Scînteia, august 1963 (Anul 32, nr. 5971-6001)

1963-08-01 / nr. 5971

Pag. 4 Ne scriu membrii de partid mai vechi despre educarea candidaţilor şi noilor membri de partid Cu răbdare şi atenţie _­ . Am lucrat ca şefă de echipă într-o brigadă de cîmp timp de 6 ani. Fireşte că mi-am cunoscut toţi to­varăşii de muncă. Dar, în mod deosebit, mi-am în­dreptat atenţia spre Ioana Postolea, Ştefana Damian, Enache Chirilă şi Dionisie Nicolau. Oamenii dove­deau multă hărnicie, spirit gospodăresc, dorinţa de a fi mereu în fruntea tuturor acţiunilor, de a-şi însuşi cunoştinţe cît mai bogate despre politica parti­dului. Am căutat să-i ajut, să mi-i apropii. Uneori îi chemam lîngă mine şi le citeam diferite articole din ziare, reviste. Alteori le stîrneam interesul pentru o broşură despre cultivarea porumbului sau a griului. Discuţiile noastre de muncă au început să prezinte tot mai mult interes, ne-au ajutat să ne cunoaştem mai bine. Cu diferite prilejuri, le-am vorbit tovară­şilor amintiţi despre politica partidului nostru. Astăzi, toţi cei 4 colectivişti, de care am vorbit sunt candidaţi de partid. Eu nu mai lucrez alături de ei. Conducerea gospodăriei m-a trimis în sectorul zootehnic. Cu toate acestea am continuat să mă ocup de educarea şi creşterea lor politică şi profe­sională, deoarece în organizaţia noastră de bază s-a încetăţenit de mai mulţi ani obiceiul ca membri de partid cu experienţă şi cu stagiu îndelungat în partid să se ocupe de educarea tinerilor comunişti. In toamna anului trecut, de pildă, am discutat cu ei necesitatea de a se înscrie la cursurile învăţă­­mîntului agrozootehnic de masă. De cîteva ori m-am dus personal la conducătorul cercului să mă interesez cum progresează tinerii candidaţi de partid în însu­şirea cunoştinţelor predate. Aş vrea să arăt că o mare influenţă asupra educa­ţiei noilor membri şi candidaţi de partid are exem­plul personal în muncă şi viaţa obştească al mem­brilor de partid mai vechi. Faptul că eu, de 13 ani, de la înfiinţarea gospodăriei, nu am lipsit niciodată de la lucru, faptul că şi în brigada de cîmp şi aici, în sectorul zootehnic, muncesc cu dragoste pentru înflorirea economică a gospodăriei, m-a ajutat să cîştig stima celor din jur, între care şi cei patru candidaţi de partid. Căutînd să dau noilor candidaţi de partid exem­plu personal, ocupîndu-mă cu răbdare şi atenţie de creşterea nivelului lor politic şi profesional, am cu­les şi multe satisfacţii. Ioana Postolea, dintr-o fe­meie timidă, a ajuns o colectivistă inimoasă, mem­bră a consiliului de conducere al gospodăriei. In producţie, ca şefă de echipă în brigada I de cîmp, munceşte cu pricepere. Acum, în şedinţele consiliu­lui sau adunările generale ale colectiviştilor dînsa ia cuvîntul, îşi spune părerea în probleme din cele mai importante. Acelaşi lucru trebuie spus şi despre candidatul de partid Enache Chirilă. Lui i s-a încredinţat condu­cerea unei brigăzi de cîmp. Şi candidaţii Ştefana Da­mian şi Dionisie Nicolau sunt colectivişti de frunte în brigada I, oameni cărora le plac munca şi învăţă­tura. Şi în sectorul zootehnic unde muncesc avem co­lectiviste minunate. Trei dintre ele, Maria Mirică, Chirica Donţiu şi Tudoriţa Oancea, mi-au spus­ că vor să devină candidate de partid. O să le ajut să-şi ridice mereu calificarea şi nivelul politic, astfel ca să merite această cinste. După ce vor deveni candi­date de partid mă voi ocupa în continuare de educa­rea lor politică şi profesională, aşa cum m-am preo­cupat şi de ceilalţi patru. MARGHIOALA RADU membră de partid, mulgătoare, G.A.C. Fileşti, reg. Galaţi Comitetul de partid din gos­podăria noastră colectivă se în­grijeşte de întărirea organizaţii­lor de bază prin primirea în partid a celor mai buni colectivişti şi prin educarea partinică a candidaţilor şi noilor membri de partid. Anul a­­cesta, de pildă, organizaţia de bază din brigada a IV-a a primit mai mulţi membri şi candidaţi de par­tid. Aceştia sunt, în cea mai mare parte, oameni tineri, cu multă dra­goste de muncă. Pentru creşterea şi educarea lor, biroul organizaţiei de bază folo­seşte cu succes o seamă de forme şi metode cum sunt: învăţămîntul de partid, conferinţe şi informări po­litice, încredinţarea de sarcini con­crete fiecăruia dintre tinerii mem­bri şi candidaţi de partid etc. Des­pre toate aceste forme se poate desigur vorbi pe larg. Fapte şi exemple sunt din belşug. "Vreau însă să mă refer doar la o singură latură a muncii de educaţie şi a­nume la grija ce trebuie s-o avem noi, membrii de partid cu stagiu mai îndelungat, pentru aceia care au păşit de curînd în rîndurile par­tidului. Am considerat ca o sarci­nă permanentă a mea, preocuparea ca tinerii comunişti să fie bine pregătiţi, căliţi , aşa cum cere partidul. Petru Anca, Onel Ion Stînea şi Ilie Breazu sînt cîţiva co­lectivişti din brigada noastră de cîmp. Sînt harnici, colectivişti de frunte, li vedeam însă mai tăcuţi, retraşi, scumpi la vorbă. M-am a­­propiat de ei. I-am îndemnat să ci­tească. Pe cîmp sau la sediul bri­găzii, cînd agitatorii citeau ziarele sau revistele, îi chemam şi pe ei. Încingeam discuţii şi încet, încet le-am trezit interesul pentru cele mai felurite probleme. Au început să se intereseze mai îndeaproape de politica partidului, de trecutul lui de luptă. Anul trecut mi-au cerut să-i recomand pentru a de­veni candidaţi de partid. Cunos­­cîndu-le calităţi­le, le-am putut da recomandările cuvenite. După expirarea stagiului de candidat au fost primiţi membri de partid. Ilie Breazu a fost ales secretarul orga­nizaţiei U.T.M. Pot spune că briga­da se poate mîndri cu ei toţi. In campania de recoltare a griului, din vara aceasta, ei au fost printre cei mai harnici. Zi de zi erau la cîmp sau la arie şi însufleţeau prin exemplul lor şi pe ceilalţi colecti­vişti. Şi alţi membri de partid se ocu­pă cu multă răspundere de educa­ţia noilor comunişti. Nu rareori, biroul organizaţiei ne cere să in­formăm adunarea generală cum ne îndeplinim această sarcină de partid, ceea ce ne ajută şi să facem schimb de experienţă. JIANU MIHALŢ AN membru de partid, organizaţia de bază nr. 4 G.A.C. Mihalţ, raionul Alba O sarcină permanentă Cu navele de pasageri ape în De la Porţile de Fier şi pînă la vărsarea în Marea Neagră, apele Dunării sunt brăzdate zi şi noapte de zbaturile şi elicele a sute de nave. Cargouri maritime sosite din ţări îndepărtate acostează în porturile dunărene, ceamuri pîntecoase trans­portă imensa bogăţie a Deltei — stuful, şlepuri pescăreşti, sute de vase şi bărci ale localnicilor de pe malul Dunării transportă pasageri — toate întrun du-te-vino necontenit. Călătorind pe Dunăre, acum, în plin sezon estival, te întîmpină larma şi voioşia sutelor de turişti din ţară şi de peste hotare veniţi să admire frumuseţile Deltei. Bătrînul fluviu poate fi asemuit, pe drept cuvînt, cu o autostradă. Un zbor cu „Săgeata1* Incepînd de la 1 iulie, punctul de atracţie al celor care călătoresc pe Dunăre a devenit noul vas de pasa­geri „Săgeata". Sîntem în portul Galaţi. Dinspre Brăila îşi face apari­ţia silueta zveltă a „Săgeţii". Un scurt rondou — şi la chei acostează vasul de un alb imaculat. Călătorim cu el pînă la Tulcea. încă de la îm­barcare, ai impresia că te afli la bordul unui avion turbopropulsor. Este o navă modernă, care „zboară" la suprafaţa apei cu o viteză de 60—70 km pe oră. Motorul de 900 cal putere imprimă elicei 1850 de rotaţii pe minut. Pasagerilor le sunt asigu­rate cele mai bune condiţii de călă­torie. In Interiorul cabinei, totul este vopsit şi tapisat în culoarea cerului, îţi stau la dispoziţie fotolii comode, rabatabile. Un bar elegant desface gustări şi băuturi răcoritoare. In cabina de pe punte, comandan­tul vasului, Cornstantin Dima, şi me­­canicul-şef, Gheorghe Gheorghe, scrutează atent „traiectoria" ,Săge­ţii". Navigaţia pe vase cu aripi por­tante cere îndemînare şi pricepere. De altfel, întregul echipaj — co­mandant, mecanic-şef, motorist, ma­rinar — a urmat cursuri de pregătire specială. Timpul se scurge pe nesimţite. Ne apropiem de oraşul de la poarta Deltei. Distanţa Brăila-Tulcea — 100 de km — (cu opriri la Galaţi şi Isac­­cea) este străbătută doar în două ore. In prezent, pe liniile de pasageri deservite de NAVROM circulă peste 21 de nave. Pentru crearea unor condiţii mai bune de transport, NAVROM a fost dotat în ultimii ani cu 7 nave de călători tip hidrobuze, avînd o capacitate de 90 de locuri fiecare, precum şi cu alte vase cu cîte 120 de locuri, construite la şan­tierul de la Tr. Severin; modernele nave „Olteniţa" şi „Carpaţi" sunt fo­losite îndeosebi pentru excursii ale oamenilor muncii şi pentru turiştii străini. Apă minerală de la... soare In general, pe liniile Brăila-Galaţi- Tulcea-Sulina transportul pasageri­lor se face satisfăcător. Vasele „Tu­dor Vladimirescu", „Trotuş", „18 Fe­bruarie“ şi altele asigură condiţii bune de transport. De la Brăila pînă la Galaţi ne-a purtat nava „Trotuş", un vas mare, cu saloane elegante. Nu la fel stau însă lucrurile pe unele linii secundare, printre care Brăila- Măcin-Piatra Frecăţei, Brăila-Măraşu, Brăila-Oltina, Tulcea-Chilia-Peripra­­va. Ne-am îmbarcat pe vasul „Abrud“, care în ziua de 18 iulie fă­cea cursa Piatra Frecăţei-Brăila. Des­tinat transporturilor de mărfuri şi a­­menajat recent pentru pasageri, va­sul parcurge distanţa de 64 km in... 5 ore. Dar nu numai atît. Lipsa unei bune organizări a transportului creează îmbulzeală pe vas. Acum, în plină vară, sutele de pasageri n-au unde se adăposti de arşiţa soa­relui, pentru că nimeni nu s-a gîndit să amenajeze nici măcar simple co­pertine. Bufetul, improvizat, nu are posibilitatea de a se aproviziona cu gheaţă. La fel se călătoreşte şi pe alte vase, bunăoară pe „Medgidia". Este necesar ca Direcţia regională a navigaţiei civile Galaţi să ia măsuri pentru a asigura un minim de con­fort necesar pe toate navele de pa­sageri, cît şi în ce priveşte buna deservire a călătorilor. — Călătoresc adesea pe distanţa Tulcea-Sulina — ne spune tovarăşul Petre Piticaş din Tulcea. Bufetele va­poarelor sînt slab aprovizionate. A­­provizionarea lor se face numai la Brăila (de altfel toate bufetele de pe vase aparţin Trustului de alimenta­ţie publică Brăila). La numai cîteva ore după plecare nu mai găseşti aproape nimic, iar băuturile răcori­toare lipsesc cu desăvîrşire. Acelaşi lucru l-am constatat şi noi, în ziua de 19 iulie, pe vasul „16 Februarie", care făcea cursa pe ruta Brăila-Tulcea-Sulina. La bufet nu se putea servi un suc sau o bere rece. Tot ce putea oferi vînzătorul era vin cu apă minerală de la... soare, sau rachiu. Călătorind pe canalul Sulina cu vasul „16 Februarie" am întîlnit și alte aspecte. Intre Tulcea și Sulina vaporul are mai multe opriri : la Partizanul, Maliuc, Gorgova, Mila 18 şi Crişan. Debarcarea pasagerilor la aceste staţii se face însă în condiţii ciudate. De obicei, vaporul opreşte în mijlocul Dunării. De aici, pasage­rii sunt lăsaţi să se descurce sin­guri. Dacă se întîmplă ca vreun lo­calnic să vină cu o barcă pînă la vas, e bine. Dacă nu — pasagerii rămîn mai departe pe vas, încercîn­­du-și norocul la... oprirea următoa­re! De ce transbordarea este lăsată la voia întîmplării este greu de în­țeles, cu atît mai mult cu cît la DRNC Galați aceste lucruri sînt cu­noscute. Prin grija NAVROM şi a sfa­turilor populare comunale respecti­ve este necesar să se organizeze neîntîrziat, la fiecare staţie, trans­bordar­ea pasagerilor cu bărci de mare capacitate, cum propun cetă­ţenii, fie să se găsească o altă so­luţie potrivită. Popas In gările fluviale Vasele de pasageri ale NAVROM transportă zilnic mii de călă­tori. Locurile de îmbarcare şi debar­care sunt gările fluviale. In ultimul timp au fost luate o serie de măsuri menite să asigure condiţii bune de aşteptare a vapoarelor. La Chilia şi Sf. Gheorghe au fost instalate pon­toane noi, există săli de aşteptare şi case de bilete. La Brăila, Galaţi şi Tulcea, difuzoarele anunţă orele de plecare şi de sosire a vaselor. Dar aceasta nu este nici pe departe su­ficient... In lunile călduroase, călătorii ca­re trec prin gara fluvială Brăila pre­feră să aştepte vasul în aer liber, pe băncile din parcul amenajat lîn­gă gară. Ce se va întîmplă însă cînd vremea se va răci ? Sala de aştepta­­re este neîncăpătoare, abia dacă poate găzdui 100 de persoane. In a­­cest timp, o încăpere alăturată, destul de spaţioasă, este folosită doar rareori pentru şedinţe, iar în rest stă închisă. Mai trebuie sem­nalat — după cum ne spunea tov. I. Tudorel, care călătoreşte adesea cu vaporul între Brăila şi Galaţi — că dimineaţa, la plecare, se pro­duce aglomeraţie, deoarece nu exis­tă decît o singură casă de bilete. La Galaţi am întîlnit un alt as­pect. Pentru numeroşii călători care trec zilnic prin gara fluvială nu există, în incinta gării, nici un bu­fet, centru de răcoritoare, centru de difuzare a presei sau măcar o tu­tungerie. Se poate numi aceasta grijă faţă de călători? La Tulcea, într-o singură sală funcţionează la un loc casele de bilete CFR, IRTA şi NAVROM, tot aici se şi aşteaptă aceste mijloace de transport. Cîteva cuvinte s-ar putea spune şi despre întocmirea unor orare, care nu sunt întotdeauna destul de judi­cioase. De exemplu, cursa de la Măcin are sosirea la Brăila la orele 6 dimineaţa. Dar cum de cele mai multe ori se produc întîrzieri, pasa­gerii sosiţi cu acest vas nu mai pot prinde vaporul spre Galaţi, care pleacă la aceeaşi oră. Nu s-ar putea asigura un decalaj de cîteva mi­nute, ţinînd seama de interesele că­lătorilor ? * Călătoria cu vaporul pe Dunăre ne-a relevat multe realizări în dome­niul transportului de pasageri, dar şi unele aspecte mai puţin plăcute. Privind lipsurile cu mai mult spi­rit gospodăresc, organele de resort le-ar putea înlătura prin măsuri co­respunzătoare, asigurînd pe toate vasele, chiar şi pe acelea care cir­culă pe linii secundare, confortul ne­cesar şi condiţii bune de călătorie.­­ GH. PETRESCU S­C­I­N­T­E­I­A In viitorul an şcolar mulţi elevi vor învăţa în noua şcoală construită pe strada Trandafirilor din Capitală (Foto : M. Cioc) PREGĂTIRI PENTRU NOUL AN ŞCOLAR Vor învăţa In toamna aceasta mulţi elevi din regiunea Bacău vor învăţa în clase şi şcoli noi. Cele 317 săli de clasă, care sunt în construcţie, vor fi gata pînă la începutul anu­lui şcolar. Conform planu­lui dinainte stabilit, pînă la 15 august se vor termina re­paraţiile şi curăţenia la toa­te şcolile din regiune. Multe Oraşul Săcele găzduieşte în aceste zile profesori de matematică din diferite re­giuni ale ţării. Ei participă la cursurile de informare şti­inţifică organizate de Socie­tatea de matematică şi fi­zică. Programul prevede şi o serie de excursii. Pînă a­­cum, profesorii au vizitat co­­ lii clase noi din ele au fost dotate cu mobilier nou şi materialul didactic necesar bunei desfă­şurări a procesului de învă­­ţămînt. Pentru elevii din clasele I—VII se vor distri­bui gratuit manuale şcolare în valoare de 5 milioane lei. I. POPOVICI Şeful secţiei învăţămînt a sfatului popular regional Iana Braşovului şi Peştera Dîmbovicioara. La sfîrşitul lunii, cînd se vor încheia cursurile, cei 50 de partici­panţi vor vizita localităţile: Tuşnad, Lacu Roşu, Bicaz, Piatra Neamţ, Oneşti şi Să­­vineşti. I. ŞTEFAN profesor Construcţii în Pînă la începerea noului an şcolar, în comunele raio­nului Feteşti vor fi date în folosinţă 66 săli noi de cla­să. Un număr mare este de pe acum gata. In comunele Sudiţi şi Săveni s-au con­struit două şcoli noi de 8 ani. Locuitorii acestor comu­ne au contribuit la ridicarea şcolilor cu materiale şi prin Cu sprijinul Cadrele didactice din co­muna Gh. Lazăr, raionul Slobozia, se ocupă de pre­gătirile în vederea noului an de învăţămînt. Cu sprijinul sfatului popular comunal, al părinţilor, în cele două loca­luri de şcoală s-a făcut cu­răţenie şi a fost reparat de­ stadiu avansat muncă patriotică, realizînd economii de peste 250 000 de lei. S-a intensificat ritmul lu­crărilor la şcolile de 8 ani din comunele Luciu, Borduşani şi Ţăndărei. La localul şcolii medii din oraşul Feteşti se execută acum instalaţiile de încălzire centrală. DUMITRU LAURENŢIU activist de partid părinţilor biberal. A început aprovizio­narea cu lemne de foc. Ele­vii completează laboratorul şcolii cu noi exponate adu­nate de pe loturile gospodă­riei colective şi din pădure. ION IORDANESCU colectivist Cursuri de informare ştiinţifică Modernizări de drumuri TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). A fost terminată modernizarea drumului naţional pe traseul Ier­­nut-Tîrnăveni pe o porţiune de 17 km. Sunt în curs de construcţie şi alte drumuri de interes naţional sau local. Lucrătorii şantierului Odorhei din cadrul întreprinderii construcţii transport se ocupă de terminarea completă a moderniză­rii drumului naţional între Sovata- Odorhei. Intr-un ritm susţinut de­curg şi lucrările de modernizare a şoselei Bălăuşeri-Sighişoara, către Braşov şi a drumului regional Lu­­duş-Sărmaş. In regiune, în ultimii 5 ani s-au executat modernizări de drumuri naţionale şi de interes lo­cal pe o lungime de 340 km. MAMAIA. Intr-unul din modernele complexe comerciale (Foto : Gh. Vintilă) Cooperativa „Electrobobinajul“ din Capitală produce o mare va­rietate de aparate electrice: maşini de spălat rufe, centrifugi de stors rufe, electromotoare ş.a. In fotogra­fie : Se face o ultimă verificare a noilor vaporizatoare destinate unită­ţilor de cosmetică. Nr. 59? ! Răspundem cititorilor Ilie Ivan, comuna Dozeşti, raionul Olteţu, regiunea Oltenia. La sesiza­rea dei, Sfatul popular al regiunii Hunedoara ne-a răspuns : „S-a luat măsura ca sumele datorate de şan­tierul nr. 1 Deva unor muncitori­ din comuna Dozeşti, să fie expediate prin mandat poştal în localitatea de domiciliu“, B. Nadler — Bucureşti. La scrisoarea de., referitoare la calitatea necorespunzătoare a unor produse lactate distribuite prin magazinul „Mioriţa“, Ministerul Industriei Ali­mentare ne-a răspuns că s-au luat măsuri pentru înlăturarea lipsurilor semnalate. La fabrica de produse lactate „Bucureşti“ se vor pune, în scurt timp, în funcţiune două pasti­­ficatoare de brînză. Totodată se va mări şi spaţiul frigorific pentru de­pozitarea produselor pînă în mo­mentul desfacerii. Direcţia generală a industriei laptelui a delegat un dispecer care va supraveghea un timp condiţiile în care se desfăşoară producţia de iaurt şi brînză de vaci. Mariana Negrău— comuna Tăta­ra, raionul Făurei. Doriţi să cunoaş­teţi condiţiile de înscriere la o şcoa­lă medie de muzică. Sfatul popular al regiunii Galaţi ne răspunde că la examenul de admitere în clasa a VIII-a la Şcoala medie de muzică şi arte plastice se pot prezenta absol­venţi ai şcolilor elementare de mu­zică şi absolvenţi a 7 clase elemen­tare, dar care posedă cunoştinţe co­respunzătoare (teorie, instrument) conform programei analitice a şcoli­lor de muzică. Examenul de admi­tere va avea loc în luna septembrie a.c., iar înscrierile se fac incepînd cu data de 15 august. Constantin Băcanu —• Constanţa. Ne-aţi scris că baia muncitorilor din portul Constanţa a fost transformată în magazie de către secţia L8 C.F.R. Direcţia regională C.F.R. Bucureşti ne-a răspuns că sesizarea a fost justă. Baia a fost pusă în funcţiune şi ea va deservi personalul din port. Mircea Dima — comuna Otopeni- Bucureşti. La cererea majorităţii lo­cuitorilor, cu aprobarea sfatului popular, paza obştească este prestată de paznici plătiţi. Intrucît locuiţi în comună în calitate de chiriaş, lu­­crînd în altă localitate, ne întrebaţi în ce măsură vi se impune obligaţia de a contribui la această plată. Dacă paza obştească se prestează de către paznici plătiţi, obligaţia de a contribui la această plată revine lo­cuitorilor stabili ai comunei sau sa­tului respectiv, indiferent dacă lo­cuiesc în calitate de proprietari sau de chiriaşi. Ilie Ştefana — Focşani. Referin­­du-se la scrisorile dv., Sfatul popu­lar al oraşului Focşani ne informea­ză că pînă la 5 august lucrările de extindere a reţelei de apă pe strada Coteşti vor fi complet terminate. Dumitru Bălulescu — Tr. Severin. Referitor la scrisoarea de,, Sfatul popular al oraşului Tr. Severin ne-a comunicat că şcolile profesionale cu durata de 2 ani sunt echivalente cu 6 clase elementare. Acum vă puteţi înscrie în clasa a Vll-a la secţia fără frecvenţă. T1EAVF1R1E * (Samc^am ap • ‘Te/ev/z/mns TEATRE : Teatrul muncitoresc C.F.R.­­Giulești (Teatrul de vară din Parcul Herăstrău): Măria sa... Bărbatul — (orele 20). Teatrul Evreiesc de Stat (Grădina din str. Mircea Vodă nr. 5) : Cu cîntec spre stele — (orele 20,15). Circul de Stat : Circul Bielorus — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Gangsteri și fi­lantropi : Sala Palatului R. P. Romíne (orele 19,30 — seria de bilete 821), Repu­blica (10; 12; 15; 17, 19; 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). La Fayette — film pentru ecran panoramic : Patria (9; 11,30; 14; 18,30; 19; 21,15), Fortăreață pe Rin — cinemascop : rulează la cinemato­grafele Magheru (10; 12; 15; 17; 19; 21), 1 Mai (10; 12;15; 15;30; 18; 20,30), Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21), Tu ești minunată : rulează la cinematografele V. Alecsandri (15; 17; 19; 21), V. Roaită (10; 12), Grădina 13 Septembrie (20,15). Viaţă fără chitară: rulează la cinematografele I. C. Frimu (10; 12; 14; 16; 18; 20 — grădină 20,30), V. Boaită (16; 18; 20 — grădină 20,30). Elena din Troia — cinemascop ; rulează la ci­nematografele Elena Pavel (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30 - grădină 22), Alex. Sahia (8; 10; 12,30; 15; 17,30; 20 — grădină 20,30), 23 August (10,15; 12,30; 15; 17,30; 20), Ştefan cel Mare (9,15; 11,30; 14; 16,30; 19, 21,30). Grădina cinematografului T. Vladimi­rescu (22,45), Patinoarul 23 August (20,30). Nopţile Cabrilei­­ Tineretului (10; 12, 14). Concertul mult visat : Tineretului (16; 18,15; 20,30). Doctor în filozofie : victoria (10; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), C. Da­vid (16; 18,15; 20,30), Moșilor (15, 17, 19 — grădină 20,30). N-a fost în zadar : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Podul rupt — cinemascop : Lumina (rulează în con­tinuare de la orele 10 la orele 14, 16; 18,15; 20,30), Mioriţa (10, 12; 15, 17; 19, 21). Program special pentru copii : 13 Sep­tembrie (10). O moştenire cu bucluc : 13 Septembrie (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), înfrăţirea între popoare (16; 18,15; 20,30), Floreasca (16; 18,15; 20,30). Program de filme documentare : rulează în conti­nuare de la orele 10 la orele 21 la cine­matograful Timpuri Noi. Cumpără-ţi un balon : rulează la cinematograful Maxim Gorki (11; 16,15; 18,30; 20,45). Estrada, estrada : Giuleşti (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,45) , 30 Decembrie (16; 18; 20). Pe ur­mele bandei : Cultural (11; 16; 18; 20). Tăunul : rulează în continuare de la orele 9,30 la orele 21 la cinematograful Alex. Popov. Camelia : 8 Martie (16; 18,15 — grădină 20,30). O perlă de mamă : Gri­­vița (10; 12; 16; 18; 20), Flacăra (16; 18;15; 20.30) , Stadionul Giulești (20,30). Mamelu­cul : rulează la cinematograful G. Ba­­covia (16; 18; 20). Noua prietenă a tatii : Unirea (11; 15; 17; 19 — grădină 20,30). Mărul discordiei : rulează la cinemato­grafele T. Vladimirescu (16; 18; 20), 16 Februarie (16; 18; 20). Legea e lege : Munca (15, 17; 19, 21). Alarmă în munţi : rulează la cinematograful Popular (16; 18,15; 20,30). Misterele Parisului — cine­mascop : Arta (15; 17,15; 19,30 — grădină 20), Libertăţii (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45) . Dracul şi cele 10 porunci — cine­mascop : rulează la cinematograful M. Eminescu (11; 15,30; 18,15; 21). Adorabile şi mincinoase : rulează la cinematogra­fele Ilie Pintilie (16; 18; 20 — grădină 20.30) , Olga Banele (15,30; 18 — grădină 20.30) . Tinerii : Volga (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45). Dragoste şi pălăvrăgeli : ru­lează la cinematograful G. Coşbuc (10, 12; 15; 17; 19, 21). Vîrsta dragostei : Lu­ceafărul (15; 17,15; 19,30 - grădină 20,30). Borco şi fraţii săi — ambele serii . Dru­mul Serii (16; 19,30). Lumină de iulie : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (15, 17; 19, 21). Căpitanul Fracasse — ci­nemascop , rulează la cinematograful B. Delavrancea (11, 16; 18,15; 20,30). Divorţ Italian : Grădina Progresul (20,30). Copiii minune : Grădina cinematografului 23 August (21) Cursa de 100 kilometri: Gră­dina cinematografului Libertăţii (20,30). Drumul spre înalta societate : Stadionul Dinamo (20,15). Veneţia, luna şi tu : Are­nele Libertăţii (20,30). Şoferii iadului : Stadionul Republicii (20,15). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 - Jurna­lul televiziunii. 19,15 — Pentru copii . „Căpitanul Val-Vîrtej primeşte o scri­soare“ — transmisiune de pe litoral. 20,00 — Filmul Pescarii din Arhipelag. 21,30 — Izvoare fermecate. In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. CUM E VREMEA Ieri în ţară , vremea a fost frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. S-au semnalat descărcări e­­lectrice în estul ţării şi regiunea de munte. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 33 grade la Vizi­­ru şi Măicăneşti şi 22 de grade la Hue­din. In Bucureşti . Vremea a fost fru­moasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Temperatura a atins 32 de grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 august. In ţară . Vreme călduroasă şi uşor instabilă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi locale sub formă de averse, mai frecvente în nord-vestul ţării şi re­giunea de munte. Vînt slab pînă la po­trivit din sectorul estic. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cu­prinse între 10 şi 20 de grade, iar maxi­mele între 22 şi 32 de grade. In Bucu­reşti şi pe litoral : Vreme călduroasă, dar uşor Instabilă cu cer variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în general staţionară.

Next