Scînteia, septembrie 1963 (Anul 32, nr. 6002-6031)

Pag. 6 Alte state au semnat Tratatul de la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — La 30 august Tratatul privitor la interzi­cerea experienţelor cu arma nucleară in atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă a fost semnat de Jaya Wachuku Upto, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, care a sosit la Moscova în­­tr-o misiune specială din partea gu­vernului său. Nigeria este a 74-a ţară al cărei împuternicit a semnat Tratatul la Moscova. WASHINGTON 30 (Agerpres). — Reprezentantul Ugandei la Organi­zaţia Naţiunilor Unite, Apollo Ko­ronde, a semnat la Departamentul de Stat al S.U.A. Tratatul de la Mos­cova cu privire la interzicerea expe­rienţelor cu arma nucleară în atmos­feră, în spaţiul cosmic şi sub apă. Uganda este al 83-lea stat care a semnat la Washington Tratatul de la Moscova. LONDRA 30 (Agerpres).— Repre­zentanţii Marocului şi Coreei de sud au semnat la 30 august la Londra Tratatul de la Moscova privitor la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă. Apelul lansat de 52 de oameni de ştiinţă americani NEW YORK 30 (Agerpres). —­52 de oameni de ştiinţă americani au semnat un apel prin care cer rati­ficarea neîntîrziată a Tratatului cu privire la încetarea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă. Printre semnata­rii apelului figurează 2 foşti consi­lieri ştiinţifici ai administraţiei Ei­senhower — James Killian şi George Kistiakowsky — precum şi preşedin­tele Universităţii din Chicago, Geor­ge Beadle, şi alţi profesori univer­sitari. Se anunţă, de asemenea, că buleti­nul de presă al oamenilor de ştiinţă atomişti americani, „Buletin of Ato­mic Science“, a publicat un articol de fond în care subliniază că Trata­tul de la Moscova cu privire la in­terzicerea experienţelor cu arma nu­cleară este o contribuţie importantă la cauza păcii. „Interzicerea experienţelor nu­cleare, se arată în continuarea arti­colului, poate să deschidă calea spre încheierea altor acorduri parţiale în domeniul dezarmării şi controlului asupra înarmărilor. Desigur că tra­tativele cu privire la dezarmare a­­flate în impas vor fi reluate într-un spirit nou şi mai încurajator“. Potrivit agenţiei A.D.N., G. Hei­nemann, deputat în Bundestagul vest-german din partea P.S.D.G., a declarat la o adunare de la Bremen că Tratatul de la Moscova creează o bază pentru noi tratative între Est şi Vest. După ce a caracterizat Tra­tatul ca un indiciu al unor viitoare evoluţii politice, Heinemann s-a pronunţat îndeosebi pentru revizui­rea de către guvernul de la Bonn a politicii sale în problema germană, întrucît „politica forţei“ a suferit un eşec. Comentarii după votul din comisia senatoriala pentru afaceri externe Referindu-se la „satisfacţia de la Washington faţă de votul ra­pid şi încurajator al comisiei se­natoriale pentru afacerile exter­ne în favoarea ratificării Trata­tului de la Moscova“, agenţia France Presse scrie: „Rezultă că comisia senatorială s-a alăturat, în cele din urmă, părerii principalilor susţinători care au pledat în favoarea unei aprobări parlamentare în unani­mitate a Tratatului“. Agenţia a­­minteşte că „Russel Long, sena­tor democrat din Louisiana, a surprins pe observatori prin vo­tul său contra, dar se subliniază totuşi cu interes că parlamentarul a arătat că în cursul dezbaterii în şedinţa plenară a Senatului, vo­tul său ar depinde de eventuale informări suplimentare". Pe de altă parte, France Presse remarcă „satisfacţia produsă în urma eşecului acelor tentative ale personalităţilor ostile faţă de rati­ficarea Tratatului, printre care se numără şi Edward Teller, „părin­tele bombei cu hidrogen“. După cum arată agenţia, „întrucît co­misia senatorială pentru afaceri externe cere în raportul său către Senat ca acesta să ratifice Trata­tul fără rezerve, specialiștii in calcularea voturilor apreciază că Senatul va da în cele din urmă o majoritate de 80 pînă la 90 de voturi din 100, în favoarea Trata­tului... De altfel — arată France Presse — în așteptarea deschiderii dezbaterilor din Senat la 9 sep­tembrie, la Washington se afir­mă că nu au existat îndoieli în ce privește ratificarea Tratatului de la Moscova cu o mare majo­ritate a Senatului“. Trei lideri ai organi­zaţiilor populaţiei de culoare din S.U.A., par­ticipanţi la „Martul pentru drepturile ci­vile“, organizat la 28 august la Washington, au făcut declaraţii in care cheamă populaţia la organizarea unor noi asemenea demonstraţii. In declaraţiile lor, ei arată că cel mai mare „marş pentru drepturi civile“, la care au luat parte peste 200 000 de oameni, a fost numai începutul. Phillip Ran­dolph, preşedintele Co­mitetului pentru orga­nizarea marşului, a de­clarat că nu există nici o forţă care ar putea să împiedice pe negri din S.U.A. să organizeze din nou asemenea de­monstraţii. Un alt li­der de culoare, Floyd McKissick, preşedin­tele Congresului na­ţional pentru egali­tate rasială, a chemat pe albi să ia parte la demonstraţiile de pro­test organizate in sta­tele din sudul S.U.A. In fotografia de mai sus, reprodusă din „New York Herald Tri­bune“ — o coloană în timpul marșului de la Washington. Comitetul special al O. N. U. îşi începe lucrările NEW YORK 30 (Agerpres).­­ La 5 septembrie se va deschide cea de-a treia sesiune din acest an a Comitetului special al O.N.U. pentru aplicarea Declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. Potrivit ordinii de zi, la sesiune se va discuta situaţia din următoa­rele teritorii: Guyana Britanică, Brunei, Borneo de nord şi Sarawak, Gambia, insulele Maurice, Sfînta E­­lena şi Seychelles, Gibraltar, Fer­nando Po, Ifni, Rio Muni şi Sahara spaniolă, teritoriile aflate sub tu­telă: Nauru, Noua Guinee şi Papua şi insulele din Oceanul Pacific. In cadrul sesiunii va prezenta, de asemenea, un raport subcomitetul special însărcinat să cerceteze îm­preună cu părţile interesate mij­loacele cele mai potrivite care vor permite Guyanei Britanice să obţi­nă fără întîrziere independența. Protestul Yemenului la Consiliul de Securitate NEW YORK 30 (Agerpres).­ La 28 august, reprezentantul Yemenu­lui la O.N.U., Mohsin Alaini, a a­­dresat preşedintelui Consiliului de Securitate o scrisoare de protest în legătură cu atacul forţelor armate britanice împotriva satelor şi ora­şelor paşnice ale Yemenului de la graniţa cu Arabia Saudită. „Republica Arabă Yemen, se a­­rată în scrisoare, protestează cu ho­­tărîre împotriva acestor atacuri şi face cunoscut că nu va ezita să fo­losească toate mijloacele posibile pentru a-şi apăra teritoriul său“. In scrisoare se subliniază că în perioa­da 1 iulie—25 august, forțele armate britanice au întreprins opt atacuri terestre şi aeriene împotriva Repu­blicii Arabe Yemen. Iranul înaintea alegerilor înaintea alegerilor generale care vor avea loc la 17 septembrie în Iran, pu­blicaţia „THE ECONOMIST" (Lon­dra), publică o corespondenţă din Te­heran în care este analizată situaţia e­­conomică şi politică din ţară. In articol se arată că tocmai acum, cînd guvernul „are cea mai mare ne­voie de sprijinul opiniei publice, şan­sele lui sunt slabe“, în pofida unor a­­parenţe „de suprafaţă“, care „nu pot ascunde apatia publică larg răspîn­­dită“. „Bănuielile faţă de intenţiile guver­nului sunt puternice“ , arată publica­ţia londoneză, referindu-se la chestiu­nea înregistrării alegătorilor, „începută la 1 august, înregistrarea s-a desfăşurat în ritm de melc“ ; de asemenea, „can­didatura în alegeri a fost limitată cu grijă. Oricine ar putea exprima o o­­poziţie, fie cît de mică, a fost ţinut în afară sau redus la tăcere... Condu­cătorii Frontului naţional, întemni­ţaţi din ianuarie, nu au fost puşi în libertate. La Teheran continuă să existe legea marţială şi toate întruni­rile, exceptînd acelea aprobate de gu­vernatorul militar, sînt strict interzise. Pînă în prezent nu s-a acordat permi­siunea de a ţine întruniri nici unui membru al opoziţiei, indiferent de o­­rientarea politică. Pînă ce se va per­mite acestor grupuri să participe la campania electorală, puţini vor consi­dera că alegerile sunt libere“. Referindu-se la problemele economi­­co-sociale, corespondentul scrie : „Pen­tru iranianul obişnuit, o importanţă mai imediată o prezintă situaţia econo­mică proastă. Depresiunea economică intră în prezent în cel de-al treilea an. Ea a lovit cel mai brutal clasa mijlo­cie şi cea de jos. Investiţiile au scăzut, şomajul a crescut şi piaţa stagnează la toate nivelurile“. Există un aşa-numit „plan de dezvoltare", dar rezultatele Răsfoind presa străină sunt derizorii de vreme ce, aşa cum se arată şi în corespondenţă, „anul trecut alocaţiile pentru cel de-al treilea plan au fost reduse cu 25 la sută, iar anul acesta cheltuielile pentru dezvoltare au fost reduse din nou pentru a satisface pretenţiile mari ale instituţiilor care nu lucrează pentru dezvoltare. In ciuda promisiunilor de a se reduce efectivele armatei, bugetul militar a fost încă o dată sporit. Există bănuieli bine înte­meiate că o parte şi mai mare chiar de­cit se vede pe hîrtie, din sumele pen­tru dezvoltare, este sustrasă pentru a se face faţă cheltuielilor de zi cu zi ale guvernului..." In ce priveşte condiţiile în care s-ar putea obţine „împrumuturile externe“ şi „ajutorul“ extern, „atît guvernul S.U.A. cît şi Banca internaţională, de care Iranul depinde în cel mai înalt grad în privinţa ajutorului” — scrie mai departe „The Economist* — „ele par reticente să acorde ajutor înainte ca guvernul să facă ordine în propria lui casă“. O scădere a construcţiilor a accentuat problema şomajului, în ultimii trei ani au exporturile, cu excepţia petrolului, scăzut de la 105 000 000, la 80 000 000 dolari ; încrederea comercială aproape că a dispărut“. Publicaţia se referă la „unele semne favorabile“ , o îmbunătăţire a situaţiei în materie de valută străină şi de ve­nituri petroliere, care „au constituit un ajutor binevenit. Dar aceste ele­mente nu sunt suficiente pentru a schimba curentul... Marea promisiune a unei vieţi mai bune pentru ţărani şi muncitori a pălit în lumina puternică a situaţiei economice care se înrăută­ţeşte“. La Tokio a avut loc, cu cîteva zile în urmă, al IX-lea Congres al mamelor din Japonia la care au participat 15 000 de femei. Ele l-au pronunțat pentru pace, dezarmare, pentru asigurarea unui viitor fericit al copiilor lor. S­C­E­N­T­E­I­A Situaţia din Vietnamul de sud Poziţia adoptată de 56 de state afro-asiatice la O. N. U. NEW YORK 30 (Agerpres). — La 29 august, la New York a avut loc o şedinţă a reprezentanţilor celor 56 de state afro-asiatice membre ale O.N.U., în cadrul căreia au fost ex­primate îngrijorarea şi nemulţumi­rea faţă de tratamentul inuman la care sunt supuşi budiştii în Vietna­mul de sud. Reprezentanţii acestor state au cerut din nou o discuţie specială în cadrul Adunării Generale a O.N.U. în legătură cu evenimen­tele din Vietnamul de sud. S-a hotărît ca o delegaţie alcătuită din reprezentanţii Ceylonului, Afga­nistanului, Birmaniei, Liberiei, Alge­riei şi Senegalului să-l viziteze pe secretarul general al O.N.U., U Thant, pentru a-i aduce la cunoştin­ţă poziţia statelor afro-asiatice în problema Vietnamului de sud. Declaraţia guvernului francez PARIS 30 (Agerpres). — După şe­dinţa Consiliului de Miniştri, care a avut loc în după-amiaza zilei de 29 august sub preşedinţia generalului de Gaulle, ministrul informaţiilor al Franţei, Peyrefitte, a făcut o de­claraţie în care a arătat că, printre altele, s-a discutat şi situaţia din Vietnamul de sud. „Guvernul fran­cez, a spus Peyrefitte, urmăreşte cu atenţie gravele evenimente care se desfăşoară“ în această ţară. In cursul şedinţei Consiliului de Mi­niştri, a adăugat ministrul informa­ţiilor, preşedintele de Gaulle a fă­cut o declaraţie cu privire la eve­nimentele din Vietnamul de sud, a­­rătînd interesul pe care îl manifestă Franţa faţă de întreaga regiune a fostei Indochine. în declaraţia sa preşedintele Franţei s-a referit la necesitatea soluţionării situaţiei din Vietnam în condiţii de „indepen­denţă faţă de exterior“. Şeful sta­tului francez s-a referit, de aseme­nea, la „sprijinul“ pe care guvernul său ar fi gata să-l acorde Vietna­mului, „dacă i s-ar cere acest lu­cru“. Ziarele franceze de vineri dimi­neaţa interpretează declaraţiile pre­şedintelui de Gaulle ca o încercare de a reintroduce influenţa franceză în Vietnamul de sud, unde, după cum se ştie, locul Franţei a fost luat de Statele Unite. „Le Figaro“ lasă să se înţeleagă că declaraţiile lui de Gaulle vor fi primite cu neplăcere la Washington, deoarece sunt făcute într-un moment cînd Statele Unite se străduiesc să res­tabilească la Saigon o situaţie deja compromisă. De aceeaşi părere este şi ziarul ,,L'Aurore“, care se referă la „o nouă spărtură în rîn­­durile occidentalilor“ ca urmare a declaraţiilor preşedintelui de Gaul­le. „S-ar putea trage concluzia — subliniază în legătură cu aceasta ziarul „Combat“ — că declaraţia lui de Gaulle nu trebuie considerată numai ca o nouă înţepătură la a­­dresa Washingtonului şi că ea poa­te duce la accentuarea politicii fran­ceze de desprindere din alianţa at­lantică...“. Relatările unui corespondent la Saigon SAIGON 30 (Agerpres).­­ Unul din reprezentanţii din Saigon ai a­­genţiei americane de presă Associa­ted Press a transmis la 29 august o corespondenţă, în care descrie pe larg cum funcţionează cenzura in­staurată de autorităţile diemiste du­pă declararea „stării de asediu“ pe întreg cuprinsul Vietnamului de sud. „Vietnamul de sud — scrie cores­pondentul— cunoaşte cea mai seve­ră cenzură asupra ştirilor provenite din această ţară, frămîntată de tul­burări, şi nu există nici un fel de semne care să arate că ea va fi ri­dicată. O cenzură rigidă a intrat în vigoare atunci cînd poliţia şi arma­ta şi-au croit drum cu forţa în ur­mă cu opt zile, în pagodele Vietna­mului de sud. Ziariştii au fost siliţi să plece cu avionul în afara Viet­namului de sud fiind nevoiţi a trans­mite relatările lor de pe teritoriile ţărilor vecine­­şi această corespon­denţă — subliniază agenţia — a fost transmisă dintr-o ţară vecină). In primele şase zile ale decretării „legii marţiale“, cenzura a fost aplicată de militari. Incepînd de luni, această sarcină a fost preluată de cenzori ci­vili. Scopul lor pare să fie acela de a şterge cu cerneală neagră orice cuvînt care se referă nefavorabil la situaţia actuală. Toate referirile la soldaţii de pe străzi, la tunurile an­tiaeriene sau la nemulţumirea civi­lilor sunt tăiate. Ştirile de presă sunt tăiate într-un procent de 90 la sută. Numai relatările asupra comu­nicatelor guvernamentale reușesc să fie transmise în întregime direct din Saigon“. Acţiuni ale patrioţilor din Guineea portugheză CONAKRY 30 (Agerpres). — După cum reiese din comunicatul partidului african al independenţei din Guineea portugheză şi insulele Capului Verde, dat publicităţii la 29 august la Conakry, acţiunile forţe­lor patriotice s-au extins din regiu­nile din sudul ţării şi în regiunile centrale şi de nord. Cu cîteva zile în urmă, se arată în comunicat, forţele patriotice au organizat o ambuscadă împotriva unei unităţi a trupelor portugheze în regiunea Mansaba, situată la nord de fluviul Corubal. In luptele care au avut loc, partizanii conduşi de Ambrosio Diassi, membru al Birou­lui Politic al partidului, au distrus mai multe vehicule ale trupelor co­lonialiste portugheze. Au fost, de a­­semenea, ucişi 46 de militari por­tughezi. In ziua următoare, menţionează comunicatul, aviaţia portugheză a atacat regiunea Mansaba. Trei avi­oane au fost doborîte de focul for­țelor patriotice. ÎN POFIDA CERERILOR OPINIEI PUBLICE Parlamentul grec a votat o nouă lege electorală ATENA 30 — Corespondentul A­­gerpres transmite: Pe măsură ce se apropie data alegerilor parlamen­tare (ele vor avea loc în noiembrie) în Grecia se intensifică activitatea politică a diferitelor partide. In par­lament a fost votat la prima lectură noul proiect de lege care prevede ţinerea alegerilor pe baza unei va­riante a sistemului proporţional în­tărit (sistem care acordă o primă electorală partidului care a obţinut cel mai mare număr de voturi). A­­cest sistem este sprijinit numai de partidul E.R.E. Partidul progresist s-a abţinut de la vot, iar Uniunea de centru şi E.D.A. nu s-au prezen­tat la vot. In faţa hotărîrii guvernului de a organiza alegeri chiar în condiţiile abţinerii totale a partidelor de opo­ziţie, partidul E.D.A. a propus for­ţelor de opoziţie ca în loc să se ab­ţină de la aceste alegeri organizate pe baza sistemului electoral întărit, să formeze un front democrat unit pentru acţiuni comune în alegeri în vederea normalizării vieţii po­litice şi a liberei exprimări a vo­inţei populare. Ziarul „Mesimorini“ subliniază că aceasta este conside­rată drept cea mai realistă tactică în actualele condiţii. Ziarul relevă, amintind declaraţia lui Markezinis, că dacă opoziţia acţionează în co­mun, va putea determina evoluţia situaţiei politice. Intr-o declaraţie făcută reprezen­tanţilor presei, liderul uniunii de centru, Papandreu, a recunoscut, de asemenea, necesitatea desfăşurării unei largi lupte în sprijinul cereri­lor cu privire la organizarea unor alegeri libere. Reafirmarea unor vechi tendinţe BONU 30 (Agerpres). — Guvernul vest-german a adresat Consiliului Uniunii Europei occidentale o notă în care anunţă că Republica Fede­rală Germană „va putea fi chemată în viitor să participe la o forţă nu­cleară multilaterală în cadrul alian­ţei atlantice, şi mai ales la unită­ţile navale ale unei asemenea for­ţe.“. In legătură cu aceasta — in­formează publicaţia „France Obser­va­teur“ — cancelarul Adenauer a şi adresat un apel pentru a obţine sporirea tonajului maxim permis pentru navele militare ale Germa­niei occidentale. Adenauer ceru chiar — subliniază revista — auto­rizaţia pentru Germania occidenta­lă „de a depăşi simţitor aceste li­mite“ impuse odinioară prin acor­durile de la Paris. De altfel, din in­formaţiile apărute în ziare reiese că nici comandamentul Pactului at­lantic nu ţine seamă de aceste limi­te (care nu au fost respectate cu rigurozitate nici în trecut la Bonn) și a cerut R.F.G. să studieze con­struirea unui nou tip de submarin de 700 de tone. Declaraţia preşedintelui Ho Si Min HANOI 30 (Agerpres).— In legă­tură cu actuala situaţie din Vietna­mul de sud, Ho Şi Min, preşedintele Republicii Democrate Vietnam, a dat publicităţii o declaraţie. După ce a arătat că în prezent în Vietnamul de sud s-a creat o „si­tuaţie deosebit de serioasă“ ca ur­mare a reprimării budiştilor de către autorităţile diemiste, preşedin­tele R.D. Vietnam a subliniat faptul că poporul din R.D. Vietnam con­damnă aceste acţiuni întreprinse de guvernul lui Ngo Dinh Diem. Exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de consecinţele pe care le poate avea actuala situaţie, preşedintele Ho Şi Min a arătat că problema „Vietnamului de sud trebuie să fie rezolvată de sud-vietnamezi înşişi“. Substratul unui refuz TOKIO 30 (Agerpres).­­ Şase mari companii metalurgice japoneze au respins cererea Statelor Unite de a trimite în Japonia o misiune ame­ricană pentru studierea uzinelor producătoare de ţevi de oţel. „Noi nu putem arăta industriaşilor ame­ricani secretele noastre de produc­ţie şi nu putem admite amestecul lor în treburile noastre interne“, au de­clarat reprezentanţii acestor com­panii. După cum scrie ziarul „Vomiuri“, industriaşii americani caută să afle unele secrete industriale şi totodată să găsească un pretext pentru limi­tarea importului de țevi de oţel şi alte mărfuri similare de producție japoneză. REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA 1 Bucureşti, Piaţa „Sem­teii" TeL 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştele, factorii poştali M «lfuxord­ voluntari «la întreprinderi «1 Instituţii, Tiparul , Combinatul Poligrafia Casa Belatori Nr. 6001 B BELGRAD. La 30 august, N. S. Hruşciov şi persoanele care îl înso­ţesc au vizitat combinatul agricol „Ljubljana“, una dintre cele mai mari unităţi agricole din R.S.F. Iugoslavia. In după-amiaza aceleiaşi zile a fost vizitat oraşul minier Velenje, unde a avut loc un miting la care au luat cu­­vîntul Iosip Broz Tito şi N. S. Hruş­ciov. ALGER. Adunarea Naţională Con­stituantă a Republicii Algeria a aprobat la 29 august propunerea gu­vernului algerian de a se organiza în ţară la 8 septembrie un referendum popular în problema adoptării primei constituţii a Algeriei libere. Demisia guvernului finlandez HELSINKI. După cum anunţă Bi­roul Telegrafic Finlandez, în dimi­neaţa zilei de 30 august O. Koski, O. Narvaenen şi O. Saarinen, miniştri din partea Uniunii Centrale a Sindi­catelor din Finlanda, au înaintat pri­mului ministru A. Karialainen o ce­rere de demisie. In după-amiaza ace­leiaşi zile, primul ministru a prezen­tat preşedintelui Finlandei demisia întregului guvern. Preşedintele U. K. Kekkonen a acceptat demisia guver­nului Kah­alainen şi l-a rugat pe pri­mul ministru demisionar să-şi exercite funcţiunile pînă la formarea noului guvern. BONN. Sindicatele minerilor vest­­germani şi-au anunţat hotărîrea de a considera expirate la data de 30 sep­tembrie acordurile cu privire la sala­riile muncitorilor din minele din Ruhr şi din celelalte centre miniere principale ale ţării. Hotărîrea sindica­telor a fost determinată de sporirea continuă a costului vieţii în condiţiile menţinerii salariilor la un nivel care nu mai este corespunzător. NEW YORK. După cum infor­mează agenţiile de presă, grupul de studenţi americani care au vizitat Cuba s-au înapoiat în Statele Unite în seara zilei de 29 august. La sosirea lor pe aerodromul din New York ei au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Departamentului de Stat care le-au remis fiecăruia cîte o înştiinţare prin care li se notifică faptul că li se retrage paşaportul, „deoarece au vi­zitat Cuba în ciuda interdicţiei De-Îpartamentului de Stat­. După cum re­­atează agenţia France Presse, grupul de studenţi a fost înconjurat îndată de un cordon de poliţişti „pentru a-i îm­piedica să stabilească orice fel de contact cu vreo persoană din exte­rior“. LONDRA. Muncitorii de la uzina de automobile a Companiei „Stan­dard Triumph“ au declarat la 28 august o grevă cerînd majorarea sa­lariilor. Potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii din Anglia, numai în primele 7 luni ale acestui an au avut loc în Anglia 1149 de conflicte de muncă care au cuprins peste 266 000 de muncitori. Trupele O.N.U. şi congoleze au ocupat oraşul katanghez Mitwaba ELISABETHVILLE. Potrivit unui comunicat al comandamentului forţe­lor O.N.U. în Congo, trupe ale arma­tei naţionale congoleze şi ale forţelor O.N.U. au ocupat oraşul Mitwaba, care a fost în timpul secesiunii katan­­gheze o importantă bază a trupelor de jandarmi şi mercenari ai lui Chombe. Deşi majoritatea jandarme­riei katangheze s-a predat, în junglă şi chiar în unele centre au mai rămas, după cum relatează agenţia U.P.I., aproape 3 000 de jandarmi, care con­tinuă să se dedea la atacuri împo­triva trupelor O.N.U., armatei naţio­nale congoleze şi populaţiei. PARIS. La Koblenz (R.F.G.) a fost trimisă o companie franceză care a fost pusă sub comanda ofiţerilor Bundeswehrului. Federaţia naţională a ofiţerilor şi subofiţerilor de rezervă republicani a dat publicităţii la 28 august o declaraţie de protest subli­niind că „acest schimb de unităţi mi­litare, care se înfăptuieşte pe baza aşa-zisului „Tratat de colaborare“ franco-vest-german, este considerat de toţi cei care au îndurat suferinţe luptînd pentru independenţa patriei noastre drept o jignire adusă senti­mentului patriotic al poporului fran­cez“. SEUL. Generalul Pak Cijan Hi, dictatorul sud-coreean venit la putere în urma loviturii de stat din mai 1961, s-a retras la 30 august din ser­viciul militar activ. După cum s-a mai anunţat, la 15 octombrie, în Co­reea de sud vor avea loc alegeri pre­zidenţiale în urma cărora va fi instau­rat „un regim civil“. In cadrul cam­paniei electorale, dictatorul Pak Cijan Hi încearcă tot felul de manevre cu scopul de a se menţine în postul de preşedinte. LONDRA. Consiliul general al Congresului sindicatelor britanice este întrunit la Brighton pentru a stu­dia problema spinoasă a cotidianului laburist „Daily Herald“ care, după cum au anunţat ziarele în ultima vreme, este ameninţat să-şi înceteze apariţia din cauza „cheltuielilor de apariţie“. Sindicatul naţional al mun­citorilor din transporturi şi al munci­torilor necalificaţi a prezentat un plan de „salvare“ a ziarului „Daily Herald“, singurul cotidian laburist. Acest plan urmează să fie discutat în continuarea şedinţelor de la Brighton. OTTAWA. Diefenbaker, fostul prim-ministru al Canadei, a declarat la o conferinţă de presă că actualul guvern canadian a dat dovadă de o grabă nejustificată semnînd acordul cu S.U.A. care prevede achiziţiona­rea armei nucleare, fără să garanteze totodată suveranitatea Canadei. Die­fenbaker a subliniat că acordul pri­vind achiziţionarea de focoase nu­cleare americane a fost încheiat în timp ce în întreaga lume creşte ce­rinţa de a se slăbi încordarea inter­naţională. Noi acţiuni de boicotare a Africii de sud DAR-ES-SALAM. Luînd cuvîntul la o şedinţă a Adunării legislative cen­trale a Africii de răsărit, ministrul co­merţului şi industriei al Tanganicăi, George Kahama, a anunţat că Ugan­da, Kenya şi Tanganica vor extinde acţiunile de boicotare a Republicii Sud-Africane. Miniştrii celor trei ţări, a arătat Kahama, au căzut de acord asupra noilor măsuri pe care urmează să le ia împotriva Republicii Sud-Afri­cane şi care vor fi prezentate viitoa­rei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Next