Scînteia, noiembrie 1963 (Anul 32, nr. 6063-6092)

1963-11-01 / nr. 6063

Pag- 2 A In In* ultimii ani, sub — îndrumarea partidului, s-au obţinut succese de seamă ~m preda­rea marxism-leni­­nismului­ in invfi- 0 tămîntul superior. Lecţiile şi seminariile au devenit mai vii, mai strîns legate de practica de­­săvîrşirii construcţiei socialismului, de problemele actuale. S-au tipărit noi manuale de socialism ştiinţific, de economie politică şi se află in­tr-un stadiu avansat pregătirea unei noi ediţii, îmbunătăţite, a cursurilor de materialism dialectic şi materia­lism istoric, în vederea îmbunătăţirii pe mai departe a predării marxism-leninis- • mului în şcoala noastră superioară, în cursul anului universitar trecut aniîROîî au fost­ supuse unei largi discuţii a cadrelor de specialitate programele Cursurilor de materialism dialectic şi istoric, economie politică şi socialism ... ştiinţific. Cu această ocazie s-au re­ţinut numeroase propuneri privind tratarea cit mai completă a unor probleme teoretice şi practice actua­le, înlăturarea unor paralelisme şi plasarea mai judicioasă a acestor discipline în planurile de învăţămînt ale unor institute şi facultăţi. Ţinîndu-se seama şi de faptul că în ultimele clase ale şcolii medii (clasa a X-a şi a XI-a) se studiază economia politică şi bazele mar­­xist-leninismului, începînd cu acest an universitar se introduce treptat o nouă succesiune a disciplinelor predîndu-se mai întîi filozofia marxist-leninistă (de regulă în anul II), apoi economia politică şi apoi socialismul ştiinţific. In felul acesta, studierea părţilor componente ale marxism-leninismului porneşte de la legile cele mai generale ale natu­rii şi societăţii, contribuind mai efi­cient la formarea gîndirii ştiinţifice a studenţilor, la maturizarea lor po­­litico-ideologică, la tratarea concre­tă, ştiinţifică a problemelor con­struirii socialismului. La ridicarea nivelului predării ştiinţelor sociale a contribuit şi per­fecţionarea continuă a pregătirii membrilor corpului didactic care lu­crează în acest important domeniu. Pentru a se asigura mai buna organizare a dezbaterii unor pro­bleme teoretice și practice actu­ sprijinul cadrelor didactice universitare care predau marxism-leninismul ale, a informării multilaterale a cadrelor didactice, precum şi schimbul de experienţă în dome­niul metodicii predării, pe lîngă ca­binetele Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti şi ale Comitetelor regionale de partid din Timişoara, Cluj, Iaşi, s-au creat de curînd sec­ţii de Informare şi îndrumare me­­todico-ştiinţifică pentru cadrele di­dactice de la catedrele de mate­rialism dialectic şi istoric, economie politică, socialism ştiinţific, istoria filozofiei, istoria gîndirii economice, estetică şi etică ; aceste secţii îşi des­făşoară activitatea sub îndrumarea nemijlocită a cabinetelor de partid respective, precum şi a Ministeru­lui Invăţămîntului. Cadrele didac­tice din alte oraşe vor fi cuprinse într-una din secţiile amintite. Bu­năoară, la activitatea secţiei din Bucureşti vor participa cadre didac­tice care predau în institute de în­văţămînt superior din Braşov, Ga­laţi, Craiova, Piteşti şi Constanţa, în cele ce urmează vom relata despre începuturile activităţii sec­ţiei de informare şi îndrumare me­­todico-ştiinţifică de pe lîngă ca­binetul Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti. De la începutul anului universitar ne-am străduit să asigurăm o activi­tate cît mai complexă, utilă atît pen­tru lărgirea orizontului de cunoştinţe al participanţilor, cît şi pentru asi­gurarea unui schimb de experienţă cît mai bogat, în vederea perfecţio­nării continue a­ activităţii catedrelor. în planul nostru de muncă se prevăd conferinţe şi informări, adre­sate tuturor cadrelor didactice care participă la activitatea secţiei, ţinute de activişti cu munci de răs­pundere în aparatul de partid şi de stat, lectori ai C.C. al P.M.R., pro­fesori universitari. Se prevăd astfel expuneri privind probleme actuale ale dezvoltării economiei naţionale, ale politicii partidului nostru, ale activităţii ideologice etc. Totodată, se vor face şi expuneri de mai strictă specialitate. Astfel, cadre­le didactice de la catedrele de materialism dialectic şi istoric vor fi informate asupra proble­melor dezbătute la Congresul mondial de filozofie din toam­na anului 1963, vor asculta con­ferinţe legate de însemnătatea metodelor cibernetice de cunoaş­tere, lupta dintre materialism şi idealism în teoriile actuale asupra eredităţii etc. Pentru cei care pre­dau economia politică sunt prevă­zute conferinţe şi informări ca: „Probleme actuale ale planificării economiei naţionale“, „Principalele probleme ale întăririi economico­­organizatorice a G.A.C. şi ale spo­ririi producţiei agricole în etapa desăvârşirii construcţiei socialismu­lui“ ş.a. Cadrele didactice de la catedrele de socialism ştiinţific vor audia conferinţe pe teme privind organizarea şi înfăptuirea de către P.C.R. a insurecţiei armate în ţara noastră, probleme ale luptei pentru victoria cauzei socialismului şi păcii în epoca contemporană. Un loc de seamă în activitatea secţiei îl ocupă discuţiile şi schim­burile de experienţă pe teme ştiin­ţifice şi metodice, organizate la nivelul întregii secţii sau pe disci­pline, în cadrul cărora se vor dis­cuta unele lecţii de mai mare im­portanţă şi aspecte ale activităţii ştiinţifico-metodice a catedrelor de marxism-leninism , raportul dintre istorie şi actualitate în elaborarea lecţiilor de construcţie a socialismu­lui în ţara noastră, necesitatea şi modul de realizare a legăturii dintre teorie şi practică în activitatea ca­tedrelor de economie politică, în cadrul secţiei funcţionează, de asemenea, cercuri de studii or­ganizate pe specialităţi. La întruni­rile acestora vor avea loc discuţii pe teme ideologice, pe bază de re­ferate, care vor permite aprofunda­rea unor probleme actuale, ca de pildă : dezvoltarea bazei tehnice-ma­­teriale a socialismului în ţara noas­tră, dezvoltarea şi perfecţionarea relaţiilor de pro­ducţie socialiste în etapa actuală, ca­pitalismul mono­polist de stat şi „integrarea“ im­perialistă, forma­rea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste în R.P. Romînă etc. Organizate de regulă pe o durată de 2 ani, aceste cercuri vor fi con­duse de cele mai calificate cadre în domeniul problemelor respective, vor constitui prilej de dezbateri ac­tive. Activitatea secţiei se va desfăşura în cadrul unor întîlniri lunare ale cadrelor didactice. Cu prilejul întîl­­nirii din luna octombrie a fost pre­zentată o expunere despre „Unele probleme ale dezvoltării economiei naţionale. Sarcinile planului econo­mic pe anul 1964“. A­poi cadrele di­dactice au participat la o discuţie avînd ca obiect metodologia predării ştiinţelor sociale. în prima parte a dezbaterii s-au prezentat referate privind raportul dintre prelegeri şi lecţiile tipărite în manuale, corelaţia dintre lecţii, seminarii şi formele de seminarizare. în după-amiaza a­­celeiaşi zile cadrele didactice de la catedrele de economie poli­tică au audiat o conferinţă despre reaşezarea preţurilor cu ridicata, iar membrii catedrelor de materialism dialectic şi istoric şi socialism ştiin­ţific conferinţa despre unele aspec­te ale luptei ideologice în societa­tea burgheză contemporană. Pentru a spori posibilităţile de informare şi documentare, vor fi puse la dispoziţia cadrelor didac­tice buletine bibliografice, care vor consemna titlurile noutăţilor edito­riale, precum şi buletine cu scurte prezentări ale unor lucrări şi arti­cole apărute în ţară sau peste ho­tare. Cadrele didactice universitare de la catedrele de ştiinţe sociale au pri­mit cu mult interes această nouă formă de sprijinire a muncii lor, văzînd în ea o tribună vie a schim­bului de experienţă şi a discuţiilor ştiinţifice creatoare, un mijloc de a­­sigurare a unei activităţi complexe, strîns legate de preocupările lor. Conf. univ. GH. P. APOSTOL Elementele care compun frumu­seţea unui oraş sunt greu de definit. .Construcţiile monumentale, spaţiile urbane organizate, pieţele, arterele largi cu magazine atrăgătoare, parcu­rile vaste, iluminatul, circulaţia vie etc. contribuie la formarea primelor impresii asupra frumuseţii unui oraş, sunt — ca să spunem aşa — elemen­te de şoc. Dar există şi o frumuseţe mai subtilă, mai greu dezvăluită, care dă oraşului personalitate, far- v . mec, un caracter anume, în reface- ri rea şi remodelarea Capitalei noas­te.­::' tre, căutăm să oferim cetăţenilor nu 'ZT:::: numai confort ci şi frumuseţe, să­­îi't.. creăm acea ambianţă umană care să I'”.::: le faciliteze contactul social, să-i lege ZZZZ de cartierul lor, să-i facă să fie mîn- SSSS, ori de el, să-i iubească tot mai mult. Un oraş este un organism viu, cu trecut, prezent şi viitor. Bucureştii au cunoscut multe vicisitudini. Din trecutul mai apropiat ne-a rămas un oraş plin de contraste, cu unele case pretenţioase şi multe lo­cuinţe necorespunzătoare. Azi, în Bucureşti se realizează ansambluri moderne, confortabile şi frumoase. E destul să cităm cartierul Floreas­­ca, cartierele Niţu Vasile, Calea Gri­­viţei, Balta Albă, Drumul Tabe­rei etc. Oraşul îşi schimbă mereu fizionomia. Ridicăm în cîteva luni ceea ce ar fi necesitat înainte cîţiva ani. Noile construcţii dau imaginea progreselor obţinute în domeniul urbanismului. Amploarea lor nu trebuie să ne facă însă să pierdem *“■ din vedere acele elemente şi detalii necesare"­dezvoltării armonioase a oraşulu­i, înfrumuseţării lui. Primu­l contact al cetăţeanului cu oraşul se stabileşte prin stradă. Ar­terele de mare circulaţie care po­larizează activitatea Capitalei, cum ar fi bulevardele, vor avea un anu­mit caracter, o anumită tratare a pavajelor, a iluminatului, a dotărilor de tot felul : magazine, chioşcuri, reclame, plantaţii etc. Dotările stra­dale pot contribui în mod substan­ţial la înfrumuseţare dacă în proiec­tarea lor există această preocupare. Nu totdeauna însă se face simţită o suficientă atitudine creatoare faţă de arhitectura formelor mici — în­deosebi din partea organizaţiilor co­merciale, care stabilesc forma, nu­mărul şi amplasamentul acestora —­­deşi nimeni nu mai ignoră rolul lor în aspectul general al oraşului, în ultima vreme totuşi, s-a acordat o atenţie mai mare acestor amenajări. Chioşcurile de difuzare a presei, răcoritoare, fructe, îngheţată, ţigări, din materiale noi, colorate, con­cepute ca obiecte uşoare, fără carac­ter definitiv îmbogăţesc aspectul străzii, înviorează peisajul. Un aspect plăcut au şi noile cabine telefonice. In schimb, chioşcurile croite după o concepţie înve­chită, în culori terne, contras­tează puternic cu peisajul Urban. O problemă importantă este şi aceea a amplasării lor şi, în general, a tu­turor dotărilor stradale, în această privinţă s-au obţinut unele rezultate. Un cetăţean sensibil la frumuse­ţea Capitalei nu poate fi decît rău impresionat de tarabele Loto-Prono­­sportului, ale librăriilor etc. — unele din ele aşezate în faţa unor localuri moderne, spaţioase, cum sunt, de pildă, librăriile Academiei, Mihail Eminescu şi Universala. Este un as­pect care dăunează şi prestigiului unităţii, şi înfăţişării străzii. Magazinele cu vitrinele şi firmele lor constituie o decoraţie vie şi preg­nantă. Să recunoaştem, însă, că pe lîngă vitrine reuşite, aranjate cu pricepere, cu gust, simple şi suges­tive, cum sînt de obicei vitrinele magazinelor „Romarta“ şi „Unic“, avem şi altele la care nu s-au găsit pînă acum cele mai fericite şi judi­cioase procedee de aranjare. Am putea aminti, în acest sens, de multe dintre vitrinele străzii Lip­scani, vitrine-bazar, vitrine-depozit de marfă. în ce priveşte firmele, multe dintre ele nu ţin seama de arhitectura clădirilor respective. Fir­mele cu litere în relief, aplicate di­rect pe faţadă, sunt preferabile ce­lor pictate pe sticlă sau pe tablă, în legătură cu aceasta, cred că a căpă­tat o deosebită actualitate problema asigurării unei colaborări mai vii, mai active, a cadrelor de artişti plas­tici la tot ceea ce ţine de înfrumuse­ţarea oraşului. Părerea noastră este că ar fi bine să se organizeze un studiu sistematic în domeniul deco­rării magazinelor, în cadrul unei forme de învăţămînt adecvate. E nevoie, totodată, să se urmărească de către „Pavoazarea Capitalei“, în­treprindere a sfatului popular, rea­lizarea unor firme legate de arhi­tectura edificiilor şi scrise cu literă de formă originală, lucrate îngrijit. Problema e veche, a mai fost discu­tată, dar pînă acum nu s-au făcut simţite rezultate efective. Pentru cine urmăreşte şi doreşte ca oraşul să aibă o înfăţişare din ce în ce mai frumoasă, este evidentă necesitatea colaborării cît mai strînse între ar­hitecţi şi artişti plastici. Cîteva cuvinte despre stîlpii de susţinere a corpurilor de lumi­nă şi despre reclamele luminoa­se. In ultimii ani s-au înregistrat reale progrese în proiectarea stîlpi­­lor de susţinere, care au o linie mo­dernă. Se face însă, uneori, greşeala de a nu se acorda cuvenita impor­tanţă acestor elemente de dotare stradală. Se uită că orice detaliu contează în ansamblul urban ; din cauza aceasta, de exemplu, pe strada Eminescu, care e destul de îngustă, s-au montat stîlpi­ de 12 m înălţime, frumoşi de altfel, dar improprii. S-au scos, în schimb, vechii stîlpi, care erau la scara străzii. Cît despre reclamele luminoase, cu toţii le pre­ferăm colorate variat, cu fantezie şi gust şi, mai ales... întregi. Nu se ţine seama suficient de îmbinarea, de armonia necesară între reclamă şi clădirea pe care este montată. O reclamă trebuie să fie interesantă şi in timpul ziilei, deci şi atunci cînd nu e luminată. Publicitatea, agitaţia vizuală, în­deplinesc un rol important în oraşul modern. Afişul şi panoul de afişaj fac parte integrantă din decorul în permanentă schimbare al străzii Unele panouri, de pildă cele din Piaţa Universităţii, sînt frumos exe­cutate din punct de vedere grafic atrag atenţia trecătorului. Întîlnim însă şi afişe sau panouri lipsite de interes publicitar, fără o concepţie simplă, vie decorativă, cu texte prea lungi. In general, e nevoie să ne gîndim mai bine în ce locuri le punem, pentru a nu scădea frumu­seţea unei pieţe, unei străzi sau a unui cartier. O caracteristică a Bucureştilor este dragostea cetăţenilor săi pentru flori prezente peste tot. Caracterul de oraş-grădină al Bucureştilor trebuie menţinut şi îmbogăţit. Arborii cresc uşor în solul oraşului, îmbibat de apele freatice. Plantaţiile de alinia­ment accentuează frumuseţea bule­vardelor, prin varietatea formei şi strălucirea vegetaţiei se asigură un minunat cadru natural, se corectea­ză, în bună măsură, clima. Floră­resele aduc o notă de pitoresc local, rar întîlnit în alte capitale. Floarea la îndemîna trecătorului evocă şi calde relaţii umane în afară de efec­tul decorativ pe care-l dau. Ne pro­punem să urmărim în cartierele noi realizarea unui sistem de spaţii plantate, organic legate de reţeaua stradală şi de diferitele unităţi so­­cial-culturale, pentru a crea o ar­monioasă sinteză între elementul construit şi cel natural. Urbanismul modern reclamă noi mijloace de ex­presie în toate sectoa­rele. Este nevoie de o atitudine care să stimuleze iniţiativele în întrece­rea pentru frumos, să se organizeze o mai strînsă colaborare între pro­iectanţi, arhitecţi, artişti plastici şi horticultori, sub îndrumarea perma­nentă a Sfatului Popular al Capita­lei. Şi încă ceva foarte important: nu este suficient doar să elaborăm măsuri de înfrumuseţare , tot ceea ce se creează trebuie păstrat cît se poate de bine. Cetăţenii înşişi au un cuvînt greu de spus în această pri­vinţă, manifestînd grijă faţă de bu­nurile şi elementele ce înfrumu­seţează oraşul, printr-o atitudi­ne exigentă faţă de ei şi de ceilalţi cu privire la tot ce-i încon­­joară. Contribuţia proprie pe care o aduc la diferite acţiuni demonstrea­ză cu prisosinţă rolul important pe care-l au în înfrumuseţarea ora­şului. Un oraş modern este, în de­finitiv, suma eforturilor pe care le facem cu toţii, de la arhitect pînă la fiecare cetăţean, nu numai pentru a ridica noi construcţii, dar şi pentru a avea acea ambianţă în care să ne fie plăcut tuturor să muncim şi să trăim. N. NEDELESCU arhitect şef al Institutului „Proiect-Bucureşti“ DiscuţiiFrumuseţea oraşului S­C­A­N­T­E­I­A O preocupare permanentă — răspîndirea experienţei înaintate (Urmare din pag. 1-a) Voiceşti şi Grădinari care obţinu­seră bune rezultate în această di­recţie. în acest an gospodăriile co­lective din regiunea Argeş au altoit circa 28 milioane viţe de vie cu care se vor putea înfiinţa noi plantaţii pe suprafeţe întinse. Pentru regiunea noastră, dezvol­tarea sectorului zootehnic şi spori­rea producţiei de lapte, carne, lînă, ouă în gospodăriile colective prezin­tă o mare însemnătate. Şi în această direcţie erau şi mai sunt multe de făcut. Atenţia consiliului agricol re­gional a fost îndreptată spre popu­larizarea rezultatelor bune în asigu­rarea bazei furajere şi a experienţei îngrijitorilor fruntaşi astfel ca ea să devină un bun al tuturor celor care lucrează în acest sector. Printre ac­ţiunile mai importante întreprinse de consiliul agricol regional merită amintit schimbul de experienţă în domeniul creşterii animalelor ţinut în cursul lunii mai din iniţiativa comitetului regional de partid. Cu a­­cest prilej au fost popularizate re­zultatele celor mai bune gospodării colective din regiune în obţinerea de producţii mari : Stoicăneşti, Mihă­­eşti, Crîmpoia etc. Participanţii la schimbul de experienţă au făcut cu­noştinţă cu metodele prin care la Co­­teana s-a reuşit să se asigure ani­malelor masă verde din abundenţă pe toată perioada de vară. Pentru a cunoaşte în amănunţime cele mai bune rezultate, cu acest prilej au fost vizitate gospodăriile colective din Drăgăneşti, Stoicăneşti, Văleni, Crîmpoia din raionul Drăgăneşti, Cîmpulung, Lereşti, Valea Mare din raionul Muscel. Tot pe această linie se înscrie acţiunea desfăşurată în ra­ionul Costeşti în ce priveşte instrui­rea îngrijitorilor din gospodăriile colective în gospodăriile de stat, ini­ţiativă care s-a răspîndit şi în cele­lalte raioane ale regiunii. Acţiuni asemănătoare au fost în­treprinse şi în ce priveşte extinderea culturii legumelor şi obţinerea în acest sector a unor producţii timpu­rii, folosirea raţională a furajelor, realizarea de construcţii zootehnice trainice şi ieftine etc. Aceste acţiuni nu s-au desfăşurat la întîmplare, ci sunt făcute pe baza planului de lucru al consiliu­lui agricol regional apro­bat de comitetul regional de partid. Planul de activitate privind răspîn­direa experienţei înaintate cuprinde acţiunile cele mai importante dictate de necesităţile dintr-un sector de ac­tivitate sau altul, de oportunitatea aplicării unei măsuri sau alteia. Fă­cute la timpul potrivit, schimburile de experienţă, consfătuirile şi alte acţiuni au contribuit la generalizarea şi aplicarea imediată a unor măsuri. Astfel în luna februarie s-au ţinut consfătuiri în problema legumelor, porumbului, cartofului şi sfeclei de zahăr ; în martie — consfătuirea privind producerea materialului să­­ditor viticol în gospodăriile colecti­ve ; în luna mai a avut loc consfă­tuirea îngrijitorilor de animale etc. La indicaţia comitetului regional de partid, consiliul agricol regional a prevăzut în planul său de muncă pentru perioada următoare alte ase­menea acţiuni. O atenţie deosebită a acordat con­siliul agricol regional acţiunii de şcolarizare şi instruire a oamenilor care lucrează în diferitele ramuri de producţie agricolă, precum şi a cadrelor tehnice şi de conducere din unităţile agricole socialiste. La Casa Agronomului Piteşti, la şcoala de pregătire a cadrelor din G.A.C. de la Bradu, la staţiunile experimen­tale Argeş şi Drăgăşani, precum şi în unele gospodării de stat din re­giune ca : Drăgăşani, Piatra Olt, Ră­­teşti, Lăicăi etc. au fost trimişi pen­tru instruire şi şcolarizare, pe pe­rioade scurte sau pe timp mai în­delungat, peste 70 la sută din cadrele de conducere ale gospodării­lor colective şi peste 3 000 colecti­vişti, îngrijitori de animale, porti­­cultori, viticultori etc. Tot pentru răspîndirea experien­ţei înaintate, consiliul agricol regio­nal a elaborat şi difuzat în toate u­­nităţile agricole un mare număr de broşuri, pliante, planşe şi alte mate­riale de popularizare a metodelor bune de lucru şi a realizărilor obţi­nute de gospodăriile fruntaşe, în curînd vor începe cursurile în­­văţămîntului agrozootehnic. Pe lîn­gă măsurile care au fost luate la in­dicaţia comitetului regional de partid pentru organizarea cercurilor, numirea lectorilor şi înscrierea cursanţilor, consiliul agricol regio­nal urmăreşte ca la lecţiile şi de­monstraţiile practice să fie popu­larizate metodele bune de lucru ale fruntaşilor, experienţa gospodăriilor colective şi de stat care obţin pro­ducţii mari. Organizarea studierii şi populari­zării experienţei înaintate are o mare însemnătate. Dar nu mai pu­ţin important este şi felul cum a­­ceastă experienţă este aplicată în producţie. De aceea, specialiştii de la consiliul agricol regional şi con­siliile agricole raionale merg cu re­gularitate în gospodăriile colective, îndeosebi în cele mai puţin dezvol­tate şi sprijină aplicarea diferitelor măsuri. împreună cu specialiştii din aceste unităţi se analizează felul Cum se lucrează pămîntul, cum se îngrijesc animalele şi se stabilesc cele mai potrivite măsuri pentru în­dreptarea lipsurilor care se semna­lează. în felul acesta acţiunea largă care a fost întreprinsă pentru răs­pîndirea experienţei înaintate prin­de rădăcini puternice, iar roadele nu întîrzie să se vadă. Consiliul agricol regional va con­tinua să folosească cu şi mai multă eficienţă toate căile de răspîndire a experienţei înaintate în agricultură. Colectivul întreprinderii textile „Da­cia“ din Capitală acordă o atenţie spo­rită îmbogăţirii sortimentelor de ţesă­turi şi ridicării calităţii produselor, în ultimele luni fabrica a contractat ţesă­turi textile cu 10 desene în 50 poziţii coloristice. In fotografie : Se urmăreşte imprimarea unui desen nou. (Foto : AGERPRES) La Teatrul Naţional din Cluj a fost prezentată de curînd, în pre­mieră, piesa „Citadela sfărimată" de Horia Lovinescu. Regia spectacolu­lui aparţine lui Constantin Anatol. Rolurile principale sunt deţinute de actorii­ Octavian Cosmuţa, Viorica Cemucan, Magda Tîlvan şi Maria Cupcea, artistă emerită, în fotografie . O scenă din spec­­tacolul cu „Citadela sfărimată“. (Foto I IONEL DAVID) In vitrinele librăriilor 1 , 1 -'".V TTIl Manualul de Economie politică a socialismului Lhipă manualul de Economie politi­că a capitalismului, apărut acum cîtva timp, Editura politică a tipărit recent manualul de Economie politică a so­cialismului elaborat de un colectiv de la catedra de economie politică a Şco­lii superioare de partid „Ştefan Gheor­­ghiu“. In stabilirea structurii şi elabo­rarea lecţiilor, autorii au ţinut seama de ne­cesitatea îmbinării stu­diului teoretic cu ana­liza concretă a proble­melor construcţiei so­cialiste în lumina do­cumentelor partidului nostru şi a documente­lor mişcării comuniste şi muncitoreşti inter­naţionale. Secţiunea I a ma­nualului, consacrată creării economiei socia­liste, cuprinde capito­lele : Trăsăturile peri­oadei de trecere de la capitalism la socialism ; Industrializarea socialistă ; Transformarea socialistă a agriculturii; Victoria socialismului la o­­raşe şi sate. Programul desăvîrşirii cons­trucţiei socialiste în R. P. Romînă. In secţiunea a Il-a „Socialismul — prima fază a comunismului“ se tratează despre : Forţele de producţie ale socie­tăţii socialiste. Baza tehnică-materială a socialismului şi dezvoltarea ei în eta­pa desăvîrşirii construcţiei socialiste. Relaţiile de producţie socialiste. Conso­lidarea lor în etapa desăvîrşirii con­strucţiei socialiste . Legile economice ale socialismului. Rolul economic a! statului socialist; Legea economică fundamentală a socialismului; Dezvol­tarea planică proporţională a economiei socialiste ; Creşterea necontenită a pro­ductivităţii muncii în socialism ; Produc­ţia de mărfuri, valoarea şi banii; Re­partiţia după muncă ; Circulaţia mărfu­rilor ; Gospodărirea socialistă; Fondu­rile întreprinderii; Circuitul şi rotaţia fondurilor; Preţul de cost; Cheltuielile de circulaţie ; Venitul net al întreprinderii socia­liste de stat; Venitul net in gospodăriile a­­gricole colective . Pro­blema rentei diferen­ţiale în socialism ; Ve­nitul naţional; Acu­mulare şi consum ; Re­producţia socialistă lăr­gită ; Sistemul finan­ciar şi de credit al R.P. Române. Circula­ţia bănească în socia­lism. Problemele trecerii treptate de la economia socialistă la economia comunistă sunt abordate în secţiunea a III-a, în capitolele : Socialismul şi co­munismul ; Baza tehnică-materială a comunismului; Transformarea relaţiilor de producţie socialiste în relaţii de pro­ducţie comuniste, în ultima secţiune — „Sistemul eco­nomic mondial socialist“ — se tratează despre : Sistemul economic mondial so­cialist şi trăsăturile lui fundamentale ; Colaborarea economică a ţărilor socia­liste ; întrecerea economică dintre so­cialism şi capitalism. Manualul este destinat studenţilor din învăţămîntul superior, cursanţilor din diferite forme de învăţămînt ideologic, precum și tuturor acelora care studiază Economia politică a socialismului. „P­ractica-criteriul adevărului în ştiinţă" Cercetării rolului practicii sociale, ca criteriu al adevărului în cunoaşterea ştiinţifică, îi sînt consacrate un număr de 15 studii, semnate de un grup de autori sovietici, traduse şi publicate de curînd de Editura ştiinţifică sub titlul : „Practica — criteriul adevărului în ştiinţă". In primele două studii, „Practica — criteriul veridicităţii cunoştinţelor“ şi „Experimentul şi importanţa lui ca cri­teriu al adevărului", M. N. Rutkevici şi, respectiv, N. G. Kristosturian se ocupă de probleme generale care caracterizează rolul practicii ca criteriu al adevărului în cunoaştere. în continuare, autorii cerce­tează acţiunea acestui criteriu în dife­rite domenii ale ştiinţelor naturii şi ale ştiinţelor sociale ca, de exemplu, în fi­zică (A. K. Kikovn şi M. N. Rutkevici), matem­atică (G. I. Ruzavin), cosmogo­nie (P. A. Fedcenko), chimie (I. A. Jda­­nov şi V. I. Nosal), geologie (P. P. Ciupin), în ştiinţa istoriei (L. N. Ko­gan), în cea economică (V. M. Gotlo­­ber), în logică (L. M. Arhanghelski) etc. Pe baza materialului faptic oferit de diferite domenii ale ştiinţei, în studiile amintite se relevă justeţea teoriei marxist-leniniste despre posibilitatea omului de a stabili din suma adevăru­rilor relative adevărul absolut, precum şi trăsăturile specifice ale verificării practice a adevărului în diferite ştiinţe ale naturii şi societăţii. Totodată, în lu­crare este demonstrată falsitatea con­cepţiilor despre adevăr şi despre meto­dele de verificare a acestuia susţinute de pragmatişti, neopozitivişti etc. Lucrarea se adresează atît specialiş­tilor în filozofie, cît şi celor ce se inte­resează de teoria materialist-dialectică a cunoaşterii şi de legătura intimă a fi­lozofiei cu diferitele ramuri ale ştiinţei. Nr. 5065 Spectacol muzical BRAŞOV (coresp. „Scînteii“).­­* Joi seara a avut loc deschiderea stagiunii Teatrului de păpuşi „Motănel“ din Braşov cu spec­tacolul muzical pentru adulţi com­pus din piesele : „Petrică şi Lupul“, „Carnavalul animalelor“ şi „Uceni­cul vrăjitor“ pe muzică de Serghei Prokofiev, Camille Saint-Saëns şi Paul Dukas. Scenografia este semna­tă de Maria Dumitrescu, Constantin Mara şi Al. Rusan. Conducerea ar­tistică : Maria Dumitrescu şi Bujor Rîpeanu. Noul spectacol pentru adulţi al Tea­trului de păpuşi „Motănel“ s-a bucu­rat de succes. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 OCTOMBRIE 1963 g . Oblig. Valoarea l­a „ cîştigătoara cîştigurilor g'3 seria nr. parţială totală Talon nr. 10 jumătate C­îştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1.. 2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus, in care este cu­prinsă şi valoarea nominală a obligaţiu­nilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin casele raionale de economii şi agenţiile C.E.C. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 31 octom­brie 1963, au ieșit următoarele opt combi­nații de litere :L X.W.H. ; 2. V.G.L. ; 3. K.R.G. ; 4. H.F.U. ; 5. Y.A.D. ; 6. A.G.M. ; 7. X.F.G. ; 8. H.N.N. 1 30.395 24 75.000 75.000 1 19.515 82 50.000 50.000 1 53.655 08 25.000 25.000 1 18.012 13 10.000 10.000 1­01.750 24 5.000 1 28.820 38 5.000 1 38.682 26 5.000 1 45.926 a 5.000 1 46.842 37 5.000 1 49.562 48 5.000 1 55.007 32 . 000 1 57­ 99._ 24 5.000 40.000 Termi­nația seriei 60 «HO 17 2.ÖÖÜ 60 gsjo gţj 2.000 60 982 40 2‘000 360.000 600 62 39 80Ö 600 70 15 800 600_________98 15_______800 1.440.000 1.992 TOTAL 2.000.000 Cinematografe) TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíné : Lacul lebedelor — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Paganini — (orele 19,30). Teatrul Na­țional „I. L. Caragiale* (Sala Comedia) : Vizita bătrînei doamne — (orele 19,30). (Sala Studio) : Nora — (orele 19,30). Teatrul ,,C. I. Nottara" (Sala Maghe­­ru) : Peer Gyht — (orele 19,30). (Sala Studio) : Casa cu două intrări — (orele 20) . Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : Portretul — (orele 19,30). (Sala Studio — str. Alex. Sahia nr. 76 A) . Comedia erorilor — (orele 10,30). Teatrul de Comedie : Casa inimilor sfărîmate — (orele 20). Teatrul pentru tineret şi copii (Sala C. Miile) : Chiriţa în provincie — (orele 20). Tea­trul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Pa­harul cu apă — (orele 19,30). Teatrul e­­vreiesc de stat : Opera de trei parale — (orele 20). Ansamblul de cîntece şi dan­suri al C.C.S. : Visuri îndrăzneţe — (o­­rele 20). Teatrul satiric muzical „C. Tă­­nase“ (Sala Savoy) : Ca la revistă — (o­rele 20), (Sala din C­alea Victoriei 174) . Palatul melodiilor — (orele 20). CINEMATOGRAFE : Festivalul Fil­mului Sovietic : Mi-am cumpărat un tată : Republica (8, 10; 12, 14; 16,45; 19; 21,15). Tragedia optimistă : Patria (10; 12,30; 16; 18,45; 21,15). Electra : Capitol (9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45, 21), Griviţa (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Melodia (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). La vîrsta dragostei : Bucureşti (9; 11; 13; 16,30; 18,45; 21). Ancheta : Carpaţi (10; 12; 15; 17, 19; 21), Excelsior (10; 12; 15; 17; 19; 21) . La răspîntie : Libertăţii (10; 12; 16; 18; 20). Dinastia neagră : victoria (10; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Feroviar (10; 12; 15; 17; 19, 21). Valsul nemuritor: Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Flacăra (16; 18,15; 20,30), Volga (10; 12; 14; 16,15; 18,45; 21). Cucerirea Everestului : Lumina (rulează în continuare de la o­­rele 10 pînă la orele 14, după-amiază 16; 18,15; 20,30), Dacia (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Flamura (10; 12; 14; 16; 18, 20). Taxiul morţii: Central (10,15; 12,15- 14,15; 16,15; 18,30; 20,45), Giuleşti (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Mioriţa (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Adesgo (15; 17; 19, 21), Cos­mos (14; 16; 18, 20). Povestea pantofioru­­lui de aur : Timpuri Noi (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), Vitan (15; 17; 19; 20,45). Turneul ve­seliei : Union (15; 17; 19, 21). Program special pentru copii la orele 10 la cine­matograful Doina Frumoasa Lurette : Doina (14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Tăunul : Cultural (16; 18,15; 20,30). E permis să calci pe iarbă : Buzeşti (15; 17; 19; 21). Strict secret — cinemascop : Crîngaşi (16; 19;15; 20,30), Drumul Serii (16; 18;15; 20,30) . Apartamentul — cinemascop : Bu­­cegi (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30). Război şi pace — ambele serii : înfrăţirea între popoare (10; 16; 19). Ipocriţii : Unirea (16; 18; 20), Lira (15,30; 18; 20,30). Trei plus două — cinemascop : Tomis (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Aurora (10, 12- 14; 16; 18, 20), Modern (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30) , Elena din Troia — cinemascop : Popular (10,30­, 14; 16,15; 18,30; 21), Pro­gresul (10,30; 14,30; 16,45; 19, 21,15). Vară și fum — cinemascop : Arta (15,30; 18, 20,30) , Floreasca (16; 18,15; 20,30), Codin : Viitorul (15; 17; 19, 21), Ferentari (16; 18,15; 20,30). Luna de miere fără bărbat : Luceafărul (15, 17; 19, 21) Cam­ al XVIII- lea : Colentina (16­, 18, 20). Voi fi mamă : Cotroceni (16; 18,15; 20,30). Escandida : Pacea (11, 16; 18, 20). TELEVIZIUNE : Orele 18,30 — Univer­sitatea tehnică la televiziune. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Pentru tineretul școlar . In vizită la Muzeul li­teraturii române (VI). 19,35 — Moment coregrafic. 20,00 — Săptămîna. 21,00 — Filmul documentar : Marea de Azov. 21,20 — Muzică populară romînească. In încheiere . Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie. In ţară : Vreme în general umedă, cu cerul variabil, mai mult acoperit. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în vestul şi sud-vestul ţării. Temperatura în creştere uşoară în vestul ţării şi staţionară în vest. Mini­mele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 5 şi 15 gra­­de. In Bucureşti : Vreme în general umedă, cu cerul variabil, mai mult aco­perit, favorabil ploii trecătoare. Tetra­­peratura staţionară. CUM VA FI VREMEA

Next