Scînteia, iulie 1963 (Anul 32, nr. 5941-5970)

1963-07-02 / nr. 5941

Nr.: 5941 ms»* Se i­al­ă drapelul. (In tabăra de cară pentru pionieri şi şcolari de la Buda-Argeş) (Foto : Agerpres) c AE­R- Şedinţa comisiei permanente pen­tru ag­ricu­ltu­ră Intre 25 şi 28 iunie 1963 a avut loc d­in oraşul Russe — R. P. Bulga­ria — cea de-a XIV-a şedinţă a co­misiei permanente C.A.E.R. pentru agricultură. La şedinţă au luat parte delegaţii din partea R. P Bulgaria, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Mongole, R. P. Polone, R. P. Române, R. P. Ungare şi Uniunii Sovietice. Comisia a analizat problema pri­vind satisfacerea totală în perioada pînă în anul 1970 a necesarului ţă­rilor membre ale C.A.E.R. în se­minţe de soi de calitate superioară de grîu, seminţe hibride de porumb, seminţe de soia, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, seminţe de ierburi graminee şi altor culturi şi a reco­mandat ţărilor membre ale C.A.E.R. să încheie acorduri comerciale pe termen lung pentru livrarea reci­procă a seminţelor de soi mai sus menţionate în volumul stabilit. Au fost analizate rezultatele în­cercărilor internaţionale ale soiuri­lor desfăşurate în ţările membre ale C.A.E.R. în anii 1961—1962 şi s-a aprobat planul încercărilor interna­ţionale ale soiurilor pe anii 1964—1966. Analizînd datele preliminare ale ţă­rilor membre ale C.A.E.R. privind necesarul în tractoare, maşini agri­cole, îngrăşăminte minerale şi mij­loace chimice pentru protecţia plantelor pe perioada pînă în anul 1970, Comisia a considerat că este necesar să se trimită datele men­ţionate organelor corespunzătoare ale C.A.E.R. In vederea pregătirii propunerilor privind mărirea pro­ducţiei de mijloace tehnico-mate­­riale pentru nevoile agriculturii. Comisia a analizat rezultatele în­cercărilor comparative internaţio­nale ale unor maşini agricole des­făşurate în anul 1962 şi a aprobat planul încercărilor comparative in­ternaţionale ale acestor maşini pe anul 1964. La şedinţa comisiei a fost discu­tată problema privind elaborarea de propuneri în vederea acordării de ajutor R. P. Mongole în dezvol­tarea producţiei agricole şi intensi­ficarea lucrărilor de cercetări ştiin­ţifice în domeniul agriculturii în re­publică. Comisia a adoptat, de asemenea, recomandări privind problemele ve­terinare, alimentaţia animalelor şi păsărilor şi într-o serie de alte pro­bleme de colaborare în domeniul agriculturii. Acordînd o mare atenţie coordo­nării eforturilor, depuse de ţările membre ale C.A.E.R. în efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice în domeniul agriculturii şi silvicultu­rii. Comisia a analizat şi a aprobat planul cercetărilor ştiinţifice în a­­cest domeniu. Şedinţa comisiei s-a desfăşurat în spiritul colaborării frățești și ajuto­rului reciproc. S­impozion Luni dimineaţa, în amfiteatrul spita­lului Colţea din Capitală au început lucrările unui simpozion cu tema „Pro­bleme de profilaxie a cecităţii“, organi­­zat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale din R. P. Romina — Socie­tatea de oftalmologie. Participă acade­micieni, profesori universitari, medici specialişti, responsabilii cu probleme de oftalmologie din ţară. Tematica simpo­zionului este axată pe găsirea celor mai practice metode pentru profilaxia orbi­rii prin glaucom la adulţi şi copii, pro­filaxia orbirii prin traumatism şi recu­perarea deficienţilor vizuali. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Consiliului Păcii pe întreaga Indie Luni dimineaţă a sosit în Capita­lă o delegaţie a Consiliului păcii pe întreaga Indie, care întreprinde o călătorie de bunăvoinţă în mai mul­te ţări din Europa. Delegaţia este condusă de Diwan Chaman Lall, membru al parlamentului indian preşedintele Comitetului parlamen­tar de luptă pentru pace din India Oaspeţii indieni au fost întimpi­naţi pe aeroportul Băneasa de prof Stanciu Stoian, secretarul grupulu naţional român al Uniunii interp­ar­lamentare, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, şi de acad. Geo Bogza, vicepreşedinte al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Rom­înă. TELEGRAME EXTERNE Aniversarea independenţei Congo-ului LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). — La 30 iunie în Republica Congo — fostă colonie belgiană —­ a avut loc cea de-a treia aniversare a in­dependenţei ţării. într-un cadru festiv preşedintele republicii a înălţat noul drapel de stat al Congo-ului. La Leopoldville s-a desfăşurat o paradă militară a unităţilor armatei naţionale congo­leze. Cea de-a treia aniversare a inde­pendenţei a fost întîmpinată de po­porul congolez în condiţii grele. Ni­velul de trai al populaţiei scade ca­tastrofal. Principalele probleme — problema Katangăi, restabilirea e­­conomiei naţionale, lichidarea pre­ponderenţei monopolurilor străine — au rămas în mod practic nere­zolvate. Grupările reacţionare de la Leopoldville şi din provincii desfă­şoară cu intensitate o activitate ne­fastă pentru această ţară. In ziua de 30 iunie oraşul Leo­poldville a fost pavoazat de sărbă­toare. Feţele congolezilor nu expri­mau însă bucurie. De cum începe seara, în oraş, mai cu seamă în car­tierele africane, patrulează detaşa­mente întărite ale jandarmeriei. Din diferite provincii ale republicii sosesc veşti alarmante. In provin­cia Oriente, din cauza maşinaţiuni­­lor de culise, a presiunilor exerci­tate de anumite forţe, au fost crea­te condiţii anormale de lucru gu­vernului legal, care a fost nevoit să demisioneze. Reacţiunea continuă să deţină în insula Bolabemba pe Antoine Gi­­zenga, luptător dîrz pentru inde­pendenţa ţării, deşi printr-o recen­tă hotărîre a parlamentului i-a fost restabilită imunitatea parlamen­tară. Lupta poporului congolez pentru independenţa deplină a patriei nu s-a încheiat. Forţele patriotice îşi consolidează rândurile. A 26-a Conferinţă internaţională a instrucţiunii publice GENEVA­­ (Agerpres).­­ La 1 iulie s-a deschis la Geneva cea de-a 26-a Conferinţă internaţională a in­strucţiunii publice, organizată de U.N.E.S.C.O. şi Biroul internaţional de educaţie. Din partea R.P. Ro­míno participă o delegaţie condusă de prof. Costin Nădejde, adjunct al ministrului învăţămîntului, care a fost ales vicepreşedinte al Confe­rinţei. In sprijinul dezvoltării comerţului international Rezoluţia prezentată de 17 state In curs de dezvoltare GENEVA­­ (Agerpres). — La Ge­neva au luat sfîrşit lucrările Comi­tetului de pregătire a conferinţei mondiale pentru comerţ şi dezvol­tare, care urmează să aibă loc anul viitor sub auspiciile O.N.U. Agenţia Reuter transmite că reprezentanţii a 17 ţări în curs de dezvoltare au prezentat o rezoluţie în care chea­mă la adoptarea măsurilor necesa­re pentru rezolvarea problemelor e­­conomice ale acestor ţări. In rezo­luţie se subliniază că guvernele ţă­rilor în curs de dezvoltare conside­ră că măsurile adoptate de ele în scopul progresului social şi econo­mic nu pot fi duse la îndeplinire fără un sprijin adecvat internaţio­nal. Rezoluţia cheamă toate ţările membre ale O.N.U. să mărească schimburile lor comerciale cu ţările în curs de dezvoltare şi să le acor­de înlesniri de plată. Trei ani de la proclamarea Republicii Somalia MOGADISCIO­­ (Agerpres). — La 1 iulie poporul somalez a sărbăto­rit trei ani de la proclamarea Re­publicii Somalia — rod al luptei îndelungate şi dîrze a populaţiei îm­potriva colonialiştilor. In legătură cu această sărbătoare ziarul „Somalia News“ scrie: „Am obţinut independenţa în urma unei lupte susţinute. Poporul somalez este satisfăcut de succesele pe care le-a realizat în cei trei ani de exis­tenţă a republicii şi este ferm ho­tărât să-şi continue eforturile în­dreptate spre dezvoltarea tuturor domeniilor vieţii naționale. Evacuarea unor baze militare americane din Maroc RABAT 1 (Agerpres). — Incepînd de la 29 iunie, drapelul Marocului flutură deasupra fostei baze milita­­re americane de la Benguerir, situa­tă la 70 kilometri de Marrakech. După cum relatează agenţia France Presse, această bază a fost complet evacuată iar personalul american a fost mutat în Statele Unite sau la alte baze din Europa. Autorităţile marocane au anunţat că o parte a acestei baze va fi folosită pentru a­­gricultură şi plantaţii citrice. Totodată, relatează agenţia, ba­zele americane de la Kemtra şi Sidi Slimane, situate la 50 km nord de Rabat, precum şi baza de la Nouac­­ceur, din apropiere de Casablanca, au fost aproape evacuate şi vor fi predate autorităţilor marocane. Ministrul afacerilor externe al Austriei soseşte azi în Capitală Azi, marţi, soseşte la Bucureşti, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Ro­mâne, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Austriei, dr. Bruno Kreisky. informaţii . Duminică, membrii delagaţiei U.T.C.L., conduse de Piotr Reşetov, preşedintele Co­mitetului organizaţiilor de tineret din U­R.S.S., au vizitat noile construcţii ale oraşului Bucureşti, Complexul social-stu­­denţesc „Grozăveşti“, precum şi G.A.C. Sărăten, din raionul Urziceni. Oaspeţii s-au întîlnit cu conducerea Universităţii Bucureşti, cu comitetul U.T.M. şi consiliul asociaţiei studenţeşti pe centrul univer­sitar. Luni dimineaţa delegaţia U.T.C.L. a plecat într-o călătorie prin ţară. In re­giunea Ploieşti, oaspeţii au vizitat Rafi­năria nr. 3 Teleajen, iar in regiunea Ba­cău Combinatul chimic Borzeşti şi noile constructi' ale oraşului Oneşti. (Agerpres) Delegaţia C.C. al P.C. Chinez la convorbirile cu reprezentanţa P. C. U. S. PEKM­ (Agerpres).­­ Agenţia „China Nouă“ a publicat o decla­raţie a C. C. al P. C. Chinez în legătură cu convorbirile care ur­mează să înceapă la Moscova, în ziua de 5 iulie, între reprezentanţii P.C.U.S. şi P.C. Chinez. După cum se arată în această de­claraţie, delegaţia C.C. al P.C. Chi­nez este alcătuită din: Şeful delegaţiei: Den Siao-pin, se­cretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez; Şef adjunct al delegaţiei: Pin Cijen, membru al Biroului Politic şi al Secretariatului Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez; Membrii delegaţiei: Kan Sen, membru supleant al Biroului Politic şi membru al Secretariatului Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Chinez; Yan San-kun, membru supleant al Secretariatului Comite­tului Central al Partidului Comunist Chinez; Liu Nin­i, membru al Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Chinez;­­ Siu-jiuan, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez; Pin Tzu-li, mem­bru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. In declaraţie se exprimă speranţa că convorbirile dintre P.C. Chinez şi P.C.U.S. vor da rezultate pozitive. S­C­Î­N­T­E­I­A 10 ani şie activitate a Institutului de cercetări economice In aula Academiei R. P. Române a avut loc luni după-amiază o şe­dinţă festivă cu prilejul împlinirii a zece ani de activitate a Institu­tului de cercetări economice al A­­cademiei. Au luat parte academicieni, membri corespondenţi ai Acade­miei, reprezentanţi ai conducerii unor ministere economice, cerce­tători ai institutelor Academiei, ca­dre didactice din învăţămîntul su­perior economic, alţi oameni de ştiinţă şi cultură. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Athanase Joja, mem­bru în prezidiul Academiei, care, în numele conducerii Academiei R. P. Romíné şi al secţiei de ştiinţe economice, filozofice şi juridice, a felicitat călduros colectivul Insti­tutului. Prof. Roman Moldovan, membru corespondent al Academiei R. P. Romíné, directorul Institutului de cercetări economice, a prezentat un raport privind activitatea Institu­tului în cei zece ani care au trecut de la înfiinţarea sa. Colectivul In­stitutului de cercetări economice al Academiei R. P. Române a fost a­­poi felicitat de prof. univ. Marin Lupu, rectorul Institutului de ştiinţe economice, şi acad. Vasile Malinschi, membru în prezidiul A­­cademiei R. P. Romíné. La sfîrşitul şedinţei s-a dat citire unei telegrame adresate C.C. al P. M. R­, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care colectivul Institutului de cercetări economice al Academiei R. P. Române îşi ex­primă profunda sa recunoştinţă pentru sprijinul permanent acordat de partid muncii de cercetare în domeniul economiei şi se anga­jează să întărească tot mai mult legătura cercetării economice cu viaţa, pentru a contribui la rezol­varea diferitelor probleme ridicate de practica construcţiei socialiste în ţara noastră. (Agerpres) Cu prilejul aniversării proclamării Republicii Ghana Ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Ghana în R. P. Romina, E. K. Dadzie, a oferit luni seara o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei cu pri­lejul celei de-a treia aniversări a proclamării Republicii Ghana. La recepţie au luat parte tovară­şii : Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîn­­tului, Ioan Constant Manoliu, mi­nistrul justiţiei, conducători ai u­­nor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oa­meni de ştiinţă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Ro­­mină şi alţi membri ai corpului di­plomatic. (Agerpres) Tabără internaţională studenţească Luni s-a deschis tabăra internaţională a studenţilor de la Costineşti. In pri­ma serie au venit aici peste 400 studenţi români şi străini care studiază in ţara noastră. Tabăra internaţională de la Costineşti va găzdui în vara aceasta circa 6 000 de studenţi, cu 1000 mai mulţi decit în vara trecută. Rezultatele alegerilor prezidenţiale din Peru LIMA 1 (Agerpres). — Consiliul naţional electoral din Peru a rati­ficat rezultatele definitive ale ale­gerilor prezidenţiale care au avut loc la 9 iunie. După cum se arată în comunicatul dat publicităţii cu acest prilej, din 1 814 568 voturi va­labile, Fernando Belaunde Terry a obţinut 708 662; Victor Haya de la Torre — 623 501 ; Manuel Odiia — 463 085 ; şi Mario Samame — 19 320. Noul preşedinte al Perului, Fer­nando Belaunde Terry urmează să primească la 28 iulie împuternicirile din partea guvernului militar. Pag ? Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la plenara C. C. al P. €. U. S. MOSCOVA. După cum relatează agenţia TASS, ziarul „Pravda” a publicat cuvântarea rostită de Ni­kita Hruşciov la plenara din iunie a Comitetului Central al P.C.U.S., care a discutat sarcinile muncii ideologice a partidului în actualele condiţii ale construirii comunismu­lui. „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — a spus vorbitorul — este avangarda de luptă a poporu­lui, conducătorul şi organizatorul lui colectiv. Partidul şi poporul sunt inseparabile unul de altul”. Duşmanii socialismului au înţeles deja de mult­­.­că forţa principală care asigură conducerea justă a în­tregii activităţi în domeniul con­struirii socialismului, comunismu­lui, care îi atribuie un caracter or­ganizat, planificat şi îi dă amploa­rea revoluţionară, asigură succesele acestei construcţii, este partidul co­muniştilor, politica lui ştiinţific fun­damentală, ideologia revoluţionară, filozofia lui revoluţionară , teoria marxist-leninistă. „Orînduirea sovietică, ideologia comunistă, a spus vorbitorul, a re­zistat tuturor atacurilor de orice fel din partea duşmanilor, tuturor în­cercărilor. Noi stăm ferm pe pozi­ţiile noastre marxist-leniniste revo­luţionare. Am stat, stăm şi vom sta, deoarece acestea sunt singurele po­ziţii juste“. „Deşi imperialismul este condam­nat, el totuşi nu pierde speranţa să frîneze dezvoltarea socialismului, să otrăvească conştiinţa popoarelor cu veninul neîncrederii în forţele comunismului“, a spus primul se­cretar al C.C. al P.C.U.S. Adesea, acest lucru nu se face direct, ci pe calea strecurării, s-ar părea, a unor chemări inofensive, de felul coexistenţei paşnice în domeniul ideologiei. „Noi nu am fost nicio­dată de acord cu asemenea con­cepţii, întrucît am apreciat întot­deauna problemele ideologiei de pe poziţii de clasă Noi luptăm împo­triva a ceea ce dăunează cauzei noastre". „A fi de acord cu coexistenţa paşnică intre ideologiile comunistă şi burgheză — a declarat primul se­cretar al C.C. al P.C.U.S. — înseam­nă a da posibilitate duşmanului să defăimeze tot ce avem mai scump, înseamnă a,, încuraja calomnia, a contribui la descompunerea con­ştiinţei poporului, a distruge spiri­tul nostru de organizare, a frîna în fel şi chip înaintarea noastră. Noi am luptat şi vom lupta şi pe vii­tor cu toată intransigenţa nu nu­mai împotriva ideologiei burgheze descompuse, dar şi împotriva agen­turii ei in mediul nostru, ca agen­tură a duşmanilor noştri de clasă“ Chemînd la coexistenţă paşnică în domeniul ideologiei — a arătat mai departe vorbitorul — aceşti duş­mani „dorm şi visează cum să sub­mineze, să slăbească influenţa par­tidului în popor, adică să lipsească masele de forţa organizatoare şi în­drumătoare. Ei nu sunt în stare să submineze partidul din­­terior, toate încercările de acest fel ale duşmanilor au suferit eşec. Astăzi ei fac intense încercări de a goli parti­­dul de sufletul său revoluţionar , de a defăima ideologia marxist-le­ninistă, de a slăbi influenţa ei asu­pra intelectualităţii creatoare, asu­pra întregului popor, şi în felul a­­cesta să separe corpul viu, organis­mul unic al partidului“. N. S. Hruşciov a criticat cu aspri­me pe cei care numesc „polsitori“ pe oamenii de litere şi de artă so­vietici ce redau în mod veridic fe­­nomenele pozitive în viaţa Uniunii Sovietice. El a arătat că nu li se cere scriitorilor, oamenilor de artă, cineaştilor sovietici să înfrumuse­ţeze, să înfăţişeze neverosimil eve­nimentele vieţii. „Noi le spunem : înfăţişaţi realitatea aşa cum este ea, dar arătaţi-o de pe poziţiile celor pătrunşi de optimismul ro­bust”. „Unii vor să culeagă subiec­tele pentru operele lor, să spun aşa, din lada cu gunoi şi să împroşte cu noroi tot ce poporul sovietic a parcurs, a cucerit şi a obţinut prin suferinţe. Şi asemenea oameni vor să fie aplaudaţi pentru aceasta. Nu, acest lucru nu se va întîmpla!“ Referindu-se mai departe la co­existenţa paşnică a statelor cu o­­rinduiri sociale diferite, primul se­cretar al C.C. al P.C.U.S. a reafir­mat din nou­ că „principiul leninist al coexistenţei paşnice noi îl consi­derăm drept libia generală a poli­ticii noastre externe şi o traducem cu consecvenţă în viaţă“. Vorbito­rul a arătat că prin munca dîrză a P.C.U.S. în domeniul întăririi pu­terii forţelor socialismului, prin lupta pentru pace „noi i-am în­văţat, şi oamenii de stat din S.U.A. au început să pronunţe bine cu­vintele coexistenţă paşnică“. Pa­cea nu trebuie implorată, a subli­niat vorbitorul, însă ea poate fi cu­cerită, şi noi cucerim pacea. „Noi am cucerit-o — a spus vorbitorul — prin munca noastră, prin munca muncitorilor, ţăranilor, intelectua­lilor, am creat puternicul stat so­cialist, am dat avînt ştiinţei, am dat­ avînt culturii poporului nostru, am creat forţele armate, le-am înzestrat cu cele mai mo­derne mijloace de luptă. Noi am apărat cauza păcii pe calea politicii coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale dife­rite”. In continuare, N. S. Hruşciov a spus: „Preşedintele S.U.A., Kennedy, a ajuns la concluzia justă că este necesar să se reevalueze valorile, că trebuie să se ia în considerare şi să se ţină seama de puterea forţe­lor socialismului, că trebuie să ne schimbăm relaţiile cu Uniunea So­vietică etc. Vedeţi cum pune în prezent pro­blema preşedintele Statelor Unite? Aceasta, desigur, nu înseamnă, to­varăşi — nu trebuie să ne legănam în speranţe — că au răsărit deja zorile unor noi relaţii între Uniu­nea Sovietică şi Statele Unite. Nu! Dar este cit se poate de semnifi­cativ că acest lucru îl spune des­pre ţara noastră preşedintele S.U.A., liderul lagărului imperialist. Cuvin­tele sale nu sunt însufleţitoare pen­tru aliaţii lui. Dacă acest lucru îl spun conducătorii Statelor Unite ale Americii, atunci ce se poate cre­de în Norvegia, Danemarca, Italia, Franţa ?“. „În prezent, a declarat primul secretar al C.C. al P.C.U.S., se poate trage concluzia că imperialiştii îşi pierd tot mai mult încrederea în forţele lor, pierd speranţa că vor putea schimba printr-un război mersul evenimentelor, că pot opri construcţia comunistă în ţara noastră, construirea socialismului în celelalte ţări, că­­pot opri mişcarea forţelor progresiste împotriva im­perialismului şi colonialismului. Imperialiştii încep să-şi dea sea­ma tot mai mult că un nou război mondial, dacă ei îl vor dezlănţui, se va termina cu o înfrîngere şi mai nimicitoare decit s-a terminat pen­tru Hitler care a dezlănţuit cel de-al doilea război mondial”. „Speranţele imperialiştilor că U­­n­iunea Sovietică nu-şi va reveni multă vreme după cel de-al doilea război mondial, că S.UA, Anglia, Franţa şi alte ţări capitaliste mari îşi vor dicta voinţa Uniunii Sovieti­ce, au eşuat, a subliniat primul se­cretar al C.C. al P.C.U.. El a spus că „actualmente în Statele Unite ale Americii există deja forţe în rindul cercurilor de afaceri, care recunosc că politica blocadei economice îm­potriva Uniunii Sovietice şi a ţări­lor socialiste nu şi-a atins scopul. Reprezentanţii cercurilor de afaceri din S.U.A. vorbesc tot mai des că această politică trebuie să fie­ re­­vizuită“. . Citind cifre care ilustrează suc­cesele dezvoltării economiei sovie­tice, vorbitorul s-a referit la fap­tul că partidul, poporul sovietic își organizează întreaga sa muncă în domeniul construirii comunismu­lui pe baza învăţăturii marxist le­­niniste, ţinînd seama de condiţiile reale care există in ţară în fiecare etapă a dezvoltării ei Va trebui să depunem încă mul­te eforturi pentru a crea condiţiile pentru trecerea la metoda comu­nistă de producţie şi repartiţie, a spus el. „Trecerea la comunism va necesita eforturi uriaşe, munca pli­nă de abnegaţie a poporului“. „Nu afirm că noi am rezolvat deja totul, că nu avem lipsuri -- a spus primul secretar al C.C. al P.C.U.S. Vreau numai să spun că succesele noastre remarcabile în domeniul construirii comunismului demonstrează în mod grăitor că noi ne aflăm pe o cale care ne îndreptăţeşte să fim optimişti... Dacă am compara cu ceea ce am început, ce am avut, cu ce am creat, cu ce avem acum, ne dăm seama cu cită încredere şi cit de repede păşeşte ţara noastră îna­inte, spre ţelul propus şi că acest ţel va fi atins“. Arătînd că nu este departe tim-­ pul cînd Uniunea Sovietică nu nu­mai că va ajunge din urmă, ci va şi depăşi Statele Unite ale Americii, în ce priveşte producţia tuturor ti­purilor de produse industriale, vor­bitorul a subliniat că succesele uriaşe ale U.R.S.S. în dezvoltarea economiei spulberă născocirile ca­lomnioase ale imperialiştilor, de­monstrează marea superioritate a sistemului socialist. „Aceste succe­se constituie o confirmare a juste­ţei teoriei marxist-leniniste, ideolo­giei noastre, a avantajelor orân­duirii noastre sociale“. „Coexistenţa paşnică a statelor cu orînduiri sociale diferite nu înseam­nă slăbirea luptei de clasă pe arena internaţională. Iar întrucit lupta de clasă are loc, coexistenţa paşni­că în domeniul ideologiei este im­posibilă“ Succesele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste întăresc în­crederea clasei muncitoare din toa­te ţările în forţele sale, ele mobili­zează popoarele înrobite la lupta pentru libertate, exercită influenţă asupra conştiinţei intelectualităţii din diferite ţări ale lumii, înarmea­ză pe luptătorii pentru cauza comu­nismului în lupta ideologică împo­triva forţelor imperialismului, a subliniat vorbitorul. ’ N S. Hruşciov s-a referit ,la demascarea cultului personalităţii lui Stalin şi lichidarea, urmărilor dăunătoare , ale­ acestui cult, subli­niind că aceasta a fo­st o problemă importantă şi complicată, de uria­şă însemnătate politică. „Comitetul Central a considerat necesar să spună adevărul despre cultul personalităţii lui Stalin şi să facă totul pentru ca o asemenea situaţie să nu se mai repete nici­odată. Noi am spus totul partidu­lui, am prezentat totul judecăţii partidului, judecăţii celui de-al XX-Iea Congres al lui. Greutăţile care au existat, a declarat primul secretar al C.C. al P.C.U.S., au tre­­cut, partidul a devenit mai puter­nic şi mai monolit, a crescut şi mai mult autoritatea lui“. „Traducînd în viaţă consecvent poruncile leniniste, a subliniat vor­bitorul, partidul are grijă de orga­nizarea justă a muncii ideologice, de traducerea în fapt a indicaţiilor lui Vladimir Ilici despre caracterul partinic şi popular al literaturii şi artei“. , N. S. Hruşciov a numit profund greşite afirmaţiile că „principiul partinităţii în literatură şi artă ar încătuşa iniţiativa intelectualităţii creatoare“. El a spus că numai acei care nu cunosc moravurile lu­mii burgheze pot crede „că in so­cietatea capitalistă ar exista liber­tatea creaţiei, libertatea presei, în lumea capitalistă literatura, arta, presa sunt în solda monopolurilor“. Referindu-se la unii dintre lite­raţii şi editorii sovietici, vorbitorul a spus : .Probabil că ei vor să ase­mene munca ideologică cu corabia lui Noe pentru ca în această cora­bie a lui Noe să existe miresmele tuturor orientărilor şi nuanţelor ideologice. Nu, acest lucru nu se va întîmpla“. Vorbitorul a subliniat că P.C.U.S. se află în fruntea po­porului, că „a îndrumat şi va în­druma munca ideologică, a luptat şi va lupta împotriva oricăror ma­nifestări ale ideologiei burgheze­". „Noi, a spus el, vom folosi toate posibilităţile de care dispunem pen­tru ca întreaga muncă ideologică să se dezvolte în direcţia dorită, în spiritul principialităţii comuniste“. „Se va pune întrebarea : „Cine este însă judecătorul, cine va stabili dacă munca ideologică este orien­tată just ?*. Partidul este judecă­tor, partidul şi poporul. Interese­lor lor, cauzei comunismului tre­buie să le slujească întreaga mun­că ideologică, orice lucrare de li­teratură şi artă“. „Majoritatea absolută a intelec­­tualităţii noastre sovietice şi a inte­­lectualităţii care lucfează pe ţă­­rimul creaţiei, în special, a subliniat primul secretar al C.C. şI P.C.U S., este însufleţită de ideile marxist-le­niniste şi luptă pentru triumful f­ir împreună cu partidul, sub condu­cerea partidului“. „Este necesar să se aplice cu pri­cepere ideile leniniste în activitatea practică, pe tărîmul agitaţiei şi propagandei, în întreaga noastră muncă” — a spus vorbitorul. Primul secretar al C.C. al P.C.U.S. a declarat: „Munca ideologică este o operă vastă, foarte subtilă, com­plexă şi de răspundere. Conducerea ei trebuie exercitată cu principiali­tate partinică şi cu tact, atrăgin­­du-se la aceasta intelectualitatea care lucrează pe tărîmul creaţiei. Aici nu pot fi tolerate metode ad­ministrative brutale. Cred, tovarăşi, că după această plenară, după vas­ta activitate care a fost desfăşura­tă, vom înregistra un nou avînt pe frontul ideologic“. In continuare, N. S. Hrușciov s-a referit la unele probleme economi­ce, care, după cum a spus el, nu au, la prima vedere, legături directe cu munca ideologică. Este vorba de principii fundamentale și de orien­tări în alcătuirea planurilor econo­miei naţionale. „Aceasta este o pro­blemă de mare însemnătate din punct de vedere politic şi econo­mic“, a subliniat el. In ultimii ani, „a, arătat vorbito­rul, s-a depus, o vastă muncă în domeniul îmbunătăţirii conducerii economiei naţionale şi perfecţio­nării planificării. Referindu-se la dezvoltarea agri­culturii, vorbitorul a subliniat în­semnătatea creării unei agriculturi mai intensive. Pentru aceasta, a a­­rătat că este necesar in primul rînd să existe cantitatea necesară de în­grășăminte minerale.^ „Este necesar -- a spus în conti­nuare vorbitorul — să se dezvolte industria chimică, care oferă cele mai largi posibilităţi pentru satis­facerea necesităţilor omului în îm­brăcăminte, încălţăminte, precum şi în mobilă şi în alte obiecte de uz casnic”. Referindu-se la lucrările capitale, el a spus că„ este necesar să se va­lorifice în mod just, concentrat mij­loacele destinate construirii între­prinderilor. „Planificarea economiei naţiona­le a subliniat Nikita Hruşciov, este o operă de însemnătate excepţio­nală. De aceea partidul este dator să preia în mîinile sale problemele planificării”. încheindu-şi cuvîntarea, vorbi­torul a spus: „Arma ideologică trebuie să fie întotdeauna în stare perfectă, să fie întotdeauna gata pentru a fi folosită Cu această armă­ trebuie lovit duşmanul care încearcă să des­fâşoare o activitate subversivă. Poporul nostru este strîns unit in turul partidului său comunist. Sub conducerea pariatu­lui, sub steagul partidului oamenii sovietici vor obţine noi victorii, noi realizări”.

Next