Scînteia, noiembrie 1963 (Anul 32, nr. 6063-6092)
1963-11-01 / nr. 6063
Pag- 2 A In In* ultimii ani, sub — îndrumarea partidului, s-au obţinut succese de seamă ~m predarea marxism-leninismului in invfi- 0 tămîntul superior. Lecţiile şi seminariile au devenit mai vii, mai strîns legate de practica desăvîrşirii construcţiei socialismului, de problemele actuale. S-au tipărit noi manuale de socialism ştiinţific, de economie politică şi se află intr-un stadiu avansat pregătirea unei noi ediţii, îmbunătăţite, a cursurilor de materialism dialectic şi materialism istoric, în vederea îmbunătăţirii pe mai departe a predării marxism-leninis- • mului în şcoala noastră superioară, în cursul anului universitar trecut aniîROîî au fost supuse unei largi discuţii a cadrelor de specialitate programele Cursurilor de materialism dialectic şi istoric, economie politică şi socialism ... ştiinţific. Cu această ocazie s-au reţinut numeroase propuneri privind tratarea cit mai completă a unor probleme teoretice şi practice actuale, înlăturarea unor paralelisme şi plasarea mai judicioasă a acestor discipline în planurile de învăţămînt ale unor institute şi facultăţi. Ţinîndu-se seama şi de faptul că în ultimele clase ale şcolii medii (clasa a X-a şi a XI-a) se studiază economia politică şi bazele marxist-leninismului, începînd cu acest an universitar se introduce treptat o nouă succesiune a disciplinelor predîndu-se mai întîi filozofia marxist-leninistă (de regulă în anul II), apoi economia politică şi apoi socialismul ştiinţific. In felul acesta, studierea părţilor componente ale marxism-leninismului porneşte de la legile cele mai generale ale naturii şi societăţii, contribuind mai eficient la formarea gîndirii ştiinţifice a studenţilor, la maturizarea lor politico-ideologică, la tratarea concretă, ştiinţifică a problemelor construirii socialismului. La ridicarea nivelului predării ştiinţelor sociale a contribuit şi perfecţionarea continuă a pregătirii membrilor corpului didactic care lucrează în acest important domeniu. Pentru a se asigura mai buna organizare a dezbaterii unor probleme teoretice și practice actu sprijinul cadrelor didactice universitare care predau marxism-leninismul ale, a informării multilaterale a cadrelor didactice, precum şi schimbul de experienţă în domeniul metodicii predării, pe lîngă cabinetele Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti şi ale Comitetelor regionale de partid din Timişoara, Cluj, Iaşi, s-au creat de curînd secţii de Informare şi îndrumare metodico-ştiinţifică pentru cadrele didactice de la catedrele de materialism dialectic şi istoric, economie politică, socialism ştiinţific, istoria filozofiei, istoria gîndirii economice, estetică şi etică ; aceste secţii îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea nemijlocită a cabinetelor de partid respective, precum şi a Ministerului Invăţămîntului. Cadrele didactice din alte oraşe vor fi cuprinse într-una din secţiile amintite. Bunăoară, la activitatea secţiei din Bucureşti vor participa cadre didactice care predau în institute de învăţămînt superior din Braşov, Galaţi, Craiova, Piteşti şi Constanţa, în cele ce urmează vom relata despre începuturile activităţii secţiei de informare şi îndrumare metodico-ştiinţifică de pe lîngă cabinetul Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti. De la începutul anului universitar ne-am străduit să asigurăm o activitate cît mai complexă, utilă atît pentru lărgirea orizontului de cunoştinţe al participanţilor, cît şi pentru asigurarea unui schimb de experienţă cît mai bogat, în vederea perfecţionării continue a activităţii catedrelor. în planul nostru de muncă se prevăd conferinţe şi informări, adresate tuturor cadrelor didactice care participă la activitatea secţiei, ţinute de activişti cu munci de răspundere în aparatul de partid şi de stat, lectori ai C.C. al P.M.R., profesori universitari. Se prevăd astfel expuneri privind probleme actuale ale dezvoltării economiei naţionale, ale politicii partidului nostru, ale activităţii ideologice etc. Totodată, se vor face şi expuneri de mai strictă specialitate. Astfel, cadrele didactice de la catedrele de materialism dialectic şi istoric vor fi informate asupra problemelor dezbătute la Congresul mondial de filozofie din toamna anului 1963, vor asculta conferinţe legate de însemnătatea metodelor cibernetice de cunoaştere, lupta dintre materialism şi idealism în teoriile actuale asupra eredităţii etc. Pentru cei care predau economia politică sunt prevăzute conferinţe şi informări ca: „Probleme actuale ale planificării economiei naţionale“, „Principalele probleme ale întăririi economicoorganizatorice a G.A.C. şi ale sporirii producţiei agricole în etapa desăvârşirii construcţiei socialismului“ ş.a. Cadrele didactice de la catedrele de socialism ştiinţific vor audia conferinţe pe teme privind organizarea şi înfăptuirea de către P.C.R. a insurecţiei armate în ţara noastră, probleme ale luptei pentru victoria cauzei socialismului şi păcii în epoca contemporană. Un loc de seamă în activitatea secţiei îl ocupă discuţiile şi schimburile de experienţă pe teme ştiinţifice şi metodice, organizate la nivelul întregii secţii sau pe discipline, în cadrul cărora se vor discuta unele lecţii de mai mare importanţă şi aspecte ale activităţii ştiinţifico-metodice a catedrelor de marxism-leninism , raportul dintre istorie şi actualitate în elaborarea lecţiilor de construcţie a socialismului în ţara noastră, necesitatea şi modul de realizare a legăturii dintre teorie şi practică în activitatea catedrelor de economie politică, în cadrul secţiei funcţionează, de asemenea, cercuri de studii organizate pe specialităţi. La întrunirile acestora vor avea loc discuţii pe teme ideologice, pe bază de referate, care vor permite aprofundarea unor probleme actuale, ca de pildă : dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului în ţara noastră, dezvoltarea şi perfecţionarea relaţiilor de producţie socialiste în etapa actuală, capitalismul monopolist de stat şi „integrarea“ imperialistă, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste în R.P. Romînă etc. Organizate de regulă pe o durată de 2 ani, aceste cercuri vor fi conduse de cele mai calificate cadre în domeniul problemelor respective, vor constitui prilej de dezbateri active. Activitatea secţiei se va desfăşura în cadrul unor întîlniri lunare ale cadrelor didactice. Cu prilejul întîlnirii din luna octombrie a fost prezentată o expunere despre „Unele probleme ale dezvoltării economiei naţionale. Sarcinile planului economic pe anul 1964“. Apoi cadrele didactice au participat la o discuţie avînd ca obiect metodologia predării ştiinţelor sociale. în prima parte a dezbaterii s-au prezentat referate privind raportul dintre prelegeri şi lecţiile tipărite în manuale, corelaţia dintre lecţii, seminarii şi formele de seminarizare. în după-amiaza aceleiaşi zile cadrele didactice de la catedrele de economie politică au audiat o conferinţă despre reaşezarea preţurilor cu ridicata, iar membrii catedrelor de materialism dialectic şi istoric şi socialism ştiinţific conferinţa despre unele aspecte ale luptei ideologice în societatea burgheză contemporană. Pentru a spori posibilităţile de informare şi documentare, vor fi puse la dispoziţia cadrelor didactice buletine bibliografice, care vor consemna titlurile noutăţilor editoriale, precum şi buletine cu scurte prezentări ale unor lucrări şi articole apărute în ţară sau peste hotare. Cadrele didactice universitare de la catedrele de ştiinţe sociale au primit cu mult interes această nouă formă de sprijinire a muncii lor, văzînd în ea o tribună vie a schimbului de experienţă şi a discuţiilor ştiinţifice creatoare, un mijloc de asigurare a unei activităţi complexe, strîns legate de preocupările lor. Conf. univ. GH. P. APOSTOL Elementele care compun frumuseţea unui oraş sunt greu de definit. .Construcţiile monumentale, spaţiile urbane organizate, pieţele, arterele largi cu magazine atrăgătoare, parcurile vaste, iluminatul, circulaţia vie etc. contribuie la formarea primelor impresii asupra frumuseţii unui oraş, sunt — ca să spunem aşa — elemente de şoc. Dar există şi o frumuseţe mai subtilă, mai greu dezvăluită, care dă oraşului personalitate, far- v . mec, un caracter anume, în reface- ri rea şi remodelarea Capitalei noaste.::' tre, căutăm să oferim cetăţenilor nu 'ZT:::: numai confort ci şi frumuseţe, săîi't.. creăm acea ambianţă umană care să I'”.::: le faciliteze contactul social, să-i lege ZZZZ de cartierul lor, să-i facă să fie mîn- SSSS, ori de el, să-i iubească tot mai mult. Un oraş este un organism viu, cu trecut, prezent şi viitor. Bucureştii au cunoscut multe vicisitudini. Din trecutul mai apropiat ne-a rămas un oraş plin de contraste, cu unele case pretenţioase şi multe locuinţe necorespunzătoare. Azi, în Bucureşti se realizează ansambluri moderne, confortabile şi frumoase. E destul să cităm cartierul Floreasca, cartierele Niţu Vasile, Calea Griviţei, Balta Albă, Drumul Taberei etc. Oraşul îşi schimbă mereu fizionomia. Ridicăm în cîteva luni ceea ce ar fi necesitat înainte cîţiva ani. Noile construcţii dau imaginea progreselor obţinute în domeniul urbanismului. Amploarea lor nu trebuie să ne facă însă să pierdem *“■ din vedere acele elemente şi detalii necesare"dezvoltării armonioase a oraşului, înfrumuseţării lui. Primul contact al cetăţeanului cu oraşul se stabileşte prin stradă. Arterele de mare circulaţie care polarizează activitatea Capitalei, cum ar fi bulevardele, vor avea un anumit caracter, o anumită tratare a pavajelor, a iluminatului, a dotărilor de tot felul : magazine, chioşcuri, reclame, plantaţii etc. Dotările stradale pot contribui în mod substanţial la înfrumuseţare dacă în proiectarea lor există această preocupare. Nu totdeauna însă se face simţită o suficientă atitudine creatoare faţă de arhitectura formelor mici — îndeosebi din partea organizaţiilor comerciale, care stabilesc forma, numărul şi amplasamentul acestora —deşi nimeni nu mai ignoră rolul lor în aspectul general al oraşului, în ultima vreme totuşi, s-a acordat o atenţie mai mare acestor amenajări. Chioşcurile de difuzare a presei, răcoritoare, fructe, îngheţată, ţigări, din materiale noi, colorate, concepute ca obiecte uşoare, fără caracter definitiv îmbogăţesc aspectul străzii, înviorează peisajul. Un aspect plăcut au şi noile cabine telefonice. In schimb, chioşcurile croite după o concepţie învechită, în culori terne, contrastează puternic cu peisajul Urban. O problemă importantă este şi aceea a amplasării lor şi, în general, a tuturor dotărilor stradale, în această privinţă s-au obţinut unele rezultate. Un cetăţean sensibil la frumuseţea Capitalei nu poate fi decît rău impresionat de tarabele Loto-Pronosportului, ale librăriilor etc. — unele din ele aşezate în faţa unor localuri moderne, spaţioase, cum sunt, de pildă, librăriile Academiei, Mihail Eminescu şi Universala. Este un aspect care dăunează şi prestigiului unităţii, şi înfăţişării străzii. Magazinele cu vitrinele şi firmele lor constituie o decoraţie vie şi pregnantă. Să recunoaştem, însă, că pe lîngă vitrine reuşite, aranjate cu pricepere, cu gust, simple şi sugestive, cum sînt de obicei vitrinele magazinelor „Romarta“ şi „Unic“, avem şi altele la care nu s-au găsit pînă acum cele mai fericite şi judicioase procedee de aranjare. Am putea aminti, în acest sens, de multe dintre vitrinele străzii Lipscani, vitrine-bazar, vitrine-depozit de marfă. în ce priveşte firmele, multe dintre ele nu ţin seama de arhitectura clădirilor respective. Firmele cu litere în relief, aplicate direct pe faţadă, sunt preferabile celor pictate pe sticlă sau pe tablă, în legătură cu aceasta, cred că a căpătat o deosebită actualitate problema asigurării unei colaborări mai vii, mai active, a cadrelor de artişti plastici la tot ceea ce ţine de înfrumuseţarea oraşului. Părerea noastră este că ar fi bine să se organizeze un studiu sistematic în domeniul decorării magazinelor, în cadrul unei forme de învăţămînt adecvate. E nevoie, totodată, să se urmărească de către „Pavoazarea Capitalei“, întreprindere a sfatului popular, realizarea unor firme legate de arhitectura edificiilor şi scrise cu literă de formă originală, lucrate îngrijit. Problema e veche, a mai fost discutată, dar pînă acum nu s-au făcut simţite rezultate efective. Pentru cine urmăreşte şi doreşte ca oraşul să aibă o înfăţişare din ce în ce mai frumoasă, este evidentă necesitatea colaborării cît mai strînse între arhitecţi şi artişti plastici. Cîteva cuvinte despre stîlpii de susţinere a corpurilor de lumină şi despre reclamele luminoase. In ultimii ani s-au înregistrat reale progrese în proiectarea stîlpilor de susţinere, care au o linie modernă. Se face însă, uneori, greşeala de a nu se acorda cuvenita importanţă acestor elemente de dotare stradală. Se uită că orice detaliu contează în ansamblul urban ; din cauza aceasta, de exemplu, pe strada Eminescu, care e destul de îngustă, s-au montat stîlpi de 12 m înălţime, frumoşi de altfel, dar improprii. S-au scos, în schimb, vechii stîlpi, care erau la scara străzii. Cît despre reclamele luminoase, cu toţii le preferăm colorate variat, cu fantezie şi gust şi, mai ales... întregi. Nu se ţine seama suficient de îmbinarea, de armonia necesară între reclamă şi clădirea pe care este montată. O reclamă trebuie să fie interesantă şi in timpul ziilei, deci şi atunci cînd nu e luminată. Publicitatea, agitaţia vizuală, îndeplinesc un rol important în oraşul modern. Afişul şi panoul de afişaj fac parte integrantă din decorul în permanentă schimbare al străzii Unele panouri, de pildă cele din Piaţa Universităţii, sînt frumos executate din punct de vedere grafic atrag atenţia trecătorului. Întîlnim însă şi afişe sau panouri lipsite de interes publicitar, fără o concepţie simplă, vie decorativă, cu texte prea lungi. In general, e nevoie să ne gîndim mai bine în ce locuri le punem, pentru a nu scădea frumuseţea unei pieţe, unei străzi sau a unui cartier. O caracteristică a Bucureştilor este dragostea cetăţenilor săi pentru flori prezente peste tot. Caracterul de oraş-grădină al Bucureştilor trebuie menţinut şi îmbogăţit. Arborii cresc uşor în solul oraşului, îmbibat de apele freatice. Plantaţiile de aliniament accentuează frumuseţea bulevardelor, prin varietatea formei şi strălucirea vegetaţiei se asigură un minunat cadru natural, se corectează, în bună măsură, clima. Florăresele aduc o notă de pitoresc local, rar întîlnit în alte capitale. Floarea la îndemîna trecătorului evocă şi calde relaţii umane în afară de efectul decorativ pe care-l dau. Ne propunem să urmărim în cartierele noi realizarea unui sistem de spaţii plantate, organic legate de reţeaua stradală şi de diferitele unităţi social-culturale, pentru a crea o armonioasă sinteză între elementul construit şi cel natural. Urbanismul modern reclamă noi mijloace de expresie în toate sectoarele. Este nevoie de o atitudine care să stimuleze iniţiativele în întrecerea pentru frumos, să se organizeze o mai strînsă colaborare între proiectanţi, arhitecţi, artişti plastici şi horticultori, sub îndrumarea permanentă a Sfatului Popular al Capitalei. Şi încă ceva foarte important: nu este suficient doar să elaborăm măsuri de înfrumuseţare , tot ceea ce se creează trebuie păstrat cît se poate de bine. Cetăţenii înşişi au un cuvînt greu de spus în această privinţă, manifestînd grijă faţă de bunurile şi elementele ce înfrumuseţează oraşul, printr-o atitudine exigentă faţă de ei şi de ceilalţi cu privire la tot ce-i înconjoară. Contribuţia proprie pe care o aduc la diferite acţiuni demonstrează cu prisosinţă rolul important pe care-l au în înfrumuseţarea oraşului. Un oraş modern este, în definitiv, suma eforturilor pe care le facem cu toţii, de la arhitect pînă la fiecare cetăţean, nu numai pentru a ridica noi construcţii, dar şi pentru a avea acea ambianţă în care să ne fie plăcut tuturor să muncim şi să trăim. N. NEDELESCU arhitect şef al Institutului „Proiect-Bucureşti“ DiscuţiiFrumuseţea oraşului SCANTEIA O preocupare permanentă — răspîndirea experienţei înaintate (Urmare din pag. 1-a) Voiceşti şi Grădinari care obţinuseră bune rezultate în această direcţie. în acest an gospodăriile colective din regiunea Argeş au altoit circa 28 milioane viţe de vie cu care se vor putea înfiinţa noi plantaţii pe suprafeţe întinse. Pentru regiunea noastră, dezvoltarea sectorului zootehnic şi sporirea producţiei de lapte, carne, lînă, ouă în gospodăriile colective prezintă o mare însemnătate. Şi în această direcţie erau şi mai sunt multe de făcut. Atenţia consiliului agricol regional a fost îndreptată spre popularizarea rezultatelor bune în asigurarea bazei furajere şi a experienţei îngrijitorilor fruntaşi astfel ca ea să devină un bun al tuturor celor care lucrează în acest sector. Printre acţiunile mai importante întreprinse de consiliul agricol regional merită amintit schimbul de experienţă în domeniul creşterii animalelor ţinut în cursul lunii mai din iniţiativa comitetului regional de partid. Cu acest prilej au fost popularizate rezultatele celor mai bune gospodării colective din regiune în obţinerea de producţii mari : Stoicăneşti, Mihăeşti, Crîmpoia etc. Participanţii la schimbul de experienţă au făcut cunoştinţă cu metodele prin care la Coteana s-a reuşit să se asigure animalelor masă verde din abundenţă pe toată perioada de vară. Pentru a cunoaşte în amănunţime cele mai bune rezultate, cu acest prilej au fost vizitate gospodăriile colective din Drăgăneşti, Stoicăneşti, Văleni, Crîmpoia din raionul Drăgăneşti, Cîmpulung, Lereşti, Valea Mare din raionul Muscel. Tot pe această linie se înscrie acţiunea desfăşurată în raionul Costeşti în ce priveşte instruirea îngrijitorilor din gospodăriile colective în gospodăriile de stat, iniţiativă care s-a răspîndit şi în celelalte raioane ale regiunii. Acţiuni asemănătoare au fost întreprinse şi în ce priveşte extinderea culturii legumelor şi obţinerea în acest sector a unor producţii timpurii, folosirea raţională a furajelor, realizarea de construcţii zootehnice trainice şi ieftine etc. Aceste acţiuni nu s-au desfăşurat la întîmplare, ci sunt făcute pe baza planului de lucru al consiliului agricol regional aprobat de comitetul regional de partid. Planul de activitate privind răspîndirea experienţei înaintate cuprinde acţiunile cele mai importante dictate de necesităţile dintr-un sector de activitate sau altul, de oportunitatea aplicării unei măsuri sau alteia. Făcute la timpul potrivit, schimburile de experienţă, consfătuirile şi alte acţiuni au contribuit la generalizarea şi aplicarea imediată a unor măsuri. Astfel în luna februarie s-au ţinut consfătuiri în problema legumelor, porumbului, cartofului şi sfeclei de zahăr ; în martie — consfătuirea privind producerea materialului săditor viticol în gospodăriile colective ; în luna mai a avut loc consfătuirea îngrijitorilor de animale etc. La indicaţia comitetului regional de partid, consiliul agricol regional a prevăzut în planul său de muncă pentru perioada următoare alte asemenea acţiuni. O atenţie deosebită a acordat consiliul agricol regional acţiunii de şcolarizare şi instruire a oamenilor care lucrează în diferitele ramuri de producţie agricolă, precum şi a cadrelor tehnice şi de conducere din unităţile agricole socialiste. La Casa Agronomului Piteşti, la şcoala de pregătire a cadrelor din G.A.C. de la Bradu, la staţiunile experimentale Argeş şi Drăgăşani, precum şi în unele gospodării de stat din regiune ca : Drăgăşani, Piatra Olt, Răteşti, Lăicăi etc. au fost trimişi pentru instruire şi şcolarizare, pe perioade scurte sau pe timp mai îndelungat, peste 70 la sută din cadrele de conducere ale gospodăriilor colective şi peste 3 000 colectivişti, îngrijitori de animale, porticultori, viticultori etc. Tot pentru răspîndirea experienţei înaintate, consiliul agricol regional a elaborat şi difuzat în toate unităţile agricole un mare număr de broşuri, pliante, planşe şi alte materiale de popularizare a metodelor bune de lucru şi a realizărilor obţinute de gospodăriile fruntaşe, în curînd vor începe cursurile învăţămîntului agrozootehnic. Pe lîngă măsurile care au fost luate la indicaţia comitetului regional de partid pentru organizarea cercurilor, numirea lectorilor şi înscrierea cursanţilor, consiliul agricol regional urmăreşte ca la lecţiile şi demonstraţiile practice să fie popularizate metodele bune de lucru ale fruntaşilor, experienţa gospodăriilor colective şi de stat care obţin producţii mari. Organizarea studierii şi popularizării experienţei înaintate are o mare însemnătate. Dar nu mai puţin important este şi felul cum această experienţă este aplicată în producţie. De aceea, specialiştii de la consiliul agricol regional şi consiliile agricole raionale merg cu regularitate în gospodăriile colective, îndeosebi în cele mai puţin dezvoltate şi sprijină aplicarea diferitelor măsuri. împreună cu specialiştii din aceste unităţi se analizează felul Cum se lucrează pămîntul, cum se îngrijesc animalele şi se stabilesc cele mai potrivite măsuri pentru îndreptarea lipsurilor care se semnalează. în felul acesta acţiunea largă care a fost întreprinsă pentru răspîndirea experienţei înaintate prinde rădăcini puternice, iar roadele nu întîrzie să se vadă. Consiliul agricol regional va continua să folosească cu şi mai multă eficienţă toate căile de răspîndire a experienţei înaintate în agricultură. Colectivul întreprinderii textile „Dacia“ din Capitală acordă o atenţie sporită îmbogăţirii sortimentelor de ţesături şi ridicării calităţii produselor, în ultimele luni fabrica a contractat ţesături textile cu 10 desene în 50 poziţii coloristice. In fotografie : Se urmăreşte imprimarea unui desen nou. (Foto : AGERPRES) La Teatrul Naţional din Cluj a fost prezentată de curînd, în premieră, piesa „Citadela sfărimată" de Horia Lovinescu. Regia spectacolului aparţine lui Constantin Anatol. Rolurile principale sunt deţinute de actorii Octavian Cosmuţa, Viorica Cemucan, Magda Tîlvan şi Maria Cupcea, artistă emerită, în fotografie . O scenă din spectacolul cu „Citadela sfărimată“. (Foto I IONEL DAVID) In vitrinele librăriilor 1 , 1 -'".V TTIl Manualul de Economie politică a socialismului Lhipă manualul de Economie politică a capitalismului, apărut acum cîtva timp, Editura politică a tipărit recent manualul de Economie politică a socialismului elaborat de un colectiv de la catedra de economie politică a Şcolii superioare de partid „Ştefan Gheorghiu“. In stabilirea structurii şi elaborarea lecţiilor, autorii au ţinut seama de necesitatea îmbinării studiului teoretic cu analiza concretă a problemelor construcţiei socialiste în lumina documentelor partidului nostru şi a documentelor mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Secţiunea I a manualului, consacrată creării economiei socialiste, cuprinde capitolele : Trăsăturile perioadei de trecere de la capitalism la socialism ; Industrializarea socialistă ; Transformarea socialistă a agriculturii; Victoria socialismului la oraşe şi sate. Programul desăvîrşirii construcţiei socialiste în R. P. Romînă. In secţiunea a Il-a „Socialismul — prima fază a comunismului“ se tratează despre : Forţele de producţie ale societăţii socialiste. Baza tehnică-materială a socialismului şi dezvoltarea ei în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. Relaţiile de producţie socialiste. Consolidarea lor în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste . Legile economice ale socialismului. Rolul economic a! statului socialist; Legea economică fundamentală a socialismului; Dezvoltarea planică proporţională a economiei socialiste ; Creşterea necontenită a productivităţii muncii în socialism ; Producţia de mărfuri, valoarea şi banii; Repartiţia după muncă ; Circulaţia mărfurilor ; Gospodărirea socialistă; Fondurile întreprinderii; Circuitul şi rotaţia fondurilor; Preţul de cost; Cheltuielile de circulaţie ; Venitul net al întreprinderii socialiste de stat; Venitul net in gospodăriile agricole colective . Problema rentei diferenţiale în socialism ; Venitul naţional; Acumulare şi consum ; Reproducţia socialistă lărgită ; Sistemul financiar şi de credit al R.P. Române. Circulaţia bănească în socialism. Problemele trecerii treptate de la economia socialistă la economia comunistă sunt abordate în secţiunea a III-a, în capitolele : Socialismul şi comunismul ; Baza tehnică-materială a comunismului; Transformarea relaţiilor de producţie socialiste în relaţii de producţie comuniste, în ultima secţiune — „Sistemul economic mondial socialist“ — se tratează despre : Sistemul economic mondial socialist şi trăsăturile lui fundamentale ; Colaborarea economică a ţărilor socialiste ; întrecerea economică dintre socialism şi capitalism. Manualul este destinat studenţilor din învăţămîntul superior, cursanţilor din diferite forme de învăţămînt ideologic, precum și tuturor acelora care studiază Economia politică a socialismului. „Practica-criteriul adevărului în ştiinţă" Cercetării rolului practicii sociale, ca criteriu al adevărului în cunoaşterea ştiinţifică, îi sînt consacrate un număr de 15 studii, semnate de un grup de autori sovietici, traduse şi publicate de curînd de Editura ştiinţifică sub titlul : „Practica — criteriul adevărului în ştiinţă". In primele două studii, „Practica — criteriul veridicităţii cunoştinţelor“ şi „Experimentul şi importanţa lui ca criteriu al adevărului", M. N. Rutkevici şi, respectiv, N. G. Kristosturian se ocupă de probleme generale care caracterizează rolul practicii ca criteriu al adevărului în cunoaştere. în continuare, autorii cercetează acţiunea acestui criteriu în diferite domenii ale ştiinţelor naturii şi ale ştiinţelor sociale ca, de exemplu, în fizică (A. K. Kikovn şi M. N. Rutkevici), matematică (G. I. Ruzavin), cosmogonie (P. A. Fedcenko), chimie (I. A. Jdanov şi V. I. Nosal), geologie (P. P. Ciupin), în ştiinţa istoriei (L. N. Kogan), în cea economică (V. M. Gotlober), în logică (L. M. Arhanghelski) etc. Pe baza materialului faptic oferit de diferite domenii ale ştiinţei, în studiile amintite se relevă justeţea teoriei marxist-leniniste despre posibilitatea omului de a stabili din suma adevărurilor relative adevărul absolut, precum şi trăsăturile specifice ale verificării practice a adevărului în diferite ştiinţe ale naturii şi societăţii. Totodată, în lucrare este demonstrată falsitatea concepţiilor despre adevăr şi despre metodele de verificare a acestuia susţinute de pragmatişti, neopozitivişti etc. Lucrarea se adresează atît specialiştilor în filozofie, cît şi celor ce se interesează de teoria materialist-dialectică a cunoaşterii şi de legătura intimă a filozofiei cu diferitele ramuri ale ştiinţei. Nr. 5065 Spectacol muzical BRAŞOV (coresp. „Scînteii“).* Joi seara a avut loc deschiderea stagiunii Teatrului de păpuşi „Motănel“ din Braşov cu spectacolul muzical pentru adulţi compus din piesele : „Petrică şi Lupul“, „Carnavalul animalelor“ şi „Ucenicul vrăjitor“ pe muzică de Serghei Prokofiev, Camille Saint-Saëns şi Paul Dukas. Scenografia este semnată de Maria Dumitrescu, Constantin Mara şi Al. Rusan. Conducerea artistică : Maria Dumitrescu şi Bujor Rîpeanu. Noul spectacol pentru adulţi al Teatrului de păpuşi „Motănel“ s-a bucurat de succes. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 OCTOMBRIE 1963 g . Oblig. Valoarea la „ cîştigătoara cîştigurilor g'3 seria nr. parţială totală Talon nr. 10 jumătate Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1.. 2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus, in care este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin casele raionale de economii şi agenţiile C.E.C. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 31 octombrie 1963, au ieșit următoarele opt combinații de litere :L X.W.H. ; 2. V.G.L. ; 3. K.R.G. ; 4. H.F.U. ; 5. Y.A.D. ; 6. A.G.M. ; 7. X.F.G. ; 8. H.N.N. 1 30.395 24 75.000 75.000 1 19.515 82 50.000 50.000 1 53.655 08 25.000 25.000 1 18.012 13 10.000 10.000 101.750 24 5.000 1 28.820 38 5.000 1 38.682 26 5.000 1 45.926 a 5.000 1 46.842 37 5.000 1 49.562 48 5.000 1 55.007 32 . 000 1 57 99._ 24 5.000 40.000 Terminația seriei 60 «HO 17 2.ÖÖÜ 60 gsjo gţj 2.000 60 982 40 2‘000 360.000 600 62 39 80Ö 600 70 15 800 600_________98 15_______800 1.440.000 1.992 TOTAL 2.000.000 Cinematografe) TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíné : Lacul lebedelor — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Paganini — (orele 19,30). Teatrul Național „I. L. Caragiale* (Sala Comedia) : Vizita bătrînei doamne — (orele 19,30). (Sala Studio) : Nora — (orele 19,30). Teatrul ,,C. I. Nottara" (Sala Magheru) : Peer Gyht — (orele 19,30). (Sala Studio) : Casa cu două intrări — (orele 20) . Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : Portretul — (orele 19,30). (Sala Studio — str. Alex. Sahia nr. 76 A) . Comedia erorilor — (orele 10,30). Teatrul de Comedie : Casa inimilor sfărîmate — (orele 20). Teatrul pentru tineret şi copii (Sala C. Miile) : Chiriţa în provincie — (orele 20). Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Paharul cu apă — (orele 19,30). Teatrul evreiesc de stat : Opera de trei parale — (orele 20). Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S. : Visuri îndrăzneţe — (orele 20). Teatrul satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy) : Ca la revistă — (orele 20), (Sala din Calea Victoriei 174) . Palatul melodiilor — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Festivalul Filmului Sovietic : Mi-am cumpărat un tată : Republica (8, 10; 12, 14; 16,45; 19; 21,15). Tragedia optimistă : Patria (10; 12,30; 16; 18,45; 21,15). Electra : Capitol (9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45, 21), Griviţa (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Melodia (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). La vîrsta dragostei : Bucureşti (9; 11; 13; 16,30; 18,45; 21). Ancheta : Carpaţi (10; 12; 15; 17, 19; 21), Excelsior (10; 12; 15; 17; 19; 21) . La răspîntie : Libertăţii (10; 12; 16; 18; 20). Dinastia neagră : victoria (10; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Feroviar (10; 12; 15; 17; 19, 21). Valsul nemuritor: Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Flacăra (16; 18,15; 20,30), Volga (10; 12; 14; 16,15; 18,45; 21). Cucerirea Everestului : Lumina (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 14, după-amiază 16; 18,15; 20,30), Dacia (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Flamura (10; 12; 14; 16; 18, 20). Taxiul morţii: Central (10,15; 12,15- 14,15; 16,15; 18,30; 20,45), Giuleşti (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Mioriţa (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Adesgo (15; 17; 19, 21), Cosmos (14; 16; 18, 20). Povestea pantofiorului de aur : Timpuri Noi (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), Vitan (15; 17; 19; 20,45). Turneul veseliei : Union (15; 17; 19, 21). Program special pentru copii la orele 10 la cinematograful Doina Frumoasa Lurette : Doina (14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Tăunul : Cultural (16; 18,15; 20,30). E permis să calci pe iarbă : Buzeşti (15; 17; 19; 21). Strict secret — cinemascop : Crîngaşi (16; 19;15; 20,30), Drumul Serii (16; 18;15; 20,30) . Apartamentul — cinemascop : Bucegi (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30). Război şi pace — ambele serii : înfrăţirea între popoare (10; 16; 19). Ipocriţii : Unirea (16; 18; 20), Lira (15,30; 18; 20,30). Trei plus două — cinemascop : Tomis (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Aurora (10, 12- 14; 16; 18, 20), Modern (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30) , Elena din Troia — cinemascop : Popular (10,30, 14; 16,15; 18,30; 21), Progresul (10,30; 14,30; 16,45; 19, 21,15). Vară și fum — cinemascop : Arta (15,30; 18, 20,30) , Floreasca (16; 18,15; 20,30), Codin : Viitorul (15; 17; 19, 21), Ferentari (16; 18,15; 20,30). Luna de miere fără bărbat : Luceafărul (15, 17; 19, 21) Cam al XVIII- lea : Colentina (16, 18, 20). Voi fi mamă : Cotroceni (16; 18,15; 20,30). Escandida : Pacea (11, 16; 18, 20). TELEVIZIUNE : Orele 18,30 — Universitatea tehnică la televiziune. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Pentru tineretul școlar . In vizită la Muzeul literaturii române (VI). 19,35 — Moment coregrafic. 20,00 — Săptămîna. 21,00 — Filmul documentar : Marea de Azov. 21,20 — Muzică populară romînească. In încheiere . Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie. In ţară : Vreme în general umedă, cu cerul variabil, mai mult acoperit. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în vestul şi sud-vestul ţării. Temperatura în creştere uşoară în vestul ţării şi staţionară în vest. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 5 şi 15 grade. In Bucureşti : Vreme în general umedă, cu cerul variabil, mai mult acoperit, favorabil ploii trecătoare. Tetraperatura staţionară. CUM VA FI VREMEA