, pregătindu-se a fi „schimbul de mîine“ în ţara noastră frumoasă şi bogată, în care ei sunt primii care îşi trăiesc, cu a­­devărat, copilăria. Nici pentru a întocmi o paralelă cu copilăria şi cu şcoala noastră, a ce­lor de ieri, nu trebuie să fac vreo deplasare. Cel puţin în spaţiu pen­tru că în timp e cale lungă, iacă, preţ de aproape o jumătate de veac... După ce am ocolit oraşul, lo­cuind ca eroul lui Topîrceanu din balada chiriaşului grăbit, cam în toate punctele cardinale, şed azi în preajma şcolii „Cuibul cu barză“, unde am fost şi eu elev cu atîta amar de vreme în urmă... Nu ştiu de ce îmi revine şi îmi stăruie în minte — din toată încăperea aceea afu­mată, cu ziduri jilave, cu băncile şu­brede şi catedra intr-un peş care era clasa noastră — un amănunt : geamurile sparte, „completate“ cu bucăţi de mucava, prin care vintul intra ca la el acasă ; şi uneori ză­pada zburătăcită care se aşternea de-a lungul peretelui de la ferestre. Nu, pe atunci nu se sărbătorea „Ziua copilului", dar de „10 Mai”, domnul Iftodie, dirigintele clasei, ne îndem­na... „mai schimbaţi, măi băieţi, car­toanele alea de la geamuri că prea sînt murdare ! Vouă nu vă place frumosul ?“ Şi băieţii, adunau, mină de la mină ,cîte cinci parale pentru împodobirea geamurilor sparte cu frumoase cartoane albe, cumpărate la librăria din colţ... care mai există! Colegul nostru, Anghelescu P. Paul, fiul Ministrului Instrucţiei Publice, lăsa să pice cu un gest se­niorial o monedă de zece bani, în şapca ponosită care slujea drept re­cipient colector pentru pantahuză. Cred că aşa s-au „înlocuit“ cartoa­nele pînă la 23 August, dar geamu­rile ba 1 kilometri pătraţi de geamuri lasă astăzi soarele să potopească în miile de clase nod care răsar în fie­care an de-a lungul şi de-a latul ţării, pînă în cătunul cel mai uitat de dumnezeu şi de miniştrii instruc­ţiei publice de pe vremuri. Copiii au laboratoare, înzestrate cu tot ce le e de trebuinţă, biblioteci şi săli de gimnastică, salarii şi terenuri de sport, palate şi parcuri pioniereşti, ştranduri şi bazine de înot. Au tea­trele şi cinematografele lor, dispen­sar® şi policlinici. Pentru ei se scriu cărţi şi cîntece, se editează reviste, se organizează concursuri şi ex­cursii. Curînd vor porni, în lungi garnituri de trenuri, către litoral sau poienile Carpaţilor. începe şi pen­tru noi, vîrstnicii din aleea mea, va­canţa ! Dar, ce să vă spun ? O să rîdeți ! îmi vor lipsi mohicanii. ★ Informaţii Vineri la amiază, la Institutul de et­nografie şi folclor al Academiei R. P. Romíne a avut loc o conferinţă despre „Unele aspecte din folclorul muzical el­veţian“, ţinută de folcloristul elveţian Marcel Cellier, care ne vizitează ţara la invitaţia Institutului român pentru rela­ţii culturale cu străinătatea. Au parti­cipat reprezentanţi ai I.R.R.C.S. şi Mi­nisterului Afacerilor Externe. A fost de faţă Emile Bisang, ambasadorul Elveţiei în R. P. Romînă. (Agerpres) îjjgr­­as Campionatele europene de box MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ După C. Ciucă, A. Olteanu şi V. Badea, alţi doi pugilişti ai echipei noastre, N. Puiu şi I. Monea au obţinut calificarea în semifinalele campionatelor europene de la Moscova. Aseară, în ultima reu­niune a sferturilor de finală, Puiu Nicolae s-a dovedit foarte expeditiv în partida cu olandezul Gans, repurtând victoria prin KO chiar din prima re­priză. I. Monea, foarte calculat în lo­vituri, s-a impus în fața austriacului Frauenlob, care a fost stopat în atacu­rile sale de rapidele „un-doi“-uri ale campionului nostru. Ceilalţi doi repre­zentanţi ai noştri, V. Mîrza (semimij­­locie) şi V. Mariuţan (grea) au fost în­vinşi la puncte de italienii Bertini şi respectiv Cane. Astăzi se vor desfăşura, în cadrul a două reuniuni, semifinalele la sfîrşitul cărora vor fi desemnaţi cei 20 de fina­­lişti. In meciurile de astăzi, boxerii români Ciucă (muscă) se va întîlni cu Bîstrov (U.R.S.S.), Olteanu (pană) cu Girgenti (Italia), Puiu (cocoş) cu Petric (Iugo­slavia), Badea (mijlocie mică) cu cam­pionul european Lagutin (U.R.S.S.) şi Monea (mijlocie) cu Schultz (R.F.G.). Iată rezultatele mai importante ale celor două reuniuni de ieri: cocoş: Gri­goriev (U.R.S.S.) b.p. Cserge (R.P.U.); Poser (R.D.G.) b.p. Mitev (R.P.B.); se­­miuşoară: Kajdi (R.P.U.) b.p. Grud­­zien (R.P.P.); mijlocie: Jakovlevici (Iugoslavia) b. ab. Benedetto (Franţa); Popecenko (U.R.S.S.) b. KO Muru (Ita­lia); grea: A. Abramov (U.R.S.S.) b.p. Huber (R.F.G.). S­C­Î­N­T­E­I­A Secţia de oxigen a Combinatului chimic Borzeşti Măsuri pentru sporir producţiei de articole pentru copii în ţara noastră au fost create an de an condiţii tot mai bune menite să satisfacă cererea mereu cres­­cîndă de îmbrăcăminte şi încălţă­minte pentru copii. Potrivit ultime­lor date, industria articolelor pen­tru copii a înregistrat anul a­­cesta indicele cel mai înalt de producţie. Faţă de anul 1951 se fabrică de circa 12 ori mai multe confecţii şi tricotaje din bumbac, de peste 5 ori mai multe tricotaje din lînă, de peste 2 ori mai multă încălţăminte cu feţe de piele. Ca rezultat al unor măsuri tehnico-or­­ganizatorice, concomitent cu creş­terea producţiei a fost îmbunătăţită şi calitatea mărfurilor. O serie de întreprinderi din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Craiova au fost specia­lizate în realizarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte pen­tru cei mici. în acelaşi timp a cres­cut sortimentul modelelor noi de îmbrăcăminte şi încălţăminte rezer­vate celor mici, anul trecut fiind create 700 asemenea modele, în vederea creşterii pe mai de­parte a producţiei, îmbunătăţirii ca­lităţii, lărgirii sortimentelor artico­lelor pentru copii, cu prilejul Zilei copilului, Consiliul de Miniştri al R. P. Române a stabilit o serie de noi măsuri. Se prevede printre altele ca, pînă în anul 1965, cel puţin 60 la sută din totalul ţesăturilor folosite la confecţii să fie cu contexturi speci­fice articolelor pentru copii, cel puţin 55—60 la sută din producţia de ciorapi pentru copii să se fabrice din fire pieptănate, gazate şi mercerizate şi circa 18—20 la sută din confecţiile de bumbac să fie din tricot. Pentru uniformele şcolare se vor face noi ţesături, uşoare şi re­zistente, cu aspect corespunzător, în scopul ridicării nivelului de pre­zentare a articolelor pentru copii o serie de produse vor fi preambalate în pungi din material plastic. (Agerpres) Au început „mondialele“ de lupte libere SOFIA (prin telefon).­­ Vineri după-amiază, în faţa a peste 20 000 spectatori pe stadionul „Vasil Levski" din Sofia au fost deschise întrecerile ce­lei de-a 15-a ediţii a campionatelor mondiale de lupte libere. La ediţia din acest an s-au prezentat 146 sportivi din 25 de ţări. De la Sofia nu lipsesc prin­tre alţii, campionii mondiali Aliev, Rubaşvili şi Ivaniţki (U.R.S.S.), Keplan şi Ylmaz (Turcia), Velcev şi Ahmedon (R. P. Bulgaria) şi alţii. In primele meciuri ale zilei au evo­luat şi luptătorii noştri Al. Marmara (cat. 57 kg) şi Gh. Tăpălagă (cat. 52 kg). Marmara a primit replica elveţianului H. Thuli obţinmd în faţa acestuia vic­toria la puncte. Tăpălagă, neatent în întîlnirea sa cu francezul A. A. Zoete, şi-a micşorat considerabil şansele pier­­zînd prin tuş în urma unui procedeu tehnic pe care îl putea evita cu uşu­rinţă. C. COSTIN Cicliştii români in Turul Angliei Săptămîna viitoare cicliştii noştri fruntaşi vor lua startul într-o nouă com­petiţie internaţională. Este vorba de Turul ciclist al Angliei care se va des­făşura în 13 etape între 3 şi 15 iunie. Prima etapă se dispută pe distanţa Blackpool—Notthingham (107 mile). La cursă vor mai participa rutieri din Belgia, R. P. Polonă, R. S. Cehoslovacă, Danemarca, Italia, Spania, Elveţia şi Anglia. Echipa R. P. Româno, care a plecat vineri dimineaţa spre Londra, este al­cătuită din C. Dumitrescu, G. Moicea­­nu, Gh. Rădulescu, W. Ziegler, I. Stoi­ca, Gh. Neagoe şi A. Şelaru. în cîteva rînduri Pe terenurile clubului Progresul din Capitală a început vineri meciul de te­nis dintre echipele selecţionate ale R.P. Române şi Africii de sud din cadrul „Cupei Davis’’. După prima zi, scorul este egal : 1—1. Campionul țării noas­tre Ion Ţiriac l-a învins cu 6—3 , 5—7­­ 7—5— 6—4 pe Gordon Forbes, iar Abe Segal a cîștigat cu 6—4, 6—3] 6—4 par­tida cu Alexandru Bardan. Astăzi, de la orele 16, are loc proba de dublu. Duminică se desfășoară ulti­mele două probe de simplu. Concursul de pentatlon modern de la Leningrad a fost cîștigat de sportivul sovietic Viktor Zaharenko — 5 047 punc­te, urmat de Pahomov — 4 882 puncte. LOTO CENTRAL La tragerea Loto-Central din seara zi­lei de 31 mai 1963 au fost extrase din urnă următoarele numere : 70 42 23 53 49 65 59 19 26 37 Premiul special A : 23 59 70 ■. Pre­miul special B : 65 19 26 ■ Premiul spe­cial C: 37 53 42. ★ Pag. 3 Funeraliile lui Ion Agîrbiceanu Vineri 31 mai, numeroşi cetăţeni din Cluj au condus pe ultimul său drum pe Ion Agîrbiceanu, unul din marii prozatori ai literaturii noas­tre. La mitingul de doliu erau pre­zenţi reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, condu­cători ai institutelor clujene de cul­tură şi artă, academicieni, scriitori, reprezentanţi ai oamennilor muncii din întreprinderile clujene, stu­denţi. In numele conducerii Academiei R.P. Române, a secţiei de limbă şi literatură a Academiei şi a Uniunii scriitorilor, au luat cuvîntul aca­demicienii Iorgu Iordan, Zaharia Stancu şi Mihai Beniuc. Vorbitorii au evocat viaţa şi activitatea ma­relui scriitor, arătînd că operele lui, în care este redată viaţa grea din trecut a celor mulţi şi obidiţi, nă­zuinţa lor spre libertate şi o viaţă mai bună, vor dăinui peste vreme. La sfîrşitul mitingului de doliu, în acordurile marşului funebru, si­criul cu corpul neînsufleţit al lui Ion Agîrbiceanu, purtat pe braţe, a fost aşezat pe carul mortuar. Cor­tegiul funebru s-a îndreptat apoi spre cimitirul mare al oraşului. Aici, scriitorul Mircea Zaciu a adus un ultim omagiu scriitorului Ion Agîrbiceanu. Sesiuni tehnico-ştiinţifice Vineri s-au încheiat la Iaşi lu­crările primei părţi a sesiunii ştiin­ţifice de arheologie medievală orga­nizată de Institutul de arheologie al Academiei R.P. Române. Au fost prezentate 14 comunicări în legătu­ră cu principalele rezultate ale cer­cetărilor privind epoca feudală pe teritoriul ţării noastre, cunoaşterea satului feudal din Ţara Româneas­că, contribuţia cercetărilor arheolo­gice recente la istoria oraşului Iaşi în evul mediu etc. La sesiune, acad. Kristo Mlatev (R.P. Bulgaria) şi prof. Lajos Gere­­vich (R. P. Ungară) au făcut comu­nicări asupra rezultatelor dobîndite în ţările respective în cercetările de arheologie medievală. A doua parte a lucrărilor sesiunii va avea loc la Suceava. ★ Vineri după-amiază s-au încheiat lucrările primei sesiuni tehnico-ştiin­­ţifice a Institutului de proiectări, transporturi şi telecomunicaţii (I.P.T.Tc.). Au fost prezentate comunicări şi referate privind modernizarea re­ţelelor de căi ferate, drumuri şi te­lecomunicaţii, lucrări portuare, ma­ritime şi fluviale, precum şi alte o­­biective necesare transportului şi telecomunicaţiilor. Referatele au scos în evidenţă avantajele intro­ducerii tehnicii noi pentru îmbu­nătăţirea indicilor de exploatare, sporirea capacităţii telecomunica­ţiilor şi reducerea preţului de cost al lucrărilor de proiectare. (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE Plenara C. C. al P. C. din Cehoslovacia PRAGA 31 (Agerpres).— La 29 şi 30 mai, anunţă agenţia Ceteka, a avut loc Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Ce­hoslovacia. Comitetul Central al P.C. din Ce­hoslovacia a discutat modul în care se îndeplinesc hotărîrile Congresu­lui al XII-lea al partidului şi situa­ţia în domeniul dezvoltării econo­miei naţionale a Cehoslovaciei. D. Kolder şi A. Indra au prezentat rapoarte în legătură cu aceste pro­bleme. O. Simunek a informat Comitetul Central asupra şedinţelor Consiliu­lui de Ajutor Economic Reciproc. J. Hendrych a arătat în raportul său felul cum a decurs în organele de partid şi în organizaţiile de bază ale partidului dezbaterea ho­­tărîrii C.C. al P.C. din Cehoslovacia privitoare la verificarea proceselor politice din anii 1949-1954. La toate rapoartele, Comitetul Central al P.C. din Cehoslovacia a adoptat în unanimitate hotărîri co­respunzătoare. Procesul intentat unor comuniști portughezi LISABONA 31 (Agerpres). — Re­gimul fascist din Portugalia conti­nuă campania de represiuni împo­triva membrilor partidului comu­nist aflat în ilegalitate. După cum relatează corespondentul din Lisa­bona al agenţiei Reuter, la Lisabona a început la 30 mai judecarea unui proces înscenat unui grup de şapte muncitori feroviari membri ai par­tidului comunist, acuzaţi de „acti­vităţi subversive“. După cum reiese din relatările agenţiei Reuter, apartenenţa celor şapte acuzaţi la partidul Comunist este calificată de justiţia salazaris­­tă drept „acţiuni subversive“. Noua acţiune samavolnică a poli­ţiei salazariste dovedeşte odată în plus graba cu care acţionează au­torităţile portugheze pentru a pune în aplicare planul încheiat recent la Erida (Spania) de Franco şi Sa­lazar privind reprimarea cruntă a luptătorilor pentru libertate din Portugalia şi Spania. Declaraţia Comitetului Politic al Comitetului Executiv al P. C. din Marea Britanie LONDRA 31 (Agerpres). — După cum relatează ziarul „Daily Wor­ker", Comitetul Politic al Co­mitetului Executiv al Partidului Comunist din Marea Britanie a dat publicităţii o declaraţie în legătură cu participarea Angliei la crearea aşa-numitelor „forţe nucleare mul­tilaterale ale N.A.T.O.“ Planurile gu­vernului S.U.A. de a crea o flotă maritimă de suprafaţă a N.A.T.O. înzestrată cu rachete „Polaris“, cu echipaje mixte multinaţionale, se arată în declaraţie, sunt salutate de foştii generali nazişti din armata vest-germană, care văd în aceste planuri încă un pas spre accesul R. F. Germane la controlul asupra armamentului nuclear în scopurile lor. în prezent, guvernul american e­­xercită presiuni asupra Angliei pen­tru a o atrage şi pe ea în aceste planuri aventuriste. Crearea plănui­telor forţe nucleare vest-europene, se subliniază în declaraţie, face ca pericolul de război mondial să crească tot mai mult. Comitetul Po­litic al Comitetului Executiv al P.C. din Marea Britanie arată că înzes­trarea navelor comerciale cu ra­chete nucleare este un act de pira­terie. El a chemat pe cetăţenii englezi să se pronunţe cu hotărîre împo­triva acestor planuri. „Anglia nu trebuie să fie legată de strategia nu­cleară a NA.T.O., se arată în decla­raţie. Ea trebuie să renunţe la ar­ma nucleară şi să lichideze baza de submarine înzestrate cu rachete „Polaris“ de la Holy Loch“. Extinderea luptei populaţiei de culoare din S. U. A. NEW YORK 31 (Agerpres). — După Birmingham şi Greensboro, oraşul Jackson din statul Missis­sippi este de cîteva zile teatrul unor puternice demonstraţii pentru drep­turi ale populaţiei de culoare. La 30 mai, poliţia a arestat alţi 14 ne­gri, ceea ce ridică numărul celor arestaţi în ultimele trei zile la 38. Noi demonstraţii ale negrilor au avut loc joi seara şi în oraşul Tal­lahassee (Florida) unde poliţiştii au folosit grenade cu gaze lacrimo­gene pentru a împrăştia pe mani­festanţi. în acest oraş au fost ares­taţi aproximativ 200 de negri. Potrivit agenţiei France Presse, în oraşul Chicago, 2 000 de negri au organizat joi o demonstraţie în faţa unui cimitir pentru a protesta con­tra refuzului autorităţilor de a au­toriza incinerarea corpului unui negru. Alte demonstraţii s-au pro­dus în oraşele Philadelphia, Baton- Rouge, Chattanooga şi Cambridge. Referindu-se la extinderea luptei populaţiei de culoare din S.U.A., corespondentul din Washington al agenţiei France Presse subliniază că „negrii din sud, cu care negrii din nord se solidarizează din ce în ce mai mult, consideră că revendi­cările limitate pe care le-au formu­lat pînă în prezent sunt depăşite şi reclamă statutul de cetăţeni cu drepturi depline". Cum arată un „lobby“ în S.U.A. continuă să facă vilvă aşa­­numita afacere a despăgubirilor de răz­boi acordate de S.U.A. guvernului fili­pinez. După cum a relatat ziarul „New York Times“, în urma unor lungi dis­cuţii, o comisie specială a înaintat Con­gresului S.U.A. propunerile sale în le­gătură cu despăgubirile acordate guver­nului filipinez — 400 milioane dolari — drept indemnizaţie a S.U.A. pentru pagube cauzate de operaţiile din timpul războiului. Printr-o lege specială, acea­stă sumă a fost aprobată de Congres. Din comisie a făcut parte şi John O’Donnel, un avocat cunoscut. Specia­list în materie, el a manevrat cu aceas­tă sumă în așa fel incit cei 400 milioa­ne dolari au alunecat... direct in buzu­narele unor persoane particulare al că­ror stipendiat era chiar O’Donnel. Pen­tru crearea „climatului“ necesar votu­lui din Congres el a „dat — după cum a arătat „New York Times“ — unui număr de 24 membri ai Congresului 9 300 de dolari pentru campaniile lor politice din 1960“. Dar lui O'Donnel şi asociaţilor săi li s-au promis de către viitorii beneficiari ai legii de despă­gubire a guvernului filipinez — 130 000 dolari. Corespondentul din Washington al ziarului „Le Monde“ menţionează, de asemenea, că momentul ales de O'Don­nel pentru operaţiunea „subvenţii con­tra aprobare“ a fost deosebit de pro­pice : era perioada din ajunul alegerilor pentru Congres, cînd oamenii politici au de obicei o nevoie stringentă de bani pentru „aparatul lor electoral“. Afacerea în care este implicat O'Don­nel a fost readusă în centrul atenţiei de către discuţiile purtate în jurul plăţii a încă 73 milioane dolari — ca un supli­ment la cele 400 milioane anterioare — aprobate de Congres drept „reparaţii“ pentru daune pricinuite tot de război unor particulari, în speţă anumite gru­puri din lumea comerţului şi finanţelor din Filipine. Odată scandalul izbucnit, de el a tre­buit să se ocupe comisia pentru afaceri externe a Senatului. Preşedintele comi­siei, senatorul Fulbright, a propus ca aceste 73 milioane dolari să fie inmî­­nate exclusiv guvernului filipinez şi nu direct unor particulari. El a mai cerut să nu se permită ca această sumă să intre în mîinile foştilor membri şi an­gajaţi ai comisiei de revendicări, drept compensaţie pentru că au reuşit să ob­ţină aceste fonduri de la Congres. Comentatorul Arthur Krock scrie în „New York Times“, că „trebuie preve­nită o a doua însuşire de către lobbişti a banilor strînşi de la contribuabilul american pentru acoperirea daunelor pricinuite de cel de-al doilea război mondial“. El arată că „trei persoane (O’Donnel, Francisco Delgado, un avo­cat filipinez, şi Ernest Schein) au deve­nit lobbişti plătiţi pentru a apăra reven­dicările unor particulari şi au strîns ast­fel peste un milion de dolari“. Acţiunile întreprinse de O'Donnel şi compania sunt deci „lobby-uri“, cuvînt ce înseamnă în limba engleză „antica­meră“; în context politic, termenul de­semnează pe acei care se ocupă cu tra­ficul de influenţă pe „coridoarele Con­gresului“. De altfel, O’Donnel este sti­pendiat permanent de unele cercuri fi­­lipineze. El primește un salariu lunar de 2 500 dolari din partea Asociaţiei ex­portatorilor de zahăr din Filipine şi alţi dolari din partea Federaţiei naţio­nale a plantatorilor filipinezi de tres­tie de zahăr, pentru a obţine „comenzi mai mari de zahăr din partea Statelor Unite“. Combinaţia este de mare ac­tualitate, avînd în vedere majorarea pre­ţului la zahăr pe piaţa americană. Asemenea afaceri, specifice mora­vurilor politice de peste ocean, sunt per­mise de lege în S.U.A. O astfel de lege, datînd încă de acum 35 de ani, pre­vede ca „lobiştii“ să se înscrie într-un registru ca agenţi ai unor puteri străi­ne, declarîndu-şi sumele pe care le per­cep anual de la acestea, precum şi pro­venienţa lor, supunînd periodic contro­lului autorităţilor bilanţul sumelor „in­trate“ şi „ieşite11.­­Este vorba numai de traficanţii de influenţă care reprezintă interesele unor grupări de peste hotare; majoritatea „lobbiștilor" o alcătuiesc însă cei ce se ocupă cu traficul „in­tern“). „Nu s-ar putea zice însă — remarca de curînd revista italiană „Vie Nuove“ — că legea ar fi contribuit la reducerea fenomenului. Potrivit ultimelor statistici guvernamentale, 400 de organizaţii şi cel puţin 1300 de persoane se ocupă cu „lobby-uri“, cu o cheltuială medie din partea fiecăruia, pentru «influenţa­rea legislaţiei americane», de nu mai puţin de 5 000 dolari. Acestea sunt ci­frele «oficiale», cele adevărate fiind de cîteva zeci de ori mai mari“. Revista citată arată că senatorul Ful­bright a cerut să se facă lumină „în ce priveşte raporturile de strînsă prietenie dintre unii membri ai Congresului şi indivizi suspecţi care lucrează pentru un „lobby“ străin, precum şi asupra sus­piciunilor în ce priveşte anumite hotă­rîri ale guvernului sau ale Congresului influenţate de „lobbişti“ care s-au agi­tat pentru a le pune in aplicare“. „La Washington lobbiştii sînt atît de mulţi, încît nu poţi arunca o cărămidă pe fereastră fără să nu loveşti pe vreu­nul“. Această afirmaţie a fost făcută de președintele Wilson încă în 1913... ADRIANA SOCEC

Next