Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)
1963-06-01 / nr. 5910
Nr. 3910 Vizitele delegaţiei de activişti ai P. C. N. S. (Urmare din pag. I-a) în faţa căminului cultural din comună a avut loc o entuziastă adunare a colectiviştilor. După cuvîntul de deschidere rostit de tov. Constantin Trîmbiţaşu, secretarul comitetului de partid al GAC., a luat cuvîntul tov. Mircea Anghel, preşedintele gospodăriei, care a prezentat un tablou comparativ al vieţii din trecut şi de azi a ţăranilor din Grindu, subliniind marile schimbări înnoitoare aduse în viaţa comunei de gospodăria colectiva. A luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe Necula care a relevat succesele obţinute de ţăranii colectivişti din regiunea Bucureşti, creşterea permanentă a nivelului lor de trai material şi cultural. Realizările de azi din satul colectivist, a spus vorbitorul, sunt rodul politicii Partidului Muncitoresc Român, al aplicării în viaţă în mod creator a învăţăturii marxist-leniniste. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarăşul N. V. Podgornîi. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi — a spus vorbitorul — să vă mulţumesc din inimă pentru caldele cuvinte rostite aici la adresa poporului sovietic, pentru această primire minunată, călduroasă. Sîntem în a opta zi de cînd delegaţia de partid a P.C.U.S. se află în Republica Populară Romînă ospitalieră, avînd prilejul să cunoască îndeaproape harnicul şi talentatul popor român. în acest răstimp am vizitat regiunile Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Bacău, am traversat regiunea Galaţi, am fost la uzina de autocamioane, la uzina de tractoare, la o fabrică textilă, la minunatul complex chimic de la Oneşti; ne-am întîlnit cu numeroşi oameni, am discutat îndelung cu activişti de partid, am făcut un rodnic schimb de experienţă. Pretutindeni am văzut cu ce entuziasm, cu ce încredere munceşte poporul român traducînd în viaţă hotărîrile Congresului al II-lea al P.M.R. Şi este important să remarc că aceste hotărâri nu numai că se îndeplinesc, dar se şi depăşesc. Dorim clasei muncitoare din Romînia succese şi mai mari în îndeplinirea sarcinilor puse de partid cu privire la dezvoltarea industriei. La fiecare pas am simţit cum au pătruns profund în mase ideile, hotărîrile celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Cu o mare măiestrie şi artă, cu deplin succes, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Biroul său Politic şi personal tovarăşul Gheorghiu-Dej conduc poporul romín pe drumul just al construirii socialismului. Relevînd că în Uniunea Sovietică sínt bine cunoscute succesele obţinute de agricultura socialistă a R. P. Romíne, vorbitorul a spus: Ţi se umple sufletul de bucurie cînd mergi pe cîmp şi vezi cu cîtă hărnicie, cu cîtă însufleţire munceşte ţărănimea colectivistă. Roadele se văd, lanurile arată foarte bine. Este plăcut să constatăm succesele dv. în domeniul agriculturii şi marile ei perspective de viitor. Aş vrea să vă urez ca să obţineţi şi în domeniul agriculturii rezultate la fel de mari cum aţi obţinut în domeniul industriei. Arătind că poporul sovietic îndeplineşte cu succes hotărîrile celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. în domeniul industriei, agriculturii, culturii şi ştiinţei, tovarăşul N. V. Podgorîi a spus : Colhoznicii noştri muncesc la fel ca şi dv. ca să obţină o recoltă bună. Noi sîntem convinşi că ei îşi vor îndeplini cu cinste această sarcină pusă de partid. Şi în domeniul industriei treburile merg la noi bine. Noi trebuie însă să muncim şi mai bine, să înmulţim succesele noastre, să întărim puternica şi măreaţa prietenie dintre popoarele noastre. în încheiere, vorbitorul a urat colectiviştilor din Grindu noi succese în dezvoltarea gospodăriei, spre a-şi aduce o contribuţie şi mai puternică la mersul înainte al agriculturii, la înflorirea continuă a patriei socialiste. Să trăiască prietenia puternică şi de nezdruncinat dintre poporul sovietic şi poporul român, dintre Partidul Muncitoresc Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ! în aplauzele puternice ale celor prezenţi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După ce a subliniat că, în cursul vizitei pe care o fac în ţara noastră, oaspeţii sovietici au putut să vadă cum muncesc, ce preocupări au oamenii muncii din ţara noastră, vorbitorul a spus : Poporul nostru muncitor, muncitorii, ţăranii şi intelectualii cunosc bine succesele obţinute de poporul sovietic, sub conducerea partidului comunist, în făurirea societăţii comuniste. Pe noi ne bucură din toată inima aceste succese, deoarece construcţia societăţii comuniste în Uniunea Sovietică, construcţia socialismului în ţara noastră şi în celelalte ţări socialiste reprezintă un bun nu numai al popoarelor din ţările noastre, dar şi al forţelor progresiste din întreaga lume. Aceste succese însufleţesc popoarele în lupta pentru pace şi progres social. în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a amintit că delegaţia de activişti ai P.C.U.S., vizitînd întreprinderile din Braşov, a felicitat colectivele lor pentru înaltul nivel tehnic al producţiei, pentru calitatea tractoarelor şi autocamioanelor produse aici. Dv, colectiviştii, cunoaşteţi tractoarele şi autocamioanele şi ştiţi foarte bine ce importanţă au ele pentru mecanizarea agriculturii. Ca şi celelalte produse ale industriei noastre socialiste, ele sunt rodul muncii creatoare a clasei noastre muncitoare. Clasa muncitoare şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte cu cinste misiunea sa de clasă conducătoare în statul nostru de democraţie populară. Ea munceşte eroic pentru a realiza şi depăşi sarcinile puse de Congresul al III-lea al partidului. Harnica, minunata noastră ţărănime colectivistă, a dovedit prin munca ei că urmează cu încredere partidul comuniştilor, că, în alianţă cu clasa muncitoare, şi-a adus o contribuţie de mare însemnătate la victoria socialismului în ţara noastră. Tot ceea ce am văzut în această gospodărie colectivă este doar o părticică din succesele dobîndite de agricultura noastră. Aveţi, dragi tovarăşi, o gospodărie frumoasă, cu rezultate bune. Dar avem gospodării colective şi mai bune. De aceea trebuie să munciţi şi mai bine, să dezvoltaţi şi mai mult gospodăria dv. Muncitorii, ţăranii, intelectualii produc, cu mîinile lor de aur, cu mintea lor înaripată, toate bunurile materiale şi spirituale şi, de aceea, pentru partidul nostru nimic nu e mai preţios decît omul, căruia îi închină întreaga sa activitate. în continuare, subliniind unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, vorbitorul a spus: întregul nostru popor merge neabătut pe drumul indicat de partid, strîns unit în jurul partidului şi guvernului, în jurul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghiu-Dej. Aceasta este chezăşia îndeplinirii cu succes a măreţelor sarcini puse de Congresul al III-lea al partidului, a desăvîrşirii construcţiei socialismului în scumpa noastră patrie. între ţara noastră şi Uniunea Sovietică — a încheiat vorbitorul — există relaţii frăţeşti, o prietenie strînsă, bazată pe ţelurile comune ale construirii socialismului şi comunismului, pe o ideologie comună — marxism-leninismul. Partidul nostru face tot ce-i stă în putinţă pentru întărirea unităţii de nezdruncinat a lagărului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale — garanţia victoriei socialismului şi păcii. De la gospodăria colectivă din Grindu oaspeţii au plecat la G.A.S. Urziceni. Directorul gospodăriei, Ion Vermeşan, a vorbit oaspeţilor despre activitatea, rezultatele şi perspectivele de dezvoltare ale gospodăriei agricole de stat. Membrii delegaţiei au apreciat rezultatele obţinute de această gospodărie în sporirea producţiei şi organizarea muncii. Seara, membrii delegaţiei s-au întors în Capitală. Au luat sfîrşit lucrările Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al I. S. O. Vineri s-au încheiat la Bucureşti lucrările celei de-a II-a sesiuni a Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al Organizaţiei internaţionale de standardizare (I.S.O.). La lucrări au participat reprezentanţi ai organizaţiilor de standardizare din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, Franţa, R.F. Germană, Italia, R.P. Polonă, R.P. Romînă, Turcia şi R.P. Ungară. Conform statutului I.S.O. aceştia au reprezentat şi organizaţiile respective din Austria, Belgia, Elveţia, R. D. Germană, Olanda şi U.R.S.S. A participat, de asemenea, în calitate de observator un reprezentant al Confederaţiei europene a industriei lemnului şi al Federaţiei europene a sindicatelor fabricanţilor de parchete, ambele cu sediul la Paris. Reprezentanţii organizaţiilor de standardizare au elaborat la această sesiune proiecte de recomandări internaţionale privind caracteristicile generale de fabricaţie a parchetului din lemn masiv şi ale parchetului de stejar masiv şi lamelar, luînd, totodată, unele hotărîri în legătură cu lucrările viitoare ale Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al I.S.O. Cu prilejul sesiunii, oaspeţii străini au vizitat Fabrica de mobilă „Tehnica Lemnului“-Bucureşti, noile cartiere de locuinţe, şantiere de construcţii şi Muzeul satului din Capitală. (Agerpres) Intîlnire cu prilejul încheierii turneului Teatrului de Operă şi Balet la Paris Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă a organizat vineri la amiază, în sala de marmură a Casei Scânteii, o întîlnire tovărăşească cu prilejul încheierii turneului Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romíne la Paris. Au luat parte Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Dumitru Popescu, vicepreşedinte al Comitetului, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai altor instituţii centrale, numeroşi oameni de artă. (Agerpres) (Urmare din pag. I-a) DE ZIUA LOR binele cu care e trasat şotronul — dar o să şi împrospăteze aerul pentru noile jocuri, reluate după această intempestivă pauză. Singură Carmen a rămas pe afară şi se bălăceşte încîntată, ca o răţuşcă, prin potopul dezlănţuit. La chemările — şi ameninţările — maică-si, care o strigă din balcon să intre în casă (ori, măcar, la mine...) capul răutăţilor răspunde într-un tîrziu : „Nu te aud ! Din cauza ploii !“. Pînă la urmă, odată cu soarele care iese din nori, ies şi copiii la joacă. Prietena mea Carmen, prinsă după multe peripeţii, nu a reapărut. Pe semne a fost osîndită la domiciliu forţat. Nu mă rabdă inima şi dau un telefon părinţilor, în favoarea viitoarei cosmonaute... Miine începe ultima săptâmînă de şcoală... Rînd pe rînd vor suna copiii şi la uşa mea, să-mi arate „mediile“. Am pregătit un teanc din ultima mea cărticică, scrisă pentru ei. In aceşti şaisprezece ani de cînd m-am mutat aici, s-au perindat, an de an, alţii şi alţii. Pionierii de ieri sînt azi în producţie sau la universitate. Cei pe care i-am auzit bolborosind întîile vorbe sînt astăzi pionieri sau utemişti. Cu vremea s-au adunat şi versurile mele în care ei sînt eroii şi modelele — o, nu copiii „model“ — ci copiii fericiţi ai vremurilor noastre, robuşti şi veseli, harnici şi setoşi de cunoştinţe, crescînd armonios, pregătindu-se a fi „schimbul de mîine“ în ţara noastră frumoasă şi bogată, în care ei sunt primii care îşi trăiesc, cu adevărat, copilăria. Nici pentru a întocmi o paralelă cu copilăria şi cu şcoala noastră, a celor de ieri, nu trebuie să fac vreo deplasare. Cel puţin în spaţiu pentru că în timp e cale lungă, iacă, preţ de aproape o jumătate de veac... După ce am ocolit oraşul, locuind ca eroul lui Topîrceanu din balada chiriaşului grăbit, cam în toate punctele cardinale, şed azi în preajma şcolii „Cuibul cu barză“, unde am fost şi eu elev cu atîta amar de vreme în urmă... Nu ştiu de ce îmi revine şi îmi stăruie în minte — din toată încăperea aceea afumată, cu ziduri jilave, cu băncile şubrede şi catedra intr-un peş care era clasa noastră — un amănunt : geamurile sparte, „completate“ cu bucăţi de mucava, prin care vintul intra ca la el acasă ; şi uneori zăpada zburătăcită care se aşternea de-a lungul peretelui de la ferestre. Nu, pe atunci nu se sărbătorea „Ziua copilului", dar de „10 Mai”, domnul Iftodie, dirigintele clasei, ne îndemna... „mai schimbaţi, măi băieţi, cartoanele alea de la geamuri că prea sînt murdare ! Vouă nu vă place frumosul ?“ Şi băieţii, adunau, mină de la mină ,cîte cinci parale pentru împodobirea geamurilor sparte cu frumoase cartoane albe, cumpărate la librăria din colţ... care mai există! Colegul nostru, Anghelescu P. Paul, fiul Ministrului Instrucţiei Publice, lăsa să pice cu un gest seniorial o monedă de zece bani, în şapca ponosită care slujea drept recipient colector pentru pantahuză. Cred că aşa s-au „înlocuit“ cartoanele pînă la 23 August, dar geamurile ba 1 kilometri pătraţi de geamuri lasă astăzi soarele să potopească în miile de clase nod care răsar în fiecare an de-a lungul şi de-a latul ţării, pînă în cătunul cel mai uitat de dumnezeu şi de miniştrii instrucţiei publice de pe vremuri. Copiii au laboratoare, înzestrate cu tot ce le e de trebuinţă, biblioteci şi săli de gimnastică, salarii şi terenuri de sport, palate şi parcuri pioniereşti, ştranduri şi bazine de înot. Au teatrele şi cinematografele lor, dispensar® şi policlinici. Pentru ei se scriu cărţi şi cîntece, se editează reviste, se organizează concursuri şi excursii. Curînd vor porni, în lungi garnituri de trenuri, către litoral sau poienile Carpaţilor. începe şi pentru noi, vîrstnicii din aleea mea, vacanţa ! Dar, ce să vă spun ? O să rîdeți ! îmi vor lipsi mohicanii. ★ Informaţii Vineri la amiază, la Institutul de etnografie şi folclor al Academiei R. P. Romíne a avut loc o conferinţă despre „Unele aspecte din folclorul muzical elveţian“, ţinută de folcloristul elveţian Marcel Cellier, care ne vizitează ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţii culturale cu străinătatea. Au participat reprezentanţi ai I.R.R.C.S. şi Ministerului Afacerilor Externe. A fost de faţă Emile Bisang, ambasadorul Elveţiei în R. P. Romînă. (Agerpres) îjjgras Campionatele europene de box MOSCOVA 31 (Agerpres). După C. Ciucă, A. Olteanu şi V. Badea, alţi doi pugilişti ai echipei noastre, N. Puiu şi I. Monea au obţinut calificarea în semifinalele campionatelor europene de la Moscova. Aseară, în ultima reuniune a sferturilor de finală, Puiu Nicolae s-a dovedit foarte expeditiv în partida cu olandezul Gans, repurtând victoria prin KO chiar din prima repriză. I. Monea, foarte calculat în lovituri, s-a impus în fața austriacului Frauenlob, care a fost stopat în atacurile sale de rapidele „un-doi“-uri ale campionului nostru. Ceilalţi doi reprezentanţi ai noştri, V. Mîrza (semimijlocie) şi V. Mariuţan (grea) au fost învinşi la puncte de italienii Bertini şi respectiv Cane. Astăzi se vor desfăşura, în cadrul a două reuniuni, semifinalele la sfîrşitul cărora vor fi desemnaţi cei 20 de finalişti. In meciurile de astăzi, boxerii români Ciucă (muscă) se va întîlni cu Bîstrov (U.R.S.S.), Olteanu (pană) cu Girgenti (Italia), Puiu (cocoş) cu Petric (Iugoslavia), Badea (mijlocie mică) cu campionul european Lagutin (U.R.S.S.) şi Monea (mijlocie) cu Schultz (R.F.G.). Iată rezultatele mai importante ale celor două reuniuni de ieri: cocoş: Grigoriev (U.R.S.S.) b.p. Cserge (R.P.U.); Poser (R.D.G.) b.p. Mitev (R.P.B.); semiuşoară: Kajdi (R.P.U.) b.p. Grudzien (R.P.P.); mijlocie: Jakovlevici (Iugoslavia) b. ab. Benedetto (Franţa); Popecenko (U.R.S.S.) b. KO Muru (Italia); grea: A. Abramov (U.R.S.S.) b.p. Huber (R.F.G.). SCÎNTEIA Secţia de oxigen a Combinatului chimic Borzeşti Măsuri pentru sporir producţiei de articole pentru copii în ţara noastră au fost create an de an condiţii tot mai bune menite să satisfacă cererea mereu crescîndă de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii. Potrivit ultimelor date, industria articolelor pentru copii a înregistrat anul acesta indicele cel mai înalt de producţie. Faţă de anul 1951 se fabrică de circa 12 ori mai multe confecţii şi tricotaje din bumbac, de peste 5 ori mai multe tricotaje din lînă, de peste 2 ori mai multă încălţăminte cu feţe de piele. Ca rezultat al unor măsuri tehnico-organizatorice, concomitent cu creşterea producţiei a fost îmbunătăţită şi calitatea mărfurilor. O serie de întreprinderi din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Craiova au fost specializate în realizarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru cei mici. în acelaşi timp a crescut sortimentul modelelor noi de îmbrăcăminte şi încălţăminte rezervate celor mici, anul trecut fiind create 700 asemenea modele, în vederea creşterii pe mai departe a producţiei, îmbunătăţirii calităţii, lărgirii sortimentelor articolelor pentru copii, cu prilejul Zilei copilului, Consiliul de Miniştri al R. P. Române a stabilit o serie de noi măsuri. Se prevede printre altele ca, pînă în anul 1965, cel puţin 60 la sută din totalul ţesăturilor folosite la confecţii să fie cu contexturi specifice articolelor pentru copii, cel puţin 55—60 la sută din producţia de ciorapi pentru copii să se fabrice din fire pieptănate, gazate şi mercerizate şi circa 18—20 la sută din confecţiile de bumbac să fie din tricot. Pentru uniformele şcolare se vor face noi ţesături, uşoare şi rezistente, cu aspect corespunzător, în scopul ridicării nivelului de prezentare a articolelor pentru copii o serie de produse vor fi preambalate în pungi din material plastic. (Agerpres) Au început „mondialele“ de lupte libere SOFIA (prin telefon). Vineri după-amiază, în faţa a peste 20 000 spectatori pe stadionul „Vasil Levski" din Sofia au fost deschise întrecerile celei de-a 15-a ediţii a campionatelor mondiale de lupte libere. La ediţia din acest an s-au prezentat 146 sportivi din 25 de ţări. De la Sofia nu lipsesc printre alţii, campionii mondiali Aliev, Rubaşvili şi Ivaniţki (U.R.S.S.), Keplan şi Ylmaz (Turcia), Velcev şi Ahmedon (R. P. Bulgaria) şi alţii. In primele meciuri ale zilei au evoluat şi luptătorii noştri Al. Marmara (cat. 57 kg) şi Gh. Tăpălagă (cat. 52 kg). Marmara a primit replica elveţianului H. Thuli obţinmd în faţa acestuia victoria la puncte. Tăpălagă, neatent în întîlnirea sa cu francezul A. A. Zoete, şi-a micşorat considerabil şansele pierzînd prin tuş în urma unui procedeu tehnic pe care îl putea evita cu uşurinţă. C. COSTIN Cicliştii români in Turul Angliei Săptămîna viitoare cicliştii noştri fruntaşi vor lua startul într-o nouă competiţie internaţională. Este vorba de Turul ciclist al Angliei care se va desfăşura în 13 etape între 3 şi 15 iunie. Prima etapă se dispută pe distanţa Blackpool—Notthingham (107 mile). La cursă vor mai participa rutieri din Belgia, R. P. Polonă, R. S. Cehoslovacă, Danemarca, Italia, Spania, Elveţia şi Anglia. Echipa R. P. Româno, care a plecat vineri dimineaţa spre Londra, este alcătuită din C. Dumitrescu, G. Moiceanu, Gh. Rădulescu, W. Ziegler, I. Stoica, Gh. Neagoe şi A. Şelaru. în cîteva rînduri Pe terenurile clubului Progresul din Capitală a început vineri meciul de tenis dintre echipele selecţionate ale R.P. Române şi Africii de sud din cadrul „Cupei Davis’’. După prima zi, scorul este egal : 1—1. Campionul țării noastre Ion Ţiriac l-a învins cu 6—3 , 5—7 7—5— 6—4 pe Gordon Forbes, iar Abe Segal a cîștigat cu 6—4, 6—3] 6—4 partida cu Alexandru Bardan. Astăzi, de la orele 16, are loc proba de dublu. Duminică se desfășoară ultimele două probe de simplu. Concursul de pentatlon modern de la Leningrad a fost cîștigat de sportivul sovietic Viktor Zaharenko — 5 047 puncte, urmat de Pahomov — 4 882 puncte. LOTO CENTRAL La tragerea Loto-Central din seara zilei de 31 mai 1963 au fost extrase din urnă următoarele numere : 70 42 23 53 49 65 59 19 26 37 Premiul special A : 23 59 70 ■. Premiul special B : 65 19 26 ■ Premiul special C: 37 53 42. ★ Pag. 3 Funeraliile lui Ion Agîrbiceanu Vineri 31 mai, numeroşi cetăţeni din Cluj au condus pe ultimul său drum pe Ion Agîrbiceanu, unul din marii prozatori ai literaturii noastre. La mitingul de doliu erau prezenţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, conducători ai institutelor clujene de cultură şi artă, academicieni, scriitori, reprezentanţi ai oamennilor muncii din întreprinderile clujene, studenţi. In numele conducerii Academiei R.P. Române, a secţiei de limbă şi literatură a Academiei şi a Uniunii scriitorilor, au luat cuvîntul academicienii Iorgu Iordan, Zaharia Stancu şi Mihai Beniuc. Vorbitorii au evocat viaţa şi activitatea marelui scriitor, arătînd că operele lui, în care este redată viaţa grea din trecut a celor mulţi şi obidiţi, năzuinţa lor spre libertate şi o viaţă mai bună, vor dăinui peste vreme. La sfîrşitul mitingului de doliu, în acordurile marşului funebru, sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Ion Agîrbiceanu, purtat pe braţe, a fost aşezat pe carul mortuar. Cortegiul funebru s-a îndreptat apoi spre cimitirul mare al oraşului. Aici, scriitorul Mircea Zaciu a adus un ultim omagiu scriitorului Ion Agîrbiceanu. Sesiuni tehnico-ştiinţifice Vineri s-au încheiat la Iaşi lucrările primei părţi a sesiunii ştiinţifice de arheologie medievală organizată de Institutul de arheologie al Academiei R.P. Române. Au fost prezentate 14 comunicări în legătură cu principalele rezultate ale cercetărilor privind epoca feudală pe teritoriul ţării noastre, cunoaşterea satului feudal din Ţara Românească, contribuţia cercetărilor arheologice recente la istoria oraşului Iaşi în evul mediu etc. La sesiune, acad. Kristo Mlatev (R.P. Bulgaria) şi prof. Lajos Gerevich (R. P. Ungară) au făcut comunicări asupra rezultatelor dobîndite în ţările respective în cercetările de arheologie medievală. A doua parte a lucrărilor sesiunii va avea loc la Suceava. ★ Vineri după-amiază s-au încheiat lucrările primei sesiuni tehnico-ştiinţifice a Institutului de proiectări, transporturi şi telecomunicaţii (I.P.T.Tc.). Au fost prezentate comunicări şi referate privind modernizarea reţelelor de căi ferate, drumuri şi telecomunicaţii, lucrări portuare, maritime şi fluviale, precum şi alte obiective necesare transportului şi telecomunicaţiilor. Referatele au scos în evidenţă avantajele introducerii tehnicii noi pentru îmbunătăţirea indicilor de exploatare, sporirea capacităţii telecomunicaţiilor şi reducerea preţului de cost al lucrărilor de proiectare. (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE Plenara C. C. al P. C. din Cehoslovacia PRAGA 31 (Agerpres).— La 29 şi 30 mai, anunţă agenţia Ceteka, a avut loc Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Comitetul Central al P.C. din Cehoslovacia a discutat modul în care se îndeplinesc hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului şi situaţia în domeniul dezvoltării economiei naţionale a Cehoslovaciei. D. Kolder şi A. Indra au prezentat rapoarte în legătură cu aceste probleme. O. Simunek a informat Comitetul Central asupra şedinţelor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. J. Hendrych a arătat în raportul său felul cum a decurs în organele de partid şi în organizaţiile de bază ale partidului dezbaterea hotărîrii C.C. al P.C. din Cehoslovacia privitoare la verificarea proceselor politice din anii 1949-1954. La toate rapoartele, Comitetul Central al P.C. din Cehoslovacia a adoptat în unanimitate hotărîri corespunzătoare. Procesul intentat unor comuniști portughezi LISABONA 31 (Agerpres). — Regimul fascist din Portugalia continuă campania de represiuni împotriva membrilor partidului comunist aflat în ilegalitate. După cum relatează corespondentul din Lisabona al agenţiei Reuter, la Lisabona a început la 30 mai judecarea unui proces înscenat unui grup de şapte muncitori feroviari membri ai partidului comunist, acuzaţi de „activităţi subversive“. După cum reiese din relatările agenţiei Reuter, apartenenţa celor şapte acuzaţi la partidul Comunist este calificată de justiţia salazaristă drept „acţiuni subversive“. Noua acţiune samavolnică a poliţiei salazariste dovedeşte odată în plus graba cu care acţionează autorităţile portugheze pentru a pune în aplicare planul încheiat recent la Erida (Spania) de Franco şi Salazar privind reprimarea cruntă a luptătorilor pentru libertate din Portugalia şi Spania. Declaraţia Comitetului Politic al Comitetului Executiv al P. C. din Marea Britanie LONDRA 31 (Agerpres). — După cum relatează ziarul „Daily Worker", Comitetul Politic al Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Marea Britanie a dat publicităţii o declaraţie în legătură cu participarea Angliei la crearea aşa-numitelor „forţe nucleare multilaterale ale N.A.T.O.“ Planurile guvernului S.U.A. de a crea o flotă maritimă de suprafaţă a N.A.T.O. înzestrată cu rachete „Polaris“, cu echipaje mixte multinaţionale, se arată în declaraţie, sunt salutate de foştii generali nazişti din armata vest-germană, care văd în aceste planuri încă un pas spre accesul R. F. Germane la controlul asupra armamentului nuclear în scopurile lor. în prezent, guvernul american exercită presiuni asupra Angliei pentru a o atrage şi pe ea în aceste planuri aventuriste. Crearea plănuitelor forţe nucleare vest-europene, se subliniază în declaraţie, face ca pericolul de război mondial să crească tot mai mult. Comitetul Politic al Comitetului Executiv al P.C. din Marea Britanie arată că înzestrarea navelor comerciale cu rachete nucleare este un act de piraterie. El a chemat pe cetăţenii englezi să se pronunţe cu hotărîre împotriva acestor planuri. „Anglia nu trebuie să fie legată de strategia nucleară a NA.T.O., se arată în declaraţie. Ea trebuie să renunţe la arma nucleară şi să lichideze baza de submarine înzestrate cu rachete „Polaris“ de la Holy Loch“. Extinderea luptei populaţiei de culoare din S. U. A. NEW YORK 31 (Agerpres). — După Birmingham şi Greensboro, oraşul Jackson din statul Mississippi este de cîteva zile teatrul unor puternice demonstraţii pentru drepturi ale populaţiei de culoare. La 30 mai, poliţia a arestat alţi 14 negri, ceea ce ridică numărul celor arestaţi în ultimele trei zile la 38. Noi demonstraţii ale negrilor au avut loc joi seara şi în oraşul Tallahassee (Florida) unde poliţiştii au folosit grenade cu gaze lacrimogene pentru a împrăştia pe manifestanţi. în acest oraş au fost arestaţi aproximativ 200 de negri. Potrivit agenţiei France Presse, în oraşul Chicago, 2 000 de negri au organizat joi o demonstraţie în faţa unui cimitir pentru a protesta contra refuzului autorităţilor de a autoriza incinerarea corpului unui negru. Alte demonstraţii s-au produs în oraşele Philadelphia, Baton- Rouge, Chattanooga şi Cambridge. Referindu-se la extinderea luptei populaţiei de culoare din S.U.A., corespondentul din Washington al agenţiei France Presse subliniază că „negrii din sud, cu care negrii din nord se solidarizează din ce în ce mai mult, consideră că revendicările limitate pe care le-au formulat pînă în prezent sunt depăşite şi reclamă statutul de cetăţeni cu drepturi depline". Cum arată un „lobby“ în S.U.A. continuă să facă vilvă aşanumita afacere a despăgubirilor de război acordate de S.U.A. guvernului filipinez. După cum a relatat ziarul „New York Times“, în urma unor lungi discuţii, o comisie specială a înaintat Congresului S.U.A. propunerile sale în legătură cu despăgubirile acordate guvernului filipinez — 400 milioane dolari — drept indemnizaţie a S.U.A. pentru pagube cauzate de operaţiile din timpul războiului. Printr-o lege specială, această sumă a fost aprobată de Congres. Din comisie a făcut parte şi John O’Donnel, un avocat cunoscut. Specialist în materie, el a manevrat cu această sumă în așa fel incit cei 400 milioane dolari au alunecat... direct in buzunarele unor persoane particulare al căror stipendiat era chiar O’Donnel. Pentru crearea „climatului“ necesar votului din Congres el a „dat — după cum a arătat „New York Times“ — unui număr de 24 membri ai Congresului 9 300 de dolari pentru campaniile lor politice din 1960“. Dar lui O'Donnel şi asociaţilor săi li s-au promis de către viitorii beneficiari ai legii de despăgubire a guvernului filipinez — 130 000 dolari. Corespondentul din Washington al ziarului „Le Monde“ menţionează, de asemenea, că momentul ales de O'Donnel pentru operaţiunea „subvenţii contra aprobare“ a fost deosebit de propice : era perioada din ajunul alegerilor pentru Congres, cînd oamenii politici au de obicei o nevoie stringentă de bani pentru „aparatul lor electoral“. Afacerea în care este implicat O'Donnel a fost readusă în centrul atenţiei de către discuţiile purtate în jurul plăţii a încă 73 milioane dolari — ca un supliment la cele 400 milioane anterioare — aprobate de Congres drept „reparaţii“ pentru daune pricinuite tot de război unor particulari, în speţă anumite grupuri din lumea comerţului şi finanţelor din Filipine. Odată scandalul izbucnit, de el a trebuit să se ocupe comisia pentru afaceri externe a Senatului. Preşedintele comisiei, senatorul Fulbright, a propus ca aceste 73 milioane dolari să fie inmînate exclusiv guvernului filipinez şi nu direct unor particulari. El a mai cerut să nu se permită ca această sumă să intre în mîinile foştilor membri şi angajaţi ai comisiei de revendicări, drept compensaţie pentru că au reuşit să obţină aceste fonduri de la Congres. Comentatorul Arthur Krock scrie în „New York Times“, că „trebuie prevenită o a doua însuşire de către lobbişti a banilor strînşi de la contribuabilul american pentru acoperirea daunelor pricinuite de cel de-al doilea război mondial“. El arată că „trei persoane (O’Donnel, Francisco Delgado, un avocat filipinez, şi Ernest Schein) au devenit lobbişti plătiţi pentru a apăra revendicările unor particulari şi au strîns astfel peste un milion de dolari“. Acţiunile întreprinse de O'Donnel şi compania sunt deci „lobby-uri“, cuvînt ce înseamnă în limba engleză „anticameră“; în context politic, termenul desemnează pe acei care se ocupă cu traficul de influenţă pe „coridoarele Congresului“. De altfel, O’Donnel este stipendiat permanent de unele cercuri filipineze. El primește un salariu lunar de 2 500 dolari din partea Asociaţiei exportatorilor de zahăr din Filipine şi alţi dolari din partea Federaţiei naţionale a plantatorilor filipinezi de trestie de zahăr, pentru a obţine „comenzi mai mari de zahăr din partea Statelor Unite“. Combinaţia este de mare actualitate, avînd în vedere majorarea preţului la zahăr pe piaţa americană. Asemenea afaceri, specifice moravurilor politice de peste ocean, sunt permise de lege în S.U.A. O astfel de lege, datînd încă de acum 35 de ani, prevede ca „lobiştii“ să se înscrie într-un registru ca agenţi ai unor puteri străine, declarîndu-şi sumele pe care le percep anual de la acestea, precum şi provenienţa lor, supunînd periodic controlului autorităţilor bilanţul sumelor „intrate“ şi „ieşite11.Este vorba numai de traficanţii de influenţă care reprezintă interesele unor grupări de peste hotare; majoritatea „lobbiștilor" o alcătuiesc însă cei ce se ocupă cu traficul „intern“). „Nu s-ar putea zice însă — remarca de curînd revista italiană „Vie Nuove“ — că legea ar fi contribuit la reducerea fenomenului. Potrivit ultimelor statistici guvernamentale, 400 de organizaţii şi cel puţin 1300 de persoane se ocupă cu „lobby-uri“, cu o cheltuială medie din partea fiecăruia, pentru «influenţarea legislaţiei americane», de nu mai puţin de 5 000 dolari. Acestea sunt cifrele «oficiale», cele adevărate fiind de cîteva zeci de ori mai mari“. Revista citată arată că senatorul Fulbright a cerut să se facă lumină „în ce priveşte raporturile de strînsă prietenie dintre unii membri ai Congresului şi indivizi suspecţi care lucrează pentru un „lobby“ străin, precum şi asupra suspiciunilor în ce priveşte anumite hotărîri ale guvernului sau ale Congresului influenţate de „lobbişti“ care s-au agitat pentru a le pune in aplicare“. „La Washington lobbiştii sînt atît de mulţi, încît nu poţi arunca o cărămidă pe fereastră fără să nu loveşti pe vreunul“. Această afirmaţie a fost făcută de președintele Wilson încă în 1913... ADRIANA SOCEC